Proiect didactic

Data: 29 noiembrie 2017

Profesor: Dumitraşcu Roxana Gianina
Unitatea: Şcoala Gimnaziala Dudeşti
Clasa: a VI-a
Aria curriculară: Limbă şi Comunicare
Unitatea III Structura operei literare
Disciplina: Limba română
Subiectul: Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului
Tipul lecţiei: mixtă
50 de minute
Durata:

COMPETENȚE GENERALE:

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare
monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare,
cu scopuri diverse;

Competențe specifice:
1.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral;
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare);

Competente derivate:
La sfarsitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

C1: să identifice substantive la diferite cazuri ;

C2: să precizeze funcţiile sintactice ale substantivelor din diferite texte;
C3: să alcătuiască enunțuri cu diverse funcții ale substantivelor;
C4: să utilizeze corect unele forme ale substantivelor ;
C5: să analizeze anumite substantive;

Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, învăţarea prin descoperire, învătarea prin colaborare,
ciorchinele, povestirea didactică, analiza gramaticală, turul galeriei, exerciţiul;
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe;
Mijloace de învăţământ: manualul, caietele elevilor, fişe de lucru.
Forme de evaluare: evaluare orală, test formativ, autoevaluare.

Bibliografie:
 Limba romana, manual pentru clasa a VI-a , E.D.P. – Jercea, Valentina; Mazilu-Ionescu, Elena;
 Gramatica – fișe de lucru (itemi de evaluare), clasa a VI-a, Cornelia Chirița (coordonator) Editura
Paralela 45
 DEX, Ed. Univers Enciclopedic.
 Gramatica limbii romane, vol.I, Ed. Academiei, Bucuresti, 1966

DID
SECVENŢELE CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTICE METODE/
INSTRUIRII/ ACTIVITATEA ACTIVITATE METODE/ MIJLOACE DE FORME INTRUMEN
DURATA PROFESORULUI A ELEVILOR PROCEDEE ÎNVĂŢĂ- DE TE DE
MÂNT ORGANIZ EVALUARE
ARE

I. Organizarea clasei şi Salutul; Se pregătesc Conversaţia Manualul Activitate Aprecierea

verificarea temei/ 5’ Notarea absenţelor în catalog; pentru Caietele frontală verbală
Asigurarea unui climat adecvat începerea orei Instrumentele de
desfăşurării lecţiei. Verificarea de limba şi scris
temei atât cantitativ, cât și calitativ. literatura
Verificarea calitativă se face română.
selectiv.

II. Captarea atenţiei Captarea atenţiei elevilor se Elevii Ciorchinele Fişă Frontal Aprecierea
elevilor/( Actualizarea, realizează printr-o poveste spusă de completează Flipchart Individual verbală
cunoştinţelor anterior către profesor, “Povestea ciorchinele, Conversaţia Conversaţia
însuşite şi integrarea Împăratului Substantiv şi a fiilor sunt atenţi la Povestirea examinatoare
acestora în procesul de săi”. În timp ce se deapănă firul poveste didactică
formare a competenţelor/) poveştii, împreună cu elevii se
10’ realizează un ciorchine pe care
profesorul îl va completa pe o coală
de flipchart, reactualizând astfel
cazurile dar şi întrebările specifice
fiecărei funcţii sintactice.(Anexa1)
III. Anunţarea titlului şi a Se comunică elevilor titlul lecţiei: Elevii ascultă, Conversația Tabla Activitate Observare
obiectivelor/2’ Cazurile şi funcţiile sintactice ale apoi notează Creta frontală sistematică a
substantivului și se notează pe titlul lecţiei în Caiete activităţii şi a
tablă. caiete. Instrumente de comportament
De asemenea, sunt enunţate scris ului elevilor
obiectivele şi, în discuţie frontală cu
elevii, se descrie problema ce
urmează a fi studiată, precum şi
utilitatea ei.
 Activitate Observare
IV. Prezentarea Pentru a introduce noile Elevii vor lucra Conversaţia Fișele de lucru Pe grupe sistematică a
conţinutului şi dirijarea informaţii – atributul apoziţional pe gupe euristică activităţii şi a
învăţării/procesului de în nominativ, numele predicativ în Tabla comportament
formare a genitiv şi acuzativ, la fiecare dintre Invatarea Creta ului elevilor
competenţelor/23 cazuri a rămas necompletată câte o prin Caiete
casetă, elevii urmând să descopere descoperire Instrumente de
ce pietre preţioase au scris

adus fiii împăratului şi ce ranguri

înalte le-a dăruit acesta.
 Pentru aceasta se recurge la
învăţarea prin descoperire.
Profesorul scrie pe tablă câteva Elevii Conversaţia
propoziţii care să conţină elementele precizează euristică l
de noutate. cuvântul Observare
Ex. Prietenul meu, Alexandru, este determinat Invatarea sistematică a
un copil sensibil. pentu fiecare prin activităţii şi a
Elevul David a câştigat concursul. exemplu(priete descoperire comportament
Pe bancă erau rechizite: penare, nul,elevul,rechi ului elevilor
creioane, pixuri. zite),menţio-
Profesorul adresează câteva nând că arată o
întrebări elevilor: Ce cuvânt din explicaţie şi
propoziţie este determinat de sunt în cazul
substantivele subliniate? nominativ.
Ce arată acestea? În ce caz sunt? Elevii notează
în caiete.
Împreună cu elevii, profesorul
concluzionează că întrucât
substantivele subliniate arată o
explicaţie referitoare la substantivul Elevii Conversaţia Tabla Frontal Aprecierea
determinat şi stau în cazul completează euristică Creta verbală
nominativ, îndeplinesc funcţia ciorchinele Caiete Conversaţia
sintactică de atribut apoziţional. Invatarea Instrumente de examinatoare
Apoi, mai face precizarea că acesta prin scris
poate fi izolat prin virgulă sau descoperire
linie de pauză sau poate fi
neizolat.
Le aminteşte copiilor că trebuie să
completeze acest rang la primul fiu,
Nominativ.
 Frontal
 În continuare, se scriu pe Elevii identifică Conversaţia
tablă două exemple: predicatele, euristică Tabla Aprecierea
Această casă este a părinţilor. precizând că Creta verbală
Cartea este a Alinei. substantivele Invatarea Caiete Conversaţia
subliniate arată prin Instrumente de examinatoare
Li se cere elevilor să identifice posesia şi sunt descoperire scris
predicatele şi să precizeze ce aşezate după
exprimă, ce arată cuvintele verbul
subliniate şi cazul lor. copulativ,
formând astfel
Profesorul notează la tablă predicatul
concluzia la care a ajuns împreună nominal.
cu elevii. Elevii notează
De asemenea precizează că în caiete
substantivele în genitiv cu funcţia
de nume predicativ sunt însoţite Aprecierea
de articolul posesiv-genitival care verbală
se acordă în gen şi număr cu Conversaţia
numele obiectului posedat. examinatoare
Le aminteşte copiilor că trebuie să
completeze acest rang la cel de-al
patrulea fiu, Genitiv.

 Mai departe, pentru Conversaţia Tabla frontal Aprecierea

descoperirea ultimului rang, euristică Creta verbală
profesorul scrie pe tablă următoarele Elevii răspund Caiete Conversaţia
exemple: întrebărilor Instrumente de examinatoare
Rochia este din catifea. adresate de Invăţarea scris
Prietenii mei sunt de la munte. profesor, prin
Li se cere elevilor să identifice precizând descoperire
predicatul fiecărei propoziţii, apoi predicatele(este
să precizeze ce exprimă din catifea, sunt
substantivele subliniate şi în ce caz de la munte),
stau. substantivele
subliniate arată
În urma discuţiilor cu elevii, o Tabla
profesorul concluzionează că caracteristică Explicaţia Creta Lucrul pe
substantivele în cazul acuzativ cu a subiectului. Caiete grupe
funcţia sintactică de nume Instrumente de Aprecierea
predicativ, arată o caracteristică a Elevii notează scris verbală
subiectului şi sunt însoţite de în caiete
 prepoziţii.
Le aminteşte copiilor că trebuie să
completeze acest rang la cel de-al
doilea fiu, Acuzativ.
Invăţarea
Pentru a valorifica lucrurile ştiute și Elevii lucrează prin
pentru a le consolida, elevii clasei în cadrul cooperare Interevaluarea
a VI-a vor fi împărţiți în cinci grupe, grupelor pe coli Analiza Foi de flipchart Lucrul pe
corespunzătoare fiecărui caz, de flipchart, iar gramaticală grupe
primind sarcini de lucru distincte. la final liderul Exerciţiul
(Anexa 2) grupei afişează
rezultatul
muncii la tablă.
Elevii îşi
apreciază
reciproc munca. Turul
(echipe-le între galeriei
ele)

V. Evaluare formativă 7’ Pe parcursul activităţii, profesorul Elevii Conversaţia Caiete Activitate Aprecierea
verifică modul de lucru şi oferă Îndeplinesc euristică individuală verbală a
sprijin elevilor. sarcina cerută. Cvintetul răspunsurilor
În această etapă, elevii primesc Exercițiul Activitate
sarcina de a realiza câte un cvintet frontală
al cărui cuvânt -cheie să fie numele
cazului de la fiecare grupă. Liderii
vor citi creaţiile grupelor.
VI. Asigurarea feed-back- Se distribuie elevilor o fişă de Elevii Exerciţiul Fişe Activitate Aprecierea
ului 2 ’ autoevaluare, profesorul făcând completează Conversaţia individuală verbală a
aprecieri verbale despre gradul de fişa de Activitate răspunsurilor
participare al elevilor la activitate pe autoevaluare. frontală
tot parcursul orei, încurajând, Autoevaluarea
lăudând, sprijinind, în funcţie de
situaţie. (Anexa 3.)

VII.Intensificarea Se comunică tema pentru acasă. Elevii notează Conversaţia Activitate Observare
procesului de retenţie şi Realizează o compunere cu titlul tema pentru euristică Caiete frontală sistematică a
transfer 1’ Întrecerea cazurilor , de minimum acasă. Explicația activităţii şi a
100 de cuvinte, în care să prezinţi comportament
cum cazurile se întrec în a fi iubite ului elevilor
de copii dar şi de ce sunt
importante.
Anexa 1.
 Povestea împăratului Substantiv şi a fiilor săi.

"A fost odată ca niciodata într-o ţară care se numea Morfologia, un împarat pe nume Substantiv.
Acesta avea 5 fii: Nominativ, Acuzativ, Dativ, Genitiv si Vocativ. Pentru a verifica vrednicia fiecărui fiu,
împaratul i-a trimis în lume, timp de un an şi apoi, în funcţie de bogăţiile cu care se întorceau, le dăruia ranguri înalte
pe care le-a numit funcţii sintactice.
Astfel, împlinindu-se vremea, primul fiu, Nominativ, a venit la tatăl său şi i-a adus 2 pietre preţioase pe
care le-a numit Cine? si Ce?. Împăratul s-a bucurat şi, lăudându-l, i-a oferit funcţiile sintactice de Subiect şi Nume
predicativ, spunându-i că mai are ceva rezervat pentu el.
Apoi a venit al doilea fiu, Acuzativ, care s-a dovedit a fi cel mai vrednic. Acesta a adus un cufăr cu o
mulţime de diamante. Pentru diamantele Pe cine? şi Ce? a primit funcţia sintactică de Complement direct, pentru
diamantele Pentru cine?, Cu cine?, Despre cine? a primit funcţia sintactică de Complement indirect, iar pentru
diamantele Cum?, Unde?, Cand? a primit funcţia de Complement circumstanţial de loc, de mod de timp. Pe fundul
cufărului, a găsit împăratul şi câteva smaralde: Care? Ce fel de? Câţi? Câte? iar pentru acestea i-a oferit funcţia de
Atribut substantival prepoziţional. Și pentru că a adus atât de multe nestemate, în semn de preţuire i-a spus că mai are
o surpriză pentru el.
Dativul, al treilea fiu, pentru că iubea tâmplăria, asemenea fratelui său Genitiv, a venit cu un Cui de aur,
iar pentru acesta a primit funcţia sintactică de Complement indirect.
Genitivul a fost însă mai ambiţios decât Dativul şi a găsit patru cuie de aur: A cui?, Al cui?, Ai cui?, Ale
cui?, primind astfel funcţia de Atribut substantival genitival.Și lui îi promite că va fi răsplătit cu încă ceva .
Însă Vocativul, cel mai mic dar şi cel mai leneş dintre fiii împăratului, s-a înfăţişat înaintea tatălui său cu
mâinile goale, justficând că nu avut timp destul pentru a putea găsi ceva. Atunci, împaratul, supărându-se, l-a certat
spunându-i:
-Vocative, să pleci din faţa mea! Sunt foarte suparat pe tine, iar pentru aceasta nu-ţi dau nicio funcţie sintactică.
Tu vei striga, vei chema la tine pe oricine îţi iese în cale, doar –doar vei găsi şi tu ceva vreodată!”
Anexa 2. Fişe de lucru

Cazul Nominativ.

Se dă textul:
Muzica este pasiunea cea mare a tatălui meu . Când era copil, părinţii i-au cumpărat o chitară. O vreme a sperat să ajungă muzician.
Crescând, tehnica a luat locul vechii pasiuni şi a devenit un inginer de succes.

1. Subliniază cu o linie subiectele şi cu două linii numele predicative.

2. Alcătuieşte câte un enunţ în care un subiect ales de tine să devină nume predicativ şi un nume predicativ să devină subiect.
3. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul „muzica” să fie atribut apoziţional în nominativ.
4. În enunţul : Domnul Georgescu este cel mai îndrăgit profesor. substantivul subliniat are funcţia de………………………….

Cazul Acuzativ

1. Precizează funcţia sintactică a substantivelor subliniate din enunţurile următoare:

- „ Focul pâlpâie în vatră. Mormanul de jăratic dogoreşte şi aruncă un polei cald şi rumen pe peretele din faţă”
- Vrem să vorbim despre excursie.
- A ajuns acasă după mama sa.
- Mă antrenez pentru fotbal ca un campion.
- Rama tabloului este din argint.

2. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul „carte” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice:

Complement direct………………………………………………………….
Complement indirect………………………………………………………….
Complement circumstanţial de loc…………………………………………..
Complement circumstanţial de mod……………………………………………
Complement circumstanţial de timp…………………………………………..
Atribut substantival prepoziţional…………………………………………………
Nume predicativ……………………………………………………………
Cazul Dativ

1.Identifică, în exemplele de mai jos, substantivele în cazul Dativ, precizând funcţia sintactică:

I-am dedicat mamei prima mea poezie.

Lui Carmen îi plac filmele de aventuri.
Băieţilor le place fotbalul.
Îi voi spune Andreei despre invitaţie.
Copiilor le plac surprizele dulci.

3. Citeşte următoarele enunţuri şi încercuieşte A (adevarat) / F (fals), în funcţie de corectitudinea afirmaţiilor.

- Substantivul subliniat din enunţul Plecarea păsărilor m-a întristat este complement indirect . A/ F
- Primul substantiv din enunţul Florii-de -colţ i s-au făcut multe fotografii . este complement indirect în cazul dativ A/ F
- În enunţul Caietul şcolarului este ordonat . există un substantiv în dativ . A/ F
- Enunţul Dedicăm acest cântec copiilor conţine un substantiv în dativ. A/ F
3. Analizează sintactic şi morfologic substantivul subliniat din enunţul: Oamenilor dragi le datorez ceea ce sunt.

Cazul Genitiv

Se dă textul:
Ochii veseli ai căţelului îi vorbeau lui Andrei de parcă ştiau tainele lumii. Astfel, privirea prietenului său devenise mai grăitoare decât
orice cuvânt omenesc. Căţelul era al băiatului de la trei ani şi îi legau multe amintiri. Cu bune, cu rele, amintirile erau ale copilăriei, acest
paradis în care cu toţii am dori să revenim.

1. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate.

2. Analizează un substantiv, la alegere, dintre cele subliniate la exerciţiul anterior.
3. Completează spaţiile punctate cu substantivele din paranteză, având forma specifică genitivului:
- Două prietene…………………….(mama) au venit în vizită.
- Nişte prieteni …………………….. (bunica) ne-au invitat în excursie.
- Turnul Eiffel este unul dintre cele mai importante monumente…………………(Paris).
4. Alcătuieşte câte o propoziţie în care cuvântul „floare” să îndeplinească funcţia sintactică de atribut substantival genitival şi nume predicativ.
Cazul Vocativ

1.Precizează ce exprimă cuvintele subliniate din textele:

- „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!” (T.Arghezi- Ex libris)

- „Pe cuvânt de lighioană
Voi plăti cinstit , cucoană,
Cu dobânzi, cu tot ce vrei!” ( La Fontaine - Greierele şi furnica)
- „ –Auzi, mamă!îi ziseră zmeii. L-a lovit cu buzduganul şi el zice că-i e ca şi când ar fi visat că l-a pişcat un purece!” (I.Slavici- „Spaima
zmeilor”)
- „ Sări, coniţă! Varsă spirtul! S-aprinde!” (I.L.Caragiale- „Vizită”)

2. Explică punctuaţia substantivelor în vocativ.

3. Citeşte cu atenţie următoarele enunţuri, completând cu semnele de punctuaţie potrivite:

Bunico___ de ce nu-mi citeşti o poveste?

Te-am avertizat___Matei___să nu mai întârzii!
-Oameni buni___ striga copilul, vine o furtună urâtă!
-Făt-Frumos___ Făt- Frumos, nu mă lăsa singur în prăpastie!

4. Analizează, la alegere , un substantiv din exemplele de la exerciţiul anterior.

Anexa 3

OBSERVAŢIILE
AUTOEVALUARE
PROFESORULUI
Mi-a plăcut cel mai mult: AUTOEVALUARE OBSERVAŢIILE
PROFESORULUI
Nu mi-a plăcut:
Mi-a plăcut cel mai mult:
Pot rǎspunde la o întrebare despre:
Nu mi-a plăcut:
Am o întrebare despre :
Pot rǎspunde la o întrebare despre:
Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:
Am o întrebare despre :
Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:

vesel nedumerit furios

vesel nedumerit furios

OBSERVAŢIILE
AUTOEVALUARE
PROFESORULUI
Mi-a plăcut cel mai mult:
Nu mi-a plăcut:
Pot rǎspunde la o întrebare despre:
Am o întrebare despre :
Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:

vesel nedumerit furios