TESTUL4 .

Sublectul I (50 de p ~
Cltefte urmitorul fragment:
~? G_aragiale I-am cunoscut de pe cllnd eram fetifS. Cllnd sosea la noi Ti ssream Tnainte. Ne povestea despre
copm fut, Luk/ - Miatu/ - t,i Tuchki - fata. [ ...] .. ·
Mai tllrziu, cllnd zSceam de o groazni~ scarlatina Caragiale venea zilnic la fereastra oda11 mele $I plllngea cu
lacrlmi marl. ' .
Uneori aparea pe neat,teptate la noi acasS. Din ut,a, ne oprea cu un gest brusc, inti;1zllnd mllna subfire c~ figareta
1
stransa Tntre degete: juca un personaj imaginar. Grai, gest, expresie, totul era sc~,r:7bat Tn ~ : '.e fafa _fu, ~u OChi
marl, rotunzi, de culoarea castanei, apSreau, cu tremur de ape, toate variafiile vesehe1, de I~ ~,c,wto_area irome pana
la rasul incr_ezator al copitariei. [ ...] Dupa ce Tt,i descarca toata verva, sSfL!t~ mfJn~ m_ame,'. imbrafit,a pe tata ~i ma
duc~a la p1an. Ma poreclise .,Aghiuts•. fi p/acea muzica Jui Scarlatti, spmtualul ,tahan dm s~co/ul al XVl/-le_a,
pretmdea cS-1 cfJnt atllt de frumos Tncllt ma trageam, desigur, din acelat,i neam. M-at,ezam la p,an. Cllntam o p,esa.
Caragiale asculta in picioare cu O expresie Tmblllnzita. )ncS O data ... " Apo/ iar: .,fncfl o datfl." Mfl punea sS-i repet
a~eleat,i pagini de elite cinci ori Tn t,ir. Apoi se apleca ceremonios: .,Aghiufa, adu mllna sfl fi-o sflrut... t,i p-a stanga.
A,a e cea det,teaptfl."
Adora muzica t,i o cunot,tea bine. Nimeni nu mi-a vorbit despre Beethoven ca el. Pentru Chopin n-avea simpatie.
Rlldea disprefuitor, trflgllnd apSsat din figara. [ ...] Compozitorul francez Cesar Franck ii agasa t,i-i persifla tamale
melancolice: .,ParcS-i un cert,etor /a coif de strada, cu terta Jui minora Tntinsfl ca sfl ne fie mi/a de el." Ma ruga sa..;
cllnt din Johann Sebastian Bach, Beethoven, Schumann t,i Scarlatti.
At,a cum Fabre, celebrul entomolog francez, studiase viafa insectelor, stllnd pe brllnci zile intregi, tot at,a prindea
Caragiale reflexele, caracterlsticile unor necunoscufi, hoinarind prin orl1$ele provinciale de unde se intorcea in~rcat
cu impresii noi, filtrate apoi prln alambicul* genialului sau talent care nu ingaduia decllt esenfialul.
Brat,ovul era un foe de predilecfie pentru el. Se ducea in piafa sfl se certe cu unguroaicele, prefflcandu-se cS e
un om cicfllitor, t,i nu se lflsa pllna nu ajungea galceava la cu/me. Scenele acestea povestite de Caragiale, cu
accentul bietelor vanzfltoare exasperate, aveau un haz irezistibil. Privirea lui adfJncfJ cerceta cu solemnitate de
bufniffl cotloanele suflete$ti, prindea pricinile mecanismului psiho/ogic, inregistra neiertfltor toatfl gama vanitSfil
omenet,ti, sflmllnfa cea mai de seama a inspirafiei sale.

Cella Delavrancea, in vol. Amintiri despre Caragiale

*alambic - cazan acoperit de distilat apa ~i de tacut rachiu

A. Serie pe foala de examen, in enunturl, rAspunsul la flecare dlntre urmitoarele cerlnte cu prlvlre la textul
dat.
1. lndica sensul din text al secventei pe neat,teptate. 6 puncte
2. Mentioneaza porecla da~ autoarel de I.L. Caragiale, utilizand inforrnatiile din textul dat. 6 punc:te
3. Precizeaza ora~ul preferat al lui Caragiale, justificandu-ti raspunsul cu o secventa semnificativa din textul dat. .
6 punc:te
4. Explica motivul pentru care Caragiale plange. 6 puncte
5. Prezin~. rn 30-50 de cuvinte, o trasatura morala a lui Caragiale, a~a cum reiese din textul dat. 6 punc:te

B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvlnte, in care sA argumentezl daci llteratura poate sau nu si
fie lnsplrati din realltate, raportAndu-te atAt la lnformatllle din fragmentul extras din volumul Amlntlrl
despr~ caraglale, cAt fl la experlenta personali _sau culturali. · 20 de punc:te
Jn redactarea textului, vei avea in vedere urrnatoarele repere: .
_ formularea unei opinii fati de problematica pusi Tn di~cu~e. enuntarea fi dezvoltarea corespunzatoare a douA
argumente adecvate opiniei fl formularea unei concluz1i pertlnente; . 14 puncte

44 Limbo~; literatura romdnc'J. Ghid comp/et pentru Bacalaureat

- utilizarea ~recta a conectorilor Tn argumentare, respectarea normelor limbii llterare (norme de exprim_a~e, de
ort~grafie ~1 de punctua~e), a~ezarea Tn paginl, lizibilltatea, respectarea precizlrii privind numlrul m1mm de
cuvinte. 6 puncte
In vederea acordlrll punctajulul pentru redactare, textul trebule sl dezvolte sublectul propus.

Sublectul al II-lea (10 puncte)

Comenteazi textul de mal Jos, in minimum 50 de cuvlnte, evldentllnd relatla dlntre ldeea poetlcl fl mljloacela
artlstlce. ·
Frunzi~ul acuma pomit-a
O lene~a, jalnica hora;
$i pl§ng, ~i cu pl§nsu/ Tn noapte
Rachita de-afara mi-i sora.

S-apropie-ncet miezul noppi,

$i suna a frunzelor hora -
Eu fug din odaie-n odaie,
C§nd bate satanica ora.

George Bacovia, Miezul nopfii

Notl
Pentru contlnut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare -1 punct; logics
inlantuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuatia - 1 punct).
ln vederea acordarll punctajului pentru redactare, rispunsul trebuie sa alba minimum 50 de cuvinte fl sa
dezvolte sublectul propus.

Subiectul al Ill-lea (30 de puncte)

Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezlntl particu/arltafl ale unul text naratlv studiat,
aparflnand lul G. Callnescu.
ln elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- eviden\ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului narativ studiat intr-o perioada, intr-un curent
cultural/literar sau intr-o orientare tematica;
- comentarea a doua episoade/secvente relevante pentru tema textului narativ studiat;
- analiza a doua elemente de structura, de compozi\ie ~i/sau de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat
· (de exemplu: ac\iune, conflict, rela\ii temporale ~i spa\iale, incipit, final, tehnici narative, instante ale comunicarii
. narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbaj etc.).

Noti
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru contlnutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerin\a/reper). Pentru redactarea
eseulul, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente - introducere, cuprins, Tncheiere - 1 punct; logica
Tnlantuirii ideilor - 1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii
literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; a~ezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct).
ln vederea acordarll punctajulul pentru redactare, eseul trebule sa alba minimum 400 de cuvlnte ·,1 sa
dezvolte sublectul propus. .

Teste 45
 TESTULS
Sublectul I (50de~

Clte,te urmAtorul fragment:

. Mi-i.drag Sl!I mi-I reamintesc pe Delavrancea conferenfiar; pentru cl!I $i de ~a el am Tnvl!lfat privi ~u a!entie ~; cu
ptetate .Tnspre depozitul sacru al literaturii popu/are. Eram Tncl!I un copil, Tn ult1mele _clase ale Liceulw_ Naf,onat, ~nd
am auz,t pe Delavrancea rostindu-fi conferinfa lui despre .Poezia popu/ara". Este '~ aceastl!I co'!fennfl!I_ un Pasaj Tn
care Delavrancea anali~eazll frumusefile artistice din balada /ui Corbea. ~$a_ de de/teat le despnndea $1 le ~l!lcea 84
strl!llu~eascll, parcll Tnftra fi defira giuvaeruri cu grijl!I, cu pricepere, cu !ub'.':8 de cunoscl!ltor, cu un sentiment de
evlav,e ~en_tru ~recut ft pentru neamul nemuritor, ale cl!lrui pl!lrticele tranz1tom sunte~. . . • .
A_dmt:afta $1 dragostea mea pentru Delavrancea sunt vechi. Eram 1n c/asa 8 tre,a g,mna~ta!l!I m Fl!llttceni - sum
mu/ft am de-atuncea, nici nu vreau sll-i mai numl!lr - cand, Tntr-un mare proces la Curtea cu 1un, s-a anunfat ell Vine
Delav~ncea. 0 doamnll din lumea bunl!I pusese arsenic Tn cafeaua sofului sl!lu. SofµI nu mu'!se. Doamna 1$i alesese
eel ma, ce!ebru avocat al timpului 1n penal. /mi aduc aminte ce rumoare* stamise v~ste? ft _cum se preglfltea tilrgu/
s~ vaefll _ft sll asculte pe un vorbitor 8$8 de ml!liestrit fide patetic. Atunci /-am admtrat mta,a oarll. A vemt, a Vilzut
ft a btrutt. ( .. .)
N_e despllrfeau doullzeci fi doi de ani. Am ajuns Tnsl!I, cu timpul, sl!I ml!I apropii de el. ~vea _pentru mine un
sentiment de frate mai mare, dispus sl!I ocroteascl!I fi sl!I sprijine 1n mine ceea ce era co'!1un m not - dragostea de
trecut, de popor fi de poezia popularl!I. Glasul lui Delavrancea s-a ridicat Tntai pentru mme cand am fost propus _
Tncll inainte de rl!lzboi - membru corespondent al Academiei. ·
In vremea rllzboiului m-am apropiat fi mai mult de el. Ne-am intalnit in la$ii refugiului fi-1 vedeam zilnic la redacµa
gazetei .Romania•. Pentru noi, tofi cei care eram adunafi in redacfia .Romaniei", Delavrancea era .nenea Barbu". It
Tntampinam cu bucurie cl!ltre ceasul amiezii, cand venea sl!I ne cearll ultimele ve$fi de pe campul de razboi.
. Chiar din primele zile ale acestei tovl!lrl!l$ii, in care el aducea un suflet incl!I tanar, ne fagadui colaborarea; ~; se
fmu de cuvtmt. ( .. .] . .
Era Tmpovarat de griji fi de veftile rele ale ace/or zile dramatice. Gasea o mangaiere in dragostea $i prietenia
ce/or mai tineri decat el ( .. .].
Mihail Sadoveanu, Barbu De/avrancea in vol. Amintiri literare
*pietate - smerenie, respect
*rumoare - zgomot
A. Serie pe foaia de examen, in enunturl, rispunsul la fiecare dlntre urmitoarele cerinte cu privire la textul
dat.
6 puncte
1. lndica sensul din text al secventei se finu de cuvant.
2. Mentioneaza tema conferintei sustinute de Barbu Delavrancea, utilizand informatiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizeaza diferenta de varsta dintre autor i;i Delavrancea, justificAndu-ti raspunsul cu o secventa semnificativli
din textul dat. · · 6 puncte
4. Explica motivul pentru care Delavrancea vine la Falticeni. 6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, o trasatura morala a lui Delavrancea, a~a cum reiese din textul dat. 6 puncte

e. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvlnte, in care si argumentezi dacA dlferenta de varsta reprezlntli
sau nu O pledlca in calea prletenlel, raportandu-te atat la lnformatille din fragmentul extras din volumul
Amlntlrl 1/terare de Mlhall Sadoveanu, cat i;I la experlenta personali sau culturalA. 20 de puncte

Tn redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

_ formularea unei opinii fata de problematics pusa Tn discutie, enuntarea i;i dezvoltarea corespunzatoare a douli
argumente adecvate opiniei i;i formularea unei concluzii pertinente; , . 14 puncte
_ utilizarea corecta a conectorilor in argument~re, r~~P~_ctarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie i;i de punctuatie), a,;ezarea in pagina, hz1b1htatea, respectarea precizarii privind numarul minim de
cuvinte. 6 puncte
ln vederea acordirll punctajulul pentru redactare, textul trebule si dezvolte sublectul propus.

6 Limbo ~; literatura romdntl Ghid comp/et pentru Bacalaureat

4
 (10 puncte)
Subiectul al II-lea
Comenteazi, in minimum 50 de cuvlnte, textul de mal Jos evldentllnd relatla dlntre ldeea poetlci fl mljloacele
artlstlce.

lntindefi pfJnzele, blJief/...

Un vfJnt subfire se rldic,,
Albastra mare se desp/c,,
Pe cer a/uneclJ nor/ crefl...
lntindefi pfJnzele, blJiefi,
Un vant subfire se ridiclJ.

Urcafi Tn varfuri de catarg

$i puneti steagul de plecare:
Durerea mea daclJ e mare,
PlJmantu-acesta este /arg ...
Urcafi in varfuri de catarg
$i punefi steagul de plecare.

De unde sunt ~i cine sunt

Voiesc slJ uit pe vecinicie ...
Ah! De-ar sufla o vijelie
fn valuri s-aflu un morrnant...
De unde sunt ~i cine sunt
Voiesc slJ uit pe vecinicie.
Alexandru Macedonski, Plecare

Nota
Pentru con\inut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare -1 punct; logica
inlan\uirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctua\ia - 1 punct).
ln vederea acordarli punctajulul pentru redactare, raspunsul trebule sa alba minimum 50 de cuvlnte fi sa
dezvolte sublectul propus. ·
(30 de puncte)
Subiectul al Ill-lea
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvlnte, in care sa prezln\l partlcularitatJ de construcfie a unul
persona} dlntr-un text naratlv stud/at, apa,tln§nd /u/ Mihal/ Sadoveanu.
Tn elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales;
- eviden\ierea unei trasaturi a personajului ales, prin doua episoade/secven\e comentate;
- analiza a doua elemente de structura, de compozi\ie ~i/sau de limbaj, semnificative pentru constructia personajului
ales (de exemplu: ac\iune, conflict, modalita\i de caracterizare, rela\il temporale ~i spa\iale, incipit, final, tehnici
narative, instan\e ale comunicarii narative etc.).

Nota
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru contlnutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerin\a/reper). Pentru redactarea
eseului, vei primi 12 puncte (exlstenta partilor componente - introducere, cuprins, Tncheiere - 1 punct· logica
inlan\uirii ideilor - 1 punct; abilita\i de anallza ~I de argumentare - 3 puncte; utilizarea' limbii
literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctua\ia - 2 puncte; a~ezarea Tn pagina, lizibilitatea - 1 punct).
ln vederea acordlrll punctajulul pentru redactare, eseul trebule sl albl minimum 400 de cuvlnte fl 5 i ,
dezvolte sublectul propus.

Teste 47
 1/
8 TESTUL6
11
c;::~e=b,:i;~:~:=':.m~~a-t o_ru _e_n_t_: _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-1(~SO~
_ lf-ra_g_m

A$ vrea sa scriu ceva despre cat de frumoase sunt diminefile in Himalay~, dar, decat s~-mi iastJ vreun fins i/
:co1s'!3~C desP_re cum simfi ca pe-un balsam prospefimea /uminii Tn timp ce m1rosul veget_al dm aer pare un efect rn f)
cu~t1c11 plJstJnlor, mai bine nu spun nimic $i fin totul numai pentru mine. Apropo de $_co/an, am f:!leca_!_la drum Oda:' ~I
cu e,. f?~a~ cs, Tn _timp ce noi pllrasim $i ne indeplJrtlJm de Bahundanda, de pe ~ararile munte/u, copm cu ClJma~u ea rl
crSvllfic, $I papu~, de cauciuc, unii venifi din sate affate $i la trei ore distanfll, se mdreapta ~pre $COala vtJ~uttJ asea~· /~
. f-:·! n_e mtalmm pe poteci cu turme de asini sau mlJgari ctJrand pe munte in sus C<?$Un, P_BC~e~e. ~ac, $i bidoane· 'f)
.
Rish, ,m, aratlJ O urzica (sishnu) $i imi spune ell ei fac ciorM din ea, eu ii arat o loboda, ,ar el m,-o 18 m~mte $i irni sp ' {,,
11
ca se nume$!e bathe $i ca din ea fac ciorbtJ (deci mamtJ/iga, ciorM de urzici, ciorM ~e ~oboda.), va_d $1bus~ioc Sillba~~ '~,
(gan'!e), zec, de $O~rfe ne taie ca/ea, trecem pe /anga nesfaf$ite terase cu orez, ,arm f~f pnme, case ?mtr-un Ciltu
8 ~'
num~ Jagat O fet1a se joaca in drum cu un $8,Pe viu, tung de doi metri, in timp c~ tatal ~1~umule?~e O glJ'.ntJ in curte..." ~'
_D_mtr-o P_ra_va//e cumpar un sue nepalez la cutie, dintr-o tabla atat de dura, mca_t me, eu, me, CattJlm nu o Putem
st
nv, cu mami/e f!Oa/e, de$i ne dam toata silinfa, ca $i cum barbafia noastra ar depmd~ de ace_st test de forftJ. Dupa
'?
ce ne dSm batuf1, Rajeev o ia $i o strive$fe cu O singurlJ manlJ. E incredibil de putermc. Cara spat~'. pe munte in
sus, ce/e doua rucsacuri, de aproximativ 30 de kilograme, legate cu o chinga de rafie pe care $1-0 spn}lnfl pe cre~tet
farll s~ s~ clatine,_fllrS sa-i a/unece vreun picior, fara sa-$i incetineasca pasul. Abia ne putem fine dupfJ el, iar atunci
cand 11 P'!n_dem dm urma, B$ezat pe vreo stanca, nu $tim daca se odihne$fe sau daca nu cumva ne ~$feaptfJ plictisit.
Pentru p1c1oare/e fungi $i iufi, ii spunem .Rajeev, paianjenul Himalayei", iar el se bucura ca un cop,/.
Pe la pranz intrtim in catunu/ Lali Gaon $i cerem de mancare. A$feptam o ora $i jumatate pentru ell, frigideru/
fiind inutilizabil din cauza curentului care se ia pana fa paisprezece ore pe zi, totul e gatit pe foe. far noufJ ni s-a facut
pofttJ de came de pui, B$8 ca B$teptam sa fie tfliat, oplJrit, jumulit etc. Fie pentru ca foamea e eel mai bun bucatar,
fie pentru ctJ femeia chiar $fie sa gateasca, mancam o suplJ de dovleac atat de buna, incat intrebam de refeta. fn
locul refetei, ni se aduce o ca/dare de suplJ $i ni se spune sfl mancflm cat putem. Dupa masa, Rishi $i Rajeev
due intotdeauna vasele la bucatarie $i $i le spa/fl singuri.
Marius Chivu, Trei saptamani in Himalaya
A. Serie pe foaia de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urrnatoarele cerinte cu privire la textul daL I
1. lndica sensul din text al secventei ne dam batufi.
2. Mentioneaza zona geografici! pe care o strabate autorul, utilizand informatiile din textul dat.

din text.
6 puncte
6 puncte
3. Precizeaza doua specii de plante care sunt folosite in alimentatia localnicilor, justificand raspunsul cu o secven\a
6 puncte
-~
111(1

11111,

••
4. Explica motivul pentru care autorul Marius Chivu evita sa descrie diminetile din Himalaya. 6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, o trasatura a lui Rajeev, a~a cum reiese din textul dat. 6 puncte

e. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi daca este lmportanta sau nu
calatoria in zone greu accesiblle, raportandu-te atat la lnformatiile din fragmentul extras din volumul Tre/
saptamani in Himalaya de Marius Chivu, cat i;i la experlenta personala sau culturala. 20 de puncte
Tn redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
_ torrnularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea ~i dezvoltarea corespunzatoare a doua
argumente adecvate opiniei ~i formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
_ utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie ~i de punctuatie), a~ezarea in pagina, lizibilitatea, respectarea precizarii privind numarul minim de
cuvinte. 6 puncte
Jn vederea acordarli punctajulul pentru redactare, textul trebuie sa dezvolte sublectul propus.

Sublectul al II-lea (10

p
re;
lnta in minimum 50 de cuvlnte, rolul notatlllor autorului in fragmentul de mai Jos.
nsi~ne in munfi. Casa izo/ata Tn padure. Scena reprezinta pe planu/ 11 un hol-sufragerie care se continub P8
plan; prim cu O terasa. fn fund, colful din dreapta, o scara de lemn in spirala, ce duce la etaj, u~de sunt odMe unora
Limbo ~; literaturo romiina. Ghid comp/et pentru Bacalaureat
48
 din pensionari. Holu/ se desparte d 8 t • ·
• care se inchide de sus Ti • Ti erasa pnn doua marl U$i laterale de sticlfl $i printr-un ob/on mare cat ambele U$I
1
~~ra enie extrema ... Este u: ~:- ho/, scaune de n~ia albfl, un divan, o masa. In genera, /ucruri simple, clar de
t his im . teno~ pe care I-a mobilat, cu bani putini, o femeie de gust. Cu/oara genera/fl, alb $1
verde-mc · O . pres,e totala de odihna, de simplicitate. La ridicaraa cortinei marale ob/on CB desparte terasa de ho/
este tras pana JOS, 8 $8 fncat ?olul nici nu se vede. Pe terasfl, doua $ezlonguri deschise, care au fost uitate peste
noapte afara. In st8nga terase,, Mtuta in peratele casei {eventual casa poate sa fie fflcuta din Mme, cum se fac vilele

t~rmometnJ. Pe t~~la se ma, poate ~,t,

la munte), 0 tabla neagra, t~bla de ~~oa/a, cu burate $i crata. Unga tabla sunt fixate in perate un barometru $i un
scris-cu crata, scris incfl de aseara probabil, dar $lers in parte in timpul nopfii,
dm ~uza umezelu, u,:matoa1:91~: "M,ercuri 4 august. Prasiunea atmosferica: 762 mm. Temperatura: 18 grade. Vant de
la m1azanoapte. Non razlef, dm~pra Ha$m8$Ul Mare." In ho/, pe o masa de nuiele, un aparat de radio, cu lampile
d?mon_tate. In dreapta, f!e o _etaJera, un telefon manual, de sistem vechi. Scena ramane cateva clipe goala. Se aude
o
dm cullse zgomotul une, vac,, care PB$ie undeva prin apropiera. suma de alte mici zgomote casnice, de gospodarie
care ~e de$te~pt~; sunet de farfurii $i pahara, o galeatfl de apa ce se varsa, o feraastra ce se deschide etc.... Nu
trebw~ sa se '!'s,ste. Cateva sugestii doar, sus ... pentru a da imprasia de dimineata $i de trazira din somn. Cineva
tra~e m ~us, dma~ntru, oblonu/. Este domnul Bogoiu. Dupa CB a ridicat pana sus oblonul, da de o parte $i de a/ta doua
U$' de st,cla, 8$8 meat acum holul $i terasa sunt unul in pralungirea celeilalte.
SCENA I
. . BOGOIU, mai tarziu ~TEFAN
Dom~ul Bogo,~ !ese pe terasa. Cu ochii carpifi de somn $i pufin buimacit de soarele care, odata cu ridicaraa
oblonulw, a navallt m ho/. Se opre$te o clipa rn mijlocul terasei. Se opre$te o clipa, se uita la cer, intinde o mana, ca
$i cum ar incerca sa vada daca ploua. E imbracat intr-un ha/at de casa, cam scurt, care lasa sa i se vada, ceva mai
jos de genunchi, picioarele paroase. Flacau de vreo cincizeci de ani. Putin obez, pufin chef. De$i in ha/at, poarta
guler tare de cauciuc $i o cravata lunga, cu un nod enorm.
BOGOIU (impiedicandu-se de unul din .$ezlongun): lar... (Face un zgomot de mirare cu limba lipita de cerul
gurii.) Nteh, nteh, nteh . (Pipaie panza $ezlongului.) Fraulein Weber! (Se intoarce spre celalalt $ezlong, pe care de
asemeni ii pipaie pufin iritat.) lar le-a lasat afara. Agne~!. .. Ude ... Ude leoarca. (Se indreapta spre tabla, consultand
cu mare atenfie barometrul $i termometrul. $large cu buretele tot ce e scris pe tabla. Apoi, aplecat, caligrafic,
departandu-se din cand in cand de tabla, ca sa-$i admire caligrafia, scrie, spunand in acela$i timp cu glas tare:) Joi,
5 august. Presiunea atmosferica: 763 mm. Senin . Temperatura: 22 grade. Timp frumos .
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanfa

Nota
Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
inlantuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuatia - 1 punct).
Jn vederea acordarii punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie sa alba minimum 50 de cuvinte fl sa
dezvolte sublectul propus.

Subiectul al Ill-lea (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezlntl partlcu/arltatl de constructle a unul
persona} dintr-un text dramatic postbelic stud/at.
ln elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea statutuiui social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
- evidentierea unei trasaturi a personajului ales prin doua scene comentate;
- analiza a doua componente de structura ~(/sau de li~baj ale _textului ~ra~atic studi~t, semnifi~tive pentru
constructia personajului ales (de exemplu: act1une, conflict dramatic, modahtat1 de caractenzare, notatnle autorului,
registre stilistice, limbaj, act, scena etc.).
Nota
Ordinea integrarii reperelor Tn cuprinsul eseului este la alegere. .
Pentru contlnutul eseului vei primi 18 puncte (cat~ 6 puncte p_entru fiecare cennt_a/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (ex1stenta partllor componente - introducere, cuprins, incheiere _
1 punct; loglca inlantuirii ideilor - 1 punct; abllitati de anallza ~i ~rgum~ntar~ -~ puncte; utilizarea limbii literare _
2 puncte; ortografia _ 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; a~ezarea in pagina, hz1b1htatea - 1 punct).
Jn vederea acordarll punctajulul pentru redactare, eseul trebule sa
alba minimum 400 de cuvlnte , 1 si
dezvolte sublectul propus.

Teste 49
 TESTUL 7
Subiectul 1
~::::~=:-----:-------------------_{(~50~UhN..,
Cltefte urmttorul fragment:
T," La sfa~itul lunii iunie 1914 dupli terminarea examenului de bacalaureat, sfa~iam in goana trenu/u/ P81 1
11
fnamavelor
tim ul Tn dru,m_ spre Sebe~-Alba. ' "' ·
Eram stlipanit de euforla ce fi-o dli depo~irea norocoas"'° a une,· p1etre
· de h88~ 1
p clHatone, recapitulam cu al'i ca'iva colegi earl ...; ei se grabeau spre vetrele for, fiecare ducand Ofar.
vestea cea buna' Tin t.... amp/an. mai vechit· mai
t y
noi dintr-o viafli ce ramanea m •
urmo.,. ~1• care acu parca,. me,
. • cu sine
nu m .
a. noastra. E de neTnfeles cum sentimentul eului poate fi atat de profund modificat de un .certificat•. Pent,u &fll
s,mgr;: ~?a 5 fra eram rasfatafii proprlului destin. • oata
~timfa ca am scapat de obligafiile orarelor ~; de constrangerea ~co/ara ne slilta mtr-o stare de aurora .
se p_area ca nu va mai Tnceta niciodata Tn veghea entuziastli 1n /uciditatea sporltli nu ne dlim deloc seama Cflce 'Ii
~urz,u av~am sll ne gandim tocmai la a~est timp, cu sentime;tul unei ~repara~ile Sfa~ierl, ca la ? epo~i!J fabu/oa::1
fletulut noSfru. Eram asemenea unor tinere fiinfe adamite earl, prmtr-o bizarli alterare a simfu/u, realiUlfii, a
bucura _ca parasesc paradisul. s-a,
.Ma,, dar ne-ai secerat de pe picioare cu raspunsurlle tale ta fizica ~; matematicli, imi zise unu/ dintre col .
n-am _Tnfeles m~re lucfl!, dar, ce sa-ti spun, a fost foarte frumost•. Tntr-adevi!Jr, p~fesorul de fizica ~i m_atematiefl :~
pe':'11~• ca~d mi-a venit randul, caprlciul de a ie~i din cadrul obi~nuitelor teze. ~tund c~ '!1-am ocu{!~t m cei din urma
do~ am, m_a~ de aproape, cu ultimele teorli ale fizicei, precum acea a lui Einstein cu pnvire la relativ,tatea spafiului •
a timp':'I':''• 1ar Tn domeniul matematic cu geometrlile noneuclidiene, ~; dorlnd, pesemne, sa paradeze cu mine in
com1s1e1 de bacalaureat, prezidata de un delegat al guvemului maghiar, mi-a cerut sa fac o expunere succinta a
fa:
problemelor !.n chestiune. N-aveam sa-mi pierd cumplitul. Cuno~team aspectele esenfia!e a~e te~rlei relativitllVi
ale geometrulor noneuclidiene mai a/es din studiile fi/osofice suscitate de problemele m d1scuf1e. Tn geometriile
noneuclidiene ma inifiasem cu ,.$tiinfa ~i ipotezi!J• a lui H. Poincare. Date fiind atat circumstanfele, cat ~i fe/u/
cuno~tinfelor mete, aveam sa fac mai mutt o expunere filosoficli, decat matematicti, ~tiinfificli a teorlilor in chestiune.
Cu aceasta am transformat o insuficienfli intr-un avantaj. Atat din punctul meu de vedere, cat ~i din ace/a al
auditorului, numai in acest chip izbutii sli ma fac infeles, eel pufin aproximativ, ~; din partea catorva intelectua/i din
asistenfli. Mutt timp incli ~i dupti zece, doutizeci de ani, fo~ti colegi imi aminteau de acea incursiune a mea in teoria
relativitlifii, teorle ce avea sli devinli faimoasli de abia mutt mai tarziu. Uneorl entuziasmul for 11 gtiseam cam deplasat
~i. ca sli 11 retez, le rlispundeam: .a finti bine cu o armli cu praf de pu~cti nu inseamnti a fi inventat praful de pu~cil!'.
La Vinful de Jos urma sli schimb trenul spre Sebe~-Alba. Tn c/ipa dintre douli /inii, cand imi mutam calabalacu/
dintr-un tren Tntr-altul, se raspandi in gara vestea cti Franz Ferdinand, mo~tenitorul tronului habsburgic, a fost
asasinat. Urea/ in vagon, luand cu mine ~; aceastti veste. Spoream cu ea zapu~ea/a. Se produse un moment de
stupoare. M-am oprlt ~; eu pufin ca sti cuprlnd cu gandul toatti situafia. Apoi am zis ctitre vecinul meu de bancil:
,.Asta inseamnli rlizboi." $1 ca o ghearli de paslire, o indoiali!J imi cuprlnse inima: voi mai pleca in toamnt1 la Jena,
precum Tmi flicusem planul? Cat de repede a cedat euforla nopfii!
Lucian Blaga, Hronicul ~; cantecul varstelor
A. Serie pe foala de examen, in enunturl, rispunsul la fiecare dlntre urrnatoarele cerinte cu privire la textul dal
1. lndicii sensul din text al secventei ne-ai secerat de pe picioare. 6 puncte
2. Mentioneaza anul in care a dat Lucian Blaga bacalaureatul, utilizand informatiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizeaza sursa ini\ierii autorului in geometriile noneuclidiene, justificandu-ti raspunsul cu o secventa
semnificativa din textul dat. 6 puncte
4. Explicii motivul pen,tru care raspunsul la proba de matematica i;,i fizica al autorului ii impresioneaza pe colegi
pe profesorii din comisie. 6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, importanta momentului relatat in via\a autorului. 6 puncte
B. Redactead un text de minimum 150 de cuvlnte, in care sa argumentezi daca pasiunea pentru cunoaflt~
duce sau nu la succesul ,colar, raportindu-te atit la lnformatllle din fragmentul extras din volurn
Hronlcul t;I c§ntecul varstelor de Lucian Blaga, cit fl la experlenta personala sau culturala. c;te
' . .
ln redactarea textului, vei avea in vedere u_rmatoarele r~pere_: , doUi
_ formularea unei opinii fat~ ?e. problemat1ca p~sa in d1~cut1e: enun\area i;,i dezvoltarea corespunzatoare a ncl8
argumente adecvate opinie1 i;,1 formularea une1 concluzn pertinente; 14 pu

Limbo~; literatura romana. Ghid complet pentru Bacalaureat

50
.:.. utilizarea
rt fi corecta
.d a conecton·1 or Tn argumentare, respectarea normelor hmbn
• .. hterare
• ·
(norme de expnmare, de
' 0 ~gtra 18 ~1 8 punctuatie), a~ezarea in pagina, lizibilitatea, respectarea precizarii privind numarul minim de
cuvin e. . • 6 puncte
In vederea acordanl punctajulul pentru redactare, textul trebule sa dezvolte sublectul propus. ' ·
!ubiectul al II-lea , · · ·· ·· · · (10 puncte}
Com~nteaza textul de mal jos, in minimum 50 de cuvinte, evidentllnd relatla dlntre ldeea poetlci fl mljloacele
artlst1ce.
Taci,
Sa nu-mi de$tepfi tristefea amintirilor culcate
Tn sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!...
Taci,
Sa nu-mi de$tepfi in suflet tragediile jucate
Tn aplauzele mute ale-ntaielor dureri!
Tree~ tacut ca beduinul ce cutreiera nisipul,
T~ec1 tacut ca eel ce-$i pune mainile-n cruci$ pe piept,
$1 sa nu m~ chemi pe nume -
Sa-mi de$tepfi din piatra chipul
Sfinxului,
Ce-ar vrea sa-mi spuna ca e timpul sa-1 de$tept...
Ocole$te-ma cu groaza, ca pe-un starv de om ucis -
Nu de oameni, ·
Ci de mana ne'ntrupatelor dorinfi - ·
$i pe piatra-mi funerara nu citi poemul scris
De nebunul din cetatea plina numai de cumunfi!...
Ocole$te-ma cu groaza... ·
Dar opre$te-te deoparte,
Sa ma pofi privi de-a-ntregul
$i sa-mi spui ce vezi..;
Eu sunt . .. .
Stropul vinului ce scade prin paharele de$ar(e
$i romanfa nesfar$ita, caci arcu$ele s-au frant!
· · · · Ion Minulescu, Romanfa zilelor de ieri
~ta .
Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
inlantuirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuatia - 1 punct}. · ·
ln vederea acordaril punctajului pentru redactare, raspunsul trebuie sa alba minimum 50 de cuvinte fl sa
dezvolte subiectul propus.
Subiectul al Ill-lea (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezlntl partlcular/tjf/. ale unul roman al
experienfei studiat. ' .,
ln elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- evidentierea a doua tra~aturi care tac posibilA Tncadrarea romanului studiat Tntr-o perioada, Tntr-un curent
cultural/literar sau intr-o orientare tematicA;
- comentarea a doua episoade/secvente relevante pentru tema romanului studiat; ·
- analiza a doua elemente de structura, de comp~zitie ~i/sa~. de limbaj, s~mnifi~tiv~ p~~tru romanul studiat (de
· exemplu: actiune, conflict, modalitati de caractenzare, relatn temporale fjl spat1ale, mc1p1t, final, tehnici narative
instante ale comunicarii narative, registre stilistice, limbaj etcl . . . '
Nota . · '
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru contlnutul eseului, vei primi 18 pun_cte (cAte 6 puncte _pentru fiecare ce_rintA/repe~)- Pentru redactarea
eseului, vei primi 12 puncte (existenta pArt1lor componente - mtroducere, cup~ms, Tnche1ere _ 1 punct· 1 •
tnlan•uirii ideilor - 1 punct·, abilitM, de analiza fji de argumentare 2 ' ogica
, . " 1·- 'b'l't
3 puncte;
t 1utihzarea llmbii literare _ puncte·
ortografia - 2 puncte; punctuatia - 2 puncte; a~ezarea in pagma, 121 11 a ea - punct}. . . ,
51
ln vederea acordarll punctajulul pentru redactare, eseul trebule albi minimum 400 de cuvlnte I si
dezvolte sublectul propus. '
Teste 51
 .TESTULS
:::::~~!.._
Sublectul I
____________________j(S~O ~llnN.,

Clte,te urmltorul fragment:

, P~veSflfl pufln despre parcursul dvs.: unde afl flcut stud/lie Tn Romlnla, de ce afl ales muz/ce
a,.1 a,es vloara?
era M-am n•scut I~ CraK)v•, lntr-o fam/1/s de #norl medlci, ,opsrliza/i tntr-<> _cas• na/fonaliza,..
91 /~""°''..,,':f "
u foarte o~upaf, la sp1tal, au angajat o femeie care mll lubea mult. Probabil, cant?cele m-au a1utat Tm/ 111t1
fl de
1

urechea muz c1:11t1. f.1ama, absolventll a Facultllfii de Medicinll din Cluj, $i-ar fi d?nt 1~a eu s~ devm solisttJ de
1
:2'ioi,
. La am am mtrat la $coala de Muzicll din Craiova pentru a invllfa teone $ s~lfeg,u. $coals era pe Peta
Lipscam ~' pllstrez o amintire vie a cllldirii in care am invllfat, care, din pllcate, astll_z, nu mai existll. Era o
foa'!_e frumoasfl, care avea inlluntru multe obiecte de /emn $i ni$te scllri superbe. Tm, p/flcea sfl merg acolo ~re
l~cp, de dou• ori pe ••Pt•m•n•. Un colog de-sf mamei, medic ~I of, avaa un b/Jlat care_ st~dl~ vioa~ # m-a ;.::,i
~ pe m~ne ~ll merg la vioarll. Din pllcate, pe vremea aceea nu existau po~ibill~llfi .sfl
1
a, un pian tn'I:'
cas~ naf1onall_z atll, doar dacll if primeai sau fl mo$teneai. Un pian era un Jucru special$' no, nu aveam. Mis-a d"O
o v1oara un pie cam mare, pentru ell era mllsura de jumlltate, $i a trebuit sfl mll cllznesc pentru ell, de obice• at
\rarst~ aceoa fncepi pe o vioarll sferl # ab/a mai ,.,,,u troci la Jum,,.to. Dup• nici troi /uni, pro/ssoara moa a ,noi
sll im1 spunfl cfl eu clar trebuie sfl fac o carierll in muzicll. (.. .) PIii
Dup~ ce clfldirea ~co/ii vechi a fost demolatll, ni s-a construit o $coalll de muzicfl modemll, $COalll pe care cta
mea a maugurat-o ~i unde am terminal clasa a IX-a. Am avut profesori buni, ins~, la ~n mo~ent dat, am simfit:
nu avansez conform nivelului necesar. De aceea, cand venea un solist la Fifarmomca d!n Cra,ova, eu eram prezentA
la concert. Cand au inceput sfl vinfl muzicieni de la Bucure$ti, am infeles ell va trebUI sll fac un pas foarte curajos
~i sfl pflrflsesc ora~ul. · ··
Am urmat exemplul unui bun co/eg al meu craiovean $i m-am mutat la Liceul de Muzicll nr. 1 din Bucure~ti tn

Ama absolvit
class X-a. (...)Conservatorul in 1977. Din pllcate, /egea de pe vremea aceea ii obliga pe tofi absolvenfii ca du~
terminarea studiilor sfl se intoarcll de unde veniserll, sll serveascll in ora$ul /or natal. Nu exista libertate de mi~care
in acest sens, iar mie personal mi s-a pllrut o totalll nedreptate, mai ales finand cont de aspirafiile $i de sacrificiile
pe care le fflcuseram atat eu, cat $1 pllrinfii mei. Cand am mers sll dau audifie la Filarmonica din Bucure$ti, am fost
refuzatfl pentru cfl nu aveam buletin de Bucure$ti. De aceea, repartizatll la Cravoia, am fast profesoarll un an de
zile la $coala Popularfl de Artll. fntre timp, mi-am continual cariera de solisti1 in Romania.
Ca studentll, participasem la cursul de varll de la Sion (Elvefia) al maestrului Tibor Varga. Am invi1fat foarte mu/t '
de la
fn el ~i amam
Elvefia cunoscut multll
ca$tigat fume.la(...Biel/Bienne,
o audifie ) unde am inceput sll cant in prim a mea orchestrll profesionist~. ,
Aveam nevoie de un Joe in care sfl trlliesc, sll imi ca$tig existenfa $i sll cant. Mi-am dat seama ca nu mi1 pot intoarce
/a $coals Popularfl de Artll din Craiova, unde nu fllceam absolut nimic, nici nu $tiu dacll aveam trei elevi. Nu era
neapflrat vorba despre salariu, insll nu puteam sll continui si1 flu violonisti1 cu aspirafii. Acesta a fast motivul penf/U

care am plecat
Dupfl cursuridin
defarfl.
solisticll la Bema, am emigrat in Statele Unite, la Chicago, in 1980. /medial am luat postul la
Orchestra Operei Lirice (Lyric Opera), unde am rllmas $apte ani $i, in mai 1987, am obfinut postul la Chicago
Symphony Orchestra. Acesta este al 36-/ea an de cand fac parte din CSO.
• Dupa atitia ani, am o atitudine de studenta, tot timpul trebuie sa invef,
interviu cu Mihaela Ionescu, Observator cultural
A. Serie pe foala de examen, in enunturl, rAspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerlnte cu prlvlre la textul

. . 6~-
~L ,
1. lndicli sensul din text al secventei sll mll cllznesc. 6 puncte
• Mentioneaza momentul in care Mihaela Ionescu se muta la Bucure~ti, utilizand informatiile din textul dat.
2
3. Precizeaza cauza deciziei de schlmba ~coala din Craiova, justific:andu-ti raspunsul cu O secventa semnificatiJ
din textul dat. . .· 6 punct•
6
4. Explicli motivul pleclirll din tara al muziclenel. · puncte
• PrezinUi, Tn 30-50 de cuvinte, o trasatura. a Mihaelel .Ionescu , a~a cum se desPn,:i te
. de d.in acest fragmen t de intervill•
5 ' ' '

Limbo~; literatura romdnil Ghid comp/et pentru Bacalaureat

52
 acteazi un text de minimum 150 de cuvlnte, In care si argumentezl daci este lmportanti sau nu
s. Re~n'8 de perfec\lonare, raportAndu-te atAt la lnforma\llle din fragmentul extras din lntervlul cu Mlhaela
Ione
,1
do scu tn revlsta Observator cultural, cAt la experlen\a personali sau culturali. 20 de puncte
redactarea textulul, vel avea Tn vedere urmAtoarele repere:
In ularea unei opinil fa\A de problematics pusA Tn dlscu\ie, enuntarea ~I dezvoltarea corespunzAtoare a douA
- fo":;mente adecvate opiniei ~i formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
8
~izarea corectA a conectorilor Tn argumentare, respectarea normelor limbii llterare (norme de exprimare, de
- ~~ografie ~i de punctua\ie), a~ezarea Tn paginA, lizibilitatea, respectarea precizArli privind numArul minim de
cuvinte. 6 puncte
In vederea acordirll punctajulul pentru redactare, textul trebule si dezvolte sublectul propus.

-
sublectul al II-lea
prezlnti, in minimum 50 de cuvlnte, perspectlva naratlva din fragmentul de mal Jos.
(10 puncte)

fn iama urmStoare s-a Tntamplat evenimentul eel mai important din vista mes de pans atunci, am avut cele mai
marl bucurii, cele mai tari emofii: mama m-a dus la teatru. M-am gtltit cu o rochie vi~inie de catifea, ftlcuta anume
pentru aceastS ie~ire Tn lume, ~i nu-mi amintesc stl ms fl chinuit vreodatS mai mult curgerea pres TnceatS a timpului
ca atunci, cand ziua spectacolului se apropia. Tn ajun mi-am imbrtlcat rochia, pantofli de lac, mi-am schimbat cSrarea,
mi-am legat ~i mi-am dezlegat de mai multe ori funda, ca sa vad cum Tmi stS mai bine, am controlat ciorapii, sS nu
fie rupfi. Mtl temeam necontenit sa nu se Tntample ceva neprevSzut, care stl ne Tmpiedice sS ne mai ducem, o
fntrebam Tntruna pe mama dactl nu cumva a ratilcit biletele. De altfel, pans la u~s (candle-am aratat controlorului),
mi-am simfit buzele uscate, de teama ca le va pierde, ~i chiar dupa ce ne-am instalat, tot mi-a fost fries de vreo
fncurciltura care ne-ar fl putut scoate de acolo. Sala de teatru, chiar Tnainte de ridicarea cortinei, m-a uimit. Lumina
bogatS, ctlldura, fotoliile plu~ate, totul mi s-a pilrut incantare ~i farmec amefitor. Sus, galeriile ~i lojile cre~teau ca Tn
vis, fntr -un ta van cat cerul.
Cella Serghi, Panza de pSianjen

Notl
Pentru contlnut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare - 1 punct; logica
lnlan\uirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctua\ia - 1 punct).
ln vederea acordarli punctajulul pentru redactare, raspunsul trebule sa alba minimum 50 de cuvlnte fi sa
~ezvolte sublectul propus.

Subiectul al Ill-lea (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvlnte, in care sa prezlntl part/cu/ar/taf/ de construcf/e a unul
persona} dlntr-un text narativ studiat, aparfinand Jul G. Callnescu.
ln elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales;
- eviden\ierea unei trasaturi a personajului ales, prin douA episoade/secven\e comentate;
- analiza a doua elemente de structura, de compozi\ie ~i/sau de limbaj, semnificative pentru construc\ia personajului
ales (de exemplu: ac\iune, conflict, modalita\i de caracterizare, rela\ii temporale ~i spa\iale, incipit, final, tehnici
narative, instan\e ale comunicarii narative etc.).

Noti
Ordlnea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru contlnutul eseului, vei primi 18 puncte (cAte 6 puncte pentru fiecare cerin\A/reper). Pentru redactarea
eseului, vei primi 12 puncte (existen\a paf1ilor componente - lntroducere, cuprlns, Tnchelere - 1 punct; logica
lnlAn\ulrii ideilor - 1 punct; abilita\i de analiza ~i de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbil
literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctua\ia - 2 puncte; a~ezai'ea tn paginA, lizlbilltatea - 1 punct).
ln vederea acordarll punctajulul pentru redactare, eseul trebule si alba minimum 400 de cuvlnte sa ,1

-
dezvolte sublectul propus.
Teste 53
 TESTUL 9
Subiectul I ~ e b,,~
Citefte unnatorul fragment: .
nd
La douflzeci ~i ~ase de ani am avut parte de prima mea csf1!era. Era fntr-un cflm,? in Lo ra ~; atat d
incat, ffl,tj mfl dau jos din p~t. puteam sfl ajung la fereastra, la ~irou, la dulap, la ch1uvetfl ~I ~a ~ica 0gfl e
deas~pra ei, care mfl ducea cu gandu/ /a cele din coliviile peru~ilor. Altfel, /ocu~ era curat, fimsa1ete no/, ll<tf11e
funcf,ona/fl. Stflteam in pat ~i mfl uitam •injur, /a spafiul anonim in c~re urma sfl imi petrec urrnfltoarefe fun;.~
sfl gflsesc un mod de a-I face al meu. .· · · . .
Panfl atunci locuisem in apartamentul pMnfilor mei, impMind o came~ cu s~': n:ea ma, micfl. Motivate 8
multiple: apartamentul, cu doufl dormitoare fusese cumpflrat dupfl na~terea mea_ ~, mamte de na~!erea suro,;; 111,
nici unu/ dintre parinfii mei nu crescuse ava~d propria camera; nici mie, nici L~ure, nu ne tre:use pnn minte sa PUftlele;
5 nd
sub semnu/ intreMrii aranjamentele de /ocuire dintotdeauna. lnsa o consecmffl a fo f ca, mcepa cu ado/e~ 1

camera ,,noastra• 8 devenit un camp de /uptfl pentru afirmarea personalitflfii. Usta mea ~u car(i de citit lipit~ pe u~
I
posterul ei cu Anim 'est, scoicile adunate de mine intercalate cu florile uscat~ de ~a, ct1 ufele mete cu ammtiri inceltuifa
de P~ha~le '!!rate de ea din baruri, hainele mete ~i ale ei ~mestecate JOS, byutenile noas~re amesteca!~ pe
v~ch_ile 1ucam adunand praf pe dulapuri. Cand am ajuns m Londra m,-~m ~at ~e~ma ell .s!ngurele spaf11 pe ca18 1e
1
sIm(isem numai ale mete, in care puteam sa fiu comp/et eu, fusesera car(ile di~ b1b/Jotec~ ~ 1um~l~l.
Astfel ca la douflzeci ~i ~ase de ani m-am trezit nevoitfl sfl iau pentru pnma o~rfl m _s!flpamre ~n. s~afiu filic
sfl-1 transform Tntr-un toe unde sfl mfl simt bine, in /argul meu ~i unde sfl pot fi eu msflmi - un_ spaf1u mflm.
Crearea unui spafiu intim este o proiectare a interioritflfii noastre in afarfl. E un mod pnn ~are spafiul nostn,
exterior capfltfl caracteristicile spafiului nostru interior, astfel incat eel din urmfl sfl se poatfl manifests in voie.
Dar lucrurile funcfioneazfl ~i invers: anumite trasflturi ale spafiilor le pot predispune la_ a de~eni spafii intime:
delimitarea, inchiderea (dar fflra claustrare), scars umanfl. Din punctul acesta de vedere, d1mens1unea camerei de
cflmin din Londra ajuta, de~i era departe de a fi suficientfl. ,
Pentru mine, a fost nevoie de stabilirea unei relafii personale cu spafiul, un mod de a-i nimblanzr anonimitatea
~i de a-/ face, intr-o oarecare mflsura, o reflecfie a mea, o altfl .piele". ·
Primul /ucru pe care I-am fflcut - pentru mine ~i pentru camera mea din Londra - a fast sfl cumpflr un al doilea
dulap ~i sfl-1 pun dupfl u~fl. Era de la Argos (un fel de /KEA mai ieftin}, dintr,-o pan:ifl neagrfl ~i un cadru de lemn
~upfl cele mai binevoitoare estimflri, neutru estetic. Dar sfl-1 montez singurfl mi-a dat un sentiment de putere, iar sA
modific infflfi~area standard a camerei de camin m-a fflcut sfl simt ell eu contra/am spafiul. Mai tarziu, intr-o afta
casfl, gestul intemeietor a fost sfl ajustez ni~te draperii co/orate cumpflrate de la un charity shop astfel incat se
potriveascfl infllfimii ferestrelor mete. Altfl datfl, gestul intemeietor a fast sfl decorez un perete cu o ghirfand~ de
/uminife co/orate prinsfl cu piuneze pe conturu/ unei spirale. (In Londra, am schimbat cinci /ocuinte in trei ani, deci
tehnicile de .imblfmzire" a spafiului s-au rafinat.) •
· .Spatii intime", de Cristina Chira, in revista .Dilema veche", iunie 2023

A. Serie pe foaia de examen, in enunturl, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinfe cu privire la textul
dat. ,
1. lndicll sensul din text al secventei m-am trezit nevoitfl. , 6 puncte
2. Men~oneaza locul in care autoarea a realizat nevoia de a personaliza spatiul in caret t . t·i· A d · , rmatiile
.ra,e~ e, u , ,ze1n m,o r
v•
din textul dat. -
. • 6 puncte
3. Prec,zeaza ce mseamna pentru autoare crearea unui spatiu intim 1·ust'fi ;.. d t· x
1ice1n u- 1 rcispunsul cu o secvent" 1~
semnificativa din textul dat. '
. . . . 6 puncte
4. Exphcll modal1tatlle folos,te de autoare pentru a personaliza spatiul · 6 puncte
5. Prezinta, Tn 30-50 de cuvinte, ce a fnsemnat pentru autoare imblanz · . . .
fragment. irea spat,ului, a~a cum se desprinde din aces1
· 6 puncte

54 Limbo~; literatura romdnd. Ghid cornplet pentru Baca/aureat

I' ,' • .

·-..... -. - - ----
··- -
-
----_:__ ~ .::-- =-----~ x::....:...~
 d un text de minimum 150 de cuvlnte, tn care si argumentezl daci spatlul lntlm are SIU nu un
s. ~edacte:rtant pentru a ne slm\l confortabll cu nol lntlne ,1 cu cellaltl, raportindu-te atit la lnformatllle
rol tmP mentul extras din revlsta Observator cultural, cit
din frag
,1 la experlenp personali SIU culturali.
20 de puncte
ului vei avea in vedere urmatoarele repere: .. .
dactarea text ' ,
ln re I rea unei opinii fa\a de problematica pusa in discu\ie, enuntarea ~i dezvoltarea corespunzatoare a doua
, fo~~:nte adecvate opiniei ~i formularea unei concluzii pertinente; . 14 puncte
ar~. rea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
'~~:;afie ~i de punctua\ie}, a~ezarea tn pagina, lizibilitatea, respectarea precizArii privind numArul minim de
cuvinte. _ 6 puncte
ln vederea acordarll punctajulul pentru redactare, textul trebule si dezvolte sublectul propus.
sublectul al II-lea · (10 puncte)
~enteaza textul de mal jos, in minimum 50 de cuvlnte, evlden\iind rela\ia dlntre ideea poetlci ,1 mijloacele
artlstlce.
Umb/u prin mine
Ca printr-un ora~ strain
Tn care nu cunosc pe nimeni.
Seara mi-e teama pe strazi
$i-n dupa-amieze ploioase
Mi-e frig ~i urat.
Nici o dorinfa de-a catatori,
Cand ~i numai trecerea drumului
E aventur~,
Nici o amintire din a/te viefi .
Tntrebarii
nDe ce-am fost adus~ aicir...

Ana Blandiana, C~l~torie

Subiectul al Ill-lea (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti partlcularitafi ale unul text poetic stud/at,
aparfinand perioadei cunoscute ca ,,prelungiri ale romantismului Ji c/asicismu/ul".
ln elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele r~pere:
- eviden\ierea a doua trasaturi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-o perioada, intr-un curent
cultural/literar sau intr-o orientare tematica;
- comentarea a doua imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; - - ··
- analiza a doua elemente de compozi\ie ~i/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu,
incipit, rela\ii de opozi\ie ~i de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.}.

Nota
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerin\afreper). Pentru redactarea eseului,
vei primi 12 puncte (existen\a paf\ilor componente - introducere, cuprins, incheiere - 1 punct; logics tnlantuirii ideilor
- 1 punct; abilita\i de analiza ~i de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte;
punctua\ia - 2 puncte; a~ezarea in pagina, lizibilitatea - 1 punct).
ln vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebule si albi minimum 400 de cuvlnte fl si dezvolte
sublectul propus.

Teste 55
 TESTUL10
§.ubiectul 1
; : : : ~ ~ ~ - - -_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __j(50de·
Cltefte urmatorul fragment:
Un biirbat · l . •
a1uns a o varstlJ foarte TnaintatlJ merge, Tmpreun/J cu un pneten, la un protest Impotriva Ti
';a.
cine t
0
l'b ografelor._ $i afli1 (ei, da, de~i cinematografele se inchid, mai sunt, totu$i, ~i ve$fi bune! ...) c/J s-a ma?chIr1e,,
(, n~, ac~~ fii~d patru Tn total la Madrid, ora$ul unde se petrece totul, mai multe decaf in alte capitate eu!act,1a
d ru hbr~n,f Ma, multe ca la Paris sau fa Londra, te asigur. Crede-mlJ, un mare lux!") Apoi, marcat de Probt 1'ef1e1
lue memone cu care ~e confru_nt/J, nu reu$e$te slJ-$i aminteasc/J drumul s~re caslJ, rlJtlJce$fe_ ore intreg; Pe 8/!Jeie
pt~ndu-~e cu propmle neputmfe fizice ~i cu degradarea progresivlJ a unw corp care nu-I ma, ascutt/J, dar ~ .
stJ
.-f'
expnme opiniile - mereu extrem de acidel - cu privire la lumea in care i-a fost dat slJ trlJiasclJ. Prin u:,U 9lltj
cnt,ca flJrlJ_ millJ literatu,:a ~i arta vremii Jui, va ironiza flJrlJ refineri clasa politic/J $! intreaga_ o~din~ n:iondiatlJ, v:~~ Ve
~s obses,a pentru no/le tehnologii sau pentru dietele vegan-vegetariene; nu-I scaplJ mm,c $1 mmeni sarcas In
~u
Ac~sta e pretextul narativ ~i, fn fond, acestea sunt elementele "de s~~i~ct~ de I~ care po:ne$le Mario Varpas
Llosa m c~a ma, rece~t~ carte a sa, ,, Vanturile" ("Los vientosj, publicatlJ mif1al m rev,sta sp~mo/lJ ,,Letras fibres~ Tn
toamna lw 2~21,. apo_I m volum. $i, de$i, aparent, am avea de-a face cu reflectar_ea ~rt,st,~IJ a unor evenimente
'!cen~e - cac,, ~t,1!' bme clJ, duplJ ce a inceput pandemia, cinematografele au fost mchIse ($1 au rlJ":as inchise fun;
mtregi) peste tot m fume - Madridul pe care ii reglJsim in textul Jui Vargas Llosa e un ora$ stramu, de-a dreptu/
distopic, inzestrat, flJra indoia/lJ, cu numeroase amlJnunte desprinse din realitatea capitalei spaniole, ~i care sunt
u~or de recunoscut pentru cititor, dar avand $i o serie de caracteristici care ii fac slJ parlJ desprins dintr-un viitorcJe
co~mar. Astfe/, nu doar cinematografele se inchid, ci $i multe lucruri sau locuri consacrate se transformti sau dispar,
deci, nici nu e de mirare ca bietul protagonist din "Vanturile" nu se mai poate orienta pe strazile pe care, eel PU/in
teoretic, ar fi trebuit slJ le cunoasclJ atat de bine .. . Pe de altlJ parte, nu putem pierde din vedere clJ, de~i fa nivet
strict teoretic acest personaj ar fi putut slJ se descurce foarte U$Or prin ora$, el are, totu~i, o suta de ani! (,,Nu e ceva
atat de obi$nuit ca oamenii sa traiasclJ o suta de ani, $i tofu$i, iata-ne!" spune el.) A$adar, tofu/ devine mai dificil
pentru el. In primul rand, impacarea (resemnarea?) cu degradarea trupului $i cu toate inconvenientele ce decurgde
aici. fn paranteza fie spus, Mario Vargas Llosa construie$fe un text ironic $i, nu o data, grotesc, neezitand sti recurg~
chiar la detalii nea$feptate, poate - iar aici e de remarcat ambivalenfa titlului acestei carfi: ,, Vanturile", cu toate
conotafiile romantice pe care le impliclJ, nu e nici pe departe o scriere romantica $i cu atat mai pufin una
sentiments/a.
Rodica Grigore, cronica la cartea lui Mario Vargas Llosa, ,,Vanturile", litero-mania.com

A. Serie pe foala de examen, in enuniurl, raspunsul la flecare dlntre urmatoarele cerinle cu prlvlre la textul
dat.
1. lndica sensul din text al secventei pe de altti parte. 6 puncte
2. Men\ioneaza unde ~I cand a aparut initial romanul Vanturile de Mario Vargas Llosa, utilizand informatiile din textul
dat. 6 puncte
3. Precizeaza care este imaginea din romanul citat a ora~ului Madrid, justificandu-ti raspunsul cu O secventa
semnificativa din textul dat. · · · 6 puncte
4. Explica subiectul de la care pome~te autorul in construc\ia cartii sale. 6 puncte
s. Prezinta, Tn 30-50 de cuvinte, un scurt portret al personajului principal din romanul Vanturile de Mario Vargas
Llosa, a~a cum se desprinde din acest fragment. . . 6 puncte

e. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvlnte, in care sa argumentezi dacii este sau n~ lmportanti
cronlca de carte pentru publlcul cltltor, foloslnd atAt lnformaili din fragmentul scris de Rodica Grfgore,
cit fl la experlenia personala sau culturala. .
Jn redactarea textulul, vel avea Tn vedere urmAtoarele repere:
- formularea unei oplnii fa~ de problematica pusa in discutle, enuntarea ~i dezvoitarea corespunzAtoare a doua
argumente adecvate oplmel fl formularea unel concluzll pertinente; 14 puncte

-I
- 56 Limbo~; literatura rom~nd. Ghid complet pentru Bacalaureat
 ta 8 conectorilor tn argumentare, respectarea normelor llmbil literare (norme de exprlmare, de
.;. utiliZarea 1 punctuatie), a~ezarea in paginA, lizlbllitatea, respectarea preclzArli prlvind numArul minim de
0rtografie ~ 6 puncte
CIJVinte. rdirll punctajulul pentru redactare, textul trebule si dezvolte sublectul propus.
In~e<ferea aco .
· . t I al II-lea · ' (10 puncte)
.
~ . minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativi din fragmentul de mal Jos. , _ . . .
p,e%1"1do In
t I s-a nascut tocmai in zilele cand tatal sau a$tepta, la Cluj, condamnarea. Pana sa se 1ntoarca Bo/oga din
A~s ~pilul a deschis ochii asupra lumii, imbraµ~at de o dragoste matema idolatra. Lipsita de iubire, tanara d-na
1
,emn ·~i-a gasit in copil o finta de viafa. Sufletul ei plin de credinfa in Dumnezeu a avut chiar momenta de 1ndoiala:
Bologau-~i iube~te odrasla mai mult decat pe Atotputemicul? Ca sa-$i impace con$tiinfa, ~i-a dat mare ostenea/a sa
oa; ;sea in inima micului Apostol adorarea Domnului. Astfel intaile amintiri ale copilului au fost stapanite de un
: ;nezeu bun, bland~; iertator care, in schimbul rugaciunilor de toate zilele, daruie~te oamenilor bucurii pe pamant
_uve~nica fericire in cer. In inchipuirea lui saltareafa, infafi~area acestui Dumnezeu se confunda cu protopopul
~roza, care venea deseori, intreband totdeauna ve~ti de la ,,martirul nostru", ~; caruia mama ii saruta mana.
oschimbare adanca, un fel de revolufie a stamit in viafa lui Apostol sosirea tatalui sau. Peronul garii era infesat
de oameni, domni ~; farani din imprejurime. Copilul se agafa disperat de fusta maicufei, a~teptand parca o minune
Ingrozitoare ... Apoi trenul a sosit ~; s-a oprit scarfaind foarte urat, $i dintr-un vagon s-a cobon1t Bologa, in haina
neagra, cu capul go/ ~i o barba mare castanie, crescuta in temnifa, s-a uitat pufin la /umea de pe peron $i pe urma
s-a repezit la micul Apostol, I-a ridicat ~;, in vreme ce oamenii strigau ,,traiasca", I-a sarutat zgomotos pe amandoi
obrajorii. Cuprins de o spaima dureroasa, copila$ul a inceput sa planga $i sa se zvarcoleasca in brafele strainului
care, ascultand acum discursul protopopului, incerca sa-1 ostoiasca ~i-1 legana U$Of. In cele din urma Bo/oga, fiindca
micutul racnea din ce in ce mai speriat, acoperind cuvantarea de binevenire, ii trecu eneNat in seama doamnei
Bologa, care se impurpurase de ru~ine ~; de emofie. In brafele ei Apostol se mulcomi, privind insa mereu infrico~at
spre domnul cu barba castanie. 1• •

Liviu Rebreanu, Padurea spanzuraµJor

Subiectul al Ill-lea (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezlnti partlcularltafl ale unul text dramatic
studiat. · , , .
ln elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: .
- eviden\ierea a doua trasaturi care permit incadrarea textului dramatic studiat intr-o perioada, intr-un curent
cultural/literar sau intr-o orientare tematica;
- comentarea a doua scene relevante pentru tema textului dramatic studiat;
- analiza a doua componente de structura ~i de limbaj, semnificative pentru textul dramatic studiat (de exemplu:
ac\iune, personaj, nota\iile autorului, conflict dramatic, registre stilistice, limbaj, act, scena etc.).

Nota
l'

Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. ,

Pentru continutul eseului, ~ei primi 18 puncte (cAte 6 puncte pentru fiecare cerintatreper). Pentru redactarea
~seului, vei primi 12 puncte (existen\a paf"\ilor componente - introducere, cuprins, Tncheiere - 1 punct; logica
mlan\uirii ideilor - 1 punct; abilita\i de analiza ~i de argumentare _;_ 3 puncte; utilizarea limbil literare - 2 puncte;
ortografia - 2 puncte; punctua\ia - 2 puncte; a~ezarea in pagina, llzibilitatea - 1 punct). .· ' · ·
In vederea acordaril punctajului pentru redactare, eseul trebule sa albi minimum 400 de ·cuvlnte si
dezvolte subiectul propus.
,1

. · Teste 57
 - - -- -
TESTUL 12
Sublectul I (SO de
Cllefl• unnlltorul fragment: 01
De pe plaja, se aude acum o farms veseta. De dimlneafS, pares ca se Tnnoreaza. Af • cerut s-a llmPe
s-au repezit sa profite de vremea frumoasa. Ce-ar fi sa ma ridlc de pe ~ca~n, fSra s~ ma, B$fept am/aza, ":: fl tcip
E foarte simplu. Las deoparte ,,rafuiafa" mea cu speciafi$fii Tn ant,chttate, ~ro,e,,ctata pentru aceasta ":"'w6
(deoc~md~_ta, Tmi adun gfmdurile), Tnchid U$a dupS mine, ma Tnt?rc Tn ,,actualitate ' cobor scara, Predau
receppe I' ,es, prin mica grlldinS a vi/el, ch/er tn fsfa treptelor cJe c,msnt ca '?b
08
'!•
de pa fa/ezs,_ pa PIB/4. I
ms,pul, stancile, marea, abrutizarea /uminoasa a ceasuritor petrecute pe pfaJ~ on m apa. Cert,tudmi! Nicio 1~:
[..J . -~
. AdevSrul e ca aici, la mare, totul se simplificA. Dispar miife de ~ucruri rri~runtf! care-mi fmMcsesc ziua 1n Buc:u
D~ntr-o dat~, redescop~r c.§ esen.fiale sunt doar viafa, iubirea $' m?artea. ReSfUI e spectacol. Alergatura. Am
$1 _ar avea vreun sens sa protestezi? N/meni nu ne-s 1/Jgaduff nimic /a na~re. Dumnezeu nu ne daton,IIZI ;J1"
once repro$ ar fi ridicol. · . 1lt,
~.§ fiu m~i ~far, dace§ pot. N-a$ zice c.§ devin ,,a/tut" la mare. Dar, cu siguranf~. devm ,,a~tfel". Prob~bil, Jum·
spec,af.§ de a,c, provoac.§ unele modific.§ri fn metabolismul meu. Am o stare de befte superficial.§ care-m, re/axe Illa
in~i~~fiile $1 m.§ curafS, pares, de zgura. /storia imediat~. de care in Bucure$_ ti n-a~ cu':' sa scap (ca de praf ,;~
camu vagabonzi), devine, ta mare, o amintire vaga. $i nu cunosc o terapte mat radical~ pentru obosea/a mea
nervoasa. [ .. .]
Camera are ferestre marl, acoperite cu perdele, din panza cam grosolana, verzi'. cu patrate galbene. Oasttet de
perdea a_copera $i U$a care da spre balcon. Dimineafa, cand rasare s?arel~, tumma m_acere~za fesatura. Eu ma
trezesc, msa, inainte, caci aici ma culc mai devreme decat in Bucure$fl. /es m bafcon $' ma wt, cum am facut ,;i
alte veri, spre marea taina a marii. [. ..] · · .n
Mi-_am fixat un program riguros: In j~r de $apte $1 jumatate, cobor_ sa iau micu~ dejun, aP_?i m~_ a$eZ in fafa ma¢ni
de sens. (Aveam pofta de o polem,ca $' pe urma vroiam demult sa-m, tamuresc m$te obsesu.) Vo, lucra, ca nemigranr
Tn antichitate, numai cand ceilalfi sunt pe plaja, ca sa nu-mi deranjez vecinii [ ...] La douasprezece fix, ma due pe
plaja. Nu-mi iau cu mine nici prosop, nici alte lucruri, ca sa-mi pot face fara griji ,,turele" intre cele dou~ diguri. C§nd
am ie$it ieri din apa, plaja era aproape goala. Lumea fuge de soarele brutal $i se grabe$te la masa. Eu m4n4nc
printre ultimii, in seria a doua. Dupa-amiaza, pe la cinci, mai inot ojum~tate de ora, apoi case gura la cei care joac,
$ah pe terasa ori citesc. Dupa cina, ies sa fac un tur pe faleza:·· Pare cam monotona o asemenea zi, dar asta nu ,
ma supara. [ ...]In fine, sa ma apuc de treaM. [ .. .] - _
Octavian Paler, Aventuri solfta~

A. Serie pe foala de examen, in enunfurl, rispunsul la flecare dintre urmitoarele cerlnfe ~u prlvlre la textui
~l . .
1. lndica sensul din text al secvente~ tofi s-au repezit. . _ _ 6 uncte
2. textul
Mentioneaza
dat. care este domeniul speciali~tilor cu care colabora autorul in acea vaca t1 t'I: ·A d· f
n a, u r rzan rn orma
V pt"III edin
6 puncte
3. Precizeaza care este senzatia pe care o traie~te autorul atunci cand sose!:t · 1 •x • • • 1cv
o secventa semnificativa din textul dat. · · T e pe P aJa, Justrficandu-tr raspunsu
6
4. Explica in ce consta felul .altfer al autorului
. atunci cand se afla la mare. 6 pun
punctecte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, o trasatura morala a autorului , a!:Ta cum rerese
. . textul dat.
drn 6 puncte
B. Redacteazi un text de minimum 150 de cuvlnte in care i · ·
rlguros poate sau nu d contrlbule la succesul 'ersona s argumentezl daca respectarea unul program
1
· extras din volumul Aventurl sol/tare de Octavl:., Paler'. ~~aporttndu-te atAt la lnformatiile din fragmentul
• t f I la experlenta personala sau culturall.
· · · 20 de puncte
ln redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarel e repere·
- formularea unei opinil fata de problematlca pusa r d' ."
' ) argumente adecvate opinlei fl formularea unel co nl '~,cutre: enuntarea ~i dezvoltarea corespunzxtoare a doU~
nc uzr pertrnente· a cte
60 Umba ~; literatura romdnd. Ghid completpentr,u 8aca laureat ' 14 pun

21
 ctA a conectorllor tn argumentare, respectarea normelor llmbll literare (norme de exprlmare, de
tilizarea cor~8 unctua\le), a,ezarea tn pagina, llzlbllltatea, respectarea preclzArll prlvlnd numArul minim de
~rtografie ~I P . . 6 puncte
derea acordlrll punctaJulul, textul trebule II dezvolte sublectul propus.
cUvinte. ·
., '

S btectuI a111-lea . ·. . (10 puncte)

.
~ n minimum 50 de cuvlnte, partlcularltl,I de con1truc,Ie a unul pe~onaJ din fragmentul cltat.
prezln.' a cu trenul de 10:48. BlHrana, Tnalta fl osoasa, cu fusta neagra pana-n catctle fl Jal fumurlu, adunat
O 1.. 58 oprise tntre linil sa rasufle, iar Mlatul Tfl razu/a tAlplle clzmelor de marglnea peronulul. [...]
.. stsosi~er
pe e : ~ easel pe care o parasisera cu cine/ ani Tn urma - tn 1949- un om cu cAclula neagra, roasa pe margin/,
:U
In 8: de 1ana nevopsita, cu maneci/e suflecate, rotes prin aer, flntndu-1 strans, un lepure de camp. [...]
cu :.1 tntreb cine-I pre,edinte, zise Eremia, dar Mtrana !I oprf. . · . ..
/ntram a~a. poruncl ea. E casa noastra. . . .. . .
Puse piciorul Tn prag fl se opri. Treptele de la intrare, din stejar, se tocisera, potcoava flxata la mljloc, ca sa
cheme norocul asupra celor ce TnAlfasera casa, fusese smulsa, se vedea forms el lmprimata tn lemn.
. aatrana tndoi ~alele ~; mangaie locul cu podul palmei. [...]
_ ce-i cu vol? De ce nu batefi la UfA?
-Am venit cu bunica, raspunse Eremia.
_ Vi s-a fAcut dor de albia veche? zise Odangiu, scu/§ndu-se fi tmping§nd scaunu/ la perete cu piclorul. Zi,
baba Gherghino!
aatr§na aduna ~alul pe umeri ~i vorbi Tncet:
-Am venit sa mor, Pavele. Tu e~ti primarul, du-te ~; lasli-mii cu Eremia, vreau sa mor Tn odaia mea [. ..}.
- Ce-mi pasa mie de pove~tile voastre?I Aici e sfatul popular, discutlim treburile comunei.

Noti Fanu, Neagu, Acasa

Pentru con\lnut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare -1 punct; logica
tnl~n\uirii ldeilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctua\ia - 1 punct).
ln vederea acordirll punctajulul pentru redactare, rispunsul trebule si alba minimum 50 de cuvlnte fl si
dezvolte sublectul propus. . · .· .

Sublectul al Ill-lea (30 de puncte)

Redacteazi
modernlste. un eseu de minimum 400 de cuvlnte, ln care si prezln\l part/cu/ar/tjf/ ale une/ arte poet/ce
ln elaborarea eseului, vei avea Tn vedere urmatoarele repere:
- eviden\ierea a doua trasaturi care permit Tncadrarea textului poetic studiat lntr-o perioada, Tntr-un curent
cultural/literar sau Tntr-o orientare tematica; ·
- comentarea a doua imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
- ~n~li~a
1 a doua elemente de compozi\ie ~1/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: tltlu,
nc1p1t, rela\ii de opozi\ie ~i de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozoctle etc.). .
Nott

Ordinea integrarii reperelor Tn cuprinsul eseului este la alegere. ·

Pentru con\lnutul eseulul, vel primi 18 puncte (cAte 6 puncte pentru fiecare cerin\a/reper). Pentru redactarea
eseului, vei priml 12 puncte (existen\a pir\ilor componente - lntroducere, cuprlns, lnchelere - 1 punct; loglca
Tnlan\uirii ideilor - 1 punct; abilitA\i de anallza ~I de argumentare - 3 puncte; utlllzarea llmbll llterare - 2 puncte;
ortografia - 2 puncte; punctua\ia - 2 puncte; a~ezarea tn paglna, llzlbllltatea - 1 punct). · . .
6
ln " derea acordirll punctajulul pentru redactare, eseul trebule al albl minimum 400 de cuvlnte ti si
dezvolte sublectul propus. • ·

Teste 61
 TESTUL 13
..::.S.:::.ub=-:i:.::.e.=.:ct~u:!..:ll ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ' - - - - - , - - - - - - ' i = 5 ~ 0
Cite,te unnatorul fragment:
0 saptamana mai tarziu incepeam /a Liceul "Matei Basarab" examenul de bacalaureat. Nu-mi era team,
l~crarile scrise $i, 8$8 cum mll 8$feptam, am fost admis la oral. De data acea5 f! ma afla~, p~ntru Prima datade 111
v,afa mea, in fafa unei comisii de vreo 7-8 profesori care1 in principiu, ma puteau mtreba once dm tot ce Tnvsta 111
in cursu/ ce/or opt ani de /iceu. Din fericire, profesorul de romana mi-a pus o serie de intreMri eX!rem de grefe ; ,
amanuntite,, 1,,bunaoara, /exicul bizantin in /imba romanll, analiza Codicelui Voronefean},
t dar. lucrurile
. t acestea te Ml de
y,/8/)J
pentru ell nu se gaseau in manualele noastre, 8$8 ca i-am raspuns corect. De r~s , nu-m, amm es~ aproape nfm•
$tiu doar ca suflam adanc dupll ce profesorul imi spunea "mulfumesc" $is~ tot mtorcea. catre vecmu/ lui fS~nd:
semn ca poate incepe. Mi se parea ca numarul examinatorilor era fara sfar$1t. Dupi1 vreo Jumatate de ~eas ma; erau
inca doi-trei care i$i 8$feptau randul. Ani de zile dupi1 aceea am avut ac~st co1mar: descopeream dmtr-o data Cl
trebuie sll dau din nou examenul de baca/aureat. Ori se pierdusera hart1ile, on api1ruse un ~ou d~cret care anuta
vec~ile examene $i impunea tuturor, orice varsta $1orice pozifie sociala ar avut'. ~;} se prezmte dm ~ou. Cauzete
vanau, dar CO$marul era intotdeauna acela$i:.ma a flam din nou in fafa une1 com1s11 de bacalaureat $1 ma trezeam
in sudori. ' · ·
M-am dus sa vad rezultatele, preglltit pentru orice surpriza. Foloseam pe atunci un "exercifiu spirituar care ma
ferea pe dinlluntru $i ma facea invulnerabi/: mll intindeam in pat, inchideam ochii $i ma imaginam intr-una din lumite
care mll fascinau - fie universurife romanelor astronomice ale lui Camille F/ammarion, fie una din civilizapi/e
disparute, Egiptul, Mesopotamia, India vedicll, Grecia misterelor orfice. Ramaneam 8$8 nemi$cat, concentrat, cam
o jumlltate de ceas, panll ce simfeam ell devenisem cu tofu/ $i cu totul prezent intr-una din /umile ace/ea abolite sau
extraterestre; incepeam atunci sll traiesc acolo, sll mll mi$C intr-un peisaj care imi c!Jparea ca singurul cu adevlrat
real, sll intalnesc fiinfe cu adevarat extraordinare. {. ..] Cand ma trezeam, dupa un asemenea "exercifiu spirituar,
imi era perfect indiferent ce se intamplase sau era pe punctul de a se intampla cu'mine. .·
Defa$af, senin, invulnerabil, m-am dus la Liceul "Matei Basarab" sa vad rezultatul ex,i"menului. Mi1 aflam printre
cei care _fuseserll admi$i,
Mircea Eliade, Memorii

A. Serie pe foaia de examen, in enunfurl, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul
d~ .
1. Indies sensul din text al secventei fllcandu-i s~mn. , 6 puncte
2. Mentioneaza ce fel de intrebari punea profesorul de romans la examen, utilizan_d informatiile din textul dat.
. " d " I .. . • f .d . 6 puncte
3• P rec1zeaza oua um1 1magmare m care se cu un a autorul, justificandu-ti raspuns I · t" 'fi tiv"
din textul dat. u cu o secven a semm ca a
. • 6 puncte
4. Exphca modul m care se desfa,ura examenul de bacalaureat - proba oral"' • d . •
Eliade. ci - m a olescenta autorului Mircea
6
5. Prezinta,
. in 30-50 de cuvinte, rolul "exercifiului spiritu~/"
. • a,a cum reie se d'm textul dat.·
. puncte
6 puncte
B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvlnte in care sa
sau nu competenfele unui candidat, raportAnd~-te atat la ~rgume_~tezl_ daca examenele orale dezvilule
1
Memorll de Mircea Ellade, cat f I la experienta personala formatule dm fragmentul extras din volumul
sau culturala. 20 d uncte
ln redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: _ · ep
- formularea unei opinii fata de problematica pusa in d' • · ·· · ,
argumente adecvate opiniei !ji formularea unei concluz'!cutirte: enuntarea ,i dezvoltarea corespunzatoare a dOUi
•• 11 pe mente·
- utihzarea corecta a conectorilor in argumentare ' 14 puncte
' respectarea normelo r
ortografie
. I d t t· )
Ii e punc ua11e ' a,ezarea in pagina, lizibilitatea r 1mb11.. literare (norme de exprimare, de
cuvmte. ' respectarea precizarii privind numarul minim de
Jn vederea acordArll punctajulul, textul trebul A · 6 puncte
. . . e s dezvolte subiectul propus.
62 Limbo~, llteratura romand. Ghid completpentru 8acalaureat
 .- 10 uncte
ieetul al II-lea .
, ub • minimum 50 de cuvlnte, rolul nota,mor autorulul ln fragmentul de mal Joa:
pr~int6,'"
sceNA Xll~UL-$EFUL - CONDUCTORUL - NECUNOSCUTA '
pROF-ES.~ de tren se apropie mereu mai putemic. $ulerat ascufit de locomotiva, rofJ, tampoane etc. Prln geamul
z~m? tereastra se vede cum intra Tn gara, de la dreapta la stdnga {Tn sens lnvers decdt ce/e doua trenurl
u~ii $I pn7e) trenul accelerat. Ochiul ro~u al locomotivei dlspare repede spre stdnga. Vagoane cu feres~ luminate
9
pieced ; rn 'viteza descrescfJnda pfJna ce trenul se opre~te. Un zgomot de tampoane c/ocnite pe urma cfJteva
ctefi/ea: de tacere comp/eta. Se a.ud apoi pa~i grSbifi pe peron. Cineva deschlde u~a. E conductorul trenului.
~~~DUCTORUL (din prag): Domnu $efl Domnu $efl (Profesorul tresare, rldica capul).
EfUL (de pe peron, trecfJnd prin fafa ferestre1): Aicia sunt. Ce s-a tntamplat?
$
coNDUCTORUL (A dispfmit din prag. Vocile vin din semiobscurltatea peronului): Un c:Alator fara bilet. Nu vrea
plateasca. Nu vrea sA se legitimeze.
$EFUL: Unde e? .
coNOUCTORUL: Da\i-va jos, coni\a. Da\i-va jos.
$EFUL: Pofti~ aici la lumina ... (Din intunericul peronului se desprlnde brusc o arStare alba. E o femee tfJnarS, Tn
rochie a/M de searS, cu brafele albe, foarte decoltata. 0 po~eta Tntr-o mana, un voal albastru Tn cealalta. Profesorul
trosare. Pentru prima oara ridicli cu adevlirat ochii in carte. Privire incremenita).
NECUNOSCUTA (intrand): Ce vre\i cu mine? De ce m-a\i dat jos din tren?

Mihail Sebastian, Steaua fiJra nume

Nota
Pentru con\inut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare- 1 punct; logica
inlan\uirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctua~a - 1 punct).
ln vederea acordaril punctajului pentru redactare, raspunsul trebule sa alba minimum 50 de cuvlnte fl si
dezvolte subiectul propus. ·

Subiectul al Ill-lea (30 de puncte)

Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvlnte, in care sa prezlntl particularltafl de construc,ie a unul
personaj dintr-o comedie de I.L. Caraglale.
ln elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
- eviden\ierea unei trasaturi ale personajului ales prin doua scene comentate; ,
- analiza a doua componente de structura ~i de limbaj ale comediei studiate, semnificative pentru constru~a
personajului ales (de exemplu: ac\iune, conflict dramatic, modalita~ de caracterizare, nota~ile autorulul, reglstre,
limbaj, act, scena etc.). ·

Noti
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (tate 6 puncte pentru fiecare cerln\afreper). Pentru redactarea
eseului, vei primi 12 puncte (existen\a partilor componente - introducere, cuprlns, tncheiere - 1 punct; logica
inlantuirii ideilor 1 punct; abilita\i de analiza ~i de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte;
ortografia - 2 puncte; punctua\ia - 2 puncte; a~ezarea tn pagina, lizibilitatea - 1 punct).
ln vederea acordarll punctajulul pentru redactare, eseul trebule si albi minimum 400 de cuvlnte ti si
dezvolte subiectul propus. · •

Teste 63
 TESTUL 14
-=S~u_b:...;:ie;.::::c.:.:tU:.:.l.!.1_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _--:-(SOde

Cit•tte urmitorul fragment: nd

. {...] c ntrala e/ectricfJ a ora$ului. Erau trel fumale, dacfJ Tmi amintesc ~ine. /mense, cil~ rice, din ca
tnst~f~. atata me~8
8
18$88 fu"!. Ac8astc'I imagine pe care am vc'lzut-o zl de zl, timp de un an, Tm1 provoca atata
t
tnc~t "! mereu Tmi dc'ldeau /acrimile. Nu puteam sfJ-mi explic de ce. Ce mfJ fc'lcea _afa de sens,bil? Cum de 1lco.\
81
~ mdustriali trezeau Tn sufletul meu de incepc'ltor stats emofie? Nu cred c~ exiSffJ pe lumea asta o fJOe~
8 818 0
picture'! care sc'I mfJ fl emofionat /a fe/ de mult. /mi p/angea sufletul cand le pnvea'!'· Durerea era atat de 8a11
lnc§t_lm_i afocta corpul: /mi tremura camoa, sim/sam /ntssll"'.'I~ cum se frllmAntl ,mprou~• cu surtetut meu~
N,m,c nu se compare'! cu tristefea peisaju/u/ industrial. Ntm1c nu se compare'! cu emofiile pe care fi /e l ..J
aceste. flare adom,if<> care puftlla somnoros In co•t•, In noaP~, _In so~rs, In gar sau_ ell/du,._ C-Op;;i .-:::,. 0
mdust!!ale sunt marcafi de aceastc'I tristefe pe care nu o gc'ls~$fl mcfJ1en altundeva. No, am crescut sub Pri'Vi flele
mang11erea /or blandfJ $i asprc'I. Le-am iubit $i le-am urat cu d1sperare. .
Peisajele industriale au o forfc'I teribilfJ asupra ta. Nu existfJ ceva ma, frumos crest de om. DacfJ frumus
rea,
salva lumea, va fl aceastc'I frumusefe industrialfJ. Mai ales cea in descompunere. Frumusefea industria/a : :

in....:
descompune odatfJ cu sufletul nostru. · "
Am regc'lsit aceastc'I tristefe industrialfJ /a copiii din Liverpool $i la cei din anum_ite carti~re din Detroit sau R .
Gatap_ fi Hun~doara. Am Wit In /umi diferita, dar top am privit spro acoastl .gmga_ 1f • f! tand'3' fiar/J
Ace~t, mon$fn ne-au invc'lfat adevc'lratele emofii. Ei ne-au invc'lfat sfJ flm melancohc, $ dun.. C~pu~ care au PriVit . ·
adm1rat astfel de peisaje infeleg, nu existc'I nimic mai sfa$ietor decaf dragostea fafc'I de pe,sa1ul industrial. au
Dace'! ~r fl sc'I refac ceva din nostalgia trecutului, 8$ reface pentru un ':'inut aces sc~nc'I,. a~ea c~ipc'I: privirea sp,,
acele tre, fumale a. a~elu~ suflet de copil care dorea sfJ se maturizeze $1 n~ putea. Ce, tre~ f?'ganf1 adormifi Pufdiau
lene$ in ceafc'I in d1mmef1le din toamna /ui 1989. Eu mfJ pregc'lteam sfJ devm matur sub pnv,rea /or. Mli uitam la .
In ace/ an uria$ii au fost cu mine, m-au protejat $i mi-au stamit cele mai putemice sentimente. Cand ii priveam:
simfeam lini$tit, in siguranfc'I $i, treptat, a Tnceput sc'I Tmi place'! acea stare de trans fl dureros de p/c'lcutc'I.
In timp ce giganfii se domesticeau sub privirile mele, Sonia mfJ Mtea pe umc'li ca sfJ mfJ due departe de aco/o.
Mereu m-am considerat un romantic industrial.
r.
Vasile Emu, Sc'llbaticii copii dinvJ

A. Serie pe foala de examen, in enunturi, raspunsul la fiecare dlntre urmatoarele cerfnte cu privlre la textul
~L ..
1. lndica sensul din text al secventei mai mereu. 6 puncte
2. Men\ioneaza tipul de peisaj care ii creeaza emo\ie autorului, utilizand informa\iile din textul dat. 6 puncte
3. Precizeaza sentimentele provocate de peisaj autorului, justifiGandu-ti raspunsul cu o secventa semnificativa din
textul dat. 6 puncte
4. Explica in ce consta frumusetea peisajului prezentat in fragment ~i care este rolul ei. 6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, o trasatura morala a autorului, a~a cum reiese din textul dat. 6 puncte

8. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvlnte, in care si argumentezl d a 1 - -1 te

sau nu si contrlbule la formarea noastra afectlva/sentlmentala ra ac sp_a t ul m ~are tra m poa
fragmentul extras din volumul Salbatlc/1 cop/I din O d8 ' portAndu-te atAt la mformatllle din
culturala. . g as lie Ernu, cit f I la experlenta personall SIU
. 20depuncte
ln redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- formularea unei opinii fata de problematica pusa ii') discutie e · .
1
argumente adecvate opiniei ,i formularea unei concluz,·,· pert:inen
nute;
ntarea ~ dezvoltarea corespunzatoare doui
14 auncte
- utilizarea corecta a conectorilor Tn argumentare respectar . · p
ortografie ,i de punctuatie), a,ezarea Tn paginA lizibilit t ea normelor hmbii literare (norme de exprimare, de
cuvinte. ' a ea, respectarea precizarii privind numarul minim de

In vederea acordarll punctaJulul, textul trebule si dezvoIte sublectul propus. 6 puncte

64 Limbo~; literatura romdntl Ghid comp/et pentru Ba ca 1aureat

subiectul al II-lea · (10 puncte)
textul de mal Jos, tn minimum 50 de cuvlnte, evld•nlllnd relalla dlntre ldeea poetlcl ,1 mlJloacele
8
rtlstice:
Pe verdea margine de ~ant Gatlte toate-n rochl de bal
cre~tea mace~ul singuratic, De vsntul serif slJrutate, '
Dar vsntul serii nebunatic
Pofti-ntr-o zi pe ffori la danf. De vsntul serif sarutate.
fntsi patrunse printre foi,
$i te vorbi cu voce lina, · SclJ/date-n raze/e de sus,
De dorul lui le spuse-apoi, Mu/ate Tn argintu/ lune/,
$i suspina - cum se suspina ... S-au dat Tn brafele minclunel,
$i rand pe rsnd 1n vsnt s-au dus.
$i suspina - cum se suspinlJ .. . far vsntul dulce le ~optea,
Luandu-le pe fiecare,
A/beats for de trandafiri, $-un va~ nebun se Tnvsrtea,
Zsmbind prin roua primaverei, Un valf - din ce Tn ce mai tare,
La mangaierile-adierei
A tresarit cu dulci simfiri. Un valf- din ce in ce mai tare.
Pareau naluci de camava/
Cum se mi~cau catifelate, Alexandru Macedonski, Valsu/ roze/or
Nota
Pentru continut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare -1 punct; logica
inlan\uirii ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; punctuatia - 1 punct). ·
In vederea acordarii punctajulul pentru redactare, rispunsul trebule sl aibl minimum 50 de cuvinte fl sl
dezvolte subiectul propus.

Subiectul al Ill-lea
(30 de puncte)
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvlnte, in care sl prezlntl partlcularltatJ ale unu/ text poetic stud/at,
aparfinand simbolismulul. ,
In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
- eviden\ierea a doua trasaturi care permit incadrarea textului poetic studiat Tntr-o perioada, Tntr-un curent
cultural/literar sau intr-o orientare tematica; · ·
- comentarea a doua imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
- analiza a doua elemente de compozitie ~i de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu,
incipit, relatii de opozitie ~i de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Nota
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. .
Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare ce_rinlAfrepe~)- Pentru redactarea
~seului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente - introducere, cu~~ns, Tn~e•!r~ - 1 punct; logi~
1nlantuirii ideilor - 1 punct; abilita\i de analiza ~i de argume~tare_-: puncte; ut1hzarea hmbu_hterare 2 pun?le,
ortografia - 2 puncte; punctua\ia - 2 puncte; a~ezarea Tn pagina, hz1b1htatea - 1 punct).
7
In vederea acordlril punctajulul pentru redactare, eseul trebule sl albl minimum 400 de cuvlnte fl al
dezvolte subiectul propus. .

Teste 65