4.Cazurile substantivului Nominativ (cine? ce?) -subiect:Lui i se cuvine aceasta cinste.

-nume predicativ (intotdeauna in relatie cu un verb copulativ):Radu este un copil bun. -apozitie(atribut apozitional):Raul Mures a iesit din matca. Obs.Exemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele : adica, anume, chiar, tocmai. Mihai [adica] nepotul meu a implinit un an. Acuzativ -atribut substantival prepozitional (care? ce fel de?) Apa de la munte este rece (care apa?) Obs.Nu face greseala sa pui intrebarea: de unde? -nume predicativ(urmeaza dupa un verb copulativ,iar substantivul e insotit de prepozitie)Florile sunt pentru mama -complement direct (pe cine? ce?) Il intreb pe Mihai.. -complement indirect (prepozitii+ cine? ce?)Vorbim despre cazuri. -complement de agent (de cine? de catre cine?)Intrebarea a fost pusa de Alina. Obs.Urmeaza dupa un verb la diateza pasiva sau dupa un participiu -complement circumstantial de loc (unde? cu sau fara prepozitii,incotro?)Vine de la padure. -complement circumstantial de timp(cand? cu sau fara prepozitii,cat timp?)A lipsit de acasa o saptamana. -complement circumstantial de mod(cum? cat?)Copii vin in grupuri.Alearga ca vantul. (complement circumstantial comparativ) -complement circumstantial de cauza:Codrul clocoti de zgomot -complement circumstantial de scop:A plecat in oras pentru cumparaturi.

Genitiv -atribut substantival genitival(al,a,ai,ale cui?)Interventia colegei a fost salutara. -nume predicativ(urmeaza dupa un verb copulativ si este insotit de articol genitival:al,a,ai,ale)Pamantul este al taranilor. Obs.Substantivele in genitiv pot indeplini si alte functii sintactice saca sunt precedate de prepozitii sau locuri prepozitionale, forma articulata: asupra,contra,impotriva,inapoia,deasupra, dedesubtul,in susul, in josul,in fundul,din cauza etc. -complement indirect:Toti s-au ridicat contra propunerii lui. -complement circumstantial de loc:Vizitatorii se uitau in fundul pesterii -complement circumstantial de timp:A ajuns la gara inaintea sosirii trenului -complement circumstantial de cauza:A intarziat din cauza vremii. -atribut substantial prepozitional:Gradina din fata casei era inundata de verdeata Dativ -complement indirect (cui?)Padurii ii lipseste cantecul pasarilor. Obs.Substantivele in dativ pot indeplini si alte functii sintactice,daca sunt precedate de prepozitiile:gratie,datorita,multumita,potrivit, conform,contrar,aidoma,asemenea -complement circumstantial de loc(dativ locativ):Stai locului copile! -complement circumstantial de mod:A raspuns conform asteptarilor noastre -nume predicativ:El este aidoma fratelui tau. -atribut substantival prepozitional(care?)Interventia conform planului a condus la reusita -atribut substantival (cui?)Preot desteptarii noastre/ Oferirea de premii olimpicilor a fost televizata (de obicei dupa infinitivul lung) -complement indirect cu prepozitie:Am reusit datorita Ioanei -complement circumstantial de cauza:A intarziat datorita ploii Vocativ

-nu are functie sintactica; se desparte prin virgula de restul cuvintelor, indiferent de locul pe care-l ocupa in propozitie: Ioana,vino afara!

Cazul este o categorie gramatical de relaie ce exprim raporturile sintactice dintre cuvinte prin modificrile formale ale acestora. Totalitatea acestor modificri formale, prin care se exprim raporturile sintactice cazuale, se numete declinare. Substantivul dispune de diverse morfeme n flexiunea sa i cunoate cinci cazuri deosebite ntre ele prin form, valoare i funcie sintactic: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ i vocativ. Definirea acestora se face prin descrierea sensurilor i a relaiilor pe care le exprim fiecare dintre cele cinci forme flexionare. Nominativul se definete ca un caz al nonsubordonrii, al independenei, ntruct poate constitui singur termenul unui grup nominal, iar existena sa nu depinde de existena altor elemente ale propoziiei. Nu este regizat de prepoziii, este caz non-marcat i regent, deoarece impune relaii. Substantivele n cazul N pot ndeplini diferite funcii sintactice. De exemplu: subiect: Programul de reconstrucie a fost aplicat. L-au vizitat mai muli colegi. nume predicativ: El va deveni avocat. Din chiriai, ei au ajuns proprietarii imobilului. Genitivul exprim raporturile dintre obiectele propriu-zise, depinde de un substantiv, este deci un caz al subordonrii. Mai rar, poate fi guvernat indirect i de un verb, prin intermediul prepoziiilor i al locuiunilor prepoziionale care l selecteaz: asupra, deasupra, contra, mpotriva, naintea, napoia, ndrtul; n faa, n spatele, n lungul, n latul, de-a lungul, de-a latul, de-a curmeziul, n mijlocul, n ciuda, n pofida, din cauza, din pricina, n afara, n locul etc. Genitivul este cazul atributului, al numelui predicativ i al altor funcii sintactice; se poate construi cu prepoziii sau cu locuiuni prepoziionale, dar i fr ele. n cazul G, substantivele pot ndeplini diferite funcii sintactice. De exemplu: atribut substantival genitival: 3

A citit toate poeziile lui Eminescu. Valurile mrii au adus meduze la mal. atribut substantival prepoziional: Msurile mpotriva duntorilor s-au luat la timp. Lupta contra neglijenei n serviciu face obiectul studiului su. nume predicativ: Noi suntem contra fumatului. Toi sunt mpotriva Mariei. complement prepoziional: A acionat mpotriva prietenilor si. S-au ridicat cu toii contra lui Ion. Dativul este cazul obiectului indirect, adic al obiectului ctre care se orienteaz aciunea verbelor. Arat n folosul sau n dauna cui svrete subiectul aciunea. Dativul se poate construi cu prepoziiile aidoma, asemenea, contrar, conform, datorit, graie, mulumit, potrivit, dar se poate exprima i fr ele. Substantivele n cazul D pot ndeplini diferite funcii sintactice. De exemplu: complement indirect: Studenilor li s-au oferit burse. Irigaiile sunt folositoare tuturor culturilor. complement circumstanial instrumental: A obinut o burs n strintate datorit performanelor sale la matematic. A ocupat acest post graie prietenului su. complement circumstanial de loc: Stai locului! Se aterne drumului. atribut substantival: Ion, nepot mamei, ne-a vizitat. tefan cel Mare, domn Moldovei, a purtat multe rzboaie cu turcii. Noi suntem aidoma prinilor.

Acuzativul este cazul obiectului direct, exprim fiina sau lucrul asupra cruia lucreaz nemijlocit aciunea svrit de subiect. Obiectul desemnat de substantivul la acuzativ este inta aciunii. Acuzativul se poate construi cu prepoziii simple i compuse: cu, de, la, n, pe, spre, sub, prin, pn, printre, dintre, din, dup, peste, pentru, lng, ctre; de la, de dup, pn dup, de pe, pe la, de pe la, de lng, pe lng, de pe lng sau cu locuiuni prepoziionale: fa de, alturi de, din cauz de, din pricin de, n loc de, n curs de, n afar de, dincolo de, referitor la, potrivit cu, privitor la, conform cu, cu tot, cu toat, cu toi, cu toate, cu tot cu, nainte de, ct despre .a. Substantivele n cazul A pot ndeplini diferite funcii sintactice. De exemplu: complement direct: l vd pe Ion. Am primit scrisoarea de la tine. complement prepoziional : M bucur de reuita lor. Nu m ateptam la aceste rezultate. complement de agent: Pachetul a fost trimis de prini bunicilor. Favorizat de prieteni, a putut munci mai bine. complement circumstanial de loc: A plecat la munte. Ne ndreptm spre Braov. Fr Maria, nu s-ar descurca. atribut substantival prepoziional: Ua de la buctrie era nchis. Rochia de mtase s-a ifonat. Vocativul apare la substantive care desemneaz persoane sau obiecte personificate; este caracterizat prin intonaie suplimentar specific, prin topic mobil, punctuaie specific: Mi frate, ce spui de ei?; Ce ne facem, fetelor?; Haidei, oameni buni, cu noi!.

Vocativul este cazul adresrii directe. Substantivele pot fi nsoite de alte substantive sau de adjective ori de interjecii: domnule Ionescu, iubite prieten, mi femeie i se separ prin virgul sau semnul exclamrii de celelalte elemente din enun. Substantivele n cazul V nu au funcie sintactic de regul. Dac grupul de adresare conine dou substantive, dintre care al doilea este cu form de vocativ: nene Iancule!, mo Clifare!, atunci el poate fi socotit apoziie. La fel, cnd primul element al grupului este pronume personal: Tu, Marine!, Tu, Ioana!, substantivul are funcie sintactic de apoziie.

Caz nominativ intrebari: cine? ce? --> Subiect ce se spune despre? --> nume predicativ Cazul acuzativ intrebari: care? ce fel de? -->Atribut pe cine? ce?-->complement direct de la cine?de la ce?cu cine? cu ce? langa cine ? langa ce? pentru cine ? pentru ce?la cine? la ce?-->complement indirect unde?-->complement circumstantial de loc cand?-->complement circumstantial de timp cum?--> complement circumstantial de mod Cazul Genitiv intrebari: a, al ,ai, ale cui?-->atribut substantival genitival [Cuvintele al,a,ai,ale care insotesc sunbstantive in cazul genitiv e numesc Articole Posesiv-Genitivale ] Cazul Dativ intrebari: cui?-->complement indirect Cazul Vocativ -este cazul adreasrii directe -se desparte prin virgula de restul propozitiei - nu are intrebare si nici functie sintactica