PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială Movila Miresii

Propunător: Brezuică Mirela
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a V-a
Subiectul: Textul discuntinuu. Lectura a două articole din Dicționarul explicativ al limbii române
Tipul lecţiei: mixtă
Timp alocat: 50 minute

Valori şi atitudini:
- cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul
literaturii;
- stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
- abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.

Competenţe generale:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Utilizarea corectă, adecvat şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

Competenţe specifice

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.1. Identificarea informațiilor importante din texte Textul discontinuu. Lectura a două articole din
literare și nonliterare, continue, discontinue și Dicționarul explicativ al limbii române
multimodale
3. 2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unui
text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor
imagini, desene, scheme
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de
bază, în procesul de înțelegere și exprimare corectă a
intențiilor comunicative

Competenţe derivate:

– Să identifice informațiile oferite de articolele extrase din DEX;

– Să precizeze sensurilor unor cuvinte în funcție de context;
– Să găsescă asemănări și deosebiri între două articole extrase din dicționare diferite;
– Să redactaze un articol de dicționar, cu integrarea unei imagini.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee:
 conversația euristică;
 învățarea prin descoperire;
 exerciţiul;
 Diagrama Venn.

1
Metode de evaluare:
 observarea sistematică;
 evaluare formativă;
 testul formativ;
 conversația examinatoare;
 aprecierea verbală.
Forme de organizare: activitate frontală, activitate în perechi, activitate individuală
Resurse:
a. materiale şi mijloace tehnice de învățământ:tablă, cretă, caiete de notiţe, fişe de lucru.
b. umane - capacităţi de învăţare: elevii clasei a V-a: capacităţi scăzute de receptare ale elevilor.
Condiţii prealabile:
- clasă la nivel mediu/slab;
c. de timp: 50 de minute.

Bibliografie:

 Compendiu introductiv pentru gimnaziu, MEN, 2017

 PROGRAMA SCOLARA PENTRU DISCIPLINA LIMBA SI LITERATURA ROMANA,
clas. A V a, Bucureşti 2017
 Ghidul profesorului
 DEX, www.dexonline.ro
 Dicționare enciclopedice

2
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

SECVENŢELE CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTICE METODE/

INSTRUIRII/ INTRUMEN
DURATA ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR METODE/ MIJLOACE DE FORME
PROFESORULUI PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT DE TE DE
ORGANIZARE EVALUARE
I. Organizarea clasei Asigură condiţiile necesare Se pregătesc pentru
şi verificarea temei/ desfăşurării optime a activităţii: începerea orei de limba şi Compendiul
5’ pregătirea materialului didactic literatura română. Caietele
asigurarea liniştii, notarea Conversaţia elevilor
absenţilor. Dicționare
Verificarea temei. Se verifică tema Verifică tema şi corectează Instrumente Activitate Aprecierea
atât cantitativ, cât și calitativ. eventualele greşeli. de scris frontală verbală
Verificarea calitativă se face
selectiv.
II. Captarea atenţiei/  Pe flipchart sunt scrise o
5’ serie de tiluri și solicit elevilor să
găsească intrusul, motivând apoi
alegerea făcută. Conversația
,, Amintiri din copilărie”, Elevii citesc termenii şi
,,Povestea frindelului”, precizează intrusul, Flipchard Activitate Observare
,,Minunea”, ,,Matilda”, ,,DEX”; motivând alegerea făcută. frontală sistematică a
Elevii vor identifica repede activităţii
intrusul – DEX – fiind singurul
titlu care nu denumește o operă
literară. Brainstorming
- De ce credeți că am adus în
discuție astăzi acest titlu?

3
III.Anunţarea temei Se comunică elevilor titlul lecţiei:
şi a competenţelor Textul discontinuu. Lectura a
derivate/3’ două articole din Dicționarul Observare
explicativ al limbii române Tabla Activitate sistematică a
și se notează pe tablă. Elevii ascultă, apoi notează Conversația Creta frontală activităţii şi a
De asemenea, sunt enunţate titlul lecţiei în caiete. Caiete comportament
competenţele derivate şi, în ului elevilor
discuţie frontală cu elevii, se
descrie problema ce urmează a fi
studiată, precum şi utilitatea ei.

IV. Prezentarea  Propun elevilor spre lectură

conţinutului şi un fragment despre dicționar, din
dirijarea textul ,,Povestea frindelului” de Elevii primesc fişele de
învăţării/procesului Andrew Clements. După lectura lucru și citesc cu atenție Fișă de lucru Activitate
de formare a model a textului adresez elevilor textul. ( Anexa 1) frontală
competenţelor/ 12’ următoarele întrebări:
1. Dacă ai fi elevul/eleva doamnei
Granger, ce emoții te-ar cupride la Observare
citirea scrisorii? Răspund la întrebări. sistematică a
2. Care sunt sentimentele doamnei Conversația activităţii şi a
Grander față de dicționar ? euristică comportament
3. Precizați importanța ului elevilor
dictionarului așa cum se desprinde
din text.
4. Numește motivul pentru care în
fiecare dimineață apărea pe tablă
sintagma ,,Cuvântul zilei” ?.
5. Dacă ați fi în locul doamnei Notează pe un post-it Brainstorming Post-ituri Activitate
profesoare din textul citat ce cuvântul zilei și apoi îl Tabla individuală
cuvânt al zilei ai alege? lipesc la tablă.

 Propun pentru ,,Cuvântul

zilei” termenii ,,cuvânt” și ,,joc”.

4
 Afișez pe tablă articolele din DEX,
corespunzătoare celor doi termeni.
Se face lectura celor două articole. Citesc articolele de Dicționarul
Apoi solicit elevilor să rezolve dicționar explicativ al
următoarele exerciții: limbii române
1. Explică ce reprezintă abrevierile Explicaţia Fișă de lucru
din cele două articole.( ex. 1, pag. Elevii rezolvă sarcinile exercitiul ( Anexa 2) Activitate
38 compendiu) propuse. frontală Observare
2. Precizează cum sunt marcate în sistematică a
dicționar sensurile diferite ale activităţii şi a
cuvintelor.( ex. 2, pag. 38 comportament
compendiu) Compendiu ului elevilor
 Precizează ce informații oferă
articolele date. Elevii identifică
 Forma de plural informațiile pe care cele Invățarea
 Valoare gramaticală două articole de dicționar prin
 Sensul/ sensurile cuvântului le oferă. descoperire
 Expresiile în care apare Notează informațiile în
cuvântul și sensul acestora caiet.
 Originea cuvântului
V. Fixarea  Elevii sunt împărţiţi în cinci - Ascultă indicaţiile
cunoştinţelor/ 15’ grupe de câte patru/cinci. Pentru profesorului. Exerciţiul Fişă de lucru
fixarea cunoștințelor propun - Rezolvă exerciţiile ( Anexa 3)
elevilor spre rezolvare o fișă de
lucru.
Corectarea fişelor va fi realizată - Corectează exerciţiile
cu ajutorul elevilor. colegilor.

 Diagrama Venn – pe grupe – - Lucrează pe grupe Diagrama Fişe de lucru Activitate pe Produsele de
asemănări şi deosebiri între Identifică diferențe și Venn (Anexa 4) grupe grup
Dicționarul explicativ al limbii asemănări între cele două Dicționarul
române și un dicționar articole de dicționar. Problema- explicativ al
enciclopedic. ( exercițiul nr. 10, tizarea limbii române
pag. 38 - compendiu)

5
  Reținem:
Articolul de dicționar, în funcție Elevii notează în caiete. Dicționare
de tipul lucrării, oferă informații enciclopedice
diferite.

VI.Obţinerea Redactare
performanţei/5’ Solicit elevilor să inventeze un Elevii inventează un Foi de
obiect, pe care să-l denumescă și obiect, îl denumesc și îl Exerciţiul flipchard Activitate pe Produsele de
să-l deseneze. Apoi să redacteze desenează. Apoi alcătuiesc Markere grupe grup
un articol de dicționar explicativ un articol de dicționar
pentru cuvântul inventat, explicativ pentru obiectul
respectând regulile acestui tip de inventat.
text.
VII. Realizarea  Se propun elevilor spre
conexiunii inverse (a rezolvare ex. 8 pag. 38 ( Evaluare- Activitate Evaluare
feedback-ului)/3’ compendiu) - Rezolvă exerciţiu Exercițiul Compendiu individuală formativă
 Are loc, permanent pe
parcursul conversaţiei în cadrul
analizei şi se concretizează prin
aprecieri verbale făcute de
profesor sau prin solicitarea unor
exemple formulate de elevi. Activitate Aprecierea
Notează calitatea răspunsurilor Se (auto)evaluează. Conversaţia frontală verbală
elevilor.
VIII. Asigurarea Se comunică tema pentru acasă:
retenţiei şi a 1. ,,Desenează coperta unui Elevii notează tema pentru Explicația Activitate Aprecierea
transferului/2’ dicționar care să aibă vânzare în acasă. Conversaţia frontală verbală
cât mai multe țări.”
2. Ex. 9, pag. 38 – din compendiu.

6
 ANEXA 1

Citește cu atenție fragmentul:

Tuturor profesorilor de limba engleză din lume le place să-i pună pe copii să folosească
dicționarul: ,,Verificați-vă ortografia. Verificați definiția. Verificați despărțirea în silabe.”
Doamnei Granger nu doar că-i plăcea dicționarul. Îl iubea, ba aproape că-l venera. În
fiecare săptămână venea cu o listă de treizeci și cinci de cuvinte noi, dacă nu chiar mai multe.
Și, ca și cum n-ar fi fost destul de rău, în fiecare dimineață apărea pe tablă ,,Cuvântul
zilei.” Dacă într-o zi nu notai cuvântul în caiet, nu-l căutai în dicționar și nu-i învățai definiția,
mai devreme sau mai târziu doamna Granger tot afla și atunci toată săptămâna erau pe tablă
două cuvinte, special pentru tine.
Doamna Granger avea treizeci de dicționare pe o etajeră din spatele clasei. Dar lumina
ochilor ei era un dicționar enorm, care conținea toate cuvintele din lume, genul de carte pe care
nu poți s-o duci de unul singur. Imensul volum stătea singur pe o măsuță, în fața clasei, ca un
altar.
Fiecare elev care a terminat Școala Primară Lincoln în ultimii treizeci și cinci de ani își
aduce aminte că a stat lângă masa aceea și a auzit refrenul doamnei Granger: ,,Caută cuvântul!
De-aia există dicționarul.”
Chiar și înainte de începerea anului școlar, când pentru Nick și prietenii lui era încă vara
de dinaintea clasei a cincea, doamna Granger era ocupată. Toți părinții noilor elevi din clasa a
cincea au primit o scrisoare de la ea.
Mama lui Nick a citit o parte din scrisoare cu voce tare în timpul cinei, într-o seară de
august.
,,În orice casă trebuie să existe un dicționar bun, pentru ca elevii să-și facă bine tema.
Cunoașterea regulilor ortografice, a regulilor gramaticale și îmbogățirea vocabularului sunt
esențiale pentru elevi. Cunoașterea limbii ajută la formarea gândirii logice, iar clasa a cincea
este cel mai bun moment pentru ca fetele și băieții să-și îmbogățească vocabularul.”
Urma apoi lista dicționarelor pe care doamna Granger le considera acceptabile pentru
studiu.

(Andrew Clements, Povestea frindelului)

7
 ANEXA 2

CUVẤNT, cuvinte, s.n. 1. Unitate de bază a vocabularului, care

reprezintă asocierea unui sens și a unui complex sonor; vorbă. 2. Gând,
idee exprimată prin vorbe; spusă. 3. Cuvântare, discurs, conferință.
◊ Expr. A cere (sau a da, a avea) cuvântul (într-o ședință, într-o adunare)
= a cere (sau a da cuiva etc.) dreptul de a vorbi. A lua cuvântul = a vorbi
(într-o adunare), A-i lua cuiva cuvântul = a interzice cuiva să-și mai
continue afirmațiile. 4. Învățătură, îndrumare, sfat. 5. Promisiune,
făgăduială; angajament. 6. Părere, opinie exprimată. 7. (Mai ales la pl.)
Discuție; ceartă, ciorovăială. 8. Motiv, rațiune, cauză. 9. (Înv.) Știre,
veste, informație; zvon. 10. (Înv.) Înțelegere, pact, acord,
convenție. 11. (Rar) Facultatea de a vorbi; voce, grai. – Lat. conventus

JOC, jocuri, s. n. 1. Acțiunea de a se juca și rezultatul ei; activitate

distractivă (mai ales la copii); joacă. 2. Acțiunea de a juca; dans
popular. 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta
sportivă (baschet, fotbal, rugbi etc.) 4. Acțiunea de a interpreta un rol
într-o piesă de teatru; felul cum se interpretează. 5. (Și în sintagma joc de
noroc) = distracție cu cărți, cu zaruri etc. care angajează de obicei sume
de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri.
6. (Tehn.) Deplasare relativă maximă pe o direcție dată între două piese
asamblate, considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă.
7. (Muz.; în sintagma) Joc de clopoței = glockenspiel. – Lat. jocus.

8
_______________________

Anexa 3

FIȘĂ DE LUCRU

Exerciţiul I

Alcătuiește un enunț asertiv cu unul din sensurile primului cuvânt.(ex. 3, pag 38).
___________________________________________________________________________

Exerciţiul al II-lea
Asociază cuvintele din prima serie (a) cu prescurtările din a doua serie (b).
Motivează alegerile făcute:

a) albastru, emoție, păstra, prieten

b) adj., s.f., s.m., vb.

Exerciţiul al III-lea
Alcătuiește enunțuri cu sensurile complet diferite ale cuvântului noi.
1. ______________________________________________________________
2. ______________________________________________________________

Exerciţiul al IV-lea
Ordonează alfabetic cuvintele date: sens, cuvânt, câine, clasă, țară, oraș, blană.
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
__________________________________________________________

Exerciţiul al V-lea
Numește tipuri de dicționar pe care tu le cunoști. (ex. 5, pag 38).
___________________________________________________________________________

9
_______________________

FIȘĂ DE LUCRU (C.E.S.)

Exerciţiul I

Alcătuiește un enunț cu unul din sensurile cuvântului joc. (ex. 3, pag 38).

___________________________________________________________________________

Exerciţiul al II-lea

Transcrie din Dicționarul explicativ al limbii române un articol de dicționar.

________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

Exerciţiul al III-lea

Ordonează cuvintele date pentru a obține două propoziții:

ajută , emoțiile, o, pe, Riley.

1. ______________________________________________________________

am, ce, învățat, lucruri, multe.

2. ______________________________________________________________

10
 ANEXA 3

Diagrama Venn
Asemănări – Deosebiri

a)
GALAXÍE, galaxii, s. f. Ansamblu vast de
stele, praf cosmic și alte obiecte cerești,
având diverse forme și mărimi, menținute
împreună de atracția gravitațională. –
Din fr. galaxie.
( DEX, 2009)
b)
( galaxia în spirală NGC 3370)
Galaxiile – sunt formațiuni uriașe de
stele, gaz, praf cosmic și alte corpuri
cerești, iar între aceste elemente se află un
spațiu gol. Ele pot avea formă eliptică sau
spiralată, fiind menținute împreună de
atracția gravitațională.Mai multe galaxii
care coexistă formează un roi de galaxii.
( Marea Enciclopedie a Cunoașterii, vol.1,
2010)

a) Deosebiri b) Deosebiri
Asemănări

11