Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu”, Cluj-Napoca


Profesor: Ioan-Călin Hurgoiu
Data: 16.05.2019
Clasa: a VI-a A
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Călătorii de tot felul
Subiectul: Acțiunea. Spațiul. Timpul. Textul suport: D-l Goe, I. L. Caragiale
Tipul lecţiei: predare-învățare-evaluare

COMPETENŢE GENERALE:
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare
monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diferite.

COMPETENŢE SPECIFICE: CONŢINUTURI ASOCIATE:


2.1 să manifeste interes pentru mesajul - să încadreze fragmentul în operă; aspecte din viaţa şi opera
ascultat şi pentru partenerii de discuţie; lui I.L.Caragiale;
2.2 să-şi adapteze vorbirea la situaţia de - să citească logic, expresiv, pe roluri şi nuanţat fragmentul
dialog sau de monolog; dat;
3.3 să cunoască conţinutul lecturii din - să identifice cuvintele necunoscute din text;
manual;
4.1 să utilizeze un lexic diversificat, - să identifice naratorul, autorul şi personajul din text;
recurgând la categoriile semantice studiate - să precizeze genul literar, specia literară căreia îi aparțin
şi la mijloacele de îmbogăţire a textul și modurile de expunere din text;
vocabularului. - să redea acțiunea pe scurt, timpul și spațiul desfășurării
acțiunii;

Competenţe derivate:
C1: să evalueze locul ocupat de I.L.Caragiale în galeria scriitorilor români care au reflectat copilăria;
C2: să precizeze conţinutul lecturii, ţinând cont de momentele subiectului;
C3: să numească caracteristicile operei epice.

Strategii didactice
Metode şi procedee: conversaţia introductivă, conversaţia orientativă, învăţarea prin descoperire,
explicaţia, lectura explicativă şi expresivă, brainstormingul, ştiu/ vreau să ştiu/ am învăţat, reţeaua de discuţie
urmată de dezbatere;
Metode de evaluare: observarea curentă, chestionarea orală, test formativ.
Forme de organizare: activitate frontală; activitate individuală.

1
Resurse:
a. materiale şi mijloace tehnice de învătământ: tabla interactivă, tabla, caiete de notiţe, marker, fişe de lucru,
test formativ.
b. umane şi capacităţi de învăţare: 30 elevi ai clasei a VI-a A; capacitatea de receptare a elevilor, capacitatea
elevilor de a colabora şi de a putea să redea cunoştinţele însuşite anterior; ritmuri de învăţare apropiate.
Condiţii prealabile:
- clasă de nivel mediu și bun;
c. de timp: 50 de minute.
d. bibliografice:
1. oficiale: Curriculum şcolar naţional
2. metodice:
Florentina Sâmihăian, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a VI-a, Ed. Art, București, 2018.
Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, ediţia a V-a, Colecţia
Metodica activă, Piteşti: Ed. Paralela 45, București,2008.
I.L. Caragiale, Momente şi schiţe, Ed. Tineretului, București,1989.
Vasile Fanache, Caragiale, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.

2
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

SECVENŢELE
FORME ŞI
INSTRUIRII
CREAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE STRATEGII DIDACTICE INSTRUMENTE
DIDACTICE/
DE EVALUARE
DURATA

Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode/ Mijloace de Forme de


procedee învăţământ organizare a
activităţii
1. Momentul •Profesorul notează absenţii şi asigură Elevii își pregătesc lucrurile Conversația Manualul Activitate -
organizatoric un climat favorabil derulării activităţii necesare desfășurării lecției. Caietele frontală
de învăţare. Se restabileşte ordinea şi Instrumentele
1’ se pregătesc cele necesare de scris
desfăşurării lecţiei.

2. Verificarea, •Profesorul reactualizează, prin Elevii răspund la întrebări. Conversația Caietele Activitate Evaluare orală
actualizarea conversaţie catihetică, noţiunile de catihetică Manualul frontală Calitatea şi
cunoştinţelor bază privind cunoștințele despre cantitatea
anterior textele narative studiate. răspunsurilor date
însuşite •Verifică modul de efectuare a temei
pentru acasă.
7’

3
3. Captarea Se dialoghează cu elevii pe tema Elevii ascultă și respectă Jocul didactic Tabla Activitate Observare
atenţiei şi copilului şi a copilăriei în literatură. indicațiile profesorului frontală sistematică a
crearea Se cere elevilor să numească titluri activităţii şi a
de opere/ creaţii litarare studiate/
climatului comportamentului
nestudiate care înfăţişează figuri de
afectiv copii. elevilor
Li se comunică elevilor faptul că sunt
7’ mulţi scriitori care s-au inspirat din
universul fascinant al copilăriei, că,
alături de cel mai mare povestitor, I. Elevii răspund la întrebările
Creangă, I. L. Caragiale a creat schiţe profesorului.
în care apar figuri de copii, cu nume Conversația
deja arhicunoscute, surprinşi în
situaţii comportamentale care
stârnesc râsul, dar şi ironia.

4. Comunicarea Comunică elevilor că, alături de Elevii își notează în caiete Conversația Tabla Activitate
titlului lecţiei în „Vizită”, studiată în clasa a V-a, titlul lecției și ascultă euristică Marker frontală
curs de schiţa „D-l Goe” le va produce, cu cu atenție competenţele Caiete
desfăşurare şi siguranţă, plăceri estetice. derivate. Instrumente
enunţarea Trece titlul lecţiei pe tablă. de scris
competenţelor Va trebui la sfârşitul lecţiei sa fiţi
derivate capabili să....(se anunţă obiectivele
2’ lecţiei)

5. Prezentarea Se cere elevilor să formeze perechi şi Elevii îşi expun cunoştinţele Învățarea prin Tabla Activitate Observare
noului conţinut să facă o listă cu tot ceea ce ştiu pe care le au referitoare la descoperire Marker frontală sistematică a
şi dirijarea despre scriitorul I.L. Caragiale. scriitor Caiete activităţii şi a
învăţării În timp ce elevii realizează lista, Instrumente comportamentului
18’ construieşte pe tablă tabelul cu Elevii scriu lista cu de scris elevilor
următoarele coloane: Ştiu/ Vreau să informaţiile ştiute Conversaţia Fișă de lucru Activitate în
ştiu/ Am învăţat. (Vezi Anexa 2) euristică grup

4
Cere perechilor să spună ce au scris şi
notează în coloana din stânga
informaţiile cu care tot grupul este de Elevii studiază fişele de
acord. Indică elevilor să citească fişa autor, apoi formulează Exercițiul Activitate Gradul de
de autor care le-a fost înmânată (Vezi întrebările. Cubul frontală înţelegere şi de
Anexa 1) şi să formuleze întrebări Scriu întrebările în Explicația Activitate în aplicare a
despre subiectul în discuţie. coloanele din mijloc. grup noţiunilor noi
Listează întrebările pe coloana a doua
a tabelului. (Vezi Anexa 2)
Solicită elevii să citească totul Învățarea prin
individual sau cu un coleg, să revină descoperire
asupra întrebărilor ale căror
răspunsuri le va trece în coloana „Am
învăţat” (Vezi Anexa 2).
Efectuează lectura şi
Realizează lectura-model, expresivă a Explicația
răspund întrebărilor,
lecţiei. Îi antrenează pe elevi într-o
trecându-le în ultima
lectură selectivă, explicativă a
coloană.
cuvintelor necunoscute. Se vor
explica termeni ca: importă, damă,
hatâr, urbe, a.m., impacienta, le
Formidable, procopsit, cuplu, parol, Urmăresc lectura.
beret, humor, bulivar, a te durea la
inimă, folosind manualul.
Elevii îşi scriu sensurile
Adresează elevilor următoarele termenilor pe care nu îi au
întrebări: în manual.
1.Cărui gen literar îi aparţine lectura
...genului epic, schița
noastră? Și cărei specii literare ?
Argumentaţi. ...argumente: autorul îşi
exprimă gândurile şi

5
2. Care este modul/modurile de sentimentele in mod indirect
expunere predominant? prin intermediul acţiunii şi
3. În ce se constituie întâmplările al personajelor; întâmplările
narate într-o operă epică? sunt povestite de narator
Cere elevilor să prezinte faptele care prin naraţiunea la persoana a
marchează momentele subiectului. III-a; naratorul pare a şti
1. La fel ca şi în alte opere literare, în totul, vede totul, povesteşte
Exercițiul
„D-l Goe...” subiectul nu începe aşa întâmplările fără a fi prezent
cum ne-am aştepta, cu expoziţiunea, în acţiune Conversaţia
ci cu intriga. Care credeţi că este euristică
evenimentul care intervine şi produce ...naraţiunea şi dialogul
modificarea situaţiei iniţiale, adică ...în momente ale
intriga? subiectului literar
2. Care sunt personajele care apar în
partea de început a lecturii şi în ce ...motivul acţiunii care este
împrejurări sunt prezentate? anunţat de la început este
Rezultă că acest eveniment constituie evitarea repetenţiei pentru
situaţia iniţială, corespunzătoare Goe „ca sa nu rămâie
primului moment al subiectului- repetent şi anul acesta”
expoziţiunea.
...prezintă cele trei
3. În continuare scriitorul prezintă
dame(mam’mare, mamiţica
întâmplările prin care trece Goe în
şi tanti Miţa), „frumos
timpul călătoriei.
gătite” care așteaptă pe
Ce moment al subiectului urmează şi
peronul unei urbe
care sunt întâmplările?
neprecizate, trenul de
4. Care este momentul de maximă
Bucureşti; sunt însoțite de
intensitate a povestirii?
tânărul Goe care poartă „un
5. Care este situaţia finală sau
frumos costum de marinar”
încheierea naraţiunii?
...desfășurarea acţiunii

6
...întâmplările sunt:

-Damele şi Goe urcă în tren;

-Doamnele iau loc în tren,


iar Goe rămâne afară „ca
bărbaţii”;

-Scoate capul pe fereastra


şi-i zboară pălăria;

-Soseşte conductorul şi cere


biletele la control;

-Doamnele plătesc, în cele


din urmă, biletul puişorului
şi o amendă;

-Mamiţica îl ceartă pe Goe


care se loveşte de clanţa uşii
şi începe să urle;

-Goe se blochează în toaleta


vagonului.

...punctul culminant

...Goe trage semnalul de


alarmă, opreşte trenul dar nu
este prins, deoarece
mam’mare devine
complicea lui;

...deznodământul

7
...trenul ajunge la Bucureşti,
iar cei patru iau o trăsură
care sa-i conducă la
„bulivar”

6. Obţinerea Numeşte un elev care să povestească Povesteşte subiectul, Explicaţia Activitate Observare
performanţei şi subiectul lecturii pe momentele respectând momentele frontală sistematică a
realizarea subiectului subiectului, precizând care activităţii şi a
feedback-ului este acțiunea pe scurt, cine comportamentului
5’ sunt personajele și când și Scaunul Activitate în elevilor.
unde se întâmplă acțiunea. autorului grup
7. Integrarea Conduce, în continuare, demersul Elevii vor observa că titlul Exercițiul Activitate
evaluării de tip didactic, indicând elevilor rezolvarea este format din numele individuală
formativ unor sarcini ca: personajului, Goe, precedat
1. Faceţi consideraţii asupra titlului de substantivul „domnul”,
5’ lecturii noastre. Credeti că Goe merită din care răzbate ironia Conversaţia Activitate
apelativul „domn”? scriitorului: Goe nu este un examinatoare frontală
domn, așa cum se crede, din
2. Consideraţi că scriitorul acceptă contră, e un copil certat cu
comportamentul lui Goe? Care sunt învățătura, un repetent,
sentimentele acestuia şi cum se răsfăţat şi obraznic.
desprind ele? Caragiale merge mai departe
şi inverserază cele două
lumi: Goe se comportă ca un
„om mare”, pe când
doamnele se maimuţăresc, se
comportă ridicol, se
copilăresc, pentru a face pe
plac „puişorului”.
Punctele de suspensie
folosite după titlu sugerează

8
ironia scriitorului faţă de
Goe.
...sentimentele autorului se
desprind indirect din faptele
şi modul de comportare a
copilului: dispreţul şi
dezaprobarea totală faţă de
personaj, faţă de educaţia
greşită primită în familie.
8. Asigurarea Formulează tema pentru acasă Elevii ascultă și respectă Conversaţia Tema pentru Activitate Observarea
retenţiei și a Temă obligatorie: exerciții din indicațiile profesorului. euristică acasă frontală sistematică a
transferului manual sau din caietul de lucru al activității și a
elevului.
Elevii îşi notează tema şi Explicația comportamentului
Tema opţională : Folosind fişa
3’ denumită „Organizatorul grafic” ascultă indicaţiile elevilor
(OG) găsiti asemănările şi profesorului.
deosebirile dintre Ionel din „Vizită”
şi Goe din „D-l Goe...”
Tema diferenţiată: pentru elevii cu
dificultaţi de învăţare: treceţi un scurt
fragment de la persoana I la persoana
a III-a
9. Evaluarea Apreciază global și individual Elevii evaluează activitatea, Conversaţia Activitate Apreciere verbală
activității aportul elevilor la lecție. răspunzând la întrebările euristică frontală
2’ Notează elevii cu participare profesorului.
reprezentativă la activitate.
Apreciere cu nota

9
ANEXA 1

ION LUCA CARAGIALE


(1852-1912)

 Este dramaturg, publicist si prozator român.


 S-a născut în 30 ianuarie 1852 în satul Haimanale din judeţul Prahova, localitate care astăzi îi
poartă numele.
 Studii: şcoala primară o face la Ploieşti, Conservatorul din Bucureşti.
 Ocupă diferite funcţii: copist la tribunalul Prahova, sufleur în diferite trupe teatrale şi la Teatrul
Naţional din Bucureşti, unde-l cunoaşte pe Mihai Eminescu; revizor şcolar, director al Teatrului
Naţional din Bucureşti.
 Opera lui Caragiale acoperă trei mari genuri: publicistică, dramaturgie și proză.
 Activitatea sa literară bogată este alcătuită din:
A. Opere dramatice remarcabile:
 Comedii: „O noapte furtunoasă”, „Conu Leonida faţă cu Reacţiunea” , „O scrisoare
pierdută”, „D’ale carnavalului”, în care sunt prezentate aspecte din societatea timpului,
intrigile şi viaţa de mahala, viaţa politică etc.
 Drame: „Năpasta”;
B. Nuvele: „O făclie de Paşte”, „Păcat”, „La hanul lui Mânjoală”, „În vreme de război”,
„Două loturi” de inspiraţie psihologică în care elementele fantastice se combină cu cele folclorice
C. Schiţe: „Un pedagog de şcoala nouă”, „Mitică”, „Amici”, „Inspecţiune”, „D-l Goe”,
„Vizită”, „Lanţul slăbiciunilor” care ne prezintă societatea românească contemporană scriitorului,
reuşind să surprindă „tipuri” umane reprezentative: pedagogul incompetent, bucureşteanul original şi
inventiv, om de spirit, prietenul insinuant, avocatul corupt, copilul răsfăţat, prost educat, reporterul care
îşi inventează ştirile, instituţii ca: familia, şcoala, cafeneaua, presa, berăria, într-un cuvânt, micul univers
al micii burghezii, toate acestea prezentate cu ironie şi umor;
D. Povestiri: „Calul dracului”, „Kir Ianulea”, Abu-Hasan” etc.
 În 1905 se stabileşte la Berlin împreună cu familia, dar va ţine legătura cu ţara prin prieteni şi
ziare
 Moare în 1912 la Berlin, departe de ţară, dar este adus şi înhumat la Cimitirul Bellu, alături de
Mihai Eminescu.

10
ANEXA 2

ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM ÎNVĂŢAT

CEEA CE STIM/ CEEA CE CEEA CE AM ÎNVĂŢAT


CREDEM CĂ ŞTIM VREM SĂ ŞTIM

11
ANEXA 3

ORGANIZATORUL GRAFIC (OG)

IONEL şi GOE

ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI

12