PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,DR. ILIE PAVEL’’, Rm. Sãrat

Data: 20. 03. 2017
Clasa: a VIII-a
Profesor: Necula Elena-Violeta
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Genul dramatic
Tipul lecţiei: Mixtã
Durata: 50 minute

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectã şi adecvatã a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare dialogatã şi monologatã
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectã şi adecvatã a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE: 1.1 înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor
exprimate
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimânduşi impresiile şi preferinţele
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul activitãtii, elevii vor fi capabili:

O1-sã precizeze structura textului dramatic
O2-sã identifice notaţiile autorului
O3 -sã formuleze rolul indicaţiilor scenice
O4-sã numeascã modurile de expunere specifice textului dramatic
O5-sã defineascã genul dramatic
O6-sã diferenţieze un text dramatic de un text epic sau liric
VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi
îmbogăţirea orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) metode şi procedee: conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea, învãţarea prin descoperire, ciorchinele
b) forme de organizare a activităţii: activitatea frontală, activitatea individuală, activitate în echipã
c) mijloace de învăţământ: tabla, fişa de lucru, manualul, calculatorul, videoproiectorul
d) forme de evaluare a activităţii: observarea sistematicã, evaluarea orală, evaluarea scrisã

RESURSE: capacitatea de învãţare a elevilor

BIBLIOGRAFIE:
Programă şcolară revizuită Limba şi literatura română clasele a V-a – a VIII-a, 2009;
Limba şi literatura română – manual pentru clasa a VIII-a, Corint, Bucureşti, 2008;
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Polirom, Iaşi, 1999;
Popescu, Ştefania, Gramarica practicã a limbii române, Tedit FZH, Bucureşti, 2007
 SCENARIU DIDACTIC

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE
MOMENTELE DURATA METODE ŞI EVALUARE
LECŢIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA PROCEDEE
ELEVULUI
Notează absenţii Pregătesc materialele 1min Conversaţia
1.Moment organizatoric Verifică dacă elevii au pe bancă necesare pentru lecţie
materialele necesare desfăşurării lecţiei.

Verifică tema pentru acasă, făcând Elevii urmăresc verificarea 2min Conversaţia Evaluarea
2.Verificare temei şi aprecieri asupra modului în care a fost temei şi corectează euristicã orală
actualizarea realizată eventualele greşeli Observarea
cunoştinţelor anterioare Profesorul fixează noțiunile realizând sistematică
împreună cu elevii o scurtă recapitulare
a operei dramatice.

Profesorul solicită elevilor completarea 8min Problematizarea Apreciere

unei planşe cu rebus (Anexa 1). Pe Explicaţia verbală
3.Captarea atenţiei coloana marcată vor identifica genul Rezolvã cerinţa
literar în care se încadrează opera „O
scrisoare pierdută” de Ion Luca Rebus
Caragiale.

Profesorul anunţă elevii cã astãzi se vor 2min Expunerea

concentra asupra genului dramatic şi
4.Anunţarea temei noi şi vor descoperi elementele specifice Scriu titlul în caiete
a obiectivelor acestuia. Sunt receptivi la explicaţii
Scrie titlul pe tablă: ,,Trăsăturile
genului dramatic”
Anunţă obiectivele lecţiei
 Profesorul le împarte elevilor o fişă cu
trei texte literare:un text epic,un text Citesc fragmentele şi
liric şi un text dramatic.(Anexa 2) rezolvă cerinţele 30min Expunerea Observaţia
Solicită elevilor să argumenteze în ce sistematică
gen se încadrează primele două texte.
Atrage atenţia asupra faptului că texul
dramatic are caracteristici de formă şi Problematizarea
conţinut aparte. explicaţia
Noteazã în caiete
Solicitã elevilor citirea fragmentului informaţiile
din O scrisoare pierdută de
5.Dirijarea învãţãrii I..L.Caragiale Rãspund întrebãrilor: Conversaţia
euristicã Apreciere
Puncteazã faptul cã genul dramatic Timpul şi spaţiul acţiunii verbală
cuprinde operele literare destinate sunt scrise la începutul
reprezentãrii scenice operei.
Adreseazã întrebãri pentru ca elevii sã Observã cã numele
descopere trãsãturile textului dramatic: personajelor sunt Învăţarea prin
Sunt precizate timpul şi spaţiul menţionate într-o listã în descoperire
acţiunii? deschiderea textului Evaluarea
-noteazã în caiete răspunsurilor
Care sunt personajele? Unde sunt informaţiile Observarea
menţionate numele lor? sistematică

Textul are o structurã

aparte. Conversaţia
Adaugã faptul cã acţiunea textului -noteazã în caiete euristicã
dramatic este declanşatã de un conflict informaţiile
puternic – conflict exterior/conflict -sunt receptivi Explicaţia
interior
Ce observaţi în legãturã cu structura
textului dramatic?
-menţioneazã cã acest text este alcãtuit
din acte şi scene/tablouri -precizeazã cã autorul apre Învăţarea prin
Atrage atenţia asupra faptului cã textul în text prin intermediul descoperire
dramatic este construit dintr-o unor notaţii aşezate între
succesiune de replici şi cã înaintea paranteze
fiecãrei replici este indicat numele -noteazã în caiete
personajului care o rosteşte informaţiile
Care sunt singurele intervenţii ale
 autorului în text? Cum sunt ele scrise?
Menţioneazã cã intervenţiile autorului -Indicaţiile scenice aratã învăţarea prin
în text se numesc indicaţii scenice sau gesturile personajelor, descoperire
didascalii, acestea fiind scrise între stãrile lor interioare.
paranteze

Care credeţi cã este rolul indicaţiilor

scenice?
-precizeazã cã indicaţiile scenice au problematizarea
rolul de a oferi lãmuriri privind
mişcarea scenicã a personajelor, Apreciere
gesturile acestora, mimica, atitudinea, -rezolvã sarcina conversaţia verbală
trairile lor; de asemenea, indicaţiile -stabilesc cã modul de euristicã
scenice pot fi şi o modalitate de expunere folosit este
caracterizare a personajului atunci când dialogul
textul este citit
-solicitã elevilor sã numeascã modul de
expunere folosit în fragmentul dat
-transmite cã dialogul şi monologul
sunt specifice operei dramamtice
Elevii rezolvă exerciţiile Exerciţiul
Elevii împărțiți pe grupe primesc câte o de pe fişa de lucru
fișă de lucru cu itemi formulați pe baza
unui fragment dramatic la prima
vedere. (Anexa 3). Itemii vizează
cunoștințele de vocabular, identificarea
trăsăturilor genului dramatic. Grupa
care a terminat prima vine la tabla si
comunica rezolvarea primei cerințe.
După rezolvarea primei cerințe, solicit
fiecărei grupe să prezinte rezolvarile
prin sondaj, astfel încât să fie antrenată
toată clasa.

5min Metoda Oralã, scrisã

Profesorul împarte fiecãrui elev o fişã Completează ciorchinele ciorchinelui
6.Obţinerea de lucru, ce constã într-un ciorchine pe
performanţei şi care trebuie sã-l completeze cu
asigurarea feedback- trãsãturile genului dramatic (Anexa 4)
ului Solicitã rezolvarea cerinţelor.
 Feedback – ul are loc permanent, pe
parcursul conversației, în cadrul
conducerii învățării și se concretizează
cu aprecieri verbale facute de profesor:
Bine!, Foarte bine!, Da!, Corect!.

Profesorul face aprecieri generale şi Ascultă aprecierile 2min Explicaţia Oralã, scrisã
7.Asigurarea retenţiei şi individuale privind modul de profesorului
a transferului desfãşurare a lecţiei, apreciazã elevii
activi, îi încurajeazã pe cei timizi Notează tema pentru acasă
Notează elevii pentru intervenţiile din
timpul lecţiei
Tema pentru acasã:
Redacteazã o compunere de minimum
150 de cuvinte, în care sã argumentezi
cã textul citat în fişa de lucru aparţine
genului dramatic.
Anexa 2

Fusese şcolar bun. Clasele primare le învăţase la Domnu Ghervescu, în sat la ei. D. Ghervescu l-a văzut aşa cuminte şi cu
dragoste de carte şi i s-a făcut oareşicum milă. El avea un frate, popă la Bucureşti – i-a scris un răvaş lung, în care-i spunea c-a
descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat şi, cum băiatul e sărac şi ar vrea să înveţe mai departe, ar fi bine [...] să-l ia pe
lângă dânsul şi să-l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu – cine ştie ce va putea ieşi din această binefacere …
Frate-său i-a răspuns şi el, printr-o scrisoare lungă, că-l primeşte bucuros […].
Aşa că lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai împrumutat câte o
bucăţică de pânză de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă – şi pe la pârguitul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe
obraz, de singura odraslă a casei şi singura ei mângâiere.
- Radule mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo …
(Alexandru Vlahuţă, Din durerile lumii)

Salcâmi, arbori de câmpie,

Cu flori albe năpădite de albine,
Voi îmi amintiți copilăria,
Voi sunteți frați cu mine.

Acolo pe malul râului,

Șesul întins, cireada de vite – 1.Căror genuri literare aparţin cele două texte?
Un copil desculț alerga
Cu picioarele prin mărăcini rănite. Justificaţi încadrarea făcută prin două argumente.

O, drumuri lungi, șerpuite prin iarbă ...

Mai trăiți, salcâmi, ori ați fost tăiați
Cândva-ntr-o iarnă cu zăpezi și viscol,
Frați ai mei, frați?

Poate dintre toți numai eu

Am rămas să port veșnic florile voastre
Scuturându-le, scuturându-le
Albe, sub ceruri albastre.

Căci sufletul copilului de-atunci

Adeseori învie-n mine –
Salcâmi, arbori de câmpie,
Cu flori albe năpădite de albine.
(A. E. Baconski, Salcâmi)
 Titanic-Vals
Comedie în trei acte
de Tudor Muşatescu
Personajele:
 Spirache, funţionar la prefectură. E un personaj compus din familie, slujbă şi cumsecădenie. Are patruzeci de ani şi mai bine.
 Dacia, soţia lui. Cam de aceeaşi vârstă. Conservată bine. Foarte voluntară, foarte activă, foarte nemulţumitã şi foarte supusă
mamei sale.
 Chiriachiţa, soacra lui Spirache.
 Sarmisegetuza, fiica lui Spirache, supranumită şi ,,prinţesa familiei’’, douãzeci şi doi de ani.
 Gena, fiica lui Spirache din prima căsătorie. Şchioapă şi talentată la pictură.
 Traian, băiatul cel mare al lui Spirache. A ajuns să strângă până la douãzeci de ani trei clase de liceu.
 Decebal, băiatul cel mic al lui Spirache. Doisprezece ani.
 Petre Dinu, funcţionar la poşta locală. Prepară dreptul în particular. Are douãzeci şi patru de ani.
 Stamatescu, căpitan de cavalerie
 Rădulescu Mircea, licenţiat în drept, fost magistrat, avocat. Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Naţional-Social.
 Procopiu, avocat, coleg de şcoală cu Spirache.
 Un vecin, ca toţi vecinii.
 Doica, ca toate doicile.
 O servitoare, ca toate servitoarele.
 Un fotograf, ca toţi fotografii.

Acţiunea se petrece în anul 1932, în orice oraş unde există soacre, neveste şi prefecturi.

Actul I
Scena I

Interior de funcţionar de prefecturã, cu leafã micã, copii mari şi soacrã prevãzutã, de ea însãşi, în actul dotal.

Spirache, Dacia, Chiriachiţa, Gena, Traian şi Decebal

Chiriachiţa (îi cade o carte pe jos): Sarmisegetuza... Ia apleacă-te, maică, şi dă-mi valetele de jos.
Miza: Mamă-mare, te-am rugat de o sută de mii de ori până acuma să nu-mi mai zici Sarmisegetuza... Zi-mi Miza, cum îmi zice toată
lumea. (Se apleacă în silă, Gena îi ia înainte şi ridică cartea)
Gena: Poftim... (îi dă cartea)
Chiriachiţa: Mersi, maică...
Traian (care n-o prea ,,înghite’’ pe soră-sa): Puteai să te deranjezi mai repede, prinţeso, că nu ţi se deteriora silueta...
Chiriachiţa: Eu ştiu că Sarmisegetuza te cheamă... Miza nu e un nume de om... Miza, Liza, astea sunt nume de iepe, nu de fete de
oameni cumsecade...
Traian: Sigur... şi unde pui că numele ei vine de la cea mai mare cetate din istoria romanilor... (Declamând, ironic:) ,,La
Sarmasegetuza stă mândrul Decebal, ce-a-nfruntat popoare multe de jos şi de pe cal”.
Chiriachiţa: Ba să mă ierţi dumneata. Numele ei vine de la răposatul, că el v-a botezat pe toţi.
Traian: Da’ ştiu cã şi-a bãtut joc de noi! (Aratã pe fiecare din cei pe care îi numeşte.) Sarmisegetuza... Decebal... Traian... Pe mama...
Dacã mai aveam încã un frate... l-ar fi botezat Turnu Roşu... cã alt nume propriu nu mai existã din timpul luptelor cu dacii... (Un
timp.) Parcã am fi familie de împãrat roman, nu de funcţionar la prefecturã...
Spirache (se ridicã, îşi împãtureşte jurnalul şi vrea sã-şi ia pãlãria din cuierul în forma de coarne de bou ardelenesc. E o pãlarie
deterioratã de intemperii, cu panglica roasã, cu borurile pleoştite).
Dacia: Unde te duci?
Spirache: Mã duc puţin pânã la prefecturã... Am uitat sã încui ceva în birou.
Dacia (cãtre familie): Minte! Se duce sã citeascã jurnalul în grãdina publicã... Ce, nu ştiu eu?
Chiriachiţa (mãsurându-l, în timp ce el îşi pune pãlãria): Cum dracu îţi mai vine sã umbli cu pleaşca aia în cap?
Dacia: De trei luni de zile îi spun sã-şi ia o pãlãrie nouã... şi nu vrea. Cap gros.
Traian: E bunã pentru iarnã, tatã...s-o dai la-mblãnit.
Miza: Zãu, tatã, ai putea sa-ţi iei o pãlãrie ca lumea... Gândeşte-te la noi! Suntem fete mari! Ce zice lumea când te vede cu treanţa aia
in cap?...
Spirache: O pãlãrie nouã costã douã-trei sute de lei...
Chiriachiţa (care aprinde o ţigarã): Lasã-te de tutun şi fã economie...
Spirache: Dacã vã e ruşine cu mine... o sã umblu cu capul gol... Tot e cald afarã...
Chiriachiţa: Ai şi mutrã sã faci pe englezul...
Gena (lângã el): Dã-mi sã ţi-o scutur puţin, tatã...
Spirache (cu o privire plina de iubire pentru ea): Lasã, tatã, cã nu m-alege nimeni... La revedere...
Anexa 2

OPERA
DRAMATICĂ