PROIECT DIDACTIC

Data: 12.12.20014
Clasa: a V-a
Unitatea de invmnt: Colegiul Naional de Art Ion Vidu, Timioara
Disciplina: Limba si literatura romn
Aria curricular: Limb i comunicare
Propuntor: Cerna Tabita Nicoleta
Unitatea de nvare: Naraiunea
Tema: Perfectul simplu si mai-mult-ca-perfectul
Tipul leciei: predare-nvare
Timp: 50 de minute
COMPETENE GENERALE / SPECIFICE:
2.Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje orale n situaii de comunicare
monologat i dialogat
2.3 alctuirea unor propoziii i fraze corecte din punct de vedere gramatical
3.Receptarea mesajului scris, din texte literare i nonliterare, n scopuri diverse
3.4 sesizarea corectitudinii utilizrii categoriilor gramaticale nvate;
4.Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje scrise, n diferite contexte de
realizare, cuscopuri diverse
4.3 alctuirea unor propoziii i fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele
ortografice i de punctuaie;
OBIECTIVE OPERAIONALE:
a) Cognitive:
O1: S stabileasc momentul aciunii verbului, comparativ cu momentul vorbirii
b) Psihomotorii:
O2: s utilizeze corect timpurile verbelor in enunturi
O3: s identifice timpurile verbelor
O4: s dea exemple de verbe la persoane, numere si timpuri diferite
c) Afective:
O5: s prezinte o atitudine pozitiva prinvind vorbirea si scrierea corecta

STRATEGIA DIDACTIC:
a) Metode i procedee: conversaia, explicaia, exerciiul, problematizarea
b) Mijloace de nvmnt: manualul
c) Forme de organizare a activitii: individual, frontal, colectiv
MODALITI DE EVALUARE:
-

evaluare frontal

evaluare oral

evaluare formativ

BIBLIOGRAFIE:
POPA, Ion, POPA, Marinela, Gramatica limbii romne pentru clasele V VIII, Bucureti,
Editura Scrisul Romnesc, 1996.

Oglinda tablei
Perfectul simplu arata, in limba literara, o actiune trecuta si terminata aproape momentul vorbirii.
In limba literara, este timpul povestirii la persoana a III-a, acest lucru particularizandu-l in raport cu perfectul
compus. Astazi, in limba literara, perfectul simplu este o forma iesita din uz.
Se formeaza cu ajutorul formei de infinitiv + desinentele.
Desinentele de perfect simplu sunt -a- , -u-, -se-, -i-.
Mai-mult-ca-perfectul arata o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni trecute. Desinenta de maimult-ca-perfectul este se-, acesta urmand dupa desinenta de perfect simplu.
Se formeaza cu ajutorul formei de infinitiv sau radacina verbului+ particula se- + desinentele m, -si, -ram,
-rati, -ra.
Intr-o naratiune, mai-mult-ca-perfectul indica actiuni din planul secund.

1.Moment
introductiv

2min

2.Captarea
20min
ateniei
i
reactualizarea
noiunilor
ancor

Ob. op.

Secvenele
leciei

Timp

SCENARIUL DIDACTIC
Strategia didactic
Coninutul tiinific al
leciei

Metode

-Salutul
Conversatia
-Se va asigura un climat socioafectiv optim pentru
desfurarea activitii.
-Profesorul se va asigura c
materialele necesare desfurrii
activitii sunt pregtite.
-Se vor trece absenii.
-Se va face verificarea temei
pentru acasa.
-Discutie privind timpul trecut
al verbului. Elevii isi vor aminti
cate timpuri are verbul si de
asemenea, li se va cere sa isi
aminteasca care sunt primele
doua timpuri ale trecutului
invatate recent (imperfect si
perfectul compus) si prin ce se
deosebesc ele.

Conversaia
Explicaia
Problematizarea

Mijloace

Catalog

Forme de
organizare
C/F G I
X

Observaii

- Pentru inceput, elevii vor citi

textul de la exercitiul 1 si se vor
sublinia verbele impreuna, dupa
care vor raspunde la urmatoarea
intrebare: Cand se desfasoara
actiunea acestor verbe in raport
cu momentul vorbiri? (ex
2/109), apoi vor rezolva
exercitiul 3/109. Profesorul le
va spune elevilor ca toate
verbele intalnite sunt la timpul
perfect simplu.
-In continuare elevii vor rezolva
exercitiile 5, 6, 7/ 109. Vor
sublinia verbele din text, vor
preciza cand anume se petrece
actiunea exprimata de ele in
raport cu momentul vorbirii si
cu verbele de la primul
exercitiu. Profesorul le va spune
elevilor ca aceste verbe sunt la
timpul mai-mult-ca-perfectul.

3.Anunarea
2min
subiectului
lectiei
i
formularea
obiectivelor

Se noteaz data i titlul pe tabl,

elevii noteaz n caiete:
Timpurile trecutului la modul
indicativ si pe parcurs se vor
Expunerea
nota alte doua subtitluri:Perfect
simplu si Mai-mult-ca-perfectul.
Astzi vom discuta despre alte
doua timpuri ale trecutului.

4.Dirijarea
nvrii

-Dupa ce elevii vor intui ce fel

de actiune exprima un verb la
modul indicativ, timpul perfect
simplu, vom conjuga impreuna
verbul a canta si se vor stabili
desinentele si sufixele.
-Se vor folosi apoi verbe de la
toate celelalte conjugari, intrucat pot aparea diferente ( a
aparea, a aduce, a veni, a vedea,

25min
O1

O3

Conversaia
Explicaia
X
Exerciiul

O2
O4

O1

O3

a citi). Se va cere sa treaca

verbe la o anumita persoana si
numar si sa contruiasca un enunt
cu unul dintre verbe si mai apoi
se vor nota in caiete notiunile
nou descoperite.
Explicaia
-Vom conjuga apoi verbul a
canta si la timpul mai-mult-caperfect si vom descoperi
impreuna modul de formare,
dupa care se va nota cateva
Exerciiul
notiuni despre acest timp al
modului indicativ.
-Mai apoi li se va cere sa puna
un verb la timpul mai-mult-caperfect, la diferite persoane si
numar si sa contruiasca un enunt
cu unul dintre verbe.
-Se va rezolva exercitiul 8
pentru ca elevii sa descopere
forma verbelor.
- Prin rezolvarea exercitiului 9,
vor face o diferenta intre cele
doua timpuri, in ceea ce priveste
modul de formare Li se va
explica elevilor ca terminatia la
pers I, singular, este i, iar
pentru mai-mult-ca-perfectul
este m (invatai/invatasem) si
ca sufixul se-, adaugat inainte
de desinenta este specific mai-

O2

mult-ca-perfectului (scrisei/
scrisesem), care de altfel se si
dubleaza.
-Pentru fixarea definitiilor se
rezolva exercitiul 10/ 110,
precum si 12.
-Pentru a evita unele greseli de
grafiere a verbelor se va rezolva
exercitiul 11/ pag 111.

5.Feedback

Feedback-ul se va realiza pe tot

parcursul lectiei.

6. ncheierea 1min
activitii

Le multumesc elevilor pentru

participarea activ si i salut.

Conversaia