NAUM

372

al literat urii moderne neolatine ~i al

anlichitarii, N. rfunme ca poet un clasicizant
ce arareori depa~e~le nivelul unui proleic
epigonism.
OPERA: Aegri somnia. versuri, Ia~i, 1876;
er uri. 1878-1890, Iasi, 1890; Cuvfnt de
prim ire . Cu raspunsul d-lui Titu Maiorescu,
Bucure~ti, 1894; Povestea vulpei, epopee
comicii. Bucuresti, 1903. Traduceri: La
Fontaine. Filemoli 'si Baucis. Iasi, 1874; Boileau,
Aua po tica. la~i, ' 1875; Trad;,ceri, Ia~i, 1875;
Traduceri, Iasi , 1890.
REF ERli'HE' CRITICE: O. Clilinescu, Istoria ...;
D. Manucii, Scriirori junimifti, 1971;
Documenre literare junimiste, 1973.

1981
Ope
de i
man
care
In p
Drul
dorn
(194
limb
blasf
efect
reduc

I.e.
NA UM Gellu, n. 1 aug. 1915, Bucure~ti - m.
29 sept. 2001, Bucure~ti. Poet, prozator,
dramaturg ~i traducator. Fiul poetului Andrei
'aum, mort la Miira~e~ti, ~i al Mariei (n.
Ghica). Familie de origine aromanli (bunicul e
din Ohrida). Scoala prim~ra (1922-1926),
apoi Liceul "Cantemir" din capital a (1926
1933). Facultatea de Litere ~i Filosofie a Univ.
din B ucure~ti (1933-1937); licen~a In filosofie
(1937). Dupa efectuarea stagiului militar
(1 938) I~i continua studiile la Paris (Sorbona)
penlru doctorat In filosofie (1938-1939).
Mobilizat pe front ca ofi~er de cavalerie
(1 940-1 945). Dupa razboi, lucreaza 0 vreme
(1 950-1 95 2) la catedra de pedagogie a
lnstitutului Agronomic din Bucure~ti. De la
d but (1934) N. face parte din grupul
llprareali~tilor romani - alaturi de Virgil
Teodorescu*, Paul Paun, Gherasim Luca*, D.
Trost* . In 1935, redacteaza Impreuna cu
Virgil Teodorescu*, rev. antifascista Tiniira
gellt'l'a{ie, colabonnd ~i la alte publica~ii ale
vremii (lnlre care la rev. Meridian, Craiova.
aparuta Intre 1934 ~i 1945). Primele vol. de
versuri: Drumerul incendiar (1936), Li
bertatea de a dormi pe 0 Jrunte (1937), Vasco
de Cama (1940), Culoarul somllului, (1944)
se lnscriu In directie suprarealista, marcata ~i
de colab. cu Virgil Teodorescu* (Speetrul
longevitii{ii. 122 de eadavre, 1946), sau cu
acesta ~i Paul Pilun (Cril ica mizeriei, 1945),
aparent abando n til In anii '50 (dnd N.
publica mai multe cani penuu copii, Intre care

373

para~

A~a-i

Sanda, 1956; eel moi mare Gulliver.

1958 ~i, mai ales, Cartea eu Apolodor, 1959,
al carei succes determina continuarea din A
doua carte C/I Apoiodor. 1964, ambele
reeditate in 1979), ~i in anii '60 (Poem despre
tinere!ea ;zoastrii. 1960; Soarele calm, 1961),
reluata insa prin seria de vol. inauguralli de
Athan or, 1968 (Copaeul-animal, 1971; Tatiil
meu obosit. 1972; Poeme alese. 1974;
Deserierea turnului, 1975; PaItea eealalta,
1980). Interesanta prozii suprarealistii In Me
dium (1945), Teribillli interzis (1945) ~i
Castelul orbilor (1946), unnate (~i paqial
reluate) mai lirziu de Poetiza{i. poelizari
(1970). Dramaturgia poetului e adunala In vol.
Insula. Ceasornieiiria Taus. Poate Eleonora .. .,
1979. Foarte bogata activitate de lraducator
din Balzac, Beckett, A. Carpentier, R . Char,
Diderot, AI. Dumas, J. H. Fabre, Th. Gautier,
V. Hugo, Kafka, G. de Nerval, J. Prevert, M.
Soloho\', Slendhal, J. Verne si multi altii.
Premiul Uniunii Scriilorilor pe '1964, 969' ~i

tipog
(iexi()
abun.
comp'
Regu
lumi i
mono
a rev(
eliber
Anim
rever:
viulu
("arif

372

.56; C el rrwi mare GlIlfiver.

Cartea eu Apolodor, 1959.
continuarea din A
Apolodor, 1964, ambele
~ i m anti '60 (Poem despre
1960; Soarele calm. 1961).
eria de vol. ir.augurata de
ul-animal, 1971; Tatat
2; Poeme alese. 1974:
'. 1975; Partea eealalta.
proza suprarealistii. in Me
ibilul interzis (1945) ~i
(1946). unnate (~i ParVal
de Poetiza!i, poeti:atl
poetului e adunata m vol.
Taus, Poate Eleonora .
activitate de traduciitor
A. Carpentier, R. Char.
J. H. Fabre, Th. Gautier.
G. de . erval, J. Prevert, .1
, J. Verne ~i multi all
Scriitorilor pe 1964, 1969 '

373

1980. Premiul Acad. pentru poezie pe 1975.

Opera lui N. e 0 demonstratie de consecventa,
de identificare, dincolo d~ orice moda s~u
maniera, cu fonnula poeticii. suprarealista, a
direi valabilitate estetica 0 dovede~te.
In primele volume de versuri ale lui N.:
Drumerul incendiar (1936), Libertatea de a
dormi pe 0 frume (1937), Vasco de Gama
(1940), ClIloarul somnului (1944), violen~a de
limbaj ~i teribilismul (erotism, invectivii.,
bIas fernie) slnt mai evidente. In crearea
efectelor de imprevizibil, tehnica nu e
reductibila la simple mecanisme: ea include
paranteza, motto-ul, varia~ia caracterelor
tipografice. asocierea sferelor contrastante
(lexicale, imagistice), citatul, fluxul verbal
abundent, fraza acumulativa - si altele,
complexe ~i aflate m pennanenta int~racliune.
Regula fundamentala de constituire a unei
lumi imagistice suficiente siqi - dar lipsite de
monotonie, de repetari ~i obsesii - este aceea
a revoltei. a gestului negator, care pregate~te
eliberarea - depa~irea limitelor realului.
Animismul modifica ierarhia regnurilor,
reversul sau e impietrirea, transformarea
viului in statuar; instrainarea corporala
("aripile se dezlipesc de pe pasari" ) e

NAUM
imaginea simbolicii a descompunerii
srructurilor cu cea mai mare aparenla de
fixitate. 0 tema esentiala est\! cea a poeziei
insa~i: poetul-personaj abhora cli~eul- simbol
al constringerii ~i al limitii.rii - ~i, prin
extensie, intreaga literatura; refuzul ei impune
apelul la via\ii, la eveniment - real sau oniric.
Lexicul poemelor ap~ine sferelor semantice
celor mai diverse - natura, ordinea publica,
literatura, corpul, geografia, acvaticul,
aqiunile dome stice, obiectul banal-utilitar etc.
- 0 reducere la imagini-cheie operindu-se cu
foarte mare greutate. Mai importante dedt
obiectele smt insa ac~iunile; sistemul verbelor
presupune mai multe constante: cea dintii e
agresivitatea (maninca, desfac. se ineaca,
inteapa, despica). urmatoarea. care 0
concureazii.. e 0 stare de plutire (donn. trec,
inoam, aluneca). Poemele se organizeaza in
jurul dte unui obiect ori personaj emblematic
- palma de iasca, Vasco de Gama, maiorul
albastru etc.; divergente imagistic, cu ruperi
succesive prod use de desele negari ~i
schimbm de stil ~i perspectiva, versurile tind
totu~i spre 0 convergen!a superioara, prin
tensiunea spirituala la care ajunge inteligen!a
discursului liric. Un scurr hiat in poezia lui N.
e reprezentat de volumele Poem despre
tinererea 1l0aSlra, 1960 ~i Soarele calm, 1961,
dar notatia simpla. prozaismul ~i declaratiile
revolu\ionare care apar aici nu intra i'ntr-o
contradiqie de fond cu principii Ie sale
poetice. De altfel. foarte curind se produce
revenirea la suprarealismul cel mai autentic;
volumele
urmatoare:
Athanor (1968),
Copacul-animal (1971) , Tatdl mell obosit
(1972). Poeme alese (1974), Descrierea
tllmlllui (1975), Partea cealalta (1980).
elimina stridentele la care mai ajungea.
uneori. ton u violent. obtinind, in schimb. un
plus de profunzime. 0 ~ota de contemplatie
melancolica in atingerea temelor fundamen
tale. Unul din punctele de rezistentii. ale liricii
lui N. va fi dat, de acum mainte, de recursulla
milOlogii mai mult ori mai putin subiective.
apaI1inind subconstientului ori traditiei oculte.
.,Fiinta cu do~ii aripi", "vestitoare a
com uniun ilor extati .e" , insolitorii ei,
.,M esagerul care tace". "Marea Mama".

NAUM
"Marea iubita care plute'1 desperata pe
deasupra lumii", ,,Paznicul" slnt arhetipuri a
caror aparitie e pusa in valoare de 0 lntreaga
recuzita simbolica ~i care transcriu un substrat
metafizic. Erotismul de care slnt impregnate
toate poemele lui N. este unul initiatic, fazii ~i
simbal al unei comuniuni de natura
superioarii. Elementul fluid (multe metafore
acvatice), alunecarea lumilar, gesturile
lini~tite, starea de hipnozii, predominantii aici,
tin de latura grava a acestei poezii tot mai
orientate
catre
esente.
Simbolurile
derizoriului, cu rol de subminare, demitizare,
apartin - cind nu instituie chiar ele 0 noua
sacralitate, "Marele Derizoriu" - laturii
ironice, autoironice adesea, de deta~are ~i
luciditate, care constituie una din trasaturile
distinctive ale stilului lui N. in tonul elegiac al
rememoriirilor, cu pasaje discursive, de proza
poematica, se mentine refuzul cli~eului ~i al
comoditatii de gindire. Elemente de ana
poetica, de auto-definire, sint infiltrate peste
tot - de pilda, in considerarea "unor reguli
indubitabile (Istoria ~i
Melancolia)".
Volumele de proza (Medium, 1945; Teribilul
interzis, 1945; Castelul orbilor, 1946;
Poetizati, poetizari, 1970) se prezinta ca un
aliaj de confesiune directii ~i de imperso
nalizare a tonului - de experimentator,
tnzestrat cu infinitii curiozitate ~tiintifica. N.
se manifesta aici, in primul rind, ca teoretician
avizat al suprarealismului. Textele oscileaza
Intre justificare teoretica ~i poem in proza.
Slnt miirturisite surse Iivre~ti, atraqia pentru
"semne, cod uri, Iimbaje", este elaborata
notiunea "obiectului efialtic". Poezia, mijloc
de cunoastere, e similara cruzirnii. Asemenea
meditatii' adopta de multe ori forma
aforismului ~i a paradoxului. Proza de
aparenta confesiva ~i narativa creeaza un
univers suprapopulat - de halucinati, nebuni,
spiriti~ti, t
C'moni zati, hipnotizatori,
femei"paianjcll elC . - care poartii ~i Insemnele
melancoliei ~i reflexivitiitii: "vorbe~te de
oglinzi, de meduze, de crepuscule". Specta
culosul, estetizarea gestului, metamorfoza ~i
agresivitatea obiectelor ("licantropice",
"vampirice"), aventura, umorul negru,
intimplarile gratuite, absurduI se combina

3/4

ingenios intr-o proza fantasticii- simbolica. Un

volum de teatru, publicat in 1979, dezvoltii
acelea~i motive ~i tehniei; piesele, gre u
reprezentabile, cultivii efeetele de absurd
(automatisme, schimbiiri de identitate etc.); se
remareii. prin verva parodicil ~i vivacitate, in
genul aventuros, Insula. Remareabile sunt
Ciirrile cu Apolodor (1979), literaturii pentru
copii de foarte buna calitate; libertatea
asociatiilor, jocul versifica{iei, parodia tonului
gnomic, umorul, exatismul ~i aventura
demonstreaza legatura evidenta a acestei
forme, deloc minore, cu restul operei lui N.
OPERA:
Drllmetlll incendiar.
versuri,
Bueure~ti, 1936; Libertatea de a dormi pe ()
frunte, versuri, Bucure!iti, 1937; Vasco de Gama,
versuri, Bueuresti, 1940; Culoarul somnullli,
Bucure!iti, 1944; Medium, prozii, Bueure~ti,
1945; Critica mizeriei, Buellresti, 1945 (in
co lab. eu P. PaUll si V. Teadorescu); Teribillil
interzis, proza, Bucure~ti, 1945; Castelli I
orbilor, praza, Bucure!iti, 1946; Spectrul
longevitarii. 122 de cadavre, Bucure~ti, 1946 (in
eolab. cu V. Teodorescu); Filonul, Bueure~ti.
1952; Tabiira din mllnri, roman pentru tineret,
Bucuresti, 1953; Asa-i Sanda, Bucuresti, 1956;
Cel rna; mare Glilliver, Bucure~ri, 1958; Cmtea
Cll Apolodor, Buc ure~ti, 1959; Poem despre
tineretea noastra, Bucuresti, 1960; Soarele
calm, 'poeme. Bueure!iti, 1961; A doua carre e/l
Apolodor. ilustrata de autor. Bucure~ti , 1964;
Poente alese, CUVlnt inainte de O . S.
Crohmalnieeanu, Bueuresti, 1970; Poeti:ati.
poetizari..., prozii, Bueure~tj, 1970; C opaCl;'
animal, versuri, Bucuresti, 1971; Tatal meu
obosit, pohem, Bueure!iti. 1972; Descrierea
turnului, versuri, Bueuresti, 1975; Cartile ell
Apolodor, poezii pentru eopii. Bueure~ti: 1979;
Insula . Ceasornic:iiria Taus. Poate Eleonora ... ,
teatru, Bucuresti. 1979; Partea cealalta,
Bucuresti. 1980'; Zenobia, roman, Blleuresti,
1985; Amedeu - eel mai cumsecade I~u.
povestiri. Bueure!iti. 1988; Apolodor: un
pinguin ealaror, povestiri, Bucure~ti, 1988 .
Traducer;: S, Mar~ak. Mustaciosul vargat,
Bueuresti, 1955; V. Rezac, Alarma in strada
fieraril~r, Bucure~ti, 1955 (In calab. eu M.
Popp); 1. ,verne, 20.000 de leghe sub mari,
Bucuresti, 1955 (In calab. eu L. Donea
Sadove.mu; alta edt 1989); S. Mar~ak. Casa
pisieii, Bueure~ti, 1956; idem, ~ase de unu.
Despre un an ~colar, Bueure~ti, 1956; E.

374

mtastica- simbolica. Un
licat In 1979, dezvolta
:ehnici; piesele, greu
- efectele de absurd
mde identitate etc.); se
:rrodica ~i vivacitate, in
ula. Remarcahile sunt
1979), literatura pentru
la cali tate; libertatea
ifica\iei, parodia tonului
xotismul si aventura
ra evident~ a acestei
~ u restul operei lui N.
incendiar,
versllri.
rtarea de a dormi pe 0
;ti. 1937; Vasco de Gama.
'.to; Culoarul somnului.
:iium, proza, Bucure~ti.
~i . Bucllresti, 1945 (in
V. Teodore&:u); Teribilul
:uresti, 1945; Castelul
uresti, 1946; Spectru l
tav;e, Bucure~ti, 1946 (1r.
eu); Filor/ul, Bucure~ti .
':r;, roman pentru tinerer.
: Sanda. Bucuresti, 1956;
. Bucur~~ti, 1958; Carrea
ti' 1959; Poem despre
e ure~ti, 1960; SOG/ele
'. 1961; A doua carte eu
r autor. Bueure~ti. 196-l;
t inainte de Ov. S.
uresti, 1970; Poeti:clIl .
euresti, 1970; Copac~!
resti, 1971; Tata! melt
esti. 1972; Deserierea
uresti. 1975; Cartile ell
e~pii, Bucure~ti: 1979:
Taus. Poate Eleonora ....
979; Partea cealalra.
obia. roman, Bucure~ti.
I mai cumsecade leu .
1988; Apolodor: un
estiri, Bucuresti, 198 8.
, Mus[(icios~l varg(/(.
ezac, Alarma in strada
1955 (in co lab. cu M.
00 de leghe sub mOri.
n colab. cu L. Donea
1989); S. Mar~ak, Casa
56' idem, Sase de l/ nu.
1'.' Bucure~ti , 1956; E.

375

Maynial, Viata lui 1. H. Fabre, Bucuresti, 1956

(in eo lab. e~ A. Carau~u); D. Diderot, Opere
alese, Bucuresti, 1956-1957; M. Prisvin, Jen
Sen. Pravalltl: Bueuresti, 1957 (in coiab. eu L.
Pop); Al. Dumas, C~ntele de Monte-Cristo,
Bucure~ti, 1957 (alta ed. 1985); V. Kataev, Timp,
inainte!, Bucure~ti , 1958 (in colab. cu I.
Dumbrava); Stendhal, RO$u $i negru, Bucure~ti,
1959; B. Gorbato\" NetnJrin!ii, Bucure~ti, 1960
(In co lab. cu M. Roth); S. Marsak, Pentru cei
mici, Bueure~ti, 1960; M. ~olohov, Ei au luptat
pentru patrie, Bucuresti, 1960 (in colab. cu A.
Ivanovschi); V. H~go. Omul care rIde,
Bucuresti, 1961; M. Prisvin, Drumul
tmparal;tlui, Bllcure~ti, 1961 (in co lab. eu T.
Berindei ); I. Andric, E un pod pe Drina,
Bucure~ti, 1962 (in colab. cu I. G. Seber); H. de
Balzac, Muza departamentului, Bucure~ti, 1962
(In colab. cu T. Ioachimescu); A. Carpentier,
Impara,tia hmtii acesteia. Bucure~ti, 1963 (in
eolab. eu R. Nistor); D. Diderot, Romane .
CalugiiritrJ. Nepotul lui Rameau . Jacques
JacalislUl, trad., note ~i prezentiiri de -,
Bllcure~ti , 1963; K. Fedin, Rugul. Bucure~ti,
1963 (in colab. Cll 1. Dumbrava); D. Gilles,
.Ieroa!le de prezen!ci. Clipon lil 44, Bucure~ti.
1963; P. Naudin, Gloria llli Jacques Fage,
Bucure~ti, 1963; J. Verne. Goana dupii meteor,
Blieure~ti , 1963; L Naghibin, Ecoul, Bueure~ti,
1964 (in eolab. cu Tatiana Beriudei); B. Danielsson,
l!lsulele pierdute, Bueure~ti, 1964; W. Disney,
Donald la Polul Slid. Bucure~ti, 1965; idem,
Ialulil lili Donald, Blicure~ti, 1965; F. Kafka,
Procesul. Bucure~ti. 1965; 1. Preven, Poeme,
Bucure~ti, 1965; 1. Andric. POl'estea eu eleJantul
vi::iruilli, Bucurqti. 1966 (in corab. cu V.
Stoianovici); D. Diderot, Scrieri de spre arta.
Bueure~ti, 1967; D. Rozenzweig. LOllise Michel,
Bucure~ti, 1967 (trad. versurilor); J. Verne,
Uimitoarea avenlllra a misillTlii Barsac,
Bueure!iti. 1967; V. Hugo, Notre-Dame de Paris,
Bucuresti, 1967; P. Benoit, Atlantida, Bucuresti,
1968; Srendhal, Despre dragoste, BUCltre~ti,
1968; R. Char, Poeme alese. Bueuresti, 1969;
Th. Gautier, Capitamd Fracasse. Bucuresti,
1969; M. Krleza, La hocarele ratillnii, Bucure~ti,
1969 (In colab. eu D. Radimac); S. Beck~tt,
Asteptfndu-l pe GOdOl. Bucure~ti. 1970; O.
Davicco, Poezia, Bucuresti. 1970 (in colab. cu
D. Gamuleseu); J. Gracq, Tarmul Syrcelor.
B uc ure~;t i . 1970; D. Diderot, Scrieri literare ,
trad. si r.e de -, Bucuresti. 1972; G. de Nerval,
Fiieeie fOt Uilli, Bucure~ti: 1974.

NAUM
REFERINTE CRITICE: I. Oarcasu. Opinii
despre poezie, 1965; Vl. Streinu, Pagini..., II; 1.
Pop, Avangardismul...; ~t. Aug. Doina~, Lampa
lui Diogene. 1970; A. D. Munteanu, Opera $i
destinul. 1972; L. Raicu, Structuri literare,
1973; M. Petroveanu, Traiectorii lirice, 1974; N.
Ciobanu, Critica In prima instan(a, 1974; Ov. S.
Crohmiilniceanu, Literatura... , II; V. Cristea,
Domeniul criticii, 1975; Gh. Grigurcu, Poe(i... ;
D. Cristea, in Romania literarii, nr. 42, 1980;
Gh. Grigurcu, in Via!a Romaneasca, nr. 12,
1980; V. Mihaiu, in Viata Roman easca , nr. 6,
1981; M. Popescu, In 'Romania literarii, nr.
2,1982; R. Diaconescu, Dramaturgi romani
contemporani, 1983; C. Cuble~an. Teatrul Intre
civic $i etic , 1983; E. Simion, Scriitori ..., III; I.
Pop, in Steaua, nr. 9, 1985; L. Raicu, in
Romiinia literara, nr. 31, 1985; Al. Calinescu, in
Cronica, nr. 28, 1985; Gh. Grigurcu, Existen!a
poeziei, 1986; M. Mihiiies, in Viata
Romaneascti, nr. 5, 1989.
'
.

R.Z.
NAUM Rirnniceanu, n. 27 nov. 1764,
Corbii-Muscel, judo Arge~ - m. probabil in
1838, Cemica, judo Ilfov. Cronicar ~i
traducator. Fiul lui Bueur, proto pop originar
din satul Jina de linga Sibiu. Invata la Acad.
Domneasca din Bucuresti. In 1776 'este luat in
grija lui Filaret, viito~1 episcop de Rimnic,
eare-I hirotonise~te diacon (1780). Se
calugiire~te la Hurezi, in 1784. Dupa ocuparea
Tarii Romne~ti de catre austrieci (1788)
pribege~te impreuna cu Filaret ~i Dionisie
Eclesiarhul* in Transilvania ~i Banal. Se
intoarce la Rimnic (1795), unde incepe sa
redacteze Adunarea hrollologiei domnilor
rarii noastre, precedat de un Cuvfnt inainte,
influen~at de ideile iluministe. Episcopul
Costandie din Buzau il face protosinghel, in
1802. Compileaza ~i compune in grece!ite
lzbucnirea ~i urmiirile Zaverei din Valahia,
traduce lstoria bisericeasca dupa Meletie din
Ana. Cintiiret la biserica Sf. Nicolae din Selari
(1814), prof. 'la biserica Panaghia din Pl~ie~ti,
unde ~i deschide 0 ~coala (1818-1821),
egumen la Biserica Sfintii Apostoli din
Bucure~ti (1822), R. se retrage la miinastirea
Cemica (1833), unde se ~i stinge In jurul lui