VINT POTRIVIT piNA LA

TARE
Zece tineri poefi germani din Romania

Antologie ~i postfatii de
PETER MOTZAN

1n romaneljlte de
lOAN MU~LEA

Cuvint inainte de
M. IORGULESCU

EOITURA KRITERION
Bucure~ti, 1982
 Un act de cultu.ra estetn primul rind aceastit q.ntO~
logie, care da cititorului roman posibilitatea sa cunoasca
Itnul dintre cele mai in teresante .fenomene literare pos t~
belice din tara noastra. .
Fiindca a vorbi despre lirica tinerilar poeti germ ani
din Romania inseamna de fapt a V01'bi despre £eel mill
inchegata forma de expresie artistica a popula(iei ge?'-
mane de la noi, 0 colectivitate pe rare violentele
furtuni ale istoriej veacului me au o(:olit-o: # (e4
dintii, daca nu chiar ii cea mai importanta, trZlsatura
a acestei poezii consta in asumarea deschisa a unul
destin istoric de un specific dramatism. Fara a i.ncepe
odata cu aparitia aeestor tineri poeti, liriea germana
din Romania a doblndit insa prin ei acea identitate
artistica necesara exprimarii depline a unui spirit ori-
ginal ~i a unei eo~tiinte de sine lipsite de complexe.
Sa fie oare intimplator ea tinerii poeti germani cu-
prin# in aceasta antologie sint -. sub aspect nu numai
temporal - perfect sincronizati cu marile schimbari
petrecute in poezia ramaneasca la jumatatea deceniului
60-70 ~i dupa aceea? Nicidecum; dar, daca in linii
generale paralelismele ~i eorespondentele Sf? impun pri~
virii cu puterea evidentei, nu este mai putin adevarat
?i ca exista 0 serie de deosebiri de natura sa partieu~
larizeze pregnant cele doua fenomene.
Tinara poezie germana din Romania are astfel un
aspect compact ~i 0 infati~are izbitor unitara, atit in
latura procedeelor cit ~i a problematicii. Pare a fi ea
insa~i un fapt de varietate: inainte chiar de a fi
va"riata. Nu este insa uniforma ~i putem deosebi) de la
un autor la altul, acele diferente ce atesta prezenta
unoI' personalitati literare distincte. Spre exemplu, ur-
mind ordinea sumarului, la Anemone Latzina senti:"
mentul este precumpanitor, dar ~i cenzurat prin sineope
elocvente; Franz H odjak pune mereu 0 nota sarcas-
tiea inclinatiei sale spre ref/eetie; Rolf hieder M ar-
mont este discursi'lJ # patetic; lohann Lippet i~i evoca
/ 'lIfI,i,( Ii IHIItl t', III/I/lili/ 111II/"'II/IIt! II/I,' ,I"l ,//1/ 1/1" 'p/,/ lill/I,j il'tlilil t', II Ie', 'Ilil//i /l0('/il', tic I/'//il utlrt'S'l/'c' III
de <:011'[ ·'imll' 'I //Ilil ,I! ,ll/II II, I), I ,11111'/ ,I" 'llill 'I/'- 1/(' ell.)li III.//rt III carp ('Sfe ~i confl?siJml'. Paralelismcle
rizari, chiar dutil I/l/fI/i}il'o(,' 111111I,I 1'/II/'III/lIllilt, 1/lIlIr ,ei . imil.ilttdi1lilc s'int, ii In acest caz, expresia comunitatii
analize minutioase ale fie('llwi 1111111', ri.,/',I.\ It/,,/, 71/ plt/I/ tie orizo1/.t cultJtral ~i de context social. lata de ce
secundar specificul de ansambl,,/, al Ice let po/'zii, antologia de fata of era cititorului roman ~i posibilitatea
, Lirica tinerilor poeti germani din .Romania a aVttt \~i Itnt'i regasiri, nu numai a unei descoperiri.
ea, se .poate ,deduce, ° "lHpta cu inertia" ; care a "',at
forma unei It/pte cu· poetizarea, Pare nascuta la
confluenta dintre istorie ~i real; de aici un refuz coir-
stant al transfigurarii ~i 0 clara oPtiune pentru martu-
Tie ~{doc~ment~r, N u cauta. emotia, ci atitudinea;
~i are ~n pronuntat: caracter i;onic. Este degajata, nu
cunoa~te' nic~ un tabu, fuge de protocolar # ~1tfe-
'mistic. Sensibilizeaza, dar nu' traieste din sensibilita,te:
r~spir~ aerul 'libel' al lipsei de pr~judecati, Inaint~ d~
a fi expresie, estee:;;primare, Rarepri (la William Totok,
mai ales) aceasta poezie se preocupa de sine, rareori se
1ntoarce asupra ei tnsa~i: ratiunea existentei sale sta
1n deschiderea spre lume, De aici decurg doua consecinte
importante 1n ordine poetica, Prima este tendinta\'spre
epic.' poezia ca aventura existentiala: Cealalta deter-
mil;a ° foarte caracteristica prezenta a cotidianului, 0

densitate neobisnuita a concretului, Nimic dirt' ceea ce

se trai~~te nu poate fl strain poeziei - decit tit pretul
tnstrainarii poeziei de vzata, Exista aici~ tire~te? un rise
al discursivitatii, caruia i se opune, cu re?ultate remar-
~abiie, 0 certa dispozitie iudica. Daca nu transflgureaza
~i'o face programatic :-' aceasta poezie confera 1nsa
banalitatii $i stereotipiei, faptului comun ~i detaliului
prozaic 0 dimensiune deopotriva grava ~i parodica, de
natura sa revitalizeze attt discursul dt ~i obiectul sau,
Eficienta retoricii ironice a acestei poeziise manife~ta
astfel tntr-un dublu sens:
Interesant este ca, de~i avtnd alte puncte de pornire
~i alte repere (Gottfried Benn, Bertolt Brecht, Hans
Magnus 'Enzensberger), ttnara poeiie germana; din
Romania a tnttlnit, catre sftr~itul deceniului' 70~80
~i la tnceputul~elu'i urmalor, 0 similar~ orientare a
epoeziei tiitere rom~ne~ti catre 0 reevaluare, priln moda-

NOT A REDACTIEI
La datarca poemelor acestei
'1rimei apari\ii, in presa sat!
N. SClIt:" la 17 febrllarie 1942 la Bra~ov. Fiica unui contabiI.
I lip. terl11inarca swdiilor Iiceale In ora~ul natal (1949-60),
III reaza IOU aici doi ani (1960-62) ca secret<lra, apoi urmeaza
'ltrsurile Facultarii de limbi germanice din Bu.cure~tr (1962-67).
I upa absolvirea faculca~ii, este documentarista la revista nLumea"
(1967-69). Din anul 1969 ~i pina In prezent este redactor la
rcvista "Neue Literatur" din Bucure~ti.
Debut cu venuri in 1963 in co~idianul german nNeuer Weg".
cbmul sau editorial ~i unicul volum de versuri publicat se
intituleaza Was man heute so dichten kann (Ce se tot poate
scrie astazi, 1971; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor). A
semnat numeroase traduceri germane din limbile romana (Sanziana
Pop: T rompetenserenade - Serenada la tromped!, 1973), maghiara
(Szasz Janos: Mamaia by night, 1973), engleza, franceza. Impre-
una cu poetul Heinz Kahlau din RD.G., a' realizat antologia
poeziei romane~ii avaogardiste intitulata Die W olkentrompete
(Bucure~ti, 1975).
Figureaza In antologii de poezie germana din Romania aparme
:ltlt In ~ara (Vorlaufige Protokolle, Cluj, 1976) dt ~i in R.F.G.
(Nachrichtell 'IUS Rumalli~n, Hildesheim, 1976).
RETROSPECTIVA SPRE VIITOR
ROCKBLICK AUF DIE ZUKUNFT
Da, reeunose,
e mai bine.
E foe mai mult,
nu mai ingheti prea Iesne.
$i nu te mai ginde~ti doar Ia bani ~i mil1eare,
amologii s-a respecta.t datl\
ee era fals e autentie, ee era saraee bogat.
In vol urn. Viitorul insa nu mai e ee-a fost;
Tristetea de mai an sa fi avut vreUl1rost ?
 A~ I'i 111,11"1) ~i 11\1 1)1-:U' hinui
I r' 'lll i N
.1,
Ili i un rd d prohlcl1lc
C l1l:libine.
111-, $ 1:1S:l bu uros imprumutat 0 vreme
E apa din bel~ug,
IIC inului ~i de singuratate nici n-a$ suferi.
se cr;ipa mai greu de Sete.
n oncediu m-a$ duce cind ~i cind
Nu mai visezi ma~ini daar ~idllatorii, .
A la mare in vreo statiune balneara
ceera strlrnb e drept ~ ul'lde, nu .era I11mlC mal e cite
sau la munte $i poate raminind
ceva.
uitat $i tacut ca un cufar In gara
Viitorul insa numaie ee-a fost.
la aceIea$i vacante Inddung tot vi sind
Durerea de mai an safi avu t vreun 'rost? '
m-a~ pomeni cu-ncetul intr-o buna zi
la loe in dulap ~i plin de haine vechi
bolnav insa niciodata n-a$ avea cum fi.
Da, recunO'SC,
e mai bine.
E aer mai 'mul t
~i nu te rriai' s~foci prea lesne.
Cum nicinu mai tdlie~ti din mundl doar ~i din arnor,
ce era negru, azi e alb ~i ce era sumbru·i azi semn.
Viitorulinsa nu rnai eCe"a fost.
Mlhriirea de mai an sa fi avut vreun rost ?
ARS POETICA
ARS POETICA

Si tu care scrii poemele tale

pentru G.
Si eu care scriu poemele meIe
pentru A.
UNEORI
Si G. care nici nu-ti cunoa$te limba.
MANCHMAL Si A. care nici nu-mi cunoa$te limba.
Tu scrii poemele tale insa
pentru G.
A$ vrea sa fiu un cufar Eu scriu poemeIe meIe insa
lasat intr-un ungher ~i prafuit pentru A.
Inclt sa pot fara a fi nevoit
sa ma mi$c sa case gura la lume.
Sa-ncep cu casa unde sotia dac~ar fi
sa fie ill 1n~eala pe sOt cum ~i
barbawl pe femeie.
 M ·rf, 'li __1It o!>lI'/,u l.
I IMINI':/\'I'/\
III I l\ 'In r da \ ie.
/IN M R. '/;'N

Noaptea mi-o spal

din carne diminea~a.
Nu vreau sa-mi fie prea u~or;
Ascult radioul
Ascult radioul
Ascult radioul

Plec din redaqie. .. "

Intunericu-mi smulg
Merg cu autobuzul.
de pe chip diminea~a. lntru in cas;'l. ..
Nu vreau sa-mi fie prea u~or.
Nu ma las.
Citesc ziarele
Citesc ziareIe
Citesc ziarele

Visele-mi desdlcesc
din par diminea~a.
Nu vreau sa-mi fie pre a u~or.
Ma uit la oameni CONCLUZlE
Ma uit la oameni SCHLUSSFOLGERIJNG
Ma uit la oameni

lata cleci ~i ~ara unde traiesc ...

lata ~i oamenii.

larba e verde.
Zapada e alba.
Cerul inalt.
DESCRlEREA UNEl AMlEZE Poporul participa.
BESCHREIBUNG EINES VORMITTAGS
lata cleci oamenii.
Oamenii din ~ara uncle traiesc.
Ma scol.
les din casa,
 N-, III tras u. pu .n~I1'mi\e nici()daro
nici boga~il 1'1-<1111 et:1I10sctitvre6datL

. \. J "'~' '" . , .. :. . .,. _ ":' '. '.

Fe 'V
Dinauntru Inca nu m..,am vaz1;!tniciodata .
. ~estr: mea n-am span NICIODA TA
Olel holtul Cum . . ~i p~obabh',~nici~~a~ sa' ~1 sinucidvr~odara_. .
. mlroase n-am mlrosit VREODA TA. • ., I :' .• ;',_ ", .. ", ',;_,', ...•• :.::..

~-~~ Jneereat broasea restoasa nieiodata P: s;

~l nlel a zdup n-am Stat vreodata. (Clndva, mai mult ca sigur, dnd voi fi·decedat
Textul poate fi redus ~i modificat.)

~u. m-am trezit intr-o Iivada nieiodata

Illel dragoste in mare n-am faeut vreodata.

Mina
. '. de negru n-am Strl'ns melQ
" d ata v

Olel oamelll n-am trimis Ia moarte vreodata.

P 13' .
.e. mal n-a.~ fost Indragostita nieiodata 13 JULIE 1974
mel patru eopu bionzi n-am naseut vreod tV
a a. 13. lULl 1974

~-~m eit~t in Iimba aibaneza nieiodata

nlel vesela eu-adevarat inca n-am· 'fo'St
vreodata.
fetiro mi-am zis azi dimineara (a~a imispuue Frieder)
sub du~ ~i cind eu spa]atul pe dinri uite ca te-ai proco
~-~m gustat absintul nieiodata
nlel a uzina de tra t .. . . psit ~icuaJ patruIea rir.d dedinri (de lapte, de apa, de
c oare n-am mlrOSIt vreod ata. v
bere, de ~naps) ~i in alfara de as·ta ieri a fast Peter eel
blond pe la tine ~i ri-aspus ea vrea .sa fad 0 antoIog
La capat 11' "" .
'. ",. U . UI .."CInCI n-am aJuns IlI'e'od
latav ie ~i trebuie sa-i trimi'ri ni~e poezii ~i EL SA Ie ~i PO
OlCImlCI1eI1UZIInu mi-am ueis vreod tV . ATA publica pe care trebuie Iosa mai Intii ,sa Ie eomir
a a.
i a~a inel<t:scrie-i bIoodului Peter 0 poezie despre a 1M
~r?guri sa iau n-am vrut nieiodata BATR1NI dupa ce il:reci de treizeci de ani e oricum 0 t
mCl medalii sa . , eama ca lumea (trebuie sa fN illsa destuI de tiuar ca sa
pnmesc nu s-a-ntImplat vreodata.
pori ,spUil1eceva dt de dt despre cum e sa Imbatrlue~
ti) inclr iata z,ic fetiro ca ineeruI ou incetu:} imbatrlne~ti
~oI?~eza n-am dansat-o nieiodata' ~i I1:U ~i ma gindesc ca
a=staar pU1:eadeveni 0 poezie sau
~l mCI eurmali nu am plantat vreodata. ~i mai bine un $LAGAR S'aUpoate alteeva insa ui;te c
a stau deja in bramvai ~iapare 0 femeie care ma imbd
 nce~te ~i zice fa Joe u . I (.
mai poti fi luata d P$tJuv~ lar eu care credeam ea nu
• ,v rept ba!lat cu. parul asta .) f·V 1
oc pu~nl/!le sa p . . v ,\SCUt t, a
,.. UJn~ 10 'Saeo~a ~I ma INTRERUPE h'
r In mt)loGul eclui mai frumos Add C la N. snit la 27 scptcl1lbric 1944 Ia Sibiu, intr-o familic de furlc-
~tri'ne~te TOTUL SE DA PEST~n espre GU~se 1mb (i,'nari. Swdii li,cale la Sibiu, terminate in 1962, apoi, dupa un
1 mai cu seama C","'"
v
• • CAP eu femeI<l a<Sta~ slagill ca I1llIm:itor necalificat la ICRTI Sibiu (1964-65), ur~
,~ •• mat pOrI 5 " d' me.\l.3 Facu!tatea de filologie (germana-romana) la Cluj (1965-70).
·ce dad de f' ,L v • ,pune on~Iee espre ori~i
Ieeare uata se mm ' in 1970 C'Ste lcctor la redaqia germana a editurii Dacia din
e-ri dil bri'nci ~i ri se d ere~te CIte un de~tept car
·luj.
AI FRUMOS GIND uce DRACULUI chiar ~i CEL M A dcbutat cu versllri la revista "Neue Literatur" din Bucure~ti.
Primul volul11 de versuri i-a aparut in 1970: Braehland (Pir-
Joaga). Au llrmat culegerile de versuri: Spielriiume(To'leranie,
1974; Premiul c.c. al V.TC.), Offme Briefe (Scrisori deschise,
1976; Premilll Uniunii Scriitorilor) ~i Mit Polly Knall sprieht
man iiber selbstvC1'stiindliehe Dinge als waren' sie selbstverstiindlich
(Cu Polly Knall discUli despre lucruri fire~ti de parca ar fi chiar
fire~ti, 1979), volumul de proza Das MaS del' Kapfe (Masura ca-
petelor, 1978) ~i 0 cartc pentru copii: Die humoristisehen KatZen
(Pisicile ~ugubeie, 1979; Premiul "Ileana Cosinzean'a").
In anii 1980 ~i 1981 semneaza doua traduceri din Iirica ro-
mana: Aure! Rau, Art! diese Weise sehlaf ieh eigmtlieh weniger
(In acest fel, de fapt, dorm mai pUlin) ~i respectiv (co-ingrijitor
~i co-tradudtor) Ion Barbu, Das dogmatisehe Ei (Qui dogmatic).
De altfe! cu traduceri germane din poemele lui Ion Barbu figu-
reaza in culegerile Rumanisehe Gediehte (Tudor Arghezi, Lucian
Blaga, Ion Barbu),aparuta la editura 'Horst Erdmann, Tiibingen
~i Basel, 1975 ~i Lyrik aU.<Rumanien, Leipzig, 1980. ' , .
Este prezent cu versuri in Ensemble 7. /nternationales Jahr-
buch fiir LiUratur, Miinchcn, 1976 ~i in antologia Na~hriehten aus
Rumiinien. Rumiiniendeutsche Literatur, Hildesheim 1976, precum
~i in antologiile de proza germana din Romania Eill halbes
Semester Sommer. Moderne rumiilliendetttsehe Prosa, Berlin,
(R.D.G.), 1981~i A hamis malvaziq. Romaniai nemet elbeszelok,
Budapcsta, 1981.
In 1980, editura Dacia din Cluj a p,ublicat un voll,lm c!~ tra-
duceri in limba romana din versurile lui Franz Hodjak intitulat
Tigari umede # dor de calatorie.
 012S 1HOERI .
~I 1111 I .\ I".\~.\l I"
PI'·ll.\

SPIELRAUME lIi·j ;r,birilol'

II i ; ~crpilor

nici Vll1tului
li!:>ertatea nici spaimei sale
catene asigura
zilni£ ' .
pocalul pe care I-a ales
o anumita deschidere
cu otrava
~st~ hi fel d~ mare a apasat din greu
~a d~sdl~d~r~.a
ani de zile
pe.care
maIele goale
zilnic
ale judecaIii poporului
b asigutam
libertaIii'
'.- .- -

SPERANTA
DIE HOFFNUNG

SOCRATlt"
SOKRATES

.,,,. ~. <-
ne-o ia inainte catre vii tor
in :afar<!.poqil~;_: clnd noi abia pornim ea a ajul1s de mult ..
pe' podi~urile:batute de vir1tui.-i nu-i pasa nu ~tie de fruntarii
retras in cocioabe saracaeioase e universala
.~ faeur \rreme inde1ungata
rasa buna cu adevarul ','
eel prigonit
arata calea direqia
a impartit eu e1 e progresiva
a~ternutuI confera sens
eQaja de piine
foeul are ~i ea de spus
!ii spaima un cuvint
f)' 1II1C~IC II' ~trlilg'
ne face liberi 111\11;1
ridi ',dl, l'r,:c.a pc jumatate rostid\
de ea ca de iubire au 'l1cremcnit
nu te po~i lipsi Intre coroane de fum fara noima

cu ea ne culcam pe ecrane absurde s-a ivit perspectiva

cu ea ne trezim de a trai viirorul
Ia ea cautam alinare In chip de arheologie

e rabdatoare incercuit de aripile zgomotoase ale zidurilor, de-atita

e in~elegatoare amar de tabla oarba, lemne eu gura mare,
e tenaee cioburi de sticla .
in cele din urma s-a dat batut .

eultimul lucru
pe care-l capul tau
pierdem. scapat ea prin minune de-a lungul anilor

prins sub darimaturi, Ingrbpat

sub radaeinile
peeare 0 via~a intreaga le-ai seos la iveala
posteritatea te va recupera din maldarlll de

A. E. BACONSKY
A. E. BACONSKY

aveai - se pare - toate hirtiile

~i aprobarile in buzunar
dar te-ai gindit sa 0 apuei
OPTICA
spre un dincolo nepotrivit
OPTIK

Ia frontiera
all izbucnit dintr-o data e onorabil ~i glo,rios
xilofoane stridente sa-~i sacrifiei via~a
pentru 0 cauza marea~a
 , I d. [))"fcrit \~ 'li O\Cl ~ndl\1 'il
,,-. ~
"" ,/I'
'I' ", ,III\i 1\) \ II sau ne
S-Dspuna odata cineva . libertate deplina dupa
Indd\'L.ni\i! III acest sens ave\1 care
din proprie experienta
se mai adauga din cutare
vde}'de
se amesteca totu I cu 11a sau
. . . ramlne dec1t sa-ti dore~ti p<Jfta
cutare ~I nu-p mal buna

------l
ZMEU DE HIR TIE
---p;1J> I ERD RACHE

intruclt nu exisdi reteta stncta se vor lua de Ia caz

stai 111geam, a~tepti un popa-prostll
la caz cartofi roz sau din ..eei fail)o~i fieqi binede to~
de~tept sau vreo aha minune, care v .
~i taiati In felii subtiri potrivite· sau groase .dar a:sta
Intlrzie 111chip de po~ta~. in aer ~aru;e
nu cOl1teaza Intruc1t
. "
I1U
~ e~ti
. . -
p~s ~ub supraveghere
- .". .. miros de benzina, trecatorii se pennda ~e
banda rulanta. in poarta peste drum s~~
.peste care setale S1aU se dau pe razatoare
dDua cepe un .111val'ld , cu palaria ~i haina de
. la pl}ama,
dulci II tine in echilibru piya. in cun;le
oua rascoapte sau mal mOl proaspete insa ceva din dos, femeile spala r~fe ~nd~-le.
verdeata de suflet la glndul dupa-amlezll d,:. ..
se amesteca totul cu maioneza sau smlntina sau ~i duminica'Ii se Infioara coapsele, barbatll
cu ~l cu I~i freaca barbile nerase, nimic· u

asta ramlne 0 problema interna a fiecarui vas de nu-i scoate din absenp lor tenace. e seara,
bucatarie zidurile zornaie-n vlnt. ceva ca un zmeu
sinuce~te de 0 sfoara nevazuta.

deasupra e cel mai bine a se presara ca Ia doi pumni de de parca dezolarea ei ar fi si~gura, ., .
masline dupa care se condimenteaza totul din ·bel~ug ,In stare s.Vadomoleasca aceasta smUClreslmt l
. u
atentie t 'ndrVagoste~tide 0 femeIe trecuta.
neVOla sa e 1
, u
. '(
pipeful e important a nu se uita mCl frunzele de
patfririjel
tocate marunt de~i ce-l drept nu au prea mare impbr~
tal1ta Irlsaajuta la digestie
 DELFINIJ .1 '1'1I1 l) Sl Ilqi· Sallll'alil d· SD:lrC ~isex,
DELPHINE 'lI~ilCk 11~). su'C sc mi~ a 111 carnea moale~i alba a.
pe~tilor,
::lzvlrlim marlliltaiele In mare,
Intre timp vorbim engleze~te Cll pescaru~ii,
marea e moarta, dupa douazeci~idoi de ani, zice Andonis, trag nadejde
In pinteCliI ei umflat delfinii1 se trezesc ca peste doi ani sa vad iara~i Creta,
la 0 viata noua, da, ce pot spune, zic,
starn In iarba uscata printre pietre, ~till) pe undeva ar trebui sa-i vin In ajlltor, v

lumina se sfarma ca lutul uscat, dar cum sa vina cineva, care nici n-a vazut
privirile noastre urmaresc plutirea jucau~a a delfinilor Grecia, in ajutorul cuiva care, de f.apt,
pina ce In zare a ~i uitat cum arata
scapa notiunii noastre de realitate, Grecia,
Ja ce bun, zice Andonis, stam Intre ierburi uscate pe pietre,
ne ducem la 0 bere ~i pina la urma- bem un rachiu, urmarim cu pri virea
Andonis masoara din ochi macarale, co~uri, catarge delfinii pieriti departe
~i schiteaza In carbune dincolo de zare,
pustietatea de nedescris a unui peisaj cu stinci de creta, singuri,i, l,n lumea reprezenrariIor noa>stre,
~ed neputincios, cu adevarat reali.
Creta lui de ba~tina imi e la fel de straina
ca ~i lui,
mai Incolo ne coborlm iara~i pe pl~ja,
sub du~uri se Inghesuie, goala ~i vesela,
multimea emancipata a celor ce se scalda,
IncIr aproape di ne e ru~ine sa ramioem i~ slip,
la capatul satului ne Iotllnim CU-4Unlipoyean batrin,
care-i aminte~te lui Andonis de taica:sau,
------- - -- ~-"'~
--!
Andonis ii poveste~te cum a fost impu~cat taidi-sa':l,
fusese partizan in razboiul civil, tv
)-
ARIA TIUNE PE A DOUA DE BRUCKNER
VARIATION
- -.'
AUF BRUCKN~ERS ZWEITE.
t
lipoveanul da obosit din cap,
Ii daruie~te lui Andonis 0 punga din plastic plina cu
. pe~ti,
ca ~i cumtotul s-ar fi petrecut doar ieri,
Andonis, care nu fumeaza, in'Cepe sa fumeze, siot zile care incep
fara urma de certitudine. te treze~ti
se stirne~te un-vint u~or;
ne uitam la cer,
ffiai intJ~I1Jdem
cortu'l, cu senzatia ca te afli fata-n fata
campingul_~~te.un ca$etofon in calduri, eu 0 vizita nedorita. te clltremuri abia
 In Icilll'l. I ~ll1l goalc a l1i~te l110rmitlte de faraoni
sil11~it.te du i 111 pradate
budttarie, fumezi, pui apa
un film Cll Greta Garbo leagana fascicolele de nervi in
dUiIC,iiluzil
de ceai ~i te surprinzi sint oaspeteleunui hotel uitat de dumnezeu
mi~dndu-tede pa~ca-ai vrea indiferenta periei de ghete a 'caloriferului a chiuvetei
e de 0 amabilitate desavir~ita
sa te fere~ti din calea unui P0top ma tll1e legat 0 dulce neputinta 0 durere surda
de intrebari fara sens. dai drumul simt c'a ma mic~orez
necontenit ~i irezistibil
incit la urma de tot ajung sa fiu
la radio, deschizi fereastra, elt proieqia mea pe retina unei perechi de ochi
stai a~a intr-o doara, eu capul vuind plutind cu muIt deasupr,a mea
lunec grijuliu prin gura de scurgere
de adieri primavaratice, r1umere de telefon, imi -eroiesc drum pl'in canale in compania unor ~obolani
de viata
clopotnite, iubiri trecute ~i taieturi
inot printr-un sistem de riuri indlcit
o i~u deja pe Dunare in sus
din ziare, te apuci de un~ pe linga gdtdinari care-mi fae semn cu mina
te apu<:i de aha ~i simti cum miini 'straine pe linga ~lepuri impotmolite
pe linga poduri cupole aurite
i~i trec viata ta pe linga mormane de gunoaie fumeginde
mereu-mereu mai departe. ~i pe linga ~antiere navale
pe linga multimea vesela a eelor ce se scalda
aproape . ca.-am ajuns. la Hanne F. Juritz din
Dreieichenhair.

---------.
'\ R.QI:ZIE~o. -
aproape ca striga 0 ce minune
aproape dt zac in eada ei ametit
de discutii
bauturi ~i miresme din cele mai tari
BADEW ANN EGEDICHT
aproape ca nu-mi vine a crede
ma readuce atunci la realitate telefonul Adelei
spune intreaba Adele e~ti singur
stau in cada nu inca ii raspund ~iinca nu
e seara
zapu~eaia se tavale~te pe strazi ca 0 dttea bortoasa A.d~le·ride
daca m-ai in~ela doar cu nevasta-ta Zlce Adele
critici fara speranta beau eafele cu poetese pline de
ar mai merge
sperante
 dlll\;'I'lill' 1\11'I ;Ii ~IIIII llll\,~il

n' 1\' kill ',\ p' 11\1' 1\1: d,l ~\\,jlll

111 he/' ma s oj
tau de vorba eu Illmel11
~c l. lina a () Inrdi de p:scari
1'()~lI)cli,
dedt daca-ar fi Heine dl\p~, VI ilc de afara imi dau seama ,di e duminica
Adele ride ~i termina ~i aSGl face zapu~eala ~i dami de duca ~i maj
incerc mai drziu concentrat sa ma gindesc la Adele insuportabile
nu mi se-arara dedt fragmente dispamte
\a radio se transmit melodii optimiste
prin pere~i se aud tot mai strident zgomotele
Slau un timp sa-i ascult pe pescari
cuno~tin~elor efemere ,
ci ln~i~i au in importan~a celor rostite de
corpurile trosnesc Ia cea mai u~oara atingere de parca
importail~a de netagaduit
s-ar descarca 0 singuratate electrica cobol' lnspre plaja
cine ma gindesc ar vrea oare sa traiasca
marea e neteda ca un suflet de muiere
fara consolarea rigarilor iubira. pc indelete
hotelul se indeparteaza pe 0 banda rulanta
nimic nu e de fapt a~a cum este in realitate
e un ceas de seara lipsit de importan~a namol Ia
~i-i tot atlt daca ma Ias impachetat in
e 0 zi de vineri oarecare Saturn
stau in cada Aurora
de-alaturi trasul apei ma patrunde poetic
pina in maduva oaselor a~a inch
plec Ia Constanta
ratacesc prin ingustimea strazii din port
pe Iinga bazarele cu minciuni marunte
m-apuca tristetea dnd vad vapoarele indepartindu-se
cine ma~ ~tie azi puternicii zilei .care I-au ~;urghiunit
pe-Ovid
e
dar maiales CIne vrea, ma gindesc; sa inver dinasta
1GAR1 UMEDE $1 DOR DE DUC cite ceva
FEUCHTE ZIGARETTEN UND' REISELUST'
~i ma uit
cum pe chei visele meIe diurne dau din coada zimbind
incurcate

vizitez mozaicul roman

mirosul pamintul musni'l1dde istorie ma pune pc ginduri
de aceasta incerc sa ma conving cum ca perioadele de pace
pri 'veli~te nu vor fi fost doar un ragaz de refacere ~i consolidare
e 0 zi ca oricare alta, ma intreb pentru alte razboaie
atul1ci, Ia ce sa ma trezesc din minaret rasuna chemarea muezinului
mai zabovesc 0 clipa
caut 0 plZzene
zicalele, broderiile ~i paretarele, de 0 naivitate Iasindu-ma dus. de .slabiciunea mea pentru cluperCi
mi-adlic aminte intr-unfel de anii
cind a inceput sa scrie generaria mea
pc ;'Ire 0 \111.\~l"IlI\~.\
.. <'II ~rl).! 1.'.11\\1 nlllll'.! .•\ I ~'
1101 d·p.11 \. j" 1\1 t;
. na:t.:uc
tlq dill 'llio d· gC:lI11. n luri ~i salvamar
;\1'\ •
vreunUla ~l sa constate .1111 eJintr-o d.l:l sentimClllul ciudat ca IlU
ca scriu poezii ca giinter grass ~j aSta ma nelilli~te~te
pe plaja ma uit cum e ingropat un delfin mort
totulimi apareca 0 intimplare dincopiE:irie Ilumele meu rostit la telefon
nu mai. ~tiu dad oboseaIa imi provoaca senza~ia de de 0 voce necunoscuta
sila ~i se isca 0 stare de spirit, comparabiIa'
sau invers doar
~tlU, aveam ~apte ani elnd am in~eIes de greu era dt u dorin~a de a te indragosti de 0 femeie
sa fiineam~ care nu ramine definitiv
cu toate ca pina la urma nu s-a intimpIat nimic din care nu pIeaca definitiv
ce era m'ai rau
.nu-~i erau de folos rtjci talisman nici rugaciune
pIec ~pre N eptun
nla duc la hoteluI scriitorilor
sa-mi cumpar ni~te ~igari mai ca ltU11ea
~i ma tot minunez
elt de pu~ina bere-~i trebuie ca sa fii fericit POEZIE LA ORA 22 : 42
m-a~ez la 0 masa Iibera
22 : 42 URR CED/CRT
absen~a oricarei confuzii e 0 tovara~ie mai pIacuta
dedt teama permanenta de-a corespunde imaginE
.peeare ~a indrazne~ti la mai l11ult
dedt Ia 0 pIacere ascunsa
sa nu iei drept direCtor de muzeu un cal .
meXlcan
sa faci abstraqie de dreptuI Ia ~igari

sa nu te-mbete exploziiIe
decIara~iiIor de pace
sa scormone~ti
cu mai pu~illa ingaduin~a
prin creieruI oaspe~ilor nepofti~i
de dol' sa Ia~i sa se reverse cada

Sa ai 0 idee
despre miercl,lreJ, viitoa,r~
piinea comuna s-o considcl'i drcpl l1um:lr' indivizibil 1'111I\·r.i~lIl.
disl'lI\iil·, J1I1l1ilii il·
sa ridici un monument muncii de lamurirc Illl).LI'l, I isi il ,
'tuicii 1 I \I irc. pc dlru~il 1'.
\f,il·1 sc scurg fara certitudini, fara Indoieli.
sa nu-tl justifici cu nimic slabiciunea pentru P1SICl
b\llrlnii se uita holbati
I. umbrele lor zblrcite,
inscriptii1e de pe u~i
11 ·bllnul satului e angajat
sa Ie cite~ti de dinauntru
il ficial ca paraclisier.
iluziile sa Ie chemi fluierin'd
r 'meile onere primesc scrisori nesflqite
~imandate po~tale.
1n orice gazeta fiecare
sa revii zi de zi lamurit asupra
asupra ierarhiei lucrurilor Illi Insu~i.
sa colinzi lumea In plicuri fara numar 1n fiecare dimineata,
iar capul aceasta problematica proprietate privata s arele se relntoarce punctual tot ca soare
sa nu-l atirni In cui paza de coasta e cu adevarat paza de coasta,
surprizele ramlD mereu acelea~i.
~i ce n-aavut lac, nu Inceteaza
sa nu aibe loco

1VAMA VECHE 1
VAMA VECHE"

cerul Inalt ca buric al nimicului ,

"

ma~ina de scris moarta ~i desavlqita

pacea. ~:ifii inca pe jumatate adormit
clopotele amiezii, la radio Boulez. ~idin viitor, din aparatele d~ radio
patrunde pe fere~stra parfum de saldmi care-ti
S:lte piseze voci binecunoscu te
treze~te nostalgice aduceri aminte despre latei. ~ din toatelncaperile alaturate.
dune, ratacire, un loc, ._-;: ..:
Ii ' e stJr.ecoalfa-noase umezeala,
la ~apte po~te dincolo de capatul lumii. vazduhul jubileaza,
toate au aici culoarea laptelui de capra, 11: tul se izbe~te cu putere de podea.
 I j' .~ I :l' 1or pr a pat
v v·
varulte ann•• aratav
~i ultimul vis
ill~pJ" lrc uwl de aur al unui viitor.
pune jos receptorul
pi~\\a'atului luce~te ca 0 chelie domneasca.
~l amuTe~te. ill I suI poqilor inalte se-ascunde
deschizi ochii,
II'putinTa miinilor batatorite.
mergi la dulapul din buditarie
'C trebuie sa faca cine-a trait dupa legea nescrisa ~i
~i-aproape dezamagit constaTi datini ?
ca e~ti inca in toate minTile.
. piii s-au pornit cu copiii lor
e mlerCUfl,
prin lume
ai vrea sa fii ul'i.deva pe luna,
~i mult mai departe.
insa te-a~ezi la fereastra,
in coroanele· cire~ilor se leagana ciori driind,
la urrna urmelor nu se poate altfel,
printre pietrele pavajului iarba
~i prive~ti in ceaTa.
ci~tiga teren.
porTile sciniie cind se desehid,
in racoarea incaperilor domne~te tacerea grea.
poqile sciqiie cind se inchid,
ce era de spus, s-a faeut.
oamenii tree strada:
in pod ~oarecii rod acum
u~uraTi
la fuse, la oi~ti, ciubere ~i dulapuri pictate.
~i fiecare e bucuros,
nici un suflet strain nu mai dltace~te pe aici, decit
ca infarctul din cutia po~tala ziarul.
nu-i era adresat lui.
seara e aut de adinca lini~tea
ca in prag de ~fir~it de '1ume.
nimeni aici, daca intr-o zi ar avea
totu~i loc,. nimic
nu ar baga de seama.

SAT sASESC
SACHSISCHES DORE 1M UNTERWALD

LILIAG IN NREGHE
pe dealul bisericii coboara piette de mormint, FLIEDER 1M OHR.
capiTe de fin ~i ciini raraciTi.
prin frunzi~ licare~te evlavia naruita.
satul sta lipit ca guma de mestecat dupa urechea
dealului aerul limpede al dimineTii, averse de ploaie, nesta-
tornicia
sus, in nimic, ce dau p~ste cap ciocirlii
se prabu~esc intunecate in padure.
 7.09.t$1
Ca un april Ileintrerupt il1flore~te mueegaiul, se ca\:.tra
7.09.81
in sus pe pere~i, pe gratii, sare dineolo
pe ereier ~i boa~e, eenu~iu, staruitor,
triumfal, la trei~cinci de ani am fumat ultima ~igara
ee traie~te, traie~te ~optit, tdiie~te cra insa ceva mai tirziu,la inceput de tot
il1 priviri, ill stril1geri de mil1a, cram ~i eu copil basmelor
traie~te in~eles, ningea, credeam mai profund in puterea ,·v
pus cu gnJa
dnd am inceput sa pun intrebari, mi-au
un saxofon il1 gura _
aproape bilingv, ca toata lumea, ~i eu am fumat prima pgara-n wc
traie~te ~i sufia aoia" auzit, In biserica ma holbam la slnii fecioarei
~i e~ti aeolo, ~i cum dumnezeu nu m-ajuta, ma ajutam singur
un de e~ti, inconjurat de omisiuni, ~_iexista cum puteam
aceste mici in~elegeri tacute de obicei duminica ploua
la demonstra~iile din mai ma alegeam adesea
de fiecare zi : ce I1Us-a facut ,
cu un guturai
nu s-a facut gre~it, dnd am fost prins citindu-l pe Holderlin credeam
o vreme a~a c-au sa ma bage la zdup
merge ~i-apoi nu mai merge intr-alt fel ~i la~ii ani in ~ir am hoinarit prin parcuri
numesc obi~l1uin~adatorie ~i tu stai a~a ma sim~eam destul de batrll1
~i nu po~i altfel, drumurile cre~team
sint fi~ate, ~inta ~tampilata, peste tot inflore~te zilele se desfa~urau ca un anicol de ziar
se descriau doar experien~e netraite de nimeni
liliac legalizat, plate~ti chirie, de fiecare data totul incepea cumva de la capat
ba~i cu creionul in nori, inchideam radioul, lasam storurile jos
il1 ve~nicie ~i-n toate totul suna mult prea simplu
celelalte peste vara dispaream din via~a mea
in cele din urma eram ame\it de barbile clasicilor
argumente,
~i dezmeticirea mi-a dat restul
traie~ti, 0 incerci,
ce a urmat, a fost intrecerea
scrii
cu spaima sa nu
~l un be~iv se clatina de-a curmezi~111tacerii
imi pierd cuno~tin,a
Intr-un fel,
care te face sa-\i sim~i
e muh, e pu~in ? inalta cutte
deslu~it neputin\a ciP ;ani _de libertareimi a~i pentru toate a,stea
 Ildcva III Ilnrdlll dcp~rtat
un I. v I A
eSC11l110S )aU'tn hrane~ t e clinii sai f1aminzi:
v

Nascut la 4 decembrie 1944 la Bra~ov, ca fiu al unui angajat Intr-o mansarda

comerciaI. 5tudii liceale in ora~ul natal, apoi, Intre 1963-68, o femeie i~i piaptana parul cintind.
studii universitare la Bucure~ti. Absolvel1t '.il Facultarii de limbi Un pescar prive~te visator
germanice (seqia germana-engleza). Tntre 1968-72 reddctor la
navoadele sale a nu ~tiu cita oara goale ..
Radioteleviziunea Romana (redaqia ernisiunii radiofonice in limba
germana). Din 1972 este lector la editura Kriteriop. din ,capitala. Un flacau scrie iubitei.
DebuJeaza cu. versuri in 1966 in revista "Neue Literatur" din Un copil plinge.
Bucure~ti. Tn 1974 ii apare volumul de poeme' Funfu Jahresuit Un copac se stinge.
(AI cinciIea anotimp). In 1972 semneaza traducerea romanului
hldoieZnicuZ raport aZ Ziti Jakob BiihZmann de Arnold Hauser In Altul da in muguri.
Iimba romana. Paetul
Numele sau figureaza in mai multe antologii de poezie ger- i~i uita poeziile.
mdna din Romania: Fahnen im Wind (Bucure~ti, 1972), BefT4gung
Al~ii irceteaza lucru!.
heute (Bucure~ti, 1974), Vorlaufige PTotokolle (Cluj, 1976), HieT
bin ich geboren (Bucure~ti, 1977), Das Wort ist eine 0 Ilene Hand lri balan~a prinde sa urce
(Bucure~ti, 1977), AnthoZogie deT deutschsprachigen Lyrik im 20. tipsia nop~ii. .
Jahrhundert (Bucur~ti, 1977), precum ~i in antologii din straina- Ta~e trecute se cearta la pia~a de pe~le
tate: Grenzgiinge (Regensburg, 1969), Deutsche Gedichte aus R:t-
manien (Neuwicd-Bedin, 1970), Nachrichten aus Rumiinien (HiI-
desheim, 1976), toate aparute in R.F.G., sau AntoZogia poeziei
Sint mari secundele
contemporane din Romania (in limba rusa, Moscova, 1979).
ca ni~te ~uri.
'.t'c' .•.I :v./( \!.Jo"{.l/U'
N I il / I.' ",~I {() ,j ,

r (''.11•.'._"r.
n
/.... "':v. '" ~.

,_ i:r1 VII'
.•J".
t' A-'- ~o~- ~(l I,. ';11" /( I
} ..ft$A 'ut: I ~~tU a: ~ ,
--~
.~-
---
- ---~I
SE UNDE -N-CAEA.:r..oAR.E c
GERAUMIGE SEKUNDEN P f'" - ~ •.

Lt I' (f,,':. ..•. / DEPESA!

t )\ '~ J
-DEPESCHE

Siot mari
secundele
ca ni~te ~uri Fra~ilor stop
in care-~i afla de-acu'nainte
locul nenumarate nu mai crede~i
. mormane de via~a : in ~arlatani
 ~~i ventriloci stop
r·l'l 1 1)1' N'1'IU I I
SNT .'1\'1' L
I:JJ S ,'11 R I;'I/~', WI/;1 L ! H SAlT BIN
nu va mai luati zborul
spre prima bal~ga ivita In drum
c~ sa scandati cu voce sigura
vlctorie ~i sa zbierati Cll totii vivat
ci fara jena priviri ~i nu ma stringe nici 0 gheata,
In, botul miqoagei' pat pentru vise ~i abonamente
care va iese-n cale stop la ziarele din lumea intreaga am
~i deocamdata nu trebuie sa. urlu 'in TUClun razboi.
~i notari-va dinrii stricati
treidreaptajos
~aptestingasus
Strig fiindca ochii
- insu~iti-va neincrederea metodica stop
simt cum se apropie tiptil nevazutul,
stabiliri diagrame stop
~i-ntipariri-vi-Ie bine-n cap uria~,
de spaima,
rugindu-va seara Stop ,
neHisind nici 0 urma.
nu poe~izari. nici un fel de imne stop
exersarl tertlpul '
~i fenta .
Are conture vagi,
prin care dintr-o singura mi~care fara cap, fara trunchi
ave'ri sa-l despuiati pe aproapele vostru" ~i fara genunchi.
pin' La izmene stop A~a ceva nu exista ~i totu~i iata-l :
cautari paradisul acolo precum 0 pulbere fina-n vazduh
unde e de ga-sit Stop
utopiile
dibui.ti-~e ~upa gradul de probabilitate stop patrunde pe gaura cheii,
facep sa va creasca-n frunte-al treilea ochi ~i tie ~i mie ne sta In poaHi,
~i dotari-l cu raze X stop ia parte la discutii1e noastre,
dari-Ie perucile jos 11simti in dntecele mele.
~i controlati-i fiedlruia din ei
pa~aportul stop
Nu dormiri.
mai uitari-va ~i dupa eventuale
Suflecari-va minecile,
fotografii ale celor suspeqi
apucari briciul
~i porniri-va
~i haicuiri
la timp mistrerul verzui ~i tepas al nepasarii voastre.
seismografele stop
 fNntEBARE
FRAGI;
dadi prevazator
ca pastravul cuvlntul
mai traie~te
sa dea Ia 0 parte algele
de pe fruntea pietrei
imuneeata Ia gindul
obiqiei piriului
acolo in padurile
al caror nume
S-a pierdut
de-a tit amar
de vreme
PESTE ~APTE DEALURI
HINTER SIEBEN BERGEN
Auzi
din aproapele gotic
limba de cIopot
intreaba zadarnieia
Odinioara
.Demult ancorata corabia timpului
se-mpotmol~te-n aIge
(('IIII~,1 J 1I1gllillj!.l
.t II" uwlui !'>Oll'( ·• •.c,,:; Ii
IlIlbUt';; vedc"c:l In . cum
Jur imprejurul eopiilor fara nume
se rasuce~te singura
mireasma firava -.
vad ultim eu putin~a ? -
dinspre eopaeii orfani ai Iui Wotan
stingindu-se in ~uier u~or
deasupra gropii
lInUI mlt
PRUND
BOTTCHERROCKEN
'>
elt de eiudat ma simt
in virtelni~a eoeo~Ior de tabla
elt Ie·e strigatul de surd
a vorbi eu mlna goala
se-ngroa~a in pivni~e vinul Istoriei
negustorul gre\: din Nh saluta
~ovaielnic
 clllibcJt: ~t: ~I";'l!~pt: de.1i
tematoarc p~trUJ1~ d· 10, tl1nn uVlntului
sus halbe1e uitarii voi bqinni clui blind un hulub
~i hitrul Anton Pann a-I rosti
viclean nascocitor de snbave gura mea
plecat inspre neunde nu e in stare
tirzie deja chemarea gai~ei deasupra padurii

nu exista revedere
ropot de copite juni
o iau pe drumul ~erpuind
Inspre poiana
PROBLEMA DE CIRCULA TIE
VERKEHRSPROBLEM
in casa de rugaciuni mai dainuie ecoul
zilelor DOastre de-atunci
Vasli tovara~ nemaipomenit de joaca Spre seara aratatoruI meu ma poana grijuliu
buzduganul tau mi-a nimerit soareIe peste hirtia atlaselor.
pa~nic triumf al buruienii Noaptea mi se arata in vis portul din Rio.
asupra ruineIor Diminea~a In autobuz in drum spre sIujba
doarme adinc cavaleruI Inaintea eternelor semafoare oprite pe ro~u
o miinii Iui palide batatorite ma Intreaba inima cu teama :
i-au scapat ~i palo~ ~i plug
Frate ne face semn plin de presimtiri
jocurile copilariei pierdute Sim oare muI~umi~i de noi
IDtrebare zadarnica cu-adevarat ?
prietenii nu mi-i mai aflu
de rostit cuvlntuI cel mai
fugitiv cum adlnce~ti
pecetea ta in 'mine
o soarta aspd( a celor tirzii
- - - -~. --,
sa roste~ti e amar ~i e greu
nu uita~i prin gradini
sa aprinde~i brlndu~ele
f DOBROGEA, TARA A UMBRELO~
-SCHATTENREICH DOBRUDSCHA
J

In casa evreiasca
unde ora~ul Tinut istovit
t(mator de viitor despuiat de istorie.
se varsa mut in cringuI In obiectiv nu mult mai mult
dedt ciulini de sticla
incin~i de soare
I . -I p ·~fil()
•.~')(ILlIlWI,
apitan", haqilc azvirle-Ie in foe
intre cocoa~le dunelor
~i lini~te. jonca noastra
min-o spre Sumatra nemaipomenita
cua sale-n leganare
In spatele zarii frunze de palmieri ~i coapse.
cade un ghem de pesc~ru~i
~i-odata cu ei adt de germanele
Mutter ~i Vater.
Oe mai ramine e
dialectica de neclintit
aspargerii valului pontic, .
atotputernidl melopee ador~itoare.

Simti ~i tu, frate,

in gura limba facuta calu~
sub pleoapa firul de nisip,
~i-n piept junghiul u~or ?

HIBERNARE LENE~A
FAULES UBERWINTERN

Hamac
intins Intre miine ~i ieri,
te lafai bine-ntr-Insul.
Cit timp mi-e ~laja plina
~i cuide raclei aproape,
ce sa-mi pese mie .
de etrmaci.
 P '11tl'U d( ill :t.i 1·1 J' "ttr!'>\ t arc
varuics p mii
~isc t la vederc steagurile
mult timp nici n-au avut
Nascut la 12 ianuarie 1951 la Wels, un ora~ industrial din
Austria Superioara, din parin1i ~vabi bana1eni, arunca\i aici de alt Steag in afara celui de doliu
imprejurarile tulburi ~i dramatice de la sflqitul celui de,cal doilea pe care daca Ie murea cineva
razboi mondiaJ. Tatal sau a fost muncitor intr-o uzina locala.
Dupa intoarcerea familiei in Romilnia in anul 1956 ~i stabilirea
n atirnau la biserica
in comuna natala a tatalui, Vizejdia, judo Timi~, Johann Lippet ~i steagul era negro
urmeaza tot aid ~coala elementara, iar liceul la Sinnicolau Mare se spunea
(1962-70). Absolvent al Faculta\ii de fiJologie (germ.ma-romilna) ca au sinuciderea in familie
din Timi~oara in 1974, apoi profesor de limba gerrnana in aeela~i
fiJindca au fost multi cei care ,s-au smucis
ora~ (1974-78). Din 1978 este secretaI' literal' la Teatrul german
din Timi~oara. fata fratelui
Debut in ziarul timi~orean "Neue Banater Zeitung" eu versuri stdibunicii mele
in 1969. Debutul sau editorial ~i singuruJ sau volum de pina in
prezent il constituie lungul poem autobiografie intitulat Biogra- s-a spinzurat din dragoste
phie, Ein Muster. (Biografie. Un model, 1980; Premiul de debut to~i cei care s-au sinocis
al Uniunii Scriitorilor; apare in limba romilna, la editura Cartea
Romilneasd, in 1982).
in familia noastra
A tradus, in colaborare, piesele Omul din baie de M. R. Ia- s-au spinzurat
coban ~i Joclil vie(ii # al mor(ii In de~ertul de cerllt~a de H. Lovi- s-a spinzurat
neseu (1979).
Figureaza in antologiile Nachrichten ails Rumanien, Hildes- strabunicul
heim, 1976 ~i Pflastersteine, Timi~oara. 1982. fusese husar
Alaturi de Richard Wagner, Rolf Bossert, William Totok,
din cite-mi povestea strabunica
Gerhard Ortinau ~. a., a facut parte, la inceputul anilor '70, din
grupul de tineri poe\i germani bana\eni cunoscu\i sub numele de s-a spinzurat
"Aktionsgruppe Banat". dnd I-au plesnit peste gura
~i oind i-au luat plugurile grapele ~i ma~inile de seman at
pe care spunea strabunica
~i Ie comandase din elvelia
s-a atirnat in ~treang
DESF ASURAREA IN TRECUT A SINUCIDERII oprind timpul in loc
INTR-O FAMILIE . ~i I-au putut ingropa
GEWESENER SELBSTMORDGANG DER FA MILlE caei ii dadusera doctJOrului doua maje de griu
~i acesta imi povestea strabunica
(adaptare Libera dupa bunica ~i strabunica mea)
ne-a eliberat un certificat de deces
~i cred pe placul bisericii
despre cOI1~tiin~alor s-a spinzurat
di s-a schimbat
 ~i0 alt<i fal~ dill I.ullili·
.131 'R/H'lE. N'M :L
tot din dragoste
BfOGR;1Nfl tiN MUSTER
au ingropat-o
ea fata mare
fugise in ciorapi
de la bal pina acasa pentru ca eu, johann lippet, ma trag doar indirect din banat.
maica-mea m-a adus pe lume tn austria, unde
parin~ii nu-l vroiau pe tlr1arul cu care dahsas~
ea tnsa# venise din uniunea sovietica ~i tntrebarea
s-a atirnat in ~treang
cum ~i de ce mi-o voi mai pune tnca multa vreme.
priponindu-~i dragostea
iar altul din familie
peretele fals
dupa cum mi-a povestit buniea in do'sul caruia 0 vIr.ise maica-sa vitrega
s-a spinzurat o .strimtora tot mai mult
fiindea era obosit a rezistatdoar ~aptesprezece zile
~i-a taiat vineIe eu cu~itul atlTia ani o-mpovarau In a:cea camara de alimente
~i s-a spinzurat cu vinele taiate ~i-i era frica desil'lguratate
de autoritaTi
a luat cu~itul ~i s-a atlrnat in ~treang
~i de soLdaTi
curmind oboseala cu un cuHr ~ntr-o mnna
s-au spinzurat ~i 0 perna subt braT
inca al~i trei din familie a pornit
erau deja in virsta la drum
s-au atlrnat in ~treang ~l ea
care nu fusese Itici macar 0 data eu trenul
sflr~ind eu batrine~ea
Incepu sa urasca toate eala toriiJe
cred insa ca astazi dupa primul papas mai ca lumea
c6ri$tiih~a lor s-a schimbat mincarea i se stricase
de zeci de ani ~l ea
nu s-a mai spinzurat niei unul care nu se nir,guise vreodata
pentru pluguri grape sau semanatori ~i nici nu se tocmise pentru simbrie
.de la cincisprezece ani dnd i~i incepuse
din dragoste
cariem de fata in casa :a medicul
din oboseala
~i farmacistul din sat
de batrine~e . a inceput sa se urguiasca
la zilele de sarbatoare i~i varuiesc pomii sa-~ vinda perna
~i scot la vedere steagurile pentru un codru de iPiine
calatoria in vagon'llide vite se pre:ungea
oamenii flaminzeau ~i mureau pe drum
~i daca trenul se oprea uneori
A l' clmp
JI1 pIll A
~i lnaic:i-IH ., ~ II II' 6'1.it 11Itr-L) \~lr:
barbatii~i femeile sareau jos
dintr-( d. t;\ 'l1lr-o \ar~ su'aina
In dmpurile de sfeeEllii d~'~arza
~I ca
~i dad trenul nu oprea
care nu vazuse vreodata fabriea
furai de ]a veein
'ucra a'cum inrr-o turnatorie
~i erai prins
a trebuit sa supravietuiasea unei ierni eump:ite
~i Im:his in vagoDul eu moqii
si fu~arul
pina dnO trem1l1 se oprea din ri.au
ii era eel mai adesea pl'ea seurt
~i ie~eai' lri.caruh:#t .. .
si pantofii-i el'au eel mai adesea pl'ea sub'tiri
smmtlt
dnd Ii erapau obrajii de gel'
sau nu mai ie~eai de loe
si zapezi·!e-i J11IIneauInealtal'i:e
~i .miidi-mea A v .
a avut JI1sa nol'oe
care nu vazuse dedt do:i moqi
ZH:e ea
pe maidi-sa buna
ca dl'umul din lagal'
careia la patru ani
si Ploa ii1 fabrica
in ziua t3nd s:a prapadi t
de fieeare data eu a:iniel'ea
ii faeuse pantofii
Sl numaratoarea
sa arate ea lutnea dnd
Sl iarasi numaratoarea
avea sa ajunga la ·eer
si soeoteala tot nu iesea
~i pe taid-sau
si banuiala
frizerul din sat
ea una din fete ar putea
pe eare-l iubea nebune~te
lipsi
~i-n ziua mortii lui
desi riiei uncle nu ~tiau
suferise
unde e nordul
fii11dea oclata'
dud' a yea /iaptC9pe,ani unde sudul
nu-i spa':ase ~ervetele de ras si unde rasari<tt!l
grabindu-se s~a;unga la un bal unde apusul
Ioeepu ·sa se obi~niuasca eu moqii dt au sa mai l'amina
~i avu noroe ee-o sa se mai in.tlm p' e
1 A V
sa n-ajunga la mina-de carbuni eu e.e JI1sa
dnd s-a faeut repattizarea nu v()~au dedt
loch au ramas impreuna sa scape eu viaia
toate fetele din sat si nu visau dedt
fieeare din de fiind mama la easa lIar de acasa
sora drumul aeesta nu erapl'ea lung pentru e<\
prietena
~i-n tllrna tol'ie era ca:d
eeleilalte
Ii se mai dezmoretau ~i oas~:<:
~i i~alTarile Ji se USCa\l ~i r~;,p.'"
~i ballii 'i c 'ill1()IllI~l\1
ai<:i trebuiau sa cure~e forme
si 'Ind auzi -de un tran port spre casa
Se
ill care se turnau plese unase
mIse nadejde sa fi devenit
pentru reconstruqie
inapta pentru reconstruqie
ant di maisrrul cel tJinar era neciQplit
~i Inghi~i tOata chinina
1~i amint~te maid-mea .
pe care 0 avea
ea trebuia .sa se ca~ere inauntrul formei uria~e
provoca moartea
care era inca fierbinte
~i 0 invinse
pentru ca produqia era rMnasa~ri urma
devenita inapta
maistruI cel tinar ii dadea
fu urcata in tren
dnd 0 vedea d ezita
nu muri pe drum
fiindca-i era teama
ca'atoria-i placu
o scatoalca
nu ~tia incotro se-ndre3lpta
batrlnul Insa
ajunse in germania
~i mama zimhe~te dad ~i-aduce-aminte
si dori acasa
zimb~te pentro prima oara
la maica-sa
spunea inrtovdeauna nwi dievociki
care intr-o noapte
maica-mea
aruncase-n flntina
go'ea formele cu Jopata
pu~tile soldaTil'Or ce fusesera
~i Ie pre sara cu nisirp fin
incartiruiTi la ea
pentru piesele gigamice ale reconstruqiei
~i abia
dar nu ~tia
dndii povesti vecinului
de ce fusese luata ~i dusa de-acasa
'!a care locui,se-un tlmp
intr-o ~ra straina
o apuca !e~inul
de ce primise 0 'scatoao}ca
~i maica-mea statea acolo
~i trebuia sa lucreze pentru reconstruc~ie eu lopata
in mijloool germaniei ,dupa razboi
apoi veni prima vara
~i nu ~tia de ce
vara
$i a tunci se hotarl
toamna
cu cele~alte fete
$1 larna
cu care vemse
$1 iara~i ,prima vara
sa se auca in austria la Tarani
vara
sa aiba macar ce minca
ar'$l~a
$i-au ar$teptat 0 noapte fara luna
$i malaria
greierii cintau
maI.arfa
au trecut graniTa pe la passau
$i maica-mea
au fost prinse
scapa de moarte
~aranul
Cll chinina la care lucrau
 Ic dCllllll\:lSC
tala Illl l'11al a vea
. fjin.dca avea nevoie de eJe l1u-l CUlloscuse ni~iodata .
la munca dmpului murise la armata
inchise trei zile il ~tia doar din carti po~tale
maica-mea pJingea SoLd. Lippet Jacob Regi 25
avea in austria 0 sora Inft. Compo 8 Mitr VasLui
vroia sa mearga la sora-sa in austna Moldova
~i nu putea inte'ege D-Lui Schiiffer Jacob
de ce n-avea voie sa se duca Jud. Timi~ Banat
dupa care-au mai facut 0 incercare Romania No 443
~l-au avut noroc Lovrin
in austria au intrat slujnice la tarani VasLui La 7/Vll 1927
maica-mea a gasit-o pesora-sa Draga nana~a ~i buna
~i tata vaduc La cono~tinta ca io inca
a imilnit-o tOt ,aici la taranu! cu pnC1l1a mis sanatos ceace va doresc ~i vOO. Nui La
cind venea duminica .Ja lucru noi nou dec,it cazi a ploat binedetat. Amu nu
sa mai d~tige un ban de buzunar mai traba sa mai fac instructe de niciunfel
eI si ~motru ca amu mis ordonanta La un Lai-
Taranul ~ant. Pinan 17 a lui iunie cred ca ~i ios
devenise proletar acasa ~i det pute sa ~i veniti la gara
lntr-o fabridl din wels Mufti sarutari fa toti daLa finutu vost
tatal meti caruta
ce a~tepta in ulita
tovara~ii
cind era baiat de ~;lp';:'sprezece ant ~i caii-~i pierdusera rabdarea
sarise in tren din mers in sa.tul veem in departare se-auzeau tancurile
impreunacu alti copii maiea-sa s-a agatat de stllpul poqii
fiindca Ie fusese teama ~i fiu-sau
dnd armata sovietid disparu in tr-un nor de praf
a ajuns la ce!iiJla.Iteapat a1 satu~ui dupa ~apte ki~ometri sari
a tras caPUta eu faina de porumb A A
mtr-un tren 111mers
pe care tocmai o-adusese fu tras sus de so'dati
de 1a moara acasa ~i deveni el inSlJo~isoldat
in ~ura
fara sa ~tie ce-nseamna
nu mal deshama l~aI'
admira pu~ti,le
ii spuse maidi-si
ca e1 pleaca-n Iume nu Ie putea minui
llU ~tia incotro primi un aruneator de grenade
incasa 0 ;palm?! ~idupa citeva zile dnd trebui sa
 VCIlI II 1':1
se rami la amindoua O1'iinilc
~i dintr-o data fu f.lUmais,inge vara wuse ell ea dragostea
malea-mea
durere ~ spaima mare
intra intr-un ,lazaret fata-n casa ajunsa la tara
~1 cu ajutorul unui consatean
care nu luerase niciodata la dmp
pe care-l incilni acolo nu cosise flnul ~i
ee bucurie pe el nu mu:sese nieiodata vaea
I-a iubit
pacali moartea
pe taranul ajuns pro,Jetar
iudopindu-se cu bor~ de tanite
in prizonierat 1<1 americani care nu vazuse niciodata 0 fabrica
n-a mincat supade iarba 11l'Clvreo ma~ina sau insta.latie
n-a fa'cut dezinterie afara de semaflatori
n-a halit carne de cal pluguri
adu'sa-n zori de camarazii pra~itoare
care fugeau noaptea din lagar coase
sa taiecaii taranilor secun
l1-a murit ~i a iubit-o ~i cl
erau Onen
n-a suferit de insolatie
smgun
dnd au sta.t cu totii ,s~tam[ni dezitle pe-o paJ1~te
departe de casa
inconjurata de sirma ghimpara
serile impreuna
paziti de 0 mina de sOIl/dati
~i n-au~tiut duminicile prin paduri'!e austnel
ce-are sa se aleaga de ei in care l~l inchipuiau
elt au sa ram[na aeolo viitomi
incotro au sa fie du~i ~i inca lipsiti de gnJl
noptile
mai tiirziu s-a mai pus pe picioare
Cll ci,oco:lata amer!cana
eI in camarura lui din weIs
ea intr-un pod ,in patul ei
a mestecat pent~ prima oara chewing gum
iarna iucalzit cu tig1e
i s-a dat .in mina 0 f'Oaie de hirtie
el avind inaintea ochi:or ora~u'
~i s-a pomenit
ea ceruI noptii
in mij,locul germaniei de dupa razboi
apois-au luat
a luat-o spre austria
~i el s-a mutat la t~trani
el
~i-au locuit in camata de merinde
taranul
facusera nunta
a devenit proletar
cu mincare
situatia de-acasa era tulbure-acuma
primavara veni prajituri
primavara trecu bere
 ~1 Vlll
I'Si . !"Cll1j:i '~,nli,I1t\'1
au invitat compatrio~i u lucruri ieftine americane
apoi el scrise a:casa o bicicleta
J'~iprezenta In scrisoare sOTia~i adauga 0 poza mobila
se despar~eau J'nto,deauna In faTa casei unfrigider
dimineaTa dud el 0 pornea spre, wels ,~alucru un fier de ealcat eJeetri,c
~i ea avea In mlna galeata de muls lapte un radio
A •

el fura <llPoi0 sanie ,de lemne taOlmun

din padurea Taranului ~i farfurii
care nu vroia sa Ie dea nici un vreasc tata l~i lua ramas bun de la mama
~i Ie-au taiatt In zapada 11'1 fiecare dimineaTa [n raTa pOl1ii
la lumina Iunii olnrd pleca Ja WellS'cu bicioleta
sa nu-i auda nimeni ~i ea 11 Tinea pe unul din noi in braTe
pare:a ca lumea se rostuise pentr'll. 1U:tita vreme
v
~1 noaptea aceea nu se auzea deolt sdncetul ~l1cet al
atllnci au Inceput sa-i cherne scnsonle de-acasa
fierastraului
~i nu se dinea nimic ~i ~-i atra,ga d~tigu'l spre australia
afara de copilul ~i taica-meu
ce ea~l puna In p1ntec ~i maid-mea
dupacare s-aucertat ou Taranul ~edeau Impreuna seara ~i se sEatuiau
care nu !itia nici 'scne ,nKl citi acasa multe erauacum aItEel
fiindca acesra aruncase In clute cana de lapte a mamu ~i drumul peste ape era lung
~i nu-i dadea laptele ~i-atunci s-a pus prohlema
pentru care ta,ta lucra duminica la el sa devenim austrieci
~1 camara de merinde era neincapatoare
sa devenim ausrralieni
sau sa 0 luam sprecasa
aparusem
~i maica-mea ~i taica-meu
nOl
s-au hotarnt sa pornim spre casa
CO,plll
cu dteva saptam~ni lIllainte .
patruzeci~inoua
cin:cizeci~iunu eram aproape sa mor
cind am cazut Intr-un caJ'lai de scurgere
cincizeci~idoi
. . .. .
cmclzecl~ltrel ~i am ajuns <1JC3;sa
era cu neputinta sa mai stam la Taran a,lb ca rufele
pe care mama .Ie calea
~i ne-am dus In lagar
deja pentru ca,latorie
<l!~a.1 ,se spunea

unde se ad'lluasera ~i plin de singe

eel aruncaTi de soarta am strigat
din toate tari1e europel
ca ,flU m:ai v,reau sa stau alel sa mar

~i tata c;l vreau I'll rom;inia

 Ull Illlille

pe care l1u-1 ,~tial1l decll

A de dteva saptamini
era
I' In toamna
. Iui .
omlenouasutecmclZeci~i~ase v "

d: ~~e:~chn~-~m!uat. ramas bun de Ia rubedenii cl11!d.

qm sosit in gara satuIui vec~n
" I ~I matu~1 era noapte
~i trenul a pomit mai 'departe
copiii ~i am ramas .pe peron
au primit ciocoI:ata cu ~eful de gara
bomboane • care I;'amaSesecuHimp~uJ atlrnlndu-i in mil1a
banane dnd auzi de unde veneam
~i portoca Ie ~i castanu~ fo.~nea
~i ne-am bucurat de caIatorie ~i vintul aducea pina Ia noi miresmele dmpului
tata era ,sa n-aiba destul' b anI-
A
. taica-meu ~i-a aprins 0 ~igara
~ncerc sa explic totuJ. a apucat ba'gajele mai 1Cl! nadejde
v.
V1V tona.
lIlcerc sa-mi amintesc ca.a • maica-mea a izbucnit in pHns
~ad pnmele tancuri din via~a mea ~i ne-am ,pornit impleticindu-ne inspre le~tre
111gara budapesta, ne-am diutat rubedeniile
de care-~i aducea aminte tata
s-a oprit Joeurlui in dreptul mai multor case
tancui COU ~eava I'l1iJunga pe ceruI
torul era tacut in noaptea aceea de toamna
noaptea petrecuta pe banci
doar amintirile tatii gqnea'l1 pe uli'ri urllnd
tea~a sa nu pierdem '~e.gatura
neslguran~a pina se hotarri 'sa bata Ia un geam
timid
lnrtre timp se IHump I,asera 0 groaza d I
A A

e ucmri ~i noi incet

mergeam inainte hotarlt
~i iara~i strigam
pina ce vazuram {) licaf\ire de lumina
nu vreau sa raman aici
~i s-:a de'schis un geam
cl~d ~-a gasit in saIa de a~teptare
cellal'-I a<tepta U cu toPI.. trenuI bucuria asurzitoare
t y

eu insa ma-nvirtea m In Jllru I mesel. A • •

~i intrebari
A'

tOt ImpreJllr mer-eu ~i mereu intrebari

jllr imprejur noaptea aceea cu piine neagra
slanina
,sare
~i saltea eu panu~i
in banat am intrat intr-o Caruta eu eal d l . b V
v •
A A

meeput mso(it de tot felul de ciudat ". • ea'- un e intiia mea experienra eu totul noua
locul" rentz . dupa care 0 zi de toamna numai a mea
A na~:.eru, greutati cu aetele. #intorsaeasa
•
bunica ~i unchiul venisera cu caru~a cu cai
nemcrnator fata de'"eel c.e vrolau sa ~tie prea ' multe.
sa ne duca acasa
 nu-mi aduc aminte de pril1lirc arc sc.\r:\ nu m.li lasa pc nimcni
telegrama inauntru
care trebuia sa ne anun~e sosirea si ne temeam de el
sosi abia peste trei zile fiindca nu se Eisa m1ngiiat
dupace mingiiasem deja caii si pe care mama a vrut sa-l
ma uitasem la vaci otd\veasca
aruncasem graunte 1'1.pasan care insa nu minca piinea Cl
intrebasem deja de ce sta eoco~l sus pe ci~mea niei earnea
dud 1,1 vedeam de fapt pe cumpana fintinii in care infipsese ace
ma jueasem deja ineo:bul de pe u' ita ce I-au apucat
cu copiii din vecini ca.ldurile
care rideau de mine
fiindca purtam pama10ni tiro1ezi
nu-i intelegeam
~i vorbeam aItfel .ciecit ei
dn·d injurau dindeseara
re~inusem deja mal mull1:ecuvinte din 1imba mea eea
v sau etud suduiau in grajd
noua
el arunca dupa ea cu furea
taica-meu impaqise deja daruri1e
ci vorbele-i tisne<l!u!din gura
mama spa1ase perrtru prima data cu sapun de casa ~pe tata~l vedeam m,lI. dAd es sun de vorba cu el
viitorul nostru era inca nesigur
~i-am inteles '
ne-am mutat 1a bunica fiindca tatasi mama vorbeau mereu despre asta
care spalase farfurii in amenea seara dndamintirile prrnd gla~ .
ea sa-~i faea 0 casa despre camara de merin e a taranu Ul din austria
d - I
noile mele experiente
am inte1es
ineepeau sa devina viata mea v • l'
d\ tata ineerea sa-l extpAlce
ca nu puteam sta mereu ~a
nOl v

sapte persoane intr-o singura camera

in casa strabunieii mele
in afara de noi mai locuiau si ahii
oameniidin sat Ie ziceau colonisti
si ai nostri aveau mul tc oi
pe care iarna Ie pneau in beci
sieai si vite
a1 caror grajd ileuratau
iernile fiinu foarte reCI
Sl un dine mare ciobanesc
ca-n primavara vroia sa lucreze singur
si in primava.ra urmatoare
pe femeie n-o auzisem niciodata
vorbind
nu-i ~tiam vocea
Ii s>-aciat 0 ahaca>sa
care ramasese pustle
fiindca familia cu prieina nu se in t01"sese din baragan
. doar primavara invatasem pin a atunci
trei nume de tari si doua de orase
 nJllnca ~iiu. ~imtll1Ca
weh
ungana sa ridicicase
budapesta ~coli .
sa lucrezi pentru piinea cea de tdate tilele
~i romania .. . .
~i acum se adauga acest cuyin\:; necunoscut ~l larna apOi
care de asta data a fost atlt de grea
pe care oamenii 11 pronuntau cu groal.a
indt casele au trebuit dezgropate sa fie
la fel cum inainte un altul
inclt oamenii ie~eau afara pe hornuri
~i pove~tile mamei
ca sa se-ajute rntre ei
vecinilor
doar hornuri eu fum alb
satenilor
~i drumuri prin zapada
semanau atit de mult
ca ni~te tunele
cu eele de mai tirziu ale vecinului
ale satenilor ~i dorul de-acasa
• v
~l speranta-n acasa
ordine de chemare
pllnsete ~i disperare ~i timpul
neostoite inca care se cira
de la ultimul razboi peste prima veri
yen
jandarmerie
toamile
ascunzatori camuflate inca din timpul razboitilui,
lerm
la adapostul unor ziduri rasarite peste noapte
In dmpuri de porumb ~i na~terile
nuntile
adunarea la gara din satul vecin'
Inmormintarile
liste peste liste
~i scrisorile batrinilor de-acasa
cu nume ~terse in ultima clipa
~i Incerearile disperate de-a InteIege
cu nume adaugate In ultima clipa
Incercarile disperate ale multara de-a Intelege
luati de-acasa in ultimaclipa
~i hotarirea de a nu muri
vagoane vagoane vagoane vagoane
nesigurahta ceda
In tren 111 tren In tren In tren eeda de tot
crede Intr-o stare de lucruri definiti va
de ce dece de ce de ce
dmp desehis renuflta la viitor
dmp de porumb apoi viziteIe de acasa
miri~te atlt de greu de aprobat
coborlrea erau Intatdeauna 0 sarbatoare

sub eerul liberliber liber ~i se poveste~te

de Incerearea unor femei batrtne
eonstruqie
e greu sa nu zlmbesti
sate Intregi eonstruite
sa ia eu eIe la Intoarcere copiii
plna In iarna
 • ," • ,j A - t ,~

~I t )\1 vrOI:llI ~a S' 11110.11 ,\

~icum au fost prinse dqi 'ascl cr, u de pc-acum ridicale
din cauza fustelor prea largi iar na )tcrile
din cauza haine10r de duminica nuntile
pe care trebuiau sa Ie imbrace .mmormmtan
'" '" v 'I
e
eu once pret intrasera ~i ele in normal
retmute satele s-au golit
~i inchise trei zile moqii au iamas loeulni.
au crezut ca Ie sunase celsul loeuri. de na~tere
~i expediate acasa pe eare 01'men' 1 l1-are sa Ie revada vreodata
~i de-acolo in pu~carie. ~i amintiri
a~a spunea 0 batrina •
~i povestiri
ii fu dat sa auda din nou cllvintul cu pricina l~i mai aduci aminte dnd cu'
ele mai ~tii atunei dod
care-~i lucrau pamintul singure nu n-a fost chiar a~a
une1e aveau cite-un argat t:e ~ti~i voi tinetii de toate astea
luau pamint in arenda in vremea naastra'mai ti'rziu
1l munceau in parte unii s~au mai intors pe dr~mul amintirilor
agonisind pentru inca un pagan ~i-au fost dezamagi~i .
s-au speriat din nou de cuvintul ace1a dnd s-au intors acalo, .
teama de cuvinte n-au mai gasit nimie
teama de atribute1e, doar· dmpul elt vezi eu oehii
de care nu mai era chip sa scapi miri~te
n-a fost niciodata mai mare ca-n anii aceia Ian de porumb
v. v
~i bunica zice ~ivia~a mea a inceput 'Sa se Incropeasca
ca La noi ~n v,izejdia nu erau dedt doi (hiabur,i . rasarituri ~iasfin~ituri
•• • v

~1 lI1Slsta Inva~ind cite ceva despre olmer, i

asupra
cuvlntu!ui
v v A •
ca erau staplm
fiindca nu lucrau
inch ei ar fi trebuit sa fie du~i acolo
• v
lllsa n-au mers
fiindca aveau cUllo~tin~e la primarie
apOl ~t1rea
venita odata cu dezghetul cel mare din rasarit
ca oricine vrea se poate-nt0arce acasa
dupa ani de zile
pentru unn baraganul nu fusese decit 0 conqnuare
 ~.,ti~r.,('\ia ~ II~II.!:J I.. ~ll"Ii 'L1I::W:::1 grc~it;l
a ell (IHului ,.ni,,·1
I1lml nLl Ie schimba cOl1vingerea

Nascut la 21 '.Iprilie 1951 la Coml~u Mare (jud. Timi~), intr-o

familie de muncito~i. Urmeaza ~coala elemenradl in comuna natala, asemel1Jl unui mul1Jte 0 placa
iar liceul la. Sinnicolau Mare. Dupa stagiul militar (1970-72), plute~te spre cer
este, timp de un an, inva\ator la Borle~ti (jud. Satu Mare). ridicarea la cer a placii de beton
I~i im:epe srudiile universitare in 1973 la Facultatea''lc filologie
(germana-romana) din Timi~oara, dar esre oblig.Lt sa Ie intr~rupa na~terea in poezie
dupa numai doi ani; in 1977' este muncitor necalificat 1.1 fabrica, nici astea nu-s dedt cutii de locutt pentru cuvirlte
"Ceramica" din .Jimbolia. In ace1a~i an este reprimit in facuItate care te lasa brusc in urma
~i i~i reia studiile univ,ersitare, pe care Ie termina in 1979. Pina
in 1982 lucreaza ca profesor de limba germana 1.1 Tomnatic
peste noapte
(jud. Timi~), iar din luna ianuarie 1982 este redactor la ziarul atirnate de cabluri de o~el
timi~or,ean "Neue Banater Zeitung". in cap cresc cuvinte de b·~ton arm;J.{
Debut in 1970 cu versuri in "Neue Literatur". Numele sau
~i ne sprijinim de ele
figureaza in trei antologii de versuri aparute la editura FacIa din
Timi~oara; Wortmeldungen (1972), 1m Brennpunkt stehen (1979) in neputin~a noastra
~i P flastersteine (1982) ~i in rnai muIte reviste germane ~i roma- toate aces tea Ie numim "viala"
ne~ti din Transilvania. Poeme ale sale au :lJparut de asemenea in
scurt de tot
reviste literare din R.F.G.
Unicul volum de versuri al lui Wblliam Totok, Die V~rgesell- ~i ne poticnim
schaftung der Gefuhle (Socializarea sentimentelor),a fost publicat sillt interschimbabile
de editura Kriterion in 1980.
in seminarul sentimentelor
Fost membru al gruparii de tineri poe\i germani bana\eni
"Aktionsgruppe Banat", alaturi de Richard Wagner, Rolf Bossert, probabil ca pc urma toata ~leahta
Johann Lippet ~. a. la inceputul anilor '70. sta multumita la unison
intreg seminarul
s-ar putea spune aproape ca 0 familie
laolalta cu poeziile din ceasloave
poeziile chicotesc neauzite
sint divizate
POEZIE STUDENTEASCA sint alungate
STUDENTENGEDICHT din izolarea lor livresca
glasurile 0 iau razn;J.
~i apoi in pauza
via~a se desfa~oara uniforma ~i facIa
~i-au seos caietele de noti~e
ca pe ni~te pis to ale
limba ~i~ne~te
5i poeziile lui bl'echt intra in discu~ie
I DE CE SA T EM? I hUJ:l I i'l':/"t
. WARUM SCHWEIGER? nu mai m -. III lotQli
simt dintr-o clata cum sint fixat de dincolo
care va'zica ma descopera
fire~te doar tacerea mea
starn impreuna la masa dar eu mi-am Iuat demult zborul
~a-Ia-la-Ia-Ia ~i n-a mai ramas din mine dedt tacerea asta
mincam pizza ca 0 sdndura .
~a-la-Ia-Ia grosolana negeluita aproape jignitoare
povestim ~a-la~la-Ia ~i-acum se ridica
mototolesc in tacere un ziar ~i cade Ia loc
sorb din vin pune-n mi~care cortinele
nu vreau sa-mi cred ochilor danseaza
nici urechilor ~i-n cele din urma ride chiar
fumul se face tot mai dens scindura
pizza imi sta in stomac love~te peste capete
tac stinge luminarile
ca 0 statuie se-ntinde
numai asta mica ~i dulce vorbe~te fara oprire casca
se bltii,e pe 6caunul de pide ~i trebuie sa dispara
infuleca o-nghititura dupa aha
vorbe~te cinta ~i hapaie
blugii ei au dungile calcate
n-are sutien
in schimb are drlionti
imi rasucesc mustatile
~i ma tot mir
r<
ca n-am prejudecati
I\UTOBUZUL 33
fire~te imi place ~i mie pizza
33ER-S-US
~i tigarile bune
vreau insa / ~i nu pot pricepe /
v • • A •
sa mlstUl In mll1e ceva
atunci beau apa
aleg un plic cu ceai
~i se vorbe~te
China Black Tea
dar oare despre ce se vorbe~te
il miros
~a-Ia-Ia-la-Ia
il incerc intre degete
~i cinta ~i se bucura din apa fiarta a mai ramas jumate
~i are mare grija de blugii ei dllcati
mai pun apa
 ~i-lld.\I~. 11\~hil (\ VII. 111\11<\
arunc plieul pe masa
din LIZ. pI' bl rn I I' \I hii
nepasator
e noua jumate ii e deja-ntuneric
,I Lllte asa
poate ma linistesc la gindul piluleiinghi~ite
ma uit fix in noapte pe geam
apa din ~eava miroase a clor
apa da-n clocot
ma plesnesc peste genunchi
oparesc ceaiul
ma uit
am chef de muzica buna
contemplu umbrela veche
inchid geamul
ma gindesc la 'autobuzul 33
ma uit dupa autobuz
imi string gindurile
latrat de dine-ndepartat ca la ~ara
citesc poezia unui prieten
nu mai gindesc in Fraze gata facute
E. mi-a adus acum dteva zileo antblogie
are ~i el dteva poezii in ea
totul e a.tlt de trist
nu in~eleg ce mai cauta ~i a~tia azi
pe strada
sint atlt de grabi~i j:U;-;ANDWICH DIN MERS •
~i 33-ul trece iarasi 1M VORBEISCHLENDERN EIN SANDWICH
1'1 ora asta prin fa~a
~i tot mai stau aici nehotarit
iau dintr-un col~ 0 carte
o deschid un ora~ plin de fum
citesc 0 poezie de Douglas Blazek acolo
"Pe cealalta fa~a a lunii" in cafenea domneste 0 destindere anomma
ajung la versul "laptele devine melancolic" diminea~a soferii de taxi se bat
o-nchid la loc pentru clien~i
autobuzul a plecat intr-altcartier un domn in virsta evodi
miine am sa merg Ja servici cu 33-ul intimplari din razboi
de fapt nici nu-i adevarat zi de zi la aceeasi ora
rlliine-am sa stau tot la geam azvirle cu cuvinte ,spre santierele
aici in locuin~a mea de la demisol indiferente rezerva de fier a viitorului
cu fereastra inalta team a de-a nu fi admis
cu asfaltul sub nas exista-ntotdeauna amanunte care nu-~i vin in mlllte
cu gratiile paharele altfe! totul ar fi
~i covorul pline de praf in aparen~a perfect
totul gindesc s-a dus dracului ou-i asa iubito ?
In fa~a ceainariei chin \if~:lI\i pril, ·gi 11)( 1':/'11':1 IMINI~.I\TI\ TN 'I.. 1\1 .
infanteri~ti ai iluziei '/;'DI .fIT JIM FR()1J L'N Jl10RGliN
de la automatele care-~i man Inca fisele
D convorbire cu un necunoscut
nu vreau sa desfiin~ez realitatea cu palavre
realitatea incepe sa iasa la iveala
aceasta mi-e deviza
citeva frunze care cad cu ea m-am de~teptat azi dimineara
ziua in barba merita sa
medi·tezi la a~a ceva •.
aceasta cali tate a celui neindiferent zgomotelestrazii. patrund In toate ungherele camerel
mele
nu-i a~a iubito ?
raspunsul meu era
o tuse scuna ca 0 arma ridicata
dnd stam apoi in strada ~i soarele dimine~ii ma izbea
praf in par ~i nisip in cutele hainelor In fa~a
un teas care merge aiurea mai intens ca oricind ma gindeam'din nou la con~inutul
un sandwich din mers acelei propozi~ii
la nranzistor ultimele ~tiri despre rhodezia de pilda nu puteam scapa de impresia
o vila cu jaluzele violete ca realitatea amenin~a sa ma desfiinreze cu palavre
un pom exotic fara fructe oameni grabi~i ma priveau in fuga
in ce ma prive~ie in capetele lor
cei care pierd se pierd tot mai mul t
se na~tea un verdict fulgerator
nu-i a~a iubito ? ,prea pUTiriiprindeaude veste di-i ghiceam
inregistram totul
notam cum s-ar spune totul
cind treptele se fac tot mai joase se desprindea de pe scheletul realita~ii. pin a .~i
iar poeziile tot mai rare ultimul strat de tencuiala
cind scriitorii se ~i'1 clar nimeni nu era scandalizat
in banil delinga stalia, de autobuz
de propriul lor scaun
stateau cu to~ii adlnci~i in zia:re
clnd cuvintele se prefac in hlrtie ~tirile pe scun i~i atinge<l.u~il1ta, .
clnd creioanele se rup in spatele cuvintelor ~i'grabeiacestor oameni
statea ascunsa insa~i realitatea cu care citeau gazcta
nu eram deloc dezamagit
clnd totul trebuie luat de la capat canu inregistrez intocmai rindurile
atunci facem socoteala ~i tragem 0 linie printre care cred ca percepo, halca tot mai mare" de
realitate
nu-i a~a .iubito ?
chelnari~a ul~iserve~te clienrii 111cea mai mare graba
afara de mine to~i sint grabi~i
 lit -lip:" ·i,ld In"CI i\ it
.~, \\~'n li.L!ut'il·
~i aSIa nu-i 0 pura lnl'lJ1\pl.il'
i Ie • scul1,d '1:1.I'cpczeala
marunTi~1 se-ntinde peste me e dupa care i Ie pun iara~i pe masa a)a fel Incit sa Ie
in{:erc ·sa mi-oinchiupui pe chelnari\a-n pat poata citi
faTaiie deja pUTin bOTita interesuI Iui pare sa scada
de de~teptariIe de zi cu zi de munca
slnt amarlt
mereu acee~i de griji!e mereu ace'le~i imi spun' "azi - ma g,indesc - nu .fac declt gafe"
poate are ~i ea un SOTcopii ~.a"m.d" omul se scoala ~i iese din bar
dintr-o data ma-apuca ru~inea
locaIuI se goJe.~teincet
nu numai din cauza cheInari~i ~i-a chipuIui ,ei bOTit nu inT-e'1egcei-o fi apucat pe tOTia~a dintr-o data
nu numai din cauZa celor ce citesc ziaruI ~i a orei graba
ma,tinale
chelnari Ta aIearga de Ia 0 masa Ia aha
. ma simt ca un inu'us
atunci ma dumiresc $i ,eu
ca un strain prinu"e oameni
"munca"
am chef sa Ie spun tuturor cine ~int
benziIe rq"an te se pun in mi~care
de ce zabovesc pe-aici atitde :devreme de-aJara se-au<:lsirenede f<l!bridi
de ce am Ia mine caqile 'din pUl'lga de p.lastic ma gi'l1desc "benzi!,e rulante aIearga din ce in ce mai
ce Jel de carTi Sit'll repede"
~i ~ vrea· sa strig din toate puteriIe
chelnariT'1 se reazema de bar
imi pun oche!arii de soare eel mai bine ar fi sa-i spun ceva draguT
d~i aici inauntru e "umbra" de-a hineIea
ii fac semn
imidau pe data seama ,ca am mai !facut 0 gre~ea'la se-apropie ~i iara,~i ochii-i sint deo'data
necunoscutul de vizavi ma prive~te cu un feI ,de repro~ haitui\i~i cutele ,feTei i se adincesc cu fiecare pas
~i-a ridicat 0 dipa ochii 'din gazeta apoi seopre~te l,inga mine
"ceardtne"-mi spun ~i-J.proape-a~ VTea am uitat totce vroiam sa-i spun acum dteva clipe
sa-i marturisesc :ca m-am a'scuns de eI
~i ca vrajit nu-mi pot Iua oehii
ii cer insa foaia de la chipuI ei bo\it
imi )as privirea sa-a!erge peste ea imi intinde restu.l eu un gest
citesc numai titlurile i-o intil1d inapoi muhumind amintind de-un actor repetindu-l zi de zi
se uita la mine fadisa priceapa ~opte~te eeva aducind a "muITumesc" lii-mi ZlC
crede a~ti ca n-am prins nimic din conTinut
"actriTa perfecta"
~ticile ,sponive Ie-am ignorat faTi~ se reazema iara'ii de bar
asta ,I-a deran~at ceI mai mult destinsa aproape zimbind
cum a~ putea indrepta un asemenea gest constat ea e intr-a<:levar frumoasa
cum a~ putea schimha pa'rerea vecinuIui meu de cafca privese fix tablia mesei
nu se mai poate drege nimic ~tiind ca nu peste muIt
vreau eel pu\in sa-mi scotoehelarii voi parasi Ioca!ul
ii pun peste 'raqi
crede prohabiI ca ffint "poETVste"!sau earn a~a c-eva
, MUN_f' It LA 'fl' 1U:
ARBEITER IN DER Zit' '1;'LU
miinile pline de Jarma
~idiu1 presa ca per,Ide picura moale
Iutul patrat
degetele se-nfig in masa racoroasa
motorul zbiara apofta de lucru
cuptorul vJntura-n cer fumu.! negru
amestecat cu sudoare
~i ochii privesc incruntari
dupa soare!e
ce se balace~te in mocirle!e de noroi'
in spa'te-n hala prese!or razele vin
prin sparturile zidului vechi
lac de sudoare-o mina apud iara~i
rigla de pe cea mai rapida dintre benzi
J •..._ - --- --~
DESCRIEREA UNUI iNCEPUT DE SAPTAMINA
BESCH REI BUNG-r;JNErWocFIENA'FiFANGS
p~icul cu chenzina inceputa
sta singur pe birou
linga fotografia prietenei
te treze~ti
alUllgi lin tJr' hi U ll1tlL:i :\ In Z 1'1
~ncria de,5tc'pt~ltorului
benzi de magnetofon
torni peste ness 'apa fierbinte
. dupa care-ti clate~ti gura
scuipi in ·chiuveta amamI de ieri
aprinzi un paN mall ramasde duminica
mergi la huda
te spe!i
te gralbe~ti la autobuz
rinind in mina geanta
intinzi abonamentu'l Ia control
ii faci un semn Idin cap portarului
te zgiie~ti la pi-cioarele blondei
imcepi
NOUA SUBIECTIVITA TE
I -NEUE PRIVATHEIT
"-
prima rigara inca in pat
J e la fe! de amara ca toate tigarile din pat
lacare-mi trece prin minte 0 metafora
inima albastra
~i trebuie sa ma gindesc pe data .Ia di~eele
care Improa~di de jur imprejur in 'literatura
~i nu doar In Iiteratura
ame'stec mai departe In 'supa de V'arza '
~i imi inchipui cum ar fifost
daca de pilda-n 1923 un cirpaci. mi-ar fi'
 facut un portret
frumos kitsch fidel
am terminat de mincat
iar~i fumez ~i ma g~ndesc
la illlimaalbastra
ra.ceala mi-a trecut deja
prafu'1 intra pe geamul deschis
trec fete imbracate frumos
o ma~ina dupa aIta
o propozitie du pa al ta
\ . ~ independenti fata de ~abloane
~ INTrrMPLARI TRAITE/
ERLEBNISSE
incerc sa mai scriu ceva despre mine
iau bilete
ma urc in trenul de noapte
ma indrept spre metropola
in Jata tfostu:ui palat regal
stau soMati in uniforme de parada
in fataambasadei siriene
stau subofiteri de mi.Iitie
Ia parterul hotelului intercontinental
imicumpar tigari grece~ti
intr-o cofetarie
ma~inc 0 inghetata de-a'npicioarelea
seara stau la pove~ti cu scriitorii
despre Iitera tura no astra
Slnl III dcmnat sa Jiu pragmatic
va:wsem pina acum 'literatura
doar ca a\~iune
p~ deasupra mai ~tiu
ca~i intre noi bintuie un conflict de generatii
generatia mai vechi lipise inca manifeste comuniste
noi insa ne-am na'scut
dnd mijloacele de produqiedevenisera un bun al
tuturor
revolutia n-a luat sf~r,~it~nsa
la drciuma
chelnerul pune pe masa un toni'ac dupaaltul
muzica urla
nu fac nici un compromis
un scrutor povest~te cum a de venit comunist
1'1il hgarull de la uirgu-jiu
literatii zic eu au devenit mai
~i cred ca un poet se poate ascuade
de propria 'lui teama ~i-n spatele unei munci ,domestice
pe mine mai nou ma im:leamna
la scris
scepticismul e oricum defaimat
bob dylan stereo
slI'1t attt de Itervos
incerc sa-mi ascund tremurnl degetelor
rdati-ile ,conditioneaza li-tera:tura
uit de metropola
ia brare-mi doarme prietena
dnd ~i dn,d 'aprind olte-o tigara
 nu ~tie la ce ma gindesc
la micul dejun un ou
~i p'1ec la drum mai departe
Nascllt In comuna Lovrin (jud. Timi~) la 10 a;prilie 1952.
Fiu!. unui morar. Urmeaza ~eoala generaJa la Periam (1959-67)
~i lieeul la SlnnieolauMare (1967-71), apoi cursurile Facultlltii
de filologie din Timi~oara (germana-romlna) Intre 1971-75.
Lueredza ca profesor de limba germana la 0 ~coala generala din
Hunedoara (1975-78), iar din 1979 este redactor pentru Banat
e abia 20
al saptamlnalului bra~ovean "Karpaten-Rundschau".
vine la mine Debut eu versuri In cotidianul "Neuer Weg" din Bucure~ti In
o tinara muncitoare 1969. Debutul sau editorial 11 eonstiruie volumul de versuri
sudoarea ei Klartext (Text raspicat, 1973; Premiul pentru poezie al c.c. al
mi-e binecunoscuta U.T.C.), urmat de noi culegeri de versuri: Die Invasion da
Uhren (Invazia ornicelor, 1977), Hotel California.,I (1980: Pre-
ne iubim
miul pentru poezie al Uniunii Seriitorilor), Hotel California II
nu avem nimic deosebit de povestlt (1981), un volum de proza seurta, Der Anfang einer Geschichte
o noapte Intreaga (Incepurul unei istorii, 1980) ~i un volum de proza pentru copii,
da zic Anna und die Uhren (Anna ~i ornicde, 1981).
cia zice Richard Wagner este 0 prezenta eonstant~ In presa germana
din Romania, publidnd lirica, proza, critica literara, eronici de
~tie ca scriu poezii
teatru ~i film, artieole. Poeme dIe sale au aparut In traducere In
dece ginde~te ea aproape toate revistele literare romane~ti. Figureaza In mai multe
de-aia ziceu antologii: Wortmeldungen (edirura Facia, 1972), Vorliiufige Pro-
ma samta tokolle (editura Dacia, 1976), 6nkihallgaras (In limba maghidra,
pink floyd ZlC editura Dacia, 1980), Pflastersteine (editura Facia, 1982), Nach-
richten aus Rumanien, Hildesheim, 1976, etc., publidnd de ase-
da zice
menea versuri ~i In reviste literare din R.F.G.: "Akzente",
n-am altfel de muzici "Litfass", "Nachtcafe", "L76" ~. a.
nu Zlce Intre 1972-75 a fost unul din membrii gruparii literare
da zic "Aktionsgruppe Banat", care a reuriit pe dtiva dintre cei mai
e-fl regula reprezentativi poeti tineri germani banateni, printre care Rolf
Bossert, Gerhard Ortinau, Johann Lippet, William Totok.
da zice
Actualmente este pre~edintele cenaclului scriitorilor germani din
ne iubim Banat "Adam Mi.iller-Guttenbrunn", de pe llnga Asociatia Scriito-
da ZIC rilor din Timi$oara.
Iflcepe sa se-ntunece
da zice
e-n regula
da zic DIALECTIcA
se-ntuneca DIALEKTIK
da zice
ne-am dat seama de condltii
am hotarlt sa Ie modificam

pe urmaau venit al~ii
care~i-au datseama de conctitiile
modificate ~i au hotarit
sa. kmQdifice
au modificat condi~iile
modificate
s~ h'~~1 i !t:U'L b. burL
fen mcncl r dc «(()rpuccrni ·ia
ordinii slabil"ite
prin discutii amanuotite
sa scoti in evidenta stari
de lucruri preexistente
contributia noastra .in aceasta etapa
este premeditata ~i proprie
unui nou punct de vedere

pe urma au venitaltii
care ~i-au dat seama de modificarea
conditiilor modificate ~i au
hotarlt sa Ie m6difice

au modificat
.
modificar'ea
.
conditiilor
modificate CEL CE DESCtNTA PE$TII
DER FlSCHBESPRECHER

ma rostesc prin peretii pe~telui

fiecare cuvint sparge unuI din pereti
de j'demiideani ma indeletnicesc cu spargerea peretilor
pe~teIe insa nu I-am spart
o tin una ~i buna :
TEXT RASPICAT (1973) numaruI cuvinreIor meIe este cu unul
KLARTEXT (1973) mai mare dedt numaruI peretilor existenti
deci am sa sparg pe~teIe
am sa mai am Ia indemina un cuvint

sa-ti stabile~ti re~edinta decit nu cumva sa

in acest peisaj prolix ma bllbii
cu gesturi ambigui
sa ingenunchezi necuprinsul
In clmpul vizual
CUR$UL FATAL Ai. VIE'!'II UNLIt
BINECUNOSCUT LIRI
VERHANGNISVOLLER LEBENSLAUF
BEKANNTEN LYRIKERS
sfatul ora~ului a hotarlt ca, pine
cunoscutului liric ewaldsabelmann
sa-i dedice un monument ceea ce
fire~te binecunoscutului liric ewald
sabelmann nonconformist de felul
lui a refuzat dupa care sfatul ora~ului
a pus sa fie transformat Intr-un
monument, care a fost imediat a~ezat
In fata sfatului ~i prez~ntat In presa
fapt care In ceea ce-l prive~te a a vut
drept urmare di binecunoscutul
liric ewald sabelmann din cauza
libertatii de mi~care tot mai
redus~ a fost pus In imposibilitate
de-a ma.i scriefapt care pe de alta
parte a dus la cufundarea sa In uitare
adica Insemna ca nu mai era bun
nici de monument Intruclt cetatenilor
ce treceau pe Ilnga el nu Ie mai amintea
de nimic ~i astfel sfatul ora~ului
dispuse ca liricul devenit necunoscut
sa fie Illdepartat iar blocul de beton
dus la marginea ora~ului ~i azvlrlit
Intr-o groapa de gunoi unde
II) 'lll',lIl. 1111111i 1II'1n~it(\I' -;\11
prodlls If. nsforrnari org< nice din
EINES cele mai Str<ll ii care au avut drept urnni-e
ie~irea Ja iveala a conturelor
unui pom Inclt dupa. scurgerea
unui an 111groapa se afla un porn
In toata puterea cuvlntului
care In primavara a dat florile
cele mai frumoase pretuite ca
atare ~i de gunoierii ora~ului
~i e aproape sigur ca tot ei
au fost cei care au rasplndit
In ora~ vestea despre poetul care
,-ar fi transformat Intr-un porn
~tirea se Intinse Insa ca 0
vllvataie pe strazi ~i deo
camdata presa locala a fost singura
care n-a amintit-o aVlnd drept urmare
faptul ca In pr1mul week end
toam lumea s-a Infiilt1\at la marginea
ora~ului ~i toata dupa-amiaza a
ascultat cu atentie murmurul
vlI1tului prin coroana pomului ~i
seara plini de remu~cari
s-au Indreptat cu totii spre
casele lor cu cite 0 floare la
butoniera ceea ce a dat 1l1sade
glndit sfatului ora~ului acesta
a luat masuri de urgel1\;) t.:~\I"
au constat in faptul ca s-a inregislr:H
pe banda murmurul vintului prin
coroana pomului ~i s-a lansat
pe piaia discul care se primea
automat ca supliment chiar ~i Ia
brutarii ceea ce a facut ca pe bra vii
no~tri concetaieni sa-i apuce discatul
entuziasmul iniiial transformindu-se
in ir,itare ~i nu peste mult ,se puteau
urmari in presa pareri ale unor cititori
care cereau taierea nein tirziata
a copacului de la marginea ora~ului
sfatul sensibil ~i receptiv la asemenea
probleme se ingrijea intotdeauna de
toate cererile cetaienilor se aduna
deci in plen ~i harari in uminimitate
taierea copacului decizie careia
i se dadu curs neintirziat lemnul
rezultat fiind repartizat
familiilor nevaia~e pentru incalzire
sosi ~i anotimpul rece ~i curind se
puteau vedea nori gro~i de fum care
se ridicau din. co~uri ~i se intindeau
ca ni~te dire negre pe tot cerul de
unde ~i panica trecatoare care a
cllprins papulaiia potolita insa in
cel mai scurt timp de ditre sfqt ca.re
I rill mijlocil'ca I rc~c.;iIllc.l- ~,~I -brat
starc de doliu pc durata nedeterminata
dupa care hiar cloacain eu totul alte condiiii
luoru'rile au rein.trar ope fag~ul lor obi~nllit
INSEMNARl DE 1 MAl
NOT/ZEN ZUM 1. MAl
ne-am pierdut 0 vreme din ochi
in padurea de oameni lozmci ~i steaguri
te-am regasit inaintea unei tarabe cu mici
cascai gura la tat felul de aameni
atirnaii ca ni~te sugari de sticlele tulburi de bere
am zis ateniie am tras 0 poza
am aiel'gat prin pare
unde ~edeau bunieii uitindu-se timp
la cine ~tie ce le-o fi trecut prin cap
Ie-am ris pur ~i simplu in nas
in euforianoastra ne-a trecut prin minte istaria
revoluiiei
ne vuia deja capul de-atitea date serise cu ro~u
ne-am repezit val-virtej la calendare
ne-am pierdut in coleqii ingalbenite
pe undeva pe la inceputul veacului am dat din nou unul
de altul adulmednd garoafele soeialdemoerate
ne-am uitr.1'tla Doi in.'/ine din inaI.tull po~tretelor
bunicilar
ne-am radicalizat uimitor de iute in fatografia
alb-negru
pina ce 0 aversa de pl()~\i' 11"~a
ne-am tras la aclapostul copacilor
care ~i-au deschis pe dataumbrelele
erau primprejur ~i multi cu steagurile
i~i ~teageau ploaia de pe fata
cu sufletul la gura insa cam tot a5a mai zici la
u·el)Ui~sa fi fost prin nouasutezece
51pun em punct
tpoEiiEPENlli~
GEDiCRY FUR M.
citesc de mai muIte ori textul ilustratei
privesc insistent imaginile
caut sa ma conving
ca In realitatea acestei ilustrate slnqi eu real
dteodata
dnd ma urc in autobuz
ma .cred la mine acasa
s)mds cli.I' s ,,~jll(ktla gllld's' j'i· '[II" ~\ 'hi. '( du ,j 1 i ,j )nil in:tinLC
gindtlrilor sa te ~jjI ,bar:' $i Ij'l iei biJete 0 iei inainte a
ma trezesc privind :taxatoarea nerabdator
ca~j cum a~ ~ti ca are sa ma Il1trebe ceva
dimineata ma trezesc 5i Imi Inchipui ca e dimineata
irncep :oiua gindind in propozitii intregi
repezeala vad soarele luminind inauntru prin U5a balconului
5i gindesc pe dataca soarele lumi~eaza Inauntru
prin u~a balconului
dupa care se il1'staleaza cu reguIaritate un sentiment
de fericire
pentru care riu am nici 0 explicatie de-a gata
am renuntat sa ma mai supar pentru atita lucru
ies pe baleon
~i vad padurea
5i spun "padurea"
de parca locmai a5 invata 0 limba straina
sau a5 vrea sa fixez cumva gindul'
nu demult in plina noapte
nevasta-mea s~a lipit de mine
mi-a spus prin somn ceva pe rom&ne~te
5i fara a se trezi s-a intors imediat dinspre mine
~i a tacut
in somn parea sa fie speriata
dnd i-am povestit a doua zi
a rlS crispat
nu mai ~tia de nimic
ce u~or Imi vine sa vorbesc la plural
uneori tinjesc dupa plural
e greu Sa prive~ti lucrurile izolat
m<Lidemult se 111tlmplasa fiu fericit
pe atunci nu-mi risipeam gindurile In calatorii
erau zile dnd incercam sa-l11i 1;1111 II"S' s()~ia a/"i nu Ill. i Slllt III SI. r da
I,i·i () Inrrcbare
din Clnvingere la ca mai lI$ • ra
su.pi iune ma apuca un fel de
pe vrernea aceea chiar ~i· spaulia se putea exprin1a in ameteaEi
cuvinte ra.tacesc pri'l1tre obiecte golitt de goindwri
aveau loc necontenit explicatii cind ~i clnd ma ajunge aducerea aminte
~i tot timpul se instala acea veselie uneori simt nevoia
pe care 0 hsa in urma de obicei discutiile sa fotograrfiez ,tooul in jur
lumea ni se arata in propozitii corecte. a fost un timp clnd nu puteam vorbi despre realitate
nu aveam nev6ie sa ne crampon am de nimic decit pe baza de fotografii
caci flU aveam impresia ca trebuie sa ne cramponam de in asemenea momente nu eramin stare sa scriu. mCl
ceva macar
ne mergea atlt de bine o singura propozitie
inclt nu mai eram in stare sa vedem gesturiIe de pina $i gindul la literatura ma fa~easa cad prada
fiecare zi disperarii
nici nu mai observam de piIda cum ne facem patul scrisori nu mai puteau apare caci insu~i gindul
cum mindim cum sp~ilam vasele idee~ de sctisoare
nu observam cum ne iubim facea scrisorile cu neputinta
zilele treceau ca in fiIme nu mai scrisesem nici 0 poezie
dnd ne trezeam dimineata fiindca nu vroiam sa in~el oamenii ce se interesau
ne aruncam privirea in foaia locala de poeziile mele
ne gindeam apoi la ce film sa mergem
cel mai bine ziceam e dnd ie~i dintr-o sala de CInema am incepur'sa vorbesc la trecutdespre '
la unsprezece dimineata ceea ce mi s-~ intimplat §i mi se intimpla zi de Zl
~i nu observam ca ne insoteam cu disperarea fili'fldca in a'St fel am luat ~i 0 iau ca litera-tura
disperarea nu devenise inca de-a noastra ~i am putut ~i pot in ast fel sa ma tin oarecum
stateam adesea in penumbra barurilor deoparte
cu prieteni curajo~i de ceea ce m-a amenintat ~i ma ameninta cu sfl~ierea
~i discutam despre disperare
discutam despre conceptul de disperare am pomit la drum doar casa vad cum arata alba iulia
de fapt nu discutam decit despre concepte in zori
mai tirziu s-a dovedit ca nu erau decit vorbe goale am ratacit prin cetate
am incercat sa-mi aduc aminte de Vlzlta mea aici in
noiembrie 1973
n~ nii-am adus aminte nici macar osingura propozitie
pe care s-o fi rostitatunci
mu,lt cimp am crewt di~tim ce era de facut ure treptele sus amintire din filmeistorice
fiecare intrebare era ~i un raspuns m-~m uitat in celula lui horia §i m-a izbit frigul
nimic mai bun declt sa poti pune intrebari am vazut apoi in stinga fotografiatul interzis
 ,m III 'cr at sa pr nun!. cxpreSl1 a "adevarata
stare de
lucruri"
am notat ceea ce obseryasem. am Inceput din nOll
sa vorbesc despre mine In POEZII
dt 'timp are sa ~ina

am cumparat 0 ilustrata
am scris pe ea 0 adresa
~i am aruncat-o la cutie
fara s-o fi privit

• v
am pormt spre nevasta-mea
Insa n-am ramas INVAZIA ORNICELOR
fiindca Imi aducea tot timpu! am1l1te de nevasta-mea DIE INVASION DER URREN
dnd ma uitam In agEnda
ma izbea tot mai des asemanarea cu taid-meu
am facut unele gesturi ~i' Ie-am recunoscut pe
. ale lui taica-meu cum ornicele ni s-au napustit asupra
mai demult nu mi s-~ Intimp!at a~a ceva niciodata cui sa-i mai fi batut atuncea ceasul
primavara ajunsese sub supraveghere
adio timpuri cosmice
am Ihceput sa-mi descopar ticuri
care-mi erau necunoscute
pare a ca devenisem un altu! ciclurile de pe perete au fost razuite
am avut revela~ia unei linii suverane
~i atunci am ~tiut dintr-o data
care ne-a astupat superbe temeliile
ca nu mai pot spune nimic C<,l lumea despre m1l1e
nici yorba de vreo devenire sau scurgere

chefu! de yorba mi-a pierit am bljblit In natura devenita saracacioasa

am devenit nesigur chiar ~i pe ceIe mal simple cuvinte
vocabularul mi s-a atrofiat
m-am descotorosit de necazuri la feI cum scapi. de
balast.
am dat de neutralizare ~i indiferen~a
obiectele la care am ajuns
semanau dintr-o data unele cu al tele
cautam ~i n.,am dat de. nimic cunoscut
totul~ra vid totul era omogen
golu1IodaJdi-miparit In capetele noa tre
timpul I-am dus la iarmaroc
am dat deoparte mahmureala zilei de luni
moneda de sub limba
ne-a facut orele oeincapatoare
Ie-am Insemnat cu ban ~i cu stema
In capetele patrate s-a strecurat disciplina
au Inceput sa ne haituiasca ma~ini
Intr-o evadare aberanta
staruiam In sincronizare pe nea~teptate
ne ie~ea In cale banda rulanta a timpului
con~tiin~a a ce ne purta
In neguri In~eIatoare
de-atunci Intruna se napuste~te timpul asupra-ne
fapt care nici macar nu ne mai scoate din sarite
ne aga~am atunci de unde putem ,
~i ne lasam In voia curentului
de-aceIa~i lucru ne-aga~am Intotdeauna
purta~i fiind Intr-un continuum
alcatuit din momente repetitive
pe care uneori dnd ne mai tragem sufletul
sau pre~ de 0 ~igara
11numim via~a
DUPA-AMIAZA BANATEANA
BANATER NACHMITTAG
str11'1gereade mlna ~terge frontierele mi~care
lenta a camerei peste ogoare ~inut Incarcat de sperante
Jil1 el illgr lp t· r pi d hise di. u~jile
pline de gr pi deschise ~i 10tre ele
mereu iara~i~i iara~i fleacuri din astea
~vabe~ti cuv.intele se-arata-n curu gol
legaturi de familie ~i semne discrete cu ochiul'
berea aia nici nu mai :~tiu cum a fost zorzoanele
anilor In istorii de familie pove~tile interminabile
despre moarte ~idespre coinciden~ele~ncarcate
cu destine ghiftuiti de tot felul de istorii ne'
instalam in camera dio fata vorbimmai repede
banuieli iotelegeri in cele dio urma ne dam seama
de stadiul revolutiei din capetele noastre
~i iara~i increzator VENCEREMOS !?
iar drept fundal 0 polca-a orologiilor
LACUL DIN CRATERULBOMBEI
DER AUSGEBOMBTE SEE
ma~tile s1il1J00iS'e
zici ca.t1etntrerup diJsOutiil'erioastre
Indt a!llUlnaidIl;d vorb.im despre oameni vorbim
de idei ia.r d.nd vOI1bim despre idei aprOatpe nioiodata
nu tp'omenim de oamen.i orice propozitie perfeota
trebUJiesa 1JrIeZe<1JSlCa
neincredere arlechini zgomoto~i
pe IStdzi ma feresc de mellaforde astea precise
ne aflamacum Ja un pas demar~inea cuvintelor
amintire-a unei poe~ii de dragos.te de enzensberger
care .nusemailasaex.Prim<cta~n cuvinte sa trebui.asca tot
din cuvinte sa dairelatii despre alte ouvinte
anumite cuvirute gesturi f.ormuElri ne Intristooza ~izici
 ~)ll1l1rri \iWII ii, I • II ·.\~Iq 1.\1'
ca-n~ra.mad~m me'reu rlClpll'elJetuJJri'rezlJ1cd ,tl1,dn s:l
d'ill lCI11l1
pll telll

fa{;e <:ire {;eva cu ele ~i pielea ne-o pazim ~tiind

ca ,e l1idicol ne pazim insa pidea buohete uPia~e de
flori. un barbatt I9tape un buohet u~ de flori ~i-~i
barbie~e pi;ava de pe chip ,coil1itlurele
cuv.in:telor
Ie Slparg culo'ri abia .palpabile mia'r~ni a,le ochi:lar
cuvinmlui a,le nal$ului CUvintului ale g.um
cuvintWui aile chipului cuvinMui ochn.[ar trebui
picta~i eu ochii nasul cu nasul gura C1J gura
a deveni't atl'1:de complicat ou toate
detaliile astea
[Z~~:J
LOKAL

In tavan serpentine ramase de a:nul

treout. Pe perete, true de designer, un opt,
invitind la aafea. 1I1soript-ie clara, ungalbeni,ta: ]ye~ivii
ELEGIE LA 0 CAPRIOARA FUGIND
ELEGIE AUF EIN FLIEHENDES REH
nu pIiimesc nimi,c. Goodeven,ing NeIu, striga
un p~ci. Ride strident. Roste~te propozi~ii
din ora deengleza. Nene da-mi un leu! Jur
T e zaream din tren, troceam
pri!l1rnri~,ti. Padurea urecea
lm.prejurpe meses1Jau stidele de bere
de-un maro murdar sau tulburi verzi. La a~a
din imagine-n imagine, lemnul i-I aveam
ceva se vine in\olit in confeqii din astea, Se bea,
in buzunar. Atirna in fat-a geamului, de pard

se da pe bautuJra chia,r ~i banuI care ma.i ram1ne

ar fi Cre&Cutdin tren. P.Piveam I'a ,toate
dupa apa, gaze, indlzi,re, curen!, ie~iri1e la iarba verde.
astea, te priveam in fuga, rlzind te
PatJ:lula,,de mi;1i~ieintra'nal~ntru, ramine tacuta la
tejghea"
pri"\neamcum pmntIie imprejmuitile I10astre dis
pareaa. E~ti ia;ra~i, a nO<lJstracaprioara, tu fuga
~i ies iara~i. E ~i 0 fata in gin~i
lipi~i pe ea. Batato<lJreIla ochi, cu parul vopsi,t
~i fuga ta se aHa sub ocronir,ea l1Joastra.Din In negt"u. CheJnelri~a doce 0 'C,afea,aburi.nq.
spanele geamului vedem de ce 'sint insa
 printre discu~iile care pllu LcS
SealI"a,~igarile i~i rod tutunul
pc ne:sim~ite.
1111,1 '1'. l~ j
Murc~ul pc la () omi'enouasute
t,reispflezece, mel'g. La ~coala se vorbe~te
ungJUre~te, cOipile. Vmle vara a.marlta
a bunicii. America. Iluziile strabunicului, moara
se duce pe apa 'sirmbetei, li.nia HambUlf,g-Aine:;ca.
Mare elt 0 carte 'Po~tala. RazbO!iUlI bate 1.a u~a.

\
---. --- ~.
-
INSEMNARI IN CRONICi\_~M!LIEIJ
----------... Domnii ~n fata V'alurilor furio3Jse
de 1'1. Ca'ttlaJro. Gne ,cu cine pUl'ta razboi,
NOT IZEN-Z[JRF"AMlrrF:NCH RON I K n u era inrca !impede. eu tiOate acesttea i se·
impotI'iVle:w mar~ii. M~nui:torii penei
dormeau 9ub pleoa.pe grele de
veaJCUtri.Buruieul ~i-:a '}ouat
inima-n din~i, baJioneta a sarit
din Ce:aJS,in timp ce rmer~ea
Cineva
prin plaalie, illlJOetasa mai ploua,
ina]~a
un nor gonea un ralwl,
pe urma a '!recut, de cum a
a jUil1!s aalsa.

Ele urcoau
in
adine.
Roth a nas'C'ocit TiJm;j~l'a in 1918. Tinarul
Gabriel, insa a9lJaetrla deja 0 car.'te, indt
Un ee.r inaJlt
mai biJne nu l11Iaispun nirmi,c. Apasa;rea ne ~Lnea
de prima vara
in ~ah. Cui nuex,eOUitla, i ,re tragea un pel1daL
se boltJea'
Si-odata cu prLmul negrupe care 11 vazu
oeaSlUlpr'a
bunica, ce l11'ailargi,rea mn~tiintei.
amin1Jil1ii.
Cu deosebita 9tima, domlllii mei, tOMe
sCrWsotnilede dupa 0 revo~lUtie e'~U1ata~
Desroidere A~ va'ud, oine impinge tarabo<Lrt,t:a::mai
in'spre aJdi:nc. depa.rte spl"le~~~6tt~ stJab~li'tat'edimavk~,
Prin toomna eu tramvaiul doi.
Cu doiul In frunz.i~l ,sclipi,tor.
De brat eu 0 femeie, 0 vrajirt:oa.re-a
vlntulUli. Hai s-o pornim
In c'<Urteacea verde.
Parintii-n panraloni seurti, in gura
eu batoane dulci, se dau in calu~ei.
Tree taautieu pu~til,e tla 'Ochi peste cimp.
Apoi se due. Spf'e pa.rtil,e CdiJabinsk-ului,
einci ani de ~~le. Hei, clair despre astJa nu se
vorbe~te.
DimiOoeat..1in lungul urmelor
gl~tii. Nici nu era chiar a~a de
netoo. Muh mai de multo Pc dad
bunica ern inca un eopil ~i mult mai tJlrziu,
pednd,' cOipii fiind,dezgropam morrol,
biet soldat au copeicile-n palma. Ne
tra,nsportJa 'Uin·tPaJOtJOr
OC'U ,remorrca din
satul vecin. In mlini au sabii de
lemn saream d.in tran~eeJe razbo1Jului
trecut din cele pe j1imate ingropate.- '
Odata statelalffila gJamcL Solda.~i ,aJerg;aiU
pe~te pa~une. Era V'ara. M<lJn;evrelede vara
er.;w pe 51f1;r~ite.Pa~i pc urmde ploii, UJrima
gi~i in :wri. Ma.i demu1It, Pe clnd bunioa
inca un corpil. Pe c1,OJd noi. 0 sageMa
imi zbirniie pc la ur:ci::'hi.
S-adus.
Unde sint eei dragi.
Nioi un ffiQlff03rrlJtoid.nu-i sa-l poti ara'ta.
Doar serisorile astea, de tot mai multa
'Heme avirud nevoie, plna .sa taoea
InVr-o limrba pe-nteles.
P.e-:aliciziua ml e eeva de groaza.
Ma~iMlreeretree ;sint :
cister.rnade lapre, ,Ho-,ul de h CAP, ~l-n fa~a
de rt:01toamionul eu marfuri.
Pere~·ese srrica-n oopaci. Inca
ml-i ~ini~tre.Cline:e-~i utIa
urlemlspartca ni~te eioburi. Coco~ul da
drumul unui 9tpigat de do~ca. 0 l1)otoeicIeta.
tl ffilai ~tiJipe reI oarre oonduce ? Spre
prinz peate se-arprorpie 0 fUirtuna. Ca ho~ii
umbla e:uv,iJoteileporindi,sau~ii. Po~tJa~1
aduee 0 telegrama. Ma~ini care tot tree.
Ziua, '<lIici,im e oev,a de groaza.
zau ca nu.
tn grajdurn, in C<lJsanOaJstra, e LnziJdita
o gn
AV
uT ata de. zgropa;se
••i,tH\a t'uJ.1Ceasca.
tiglele ro~ii, aJdloc '9Ubdeal, £n n~sip unde
curgea ooa;ta Mrur,e~l, Ieocoalsc-.afara din
pietris, bucaita au hUicaJta,<lJmicakat pe ele,
pioi'Ofl\lllm1-'C<lJCUi'ffia
ill peret:e, in ca,sa, dinco1o
de ea bate vintul, tllmpul, i'11gma a;m pietris,
 Ty~o 11 ,:'d I1I'm'( ri -j 111' 1-, 111I:l,j c1a\i-llli un IJj,t1u
undeol1Jrgea odata l:'Otul, 'C'llvl'nt cu "UVI'II!
de l.ar ,supra uVbl1cclor melc ~i va promii
nisipul, de care mi-e gura plina. '
sa ma fac I1Jcvaz'Utprin·tr-unul din nodurile
ramase 'Iibere-n tablilil ·mesei.

Dupa-o Iupta-n citate ies pe bakon.

Se datJiJna ,<1IU ba tronuJ pa'l1lI1flm.
Tronul pa'l.1,oil'Olr?Sub inbne ·tJP<1If.icui
scurg'ind'l.1-<seIin.
N OOjpte. N OOlpte fara somn. Imagini ale
inSQIll,Mei. Che. Angda. Mai.
DIGRESIUNE DESPRE RADIO August. J<1In.Deren-iilli
EXKURS VSER DAS RADIO obsedant, mi'stificat. Cind voi fiaJU2~it Ll1Jdia
o<1lra'OlJIVi'Oltl1JI
"twist" ?
NOIaiptJe fara somn. Ra.dioul e un
ochi uria~ care nu vede.
E august, ies din oEi~direa po~vei
prin u~a tJumall1'ta. Scr;tsori, Ciare 1000tro. Gaz,etJe, ca'svra.re-a vbS1uluil1Jltimilor
tmi vine in min,tiC Janni.ngs. Jann,ings ani. Imagini dintr-un film JOl:ogl1afiat
In:" U.I·'I:ilmlU,om
A I ·<C·D
.' upav cape ,mav f rurnas. T utJui,odu-se eu cOTI\inuturile
mto.rc.
A C 'are mcoti'O. Dau de Jan.
A

nep'Iaome. Eu, 0 imagine a mea

De Jan 'cel care ~i-a dat foe. proviz:orie. Moac,e putred de boogate,
TitJuri de-o ~hio.apa, domirnaroa.re.
T u, inaimea mea, in jea.11Js-iitai oare nu ard SooiCitate de tI'lanZJi\ie. Dot;in\a
~i 'ou pcivirea ta care nu 3Ifde, t'U, ~gid de nimic, profunda: a 0 Iua )napoi. Sa putem
ga~id de .fiJIQlt,ill ~uvoi'Ul tr.e:catorilor. regresa pina-napoia propriilor experien\e.
Haide, copill de rec lam a , sa mai Ah, cum ne strocuram vo.rbind pe sub
da-nsam 0 cia'ta :aael J aiJIhouse-Rock, cu:ciile oraniene ale oameniloL
~i-<1Ipoi,fpumuseve de-amiaza, e dt se poave de &igur - ere zici, Isaac.
fa-ra prea multa vllva - ne deocompunem
in aqi\a. Oamp David Sound
Politicienii fac v,jz,j'tJep<1Jt'ticu:Jare.
D~n comentariJi ra,saf1e .jara~i ~i ilMa~i
Babel-odessa mea, i,deosamo,v,aJr all gindunilOir rncle.'·
cuvlfiltIul "triumf". Arproape de
C~IaI1e\i pe uOide ,sourte, tJemede 'se~on u~tate.
ne,rocunosCult in ambaJla,jul unoI' Fraze
Mai slabi\i-ma naibii cu cli~eele voastre !
banaae, ma conformez
Voi l:ilrici b~ne situa\i cu s,oeptici.smul v,ostrusa,natos
ca odinioo,ra Chuck Berry
~i eu otrail'i detJi.p gaS1C!J,nnta"eroidin eel
obligatiiloT mde.
maJirecent film de ma:I'e speotaJcol. SIn1 i!lJsumi
 ;lli'tia lill~~t0
InoI't Inlsu~j0UVII1Vld"radio' l~i pierde
1l1te'lesul1.
ria uita-ve, femei.Vle
cumSleo<1ide ! Disip1a;rc~capiii de mlna
]a iilltl~areamag;azinWui.· ..
Vecinul moo n-<1ir~hiaba<rdeJan
~i nici de mine. Nu ~tienimic de Ulrike.
Au omoll11t-o0U Inc~ltu.l.A cia-Fa ga,ta .
deceniul. Vecinul meu nu ~tie de nimic.
A omorlt 111el, Incetul cu IncetuJ, tOt.
Aouma ·e momell1JtUlIJui. Slujba-l lughite.
A~tJept In Slt.radape~o Vl1emeinchisa, pIoioa,sa
a\.lJtobu~ul.Apoi, dintr-o da,ta
intJenseqi'a e p'uSlti'e.Dea,su,pra pietii
se aUldmega,[oa,n.e.Se-agi.tanervOOise doua
unirforme : nu trraver,sati !Rugam TIU tr,aversati!
Ziua inchisa, ploioalsa e cuminte de tot. P,e
partJea oeaIalta 'autbbllli~Uil~ieu avai $i
dupa un timp trec ca fulgerul, cu lumini
albastre in rna$inile lor rnondiale dernareclasa,
ca fulgenul '~e, $i timp dteva drupe ii poti .
atiili~ ou p;rivirea. Imi vine autohuzul, zi
Inchits,a,pJlOiI01a!sa,
Sltopur1lle-$ischimba eu
repeziciune cu!lor~l:e,o<liillen,iiati'rna muti
In tlr:ansportuncomu[].
Poezia de fata e pentru Miriam Makeba.
Mi,niam, i<1loe aici. Despre ,apa;rtheid
se mai poa'tJe V'o:rrbi.
Pe-o ilusra-ra de lla difu~aJrea presei,
Angela. Citeva dipe pllutesc tr.aJl1JSl
venc;a1in a1er. !-niJffila'~n~Ie<lIOeS1tJe1 tOiamne.
La Olt se vinde nedumerirea, lintreaba
unul, un tip pe puncte tin,indde deceniu.
" .
hipuri :\ h eOpe rOS'l, 0 d upa-atTI1az~ v
din cuvinte repezite. $isen timentul aceta:
sa te ridici sa pleci
Stau ghemuit, aici, lintre cuvintele mde,
departe de tumult, de ,impu~caturi. P·loaia se scurge pe
geamuri ~i se preface-n stida. Din ra-dio
ies .frazede ·care itli':'agat oa de
o para~uta. Cum a~ putea sa Ih\...ap:opi~,gli~desc,
fiedoar I~ide glontele ·din teava. VOl,pnetem
din Ni,caragl.ia, izbiticusteaguri:e pina Ie
umpletide singe, ~tiu. Ranite sint~icuvintel: .
mde ranite Insa de-lavita a'~teptare. P6ateca VOl,
insa,' prieteni - lasati"-ma 'sa termin a'cest gind
smimit - poate ca voi yeti reWii.
o iau prin padure,
' pedealin sus. Un barbat in '.'
maiou atlta un foe. Femeia,
alaturi, pe-un trunchi,
oite~te dintr-o oarte ferfenita : oontinutuII
'in calorii. Glasul ei - poatenu~tiaica -
rasuna in toata padurea. Din trunchi
'lese-a secure. 0 secure iese din trunehi.
Ociap 'prin defi;leu, de dupa hati~ se-aude
latrat de dini $ii'adll$i, mereu ~i mereu,
tipete de copiI.
E sdi.ra,pest~ tot fraze, croindu-~i
drum irnspre 'auz. Obosea1la,hii,Brecht. 0 noua
tendinta ,de receptare. iDuniiniCa : pe jos",
in 'padure, un bilet de ''c,inema. 0 toamna disc?
fierbinte. eu deosebita plae.ere,
crainicii de Ia radio lasa sa Ii se
topeasca-n gura expresia ,,0 vara fierbinte<C.
 INTRE13ARE L 1 MANI EL "rAM
MAIULYN .'All MI.~ '1I1{:A AN'I'lL:L R DE UB
FRAGE AN MANDELSTAJIf
r"A, T
MARILYN DER DIE BEWEGUNG DER
ANTILLFN UNTER DER SCHADELDECKE

OSSlp

santem ca uleiul intr-o ma~inarie

ah de-am fi totu~i ulei peste foe u~ile einematograJului, ,satescSitlnd Jarg desehise
sintem insa ' ca, ni~te u~ide magazii '
pe vremea aceea., imaginea, unui •tanc era Imagmea
doar ea uleiuI nntr-o ma~inarie
de vom p'eca unUl tane
Frate OSSlp ~tii ce-i ,aia eon~tiin~a'eoleqionaru'ui de timbre
ar merge~i mul~imea eelor eare
ar merge ,.' stateau in u~a
Frate ce ar fi .' nu' era inca nu era "muI~imea eu mai multe capete"
stateau l<1eo:lonumai anumi~i oameni
djntr-un anum it motiv
~i nu doar ~a a.flnndu-se, in treaba
dnd am ineeput sa folosese expresia' "a te afIa in
treaba"
seara era 0 desfa.~u-qJ.reregulata
pregatirile pentru seara
nimeni n-a fostvreodata
POETH surpnns
DIE POETEN

Trup ~i sufIet eu seaunele

film de montaj
unelt~Ie ?e. seris, cuku~ur~e, spa~iuI
~tiaemeva
l?eatlv ~lvhbe.rtatea de mi~care, stau
'pe atunei
~l a~teapta pnn ora.~e din cele'
ce-i aia'
mai bine puse Ia punet. Doar ,tihna
ee-i suge ~i stoaree ee-ncetul dnd nimeni nu facea
de tot. 'vreun gest nelaloeul lui
in seaunul soiquitor aleinematogr~fu'~ui sate~c
cind nimeni .11).1. se temea s~faca ,ungest nelaloeul lui
~tia cinevaeine e~ti
 p' ;1\ 1\11\ I 11U
marilyn inca nu era vorba' de
poza tI f tll de l:lbara pe
o marca po~tala In coleqia l10astra a~a ceva
llJel un Felde mauritius albastni river of no return asta a venit mai incolo
despre asta ,eel care aflase banuiala palmierii erau adevara~i marilyn' .
af1ase mai tlrziu la fel ca neraWarea mea la casa cinematografulUl
cruce a sudului
pe vremea aceea actprii mureau inca in
pe orinoco In sus
filme
palmierii se ap'eaca 1n apa albastra faIsificat putea fi ,cloar ace! mauntms albastru
desene de copii i-au purtat pina h tlne care pe atunci era inca la mare pre~
kara ben nemsi era un mort v v •.•
clar ce m-apuca sa ZlC !!ileu : "prey
t'( ';)
• ,

unul impu~cat de pe ecran cuvinte1e nu se indreptau

o propozi~ie poate pe ,drumul spre casa "v ...
mca spre nol.
"actrira a murit" cine sa Ie .fi banuit ,inapoia imaginilor
cme "'..,0 fi spus ~l ce-nsemna pe-a,tunci sa fi in care ne infa'~uram
ca-n ni,~te mantale
a spus-o cineva marilyn
sau :I-a citit-o 'cineva ,mfcli tirziu ,in Zlare cine sa fi crezut ca subt ~eas~a alui:ele
doar nu 0 data am vorbit incep sa se sCl\ifunde
despre tine
A • propozi~ii s-au sCl1Jfund:,t ,in ~pa al~astra
mal tlrZlu
preajma s-a desfacut 111 cuvmte poroase
sa'll doar am spus intr-adevar intr-o searlt dintr-o data nu mai erau deoit
dnd s-a pomenit numele tau primplanuri
fusta flutur,ind peste ventilator claritatea. imaginii
atita ziceam
~i nimic mai mult
marilyn
cine verite
ceva incetase bruse sa mai ,fie
dnd voi fi spus pentru mtua oara : "m-a ~ocat" ~i totul abia incepea
~i-n ce context citeam intiia oara cuvintul totul abia acum incepea
,,~oc"
un de e~tl
e oare-acum cuvintul anume acest conte,'(t madlyn
dn,d voi fi statintiia oara nerabdator la casa '
cin ema tograful'lli
~~ ce semnificarie avea pe-atunci cuV'intul "nerabdare"
ce sa mai~tiu de toate as,tea
marilyn
ai luat-o in sus pe orinoco
erai peacel mauritius albastru
al pozat
 SPlll1".~1 ('IIIV.' 1.1I11'it'.I'I\i d" <:l'Ilc.I<\
hi, r Ill' '[lUllll lui
1948
Naocut .1'a·16> decembtie 1"9521a Re~ita. Fiul -unui' tehnician
uhite:ct ~i ailunei funqioIli3re, Urmoaza ~~Qa:a,generaila ~i,,Jiceul.
fn ora~l1[ na~aJO 959-71), apo! ;Fa~U1It'ate~; de" limbi "germanice
(germana-eng,:eza) din Bu()ur~i (1971-75)., A Iuqa,t ca, profesor
de uimba germana']a Bu~teni (1975-78) 'S1.ca in~tiuctor mltura!
la Casa de ml(ura "Friedrich S'chil~ler" din Bucure~ti (1979-'81)'.
De 1a &fd'qi,tuJanul'lli ·1981 este' redactor J'a edi6ua Merid:ane.
Debut fn 1971 cu v.ersuri 130reviSlta,"!'unara bucure~te.ana "Neue
Litera,tur". DebtLt edirori'al eu 0 cu,legere de poome, intiruJ!.ata. 5i~- CAMINELE GROZA VE-STI I
bmsachen (1979;, Premiul pel)tru, poe~ie aI, c.c. al U.T.c.). ----stDDENTENHEIM-E GROZAVE$Tl
In 1980 a publi,cat' volmnul de poezi,i Ipentru copii Mi u;;v.i Mo
undBalthasa,r (Mi ~i Mo ~i Ba,lvazar; Premi~l Consili,tiI!ui' Na-
tiona! al Pionierilor) ~ia: :'6emrlitt, la editura' Ion ·Creanga, tra-
ducerea uriui vO':um de Ba:sme ,de Vi:Ctor. E.fnimiu.
Este prezent In revistele romane~ti ~i ma,ghi,are din, pra ~i. fl1 aici intre dimin termocentrala
mai mulre public<lrii liter are din R.F.G., R.D.G., ~i Austria. ~i arce'~e de pod
CoWahoreaza [Ia tcate publica'tii:e de ,Iimlba germana din Romania se-ascllnde 1evaria con'ductelor
cu versuri, proza; ilt~ratura peni:fu copii, traduceri, rece;;'zii, ar-
ticole. '
Figureaza fl1 dte:v:a antologii de;'lirica germana: din Romanid.: ~i printre de tulbure
Befragung heute (Kriterion, t974),. Vorl;iufige Protokolle (Dacia,
di:luata
1976), Onkihallgatas (In limb~ maghiara, Dacia,. 1980), P/lasta-
steine (Fa.d:a, 19'8Q) ·~.a. '., , d;lmbovi~a
Inrre 1972-74 a farnt parte din gmparea literara a tinerillor
poeti germani bana1eni "Ak,tiOrisgrUippeBan:at", care a mai cu-
prins pe Ri'chard Wagner,. Johann Li'P!Pet, Wi],Jiam Totok, Gerhard f·I'gun. d e L~l
W'Cl • In
•
care
Ortinau. zilnic tragi ~i Ie omori
de-adevaratelea inva~a la
un colt de strada supravieruirea

~i nici la d?~ pa~i

SALUTAM cum sase lase
WIR BEGROSSEN tradus in nem1e!1te
mirosll'l de gogoa~a

pentru plamiinii no~tri

programul (de .care aveam nevoie ca sa 'Plltem r.espira
guvenului democrat popular in ancaperile dadirilor mai nail'. < . ~
urmarind lichidarea ana'Habetismului se bat 0 fabrid de 1igari~igradm,l,bQtanlc'<\
 ;llcea
ne :lp galbui" U 'oln indva zapada
~t rO~l

vedem $:lllticrc sc ,,11 'muics

h ~o ea
nOl cizmc de caJlu:iiuc - insemne ale' cQnstruq:iei pa1riice-
de fac gropi in pamintul lutos
unu;j sta inauntru ia cu lingura
dintr-o conserva fasoleeu s~anina
din autobuze'le ce tree
i se face semn eu minoa
pamiu tul defaie satul
vorbim cu gura plina
fara sa spunem nimic
ceruli~i usudi rufe:e
MICA PUBLICIT ATE
KLEINER ANZEIGER

,"
caut cune
cu doua boturi
sa poata
~i latra
dnd m~dl
CINE-I DE FAPT REALITATEA ?
W ER ABER 1ST DIE REALIT iiT ?

eine-i de fapt realitatea ?

se afla oare intr-unealeidoscop al poeti1or ?
se vinde ea pentru otteva vorbe bune, in r1nduri
1 MARTIE
me~te~ugite ?
MiiRZ 1
cine sa fie oare ?

sta in haine'e tale, tovara~e, d'1-rdaca~l de g,indit

ghioceii dau la ivea:laamintiri '
gmde~te-n capul t~u, uu mai ~tiu.
despre iarna : un fior de puritate
un lueruinsa-i SiguT: dnd e,~tiataeat
de-a lungul unor spinar,.i roma.nt.i~e
adesea e ~i ea de fata nedumerita.
se ved,e lesne ca .nu se sin.rhJ'
"~'I CA<, re Ce I "
I 'cgl.C mor, I din l chi II1Ii

atunCl se pune intrebarea ' ~I.5I1cSC

mo! izi
daca urme.aza drumu'!" eel ·bun? se string mam:l11chi horizont
In chip de padure. se trag lincet
inapoi : eoroanele caselor. pe-aici
mcr gedm a ratun 'd,e ea. pentrunol
" "
se pliiie insa intrebarea sint mu:te acoperi~uri de tab-El, sub care
care rum e mal bun. se-ngroapa cu to~ii ~igata, ~i-n fa1<l mea
~i nu conteaza doar sa fie eel mai scurt, sta unul, simte
la fel, insa pe dos, zice :
ne-am inso~it oare eu-o boarfa
v
, 'da'ca
v
, 't" , "stau intr-una din casele decolo",
• • ' ' 0 ~ 11
zimbe~te.
!l t~CI ~a rahatu-n iarba, la ce ne maie buna
lI1~e"epClUnea ta ? pe gOgO~1din astea
nu dau doi bani.
1a pa tru doo~doo
dealtfel
d cine mai pomenecte
,~I de An~1 . ,
te epclUoe t
v.
ma depa~e~te
e despar~lre, prieteni, nu mai poate fi yorba.

--:--.... ---. --
CALA TORIE CU TRENUL' PE VALEA I • DIN VIATA"MEA J
£RAHOVEI,2' ' AUS JvlEINEJv1 LEBEN
ZUGFAHRT DURCHS PRAHOVAT AL, 2

sint disatorit ~i am doi copii so~ia me'J. preda germana

cu ~ira spinarii ca limba strailla eu la fei locuim in doua camere
indoita dintr-un apartament de trei camere, camera mlca
in direqia mersului, a,~a stau ~i azi are ~pte vir gU!1
a optzeei~i~apte metri patra~i ca-"
,in tren, mera mijloeie are noua virgula optzeei~inoua metri
fara ochel'ari de soare, wfiiildat patra~i camera cea mai mare a apartamentului are pai~
in imita~ia prezeee virgula ~izeei~inoua metri parra~i nu locuiin
de piele de la a doua, fierh ~i in ea e inehisa eel mai adesea ramine goala insa in
In sue propriu.·, . rimpul iernii 'in camera 'Iocuie-?te 0 pC'feche in Vlrsra
 fac asifel ecooomi,i la lemne aca'sa IIa ei in ,sat adcsea la
sfir~it de saptamina apar fa:milii, lleCUnOSC\1te cu copii
aerul de munte Ie f:ace bine celor, mrci a'partamentul
de trei camere se gase~te in '£rl;lmoasa~sta~iune climate-
rica bu~teni bucataria bai~ ~i, elosetul.sint, folosite de
omul~ime de Qameni. numai !balconu'l.,are,soare rine insa
de cea <de-a treia, camera aco~o n-am· voie Sa pun pi-
cioru!
am scris la spariul locativ
i}aconS!iliulpopular
la ziar
am imervenit la mai mul~i tovara,~i.
.
acuma scnu 0 poeZle
. ne uitam amindoi la peisaj :
am 0 in credere .ne1armurita ~n puterea poeziei
textul acesta e nepubl.icat batr,inii au primit ieri doua
camere intr-o vila noi am prim it cheia celei de-a treia
"..'.camereceeace a do'vedit ca ~i poeziile nepublicate pot
modifica realitatea care Ie gelilereaza
v •• ••
ciugules' ,~\lI'i·illl Jill g . n u'l Inghc\at
de la bu adtric. lmi pla'c aceste pasari
clntatoare jJTicepute fa catarare ~i ~tiu
de ce au nevoie; nici un fel de .firimituri de piine,
de care sa Ie crape mica lor pipota clntatoare
In ,geruriIe eurasiei temperate.
~tii tu, pirigoiule,
di niciodata n-'am rners la ultimu\ risc
intot:deauna am baut doar penultimii bani
din care mi-am facut un dnrec, cu gu~a
~i 'Ochi ro~ii.
brazii aporape de tot ~idrepri, patria
ta ve~nic verde, aco~o
ar trebui sa ne facem cuibuL .ciar cine poate
face-un pas eu glndul ? ~i primre
ace se traie~te anevoie. ceca ce invar de la inceputul
iernii timpurii ma lasa rece,
baut, pe gTUraimi iese porumbelul pacii alb,
oapitulez. dartot mai am un ~oric
pentru tine ~i dl'eva vorbe bune

am sa mal scnu poeZll care nu sc pot lua pur ~i simplu cu matura

ea zapada de prin orase.

POEZIE SCRISA IN IARNA

;GEDICHT, IN DEN WINTER GESCHRIEBEN
~--
\ ZAPADA TIMPURIE IN OCTOMBRIE
KURZER SCHNEE 1M OKTOBER
--.

'c;J to~ii-mi vor I'luma..ibine~e, din 'Cer ai de se scoala dimineara blj

. pica zapada ~i-cuvinte de:mingiiere, e o.tdLire hiie cu noaptea-n cap prin fa~a casei, drept buso'a
luminoasa. au doar for~a oarba a obi~l1Uin~ei
PItlgOll arunca in graba priviri invidioase
 • .' ';" • • A I •
spre sticlele din col~ cu gitul larg - rTictenll m I Slut ZI 1111 In~ejCp~1 $1

dte unu-i convins : daca~-i e frig eu probabil prinue cei dintii.

laptele are sa 'curgain uger apa din frigider
inapoi. astora Ie merge mai bine 'ca nou~. e mai rece ca alta·data sau
deja insa frezam ~i gaurim ~i din~ii poate s-or mai fi stricat ?
strunjim un ve~mint noii ofldini, bunavoin~a se lafaie
dnd soarele se hliz~te dingeamul in patulconjugaI, z.izania
de la etajul zece. iar dnd se prabu~e~te love~te intre noi sub centura.
mut in strada, ascu'1tam spiriml bucatarii:Ior se preda
~tirile de la opt: de la sine, nu sint daar Hpsurile
pl'opii se 'perinda bine pieptana~i din aprovizionare.
~i aran ja~i ca pen.tro delf.ilare. 0 alee ·oa ~nuru'. al'bitrarul are toate ~nsele
vazduhul pa.f\ca-i ,de stic;a : se-apropie sa devina~o lozinca.
zile de sarbatoare cu zornaitde pinteni in unele pani a1e 1umii
pe care Ie cunoa~tem floi
scutece aburinde, asfaltul politica a depa,~it de mult
spareste diminea~a, zapada rapita limi te;e perfeqiunii
de na~·terea prematura a lunilor viitoare iffilbatrJ:nirea a incetat
aici cde din urma ra~ii 'sint batute . sa mai f.ie ceva ,care'
la singe, iIi achii femeii Ii se intimpEl daar altara :
nu afli nici un feI de timp vorbim de tinerewa naastra
: sa afle din gazete ce-i face ca despre kurt pinthus sau despre dada.
bal'ba wI la uzina bauturile .5-au facut mai scumpe
in vara asta si nu rareari
(~i 1asHr~itul schimbuluicine ~igadle au gust
sa mai vorbeasca de prima zapada ?) de pisat ,de mi~a.
vara asta
ne sta in burta ca un ba.\ovan.
despaturim gazeteIe
pe apa sakie a la·cului
~i sarim prin ele,
WR~80j am gura plina de namol, acum
SOMMER 1980 trebuie sa-mi creasca branhii,
despre ce ,chestii mai putem sta de yorba
ba·i de~tep~ilor.
nop~ile au devenit
ca si .pioioarde miJnoiunilor cev,a maiscurite.
 en S£ POA TE RABDA ZGOMOTUL
DIMINEATA
LL\PTr~T, rJ oriell d· c1·p.llll'
miro, Sc 1I1"'h ':1,
primejdii pc', l:ll ige.
DURCHiiALTEN BEIM KLIRREN DER
MORGENMILCH
ra~iune fara din~i,
amintire fara limba.
cum mi s-ar adresa noaptea
daca mi-ar Vilf'l numai mie-n ureche rapus de a~cool,
oscioarele grijilor marunte la pamint.
~oapt<l.b~inda
proprie sepiilor panicate
(~Hii<al,a: de fapt unde,
la ~edin~a, in pat ?)
n-am insa nici un adapost
picioarele-mi dorm
pe viaducte batute de vinturi schimbarea,
un zgomot.
f acaii mei traiesc ri'sipi~i prin tara
tare departe de mine
scrisul stinga'ci din rava~e'1e lor, ragaz
pen tru 'cenzori
pre a mica
mi-e mina crescuta din cap
intinsa spre zorii tulburi

tariea unghiei, rezisra,

cuvint, sa scoata ochii
zilei asteia mai impertinente de ziar

ViNT POTRIVIT PiNA LA TARE

MASSIGER BIS STARKER WIND

geamun,
nu zornaie nlCl 0 fiinta
 ll1ai ~()bl'lI ~I ell"
. .
veel purUfl
nu va fugi
Naseut Ja 19 a,pr~:ie 1953 1a Rupea. fiu,l unel IIlVa\atoare.
Dupa eursuri la ~coala gener,i1a din Rupea (1960-68) ~i la Ji-
ceul "Honterus" din Bra~ov (1968-72), urmeaza Facultatea de
filologie-istorie din Sibiu (germana-enti:eza), pe (:are 0 absolva in
1976, funqionlnd de atunci ca profesor de limbile germana .~i
engleza la 1~'CeuJ."Unirea" din TU'rgu Mure~.
Debut GU versuri In 1972 in revisla "Neue Literatur". Pre-
zen~a const,anta In pag:ini:e pubJiJca~iinor germane ~i romane~vi cu
versuri, proza scurta, critica literara, inrerviuri. A' tradus In
limba germana penrru revista "Varra" din Tirgu Mure~ (10/1979)
din versuri'l:e '1ui NiChita Srane'SCU,,i'ar penM.u "Revista romana"
(12/1980) piesa lui Romulus Guga Evul mediu II/tlmplator (Das ge-
legentliche Mittela;~ter). Tot In revista" Va,tm" a semnat traduceri
f P~~ZIE ClL vOICA
l -
In limba romana din poemcle 'lui Hans Ma,gnlllSEnzensberger, din SCHN APSGEDICHT
stwdiile :Illi W <titer BenjaJffiin~i Ernst B,:och (1n colaborare) ~i
din Il1semnariJle lui EE'a,s Cane,tvi.
Debuwil sau editoria:l i,l constituie VClluJffi'llIlde versuri Die
Einsamkeit der Stijhle (Singuratatea scollnelor), eclirura Dacia,
Oluj, 1982. deci earn 'asta-l tovara~e
1ntre noi e 1'\U numai votca
fii draguta al1'ca inca doua mari
In 'sferturile a'Ce~ea-de ma 'Care pre'Cis
nu slut pentru nici unu 1 din cde mai placute
una eualta ~i trancanim 1ntre noi
ca In prezenta unui al treilea car,e mocne~te
MIC ANUNT un foc ascuns ~i suge
ANNONCE eu mii de trompe ,lacome
din gindurile noastre
trage de ele
dt poate
CAUT urgent le-moarce pe dos
glnd pierdut din nebagare de sarna; se poate 1nc1t tovara~e 1ntre noi
recunoa~te dupa ten'dint'a -de a fi de sine statator e mu'lt mai mu:t decit vot'Ca a,sta nenorocita
de~i obi~nuit sa fie pazit cu stra~nicie ~i In aJfara ei ne mai 1m::earca
va fi greu de prins ,~i7un fel de ne,incredere
se recomanda a fi cu ochii in patru In cuvimele astea
onor ga9itoruluicarein ciuda celor de mai sus nefericite
va izbuti sa-I aduca va obtine drept recompensa
un altul mai a~ezat
AGRONOMICA
AGRONO.MISCH

In tacerea de lemn
s-a plantat a unei sali de~edin~e
la .interva~ele eele mai stnete laorde un~pe diminea~a dnd ,~tii
in forma~iuni stninse ca seara-~i vor fa,c·eapari~ia
eu respetearea stricta a factori ~or de natura a aSlgura cOl1lform~tii
ordinea ~i posibi'litatea de urmarire l~l vor seoate pa'lari.a pantofii
o expunere optima din p.d.v. al condi~ii'or uzuI ra~iunii
mcteorologice cu capetele goale se vor declara
exduderea arbitrarului ~i ,a bunului plac cit mai rapid de acord
de la ,inemci~ari ~i inmu:riri precum ~i pentru a-~i mai pril11Jde.berea cia
curmarea or,icaror lastari sau ,exne'seente
• v
in ,eonldi~iileln .care totul se va prinde eu maxima
Zle
efieienra aeeasta singuratate a seaune!or
nepermi~lndu-se dedt un minim de libertate
dealtfe1 inutila

rasaduri!e l~i a~teapta eu ne~armurita Incredere viitorul

~tiindu-se conduse eu 0 mll1a sigura spre menirea lor

iar eei ce cu'ltiva pamlntul

privesc ill'crezatori
peplmera MASURA ADECVATA
VORKEHRUNGS.MASSN AH.ME

a tre-buit - imi spune gazda -

sa aga~ ceva mai sus colivia canarilor de pe terasa
SUIT A DE CUVINTE ieri le-a am cIat tlf'coa,l,~0 pis:ca
WORTFOLGE ochii ei sticlo~i 's-au prcschimbat la auzul
ciripitului lor in privire de fiara
de-a1tuneea de gl'oaza ~i de cit s-au zbatut
luerurile simple :Ie putem :e-au cazut mai toate penele
spune iara~isimplu . . . .. .
~l n-au mal ZIS mCI pm
am sa-i atlrn - imi spune gazda
deasupra camaru~ei de la mansarda
macar acolo sa-~i poata vedea in pace de-ale lor
sa poata sta frumos .in vazduhul ·diafan Nascllt Ia 4 illnie 1954 In comuna Saldmi (jud. Ialomita),
sa ,rlU-imai auda nimeni intreo familie de mllncitori. Dupa ce absolva cursurile ~colii
sa nu-i mai necajea9Ca nimeni generale in comuna Teremia Mica (1961-65) ~i Teremia Mare
(1965-69) din judetul Tim.i~, se inscrie la Liceul pedagogic din
Sibiu (1969-74). Timp de trei ani lucreaza ca profesor la liceul
v A

macar 11'1 pnvmra din Buzia~ (jud. T.imi~); din 1977 este redactor la ziarul timi-
~orean "Neue Banater Zeitung". OCn1978 se Inscrie la cursurile
existenrei
Facultatii de ziaristica (f. f.) din Bucure~ti, unde actual mente este
sa poata fi ~i ei siguri student In anul IV.
Debut cu versuri In 1976 In "Neue Banater Zeitung". In 1977
prime~te premiul de poezie al c.c. al U.T.C. pentru poezia Der
4 M'drz (4 martie). 'I'n 1978 Ii apare la editura Facia din Timi-
~oara eulegerea de versuri Der blaue Wasserjunge (Fiul apelor
albastre; Premiul de poezie al C.C. al U.T.C.), urmara, in 1981,
de un nou volum de versuri, Tiefflug (Zbo'r adine), editura Dacia,
Cluj.
Figureaza eu poeme propri.i In reviste din pra ~i din R.F.G.,
precum ~i In antologiile 1m Brennpunkt stehen (1979) si Pfla-
stersteine (1982), ambele scoase de editura Facla, pre:eum ~i In
antologia Zwischen zwei N'dchten, DiisseIdor,f, 1981.
Apublicat In presa literara traduceri din liriea lui Petre
Stoica, Traian T. Co~ovei ~. a..
Este secretar al cenaclului ."Adam Miiller-Guttenbrunn" de pe
linga Asociatia Scriitorilor din Tim.i~oara.

j4¥ARTIE
--
DER 4. M}fRZ

de fapt
prologul avu lac cu doua zile mai devreme
insa nu Se dadu in vileag ea atare
nevasta-mea era de servieiu dupa-amiaza
era seara eu program de baie
 ~i ill '/llai Il1li SpUl1':\

ni dimine::qa
tl1sprc-lIail1tc
~tiam ca dormise mai mutt ca de-obicei
un picior ra'dcl 'aura sub ruinc
zaceam treaza in pa t
planuri de viitor ~i drumUl-i practicabile
imi spunea
arhiva pa~ilor sai e distrusa
azi diminea~a maturata de hachi~e1e ,scaaqei
cInd tatu! mi se roti prin fa~a ochilor
!ocuin~e!e-s £acute praf
aproape un minut la dai pa~i ~i tatu~i absente
unde nu-i decit sora ~i
imi spunea de ce ride al de lInga mine tat timpul
mi-a fast atit de frica atunci cind sta uite-a~a descul~ ~i ride
a devenit limpede ca nu fusese un vis ell oehii larg ca,sca~iride omul asta
~i ca era unul care-~i ~inea ochii desehi~i ride oribil ~i ciudat de see
m-am ,dla,tit de sapul1 la eeafa ~i paate-am sa in~e1egasta mline
am zis a~a in treaeat e~ti balnava poimline
du-te ~i tu la doctor cine ~tie
intimplarea : azi diminea~a-am uitat-o de ee nu ma1 vine dr.acului odata
stateam de patru manie ce inseamna gramacla asta de mol02 acolo-n inima
pentfIU a omiaun;asuta.~aptezeci~j.~aptea oara in ora~ului
~i ascultam topurile ~i vOcea
cind candelabrul S-a leganat cu de la sine plltere care e neincetat acolo
u~a camerei s-a deschis care murmura eu tdiiesc
ia te uita am zis vine bllnica imi e straina ~i cunoscuta
ne-am repezit afara din ,ca'Sa poimiine
departe de epicentru cine ~tie
ne-a fast frica a naapte-ntreaga cine e vinovat de fapt
scara richter insa s-a razgindit ca pamintul s-a infuriat la peste 100 km adillcime
dimineara am fost bine dispu~i pina aflaram s-au incaierat zece bombe ca cea de la hiroshima
cum gidele a pus la-ncercare c"inee vinovat
o al ta parte a ~arii ca dupa-o viara de mundl grea mul~i au sa-o Inceapa
ca-acest stilist atit de aspru iar de la capat
sl-a repetat intr-un acces de furie de~i la munca asta 'gre<\ 0 s-o pornim
Inmiit cu to~ii impreuna
a pI'egatit mortartul din .s·ing,e~i din creie'fi
in care-n totaEl uitare de sine
SCADEREA
,.-
DIE SUBTRAKTION g.:l.C I~ ll1e:1 1I1~a
ma p()cne~te peste cl.egete
incit ~e-nvine~esc ea ni~te prune rascoapte
iritat am luat 0 hotarire transpir la singe
~i mi-am inmuiat to cuI in eernealaalbastra sueul de piersiei face minuni
sa trag 0 linie insa paharul
sub numerele nu se mai umple
care sint de fapt viata mea ~i asta-mi da de gindit

m-am inehis aeum vreau sa aflu diferen~a

in eolivia mea de beton ~i aiei se streeoara gre~eli
etajul ~apte apartamentul douazeei~iopt insa gazda
hlrtia toeul eu un adevarat monstrU
~i-o gazda invizibila nu lasa sa-i seape nimic
eu 0 burta de plaeinte
eaei s-ar putea sa nu-i iasa proba tremurind due paharulla gur'ii
~i ziarul de miine 11golese dintr-o data
nu 'trebuie in niei 'un eaz sa pomeneasea
de una ea asta
rezultatul e inspaimintator de mare
unde e restul
zilele pe care Ie mai am de trait
am urmarit aratatorul zimbitor al gazdei
suma spore~te eonsiderabil ~i-am dat eu oehii de paharul gol
eapata proponii inim<:tginabile ineit mi-a pierit oriee chef
hirtia rabda oriee sa mai fac proba
pana se lasa eondusa
transpir fara-neetare
sorb tot timpul din paharul
eu sue de piersiei
care ma napade~te viseos pe dinauntru
orieum muste~te de viata RADACINI INCORONATE
urmind proeesul regenerarii
GEKRONTE ~f'URZELN
aeum se ealculeaza seaza torul
tot ee-am £;lcut eu-adevarat
~i-aeum a~ vrea sa fae mai multe
eel putin pe hirtie in poarta veehe a orasului
rasuna inca fluierele
 cr '~I' 11\ lill' 1<11 illl"
ciobanilor din tara birsei sa Ic IlIli11:t.i 1 ·l'O\lo,r·I' (ri
care urea in case1e tuguiate de n-:\I· fi CI1UP din fluiere
ale veacurilor trecute fumul din Hitrat
cu bite de pastor ~i latrat de dini flacarile jucau~e
care se duce de-a dura-n ripa· care ausfl~iat sche1aria acoperi~elor
sare peste coviltirul dirure10r de negustori
in care ceara de albine
in umanismul sau honterus·
postav
de pe monumentul
~l
din partea sudica a bisericii ..
ma~inarii de tabla
se gInde~te la reforma lui luther
au facut alpinism
pina in fara zidurilor sa alunge necazul
ca om al faptei
~i mai departe Pina la diaconul coresi
singur sa se ajute
In cani v •
cac'l
In "gazeta transilvaniei"
pe cele ~apte turnuri ale cetatii
dnd Insa latratul
nu te mai pori bizui azi
ameninra sa se destrame e de par ere omul
a fast restaurat Impreuna cu c1adiril~ . veacului al XVI-lea
si mai ratace~te ~i azi
In ceasurile serii
prin cartiere1e noi
pnn muzee
pe la vechi prieteni
Inspre tumul sfatului din ora~ul vechi
unde se-ntruneau cei 0 s~ta .
sa ia vreo hotarire
cu siguranra are sa se pomeneasca de tSPRE R~5AE-IT=1
"vremurile acelea ... " ruTWARTS
~i dnd obosit de drumul indelungat
bati la u~a prezen tului
te pomenesti di e gotic drziu trenul alearga prin rinutul girbovit·
retraie~ti portaluri renascentist~ merg Inspre rasarit
si stau Intr-un compartiment de clasa a doua
pieptul se umfla
llnga un om cu un zimbet permanent
sub c~le 4 000 de tuburi
care ii e gravat pe chip intocmai
76 de registri
ca un afis supradimensionat
Sl si miroase a grape-fruit
4 c1aviaturi
 simt nevoia unci \igat"i '11ml':~,II '1,'1\\,1,1\ pilI ',I 'i ol'l"t (\(' ,I 1.1'

in ultimelc zilc insa IOl;iclI\ .I~

aecese1e de tuSe SInt tot mai dese conslrllics 0 siw:\\ic
de parea a~ fi un butoi de proba
eIJ eereuri de fier in jurul piepnd.; ineere sa ma gindese retroactiv
de la eondi~ionat la eondi~ie
~i.nimcrese il1 saco~a mea de voiaj
in departare vai atitnlt1d 1n eeadi:
iei ~i colo dlsu~e
eu feresrre minuscule ~ aeoperi~ede paie
loca1ita~i prelungi ~i (unite

omul de-alaturi se ridiea

se uita in ogIinda
de pardi: n-ar vrea sa-~i uite ehipul nieiodata
dupa care-~i potrive~te cravata
i~i ia ~igarile din buzunarul palto.nului
l LA_!1UNEDO~RA ,"
IN HUNEDOARA
~i iese pe euIoar

deschid 0 carte
incep de trei ori toamna
Ia rind Cll prima fraza a primei povestiri spoita la chip cu acuarele
La a treia lectura . seonnone~te intre frunze
sint convins cauta dadi: pentru coleqionari pre.zinta interes
ca nu e vorba de mai mult ~opirlele strecurate in seris
ca toate merg struna
ca glndurile-ti fug din cap
stau rezemat intr-o eabina
a~tept ~i iar a~tept
desehid geamuI ~i far a spor intruna
canea zboara afara vir fisa in desehiz::ltura
tOt ce-a ramas e-un fO~l~et intreaga linie e oeupata
~i un moment imaginea sau paradita
paginilor
impotrivirea lor' favravse"s
n 1tl VIA[
A
toare •

eeva mal tlrzm

A •

la casa de eultura
stau .~ ma uit eitesc in public poezii
ma euprinde 0 b-an.uiaJa inedite : "ghidt sub spoiaHi"
 () ;\SClII 1;\W3rt: ma S '(laiC din S:\I"11
parra e pJanlll unui ora5 Lice C3
da a~a arata Intr-adevar zic eu
~l tac
cunosc doi oameni la hunedoara
richard cauta adresa untiicunoscUt
pe unul 11gasesc din intimplare la po~ta
intr-o carte de telefon groasa de doua degete
vrea sa-i transmita ceva
c-un lucru de care ma bucur
in apropiere se afla un restaurant
dupa a treia bere hoinarim prin ora~
pute ingrozitor a sulf
acoperi~ele dupa parerea mea slnt mult prea negre
in spatele spinarii lor girbovite
din co~uri se ridica nori ro~cari
palizi neinsemnari ~i virulenri
ca 0 flamura nevrind sa se sfirseasca
e ridicol de ieftin
daca stai sa te gin4eFi
ca al 740-lea steag de ciuma al timisoarei
i-a costat pe magistrarii nemri
240 de guldeni
dogoarea se ia la intrecere cu soaiele
e cald de tot in huriedoara ~i apasator
incit abia mai pori sufla
~i la cozile uria~e din fara magazinelo~
oamenii eumpara aer proaspat
ajungem prin stradure laterale
strimte intr~o piara
urmeaza apoi eri~me m·,i:sme~i iar cri~me
acestea-s slums-urile noastrema gi.ndesc ac~sta'
hs g:ls-tll IIOSt ','tt
;UCI au fo.l jll. :ltc
5i rasturn:ltc In burta
dori-niele noastre
intr-o gradina de vara a mai ramas un client
numara cu glas tare scaunele rasturnate pe mese
trage grabit dintr-un chi~toc
se uita la ceas
printre aratatorul galben ~i degetul mare
~i dupa un ultim fum tras cu sete
i~i lasa grijile sa-i cada sub masa
ter<:iuindu-'J.eell caldilUil
~i ghetele grosolane cu capse lipsa
~i casca de proteqie gaurita
cartierul industrial
basca murdara ii atirna pe ceafa
in buzunare zangane larma copi~lor desctilri
i-ar mai ajunge pentru inca una mica
~i pentru uitarea accesorie
camera lui richard arata grozav
puzderie de stide goale ~i cutii de conserve
cepe seminre de dovleci ~i akzente
un morman de ziare
tragem de ziruas-'o mai lrung~m
o desfacem in bucari ~i-apoi Ie aruncam pe rind
intr-un colr
multe impresii care ajung sa ne stea in git
apoi mergem sa ne culdlm
ma ginde·sc ca sub patura e cald
deci n-am sa ma vir sub patura
a~ vrea sa adorm
insa din colru1 camerei scirice~teziua'
ca 0 femeie batrina
~i pe deasupra ~i c10setul e paradit
 " • A • A At 1'~IIJliri
ma lill 111'1)1'
'Jill III 'I ·V.I
indt la iJltervale regulate re~r orul s.edesarta
Ill1i par' ;{ ~lid p.l~i .
Cll zgomot ~i cu furie
zurgah"ii de '; i sau rlsete . v' •

apa vuieste apa creste 'il1sanu e dec'it ccasut cu mUZlca dm mme

~ pe mal stau multi pescari
g~n.duri pe care nu Ie poate alunga
mel apa slobozindu-se tot timpul se-ndreapta spre mine palarii si paltoane
fapte si chipuri 'invaluite-n saluri urias~
doar ochi tintui\i pe gulerul paltonulUl
dimineata urmatoare mindlm a coaja de piine ochi made by Alfred Hitchcock
are un gust grozav acest ne-merge-bine
mai inchinam si doua pahare de apa
apa de Ia rabinet privirile oamenilor zornaie ca niste cuburi de ghea~a
tulbure si tratata cu clor cuvintele-nghe\ate ramin atirnate-n vazduh
apoi iesim din casa sint tunuri aseu\i\i .
dimineata e frumoasa ee ead pe neasteptate se lovese de asfalt si se sparg
strazile sim inca Iinistite
trecem pe linga case tacute eeva sta-n mine de-a eurmezisul
viehard arata atuncispre una din ele si ziee
1l rastorn peste limba
ca acolo Iucreaza toamna astern neclintit un pas dupa altul
nu trebuie si umblu intocmai ca Horst Samson
sa ma uit dincolo
ceva mai tirziu 'ne stringem miiJlile
ma urc in autobuz
si plec mai departe

2,01. 1980
2.01.1980
LIMBA \
SPRACHE
cineva ride
cineva goleste 0 sticla
oineva eiota un olntec
reprezentari despre a fi singur inch nu se vede
in aceasta dimineata tulbure de iarna cum inchid oehii
eu zapada pe trotuare in bezaa
eu fulgi care se sting pe buze
 simt vintul
zapada in fara
vad luminile hotelului
pe pleoape1e mele
visul faraonilor
despre ceIe ~apte vaci
slabe ~i grase
Ia mine-n sat
p~ltrund tIrziu
In viara mea cu nenumarate
locuri goale
numar fiecare pas soIitar
prin zapada
care ma-ndeparteaza de hotel
contureIe unui chip
se ivesc inainte-mi
~i ar putea fi 0 aventura
daca amintirea
l1-ar trece iar ~i iar
PROBA DE RUPERE
ZERREISSPROBE
teama de-a tna lasa paguba~
111mijlocul zapezilot
daca nestavilita
preajma 0 ia il1spre mine
\'\II'~I'~I'
I~NI) I. 'I' Hi\ I
n :ll/~'N!',' N IJI·: II(/F /)1:'/11 [/1N j)
e duminica dupa-amiaza
soarele dogore~te in ochi ~i-n urechi
toamna nu poate fi totu~i rinuta in fdu
cade ca din porn
un sac
sint acasa
astazi singuruI coco~ a fost taiat
~iinfuIecat
mama a spalat vasele doua ceasuri
la asta ma giodesc
in drum spre casa bunicului
pe dnd ma uit la oameni
care se plimba ell toata familia
in haine de duminica
barbarii se inclina unii dinaintea celorlahi
i~i rin bine strinse palariile
cu torii gindesc dintr-o data d~
o potaie 0 ia grabita dupa colr
habar n-are ce sa faca
o incurca libertatea
ma opresc locului in fara casei lui bunicu
imi amintesc cum
am gonit dntind
de la un capat la altul al satului
calare pe piciorullui de lemn
in vremurile mai rele
avea un fel sanatos
de a simplifica lucrurile
i~i injumatarea rigarile
povestea despre regi
v ••
sau Vra)1toare
sau despre iapa sa roaiba
care intr-o dimineara nu mai ·era in grqjd
 ~i despre sticla de votca goaHi 1, te [PU ,( d.iNp I1II \
pe care 0 gasise wb I oillul de 'I'''' Illn
In curte o mitralicr:\
printre ~iruri1e de cartofi flori de ghca\:l 1a geam
e duminica dupa-amiaza
~i-n spate rara u
intru In casa ca niciodata alba
pe pererii camerei atirna tablouri de familie ~i fara glas
un tlnar cu boabe de griu In par
bunica l~i pune ochelarii ~i tace
ne uitam unii la alrii
starn in fara patului de stejar
in care bunicul
a spus pina la urma ce avea de spus
~i petrecem un week end la Tara
,,1J. BANGHIZA II .J
, ErsF ELD II'·

sparg sticla cu mesajul

de peretele de gheara

f POEZIE D!LI:2-UM!NICA ( utopia n-o mai

-CEDicHT AM SONNTAC" infofolesc in paltoane

viara mi-e congelata

orin inca in sus
desfac neobosit
se trinte~te sloiuri de gheara
ca realitatea
sll1gur
iute impasul licare~te
zilnic ca un banur de·argint
cucuie doar nelnsemnate
ma cheama titanic
camera Inghesuita ~i 1armul e un iceberg
pererii
 p' jll/lI~LI.IIl'
II 1\1111111' 1'(1 :1 Vl'Ut s:( ia pO~.l\l:l 'Id ·~u
a~:l 1I111()-II :L\aS ,,;( I. ora de militarie
ochea ell aral:tl rlll sClngii
Nascut la 28 ianuarie 1956 la Timi~oara. Fiul unui tehnician
~i apasa pe tragaci cu-adttatorul dreptei
~i al unei muncitoare. Dupa ce absolva cursurile liceului "Niko-
laus Lenau" din Timi~oara In 1975, urmeaza Facult<ttea de filo-. dmpul vizual era
logie din Cluj, seqia germana-engleza (1976-80). dmpul ei de tragere
Debut In 1977 cu versuri In r,evisra cIujeana "Echinox", uncle
~i activeaza Intre anii 1977-80 ca redactor al paginii germane.
In 1979 prime~te premiul pentru poezieal revistei "Amfiteatru"
din Bucure~ti. A colaborat ca traducator la antologia Die beste
aller Wetten (Rumanische science-fiction), editura Dacia, 1980.
. De la absolvirea facultatii, Helmut Britz este profesor de
hmba germana la Iiceul din Rovinari (jud. Gorj).

ne pomenidlm dintr-o data In jurul unui uria~ puhoi de

oame11l
care pc distan~a seurta dintre hoteIul continental ~i
cimi tirul cen tral
de-abia ne dram p1'in noroiul amestecat cu pietri~
se revarsa pe partea earosabila a strazii doi mili~ieni
soarcle ap1'oape ne silea sa-nchidem ochii
trecea Incet 0 ma~ina ~i de la
leo zicea ca n-ar sta cu plaeere circula~ie erau de-ajuns sa devieze
111 eutiu~a aia de tabla trafieul pe bo1'dura 'se in~ir.au ill'cepind de la imernatul
de la raspll1 tie 0 I uaram de fete ~i pina la col~ul caminului studen~esc
pe drumul care duee spre deal din strada cimitirului ghivece de fIori
amIl1durora ne aparea albasrru de la ferestreIe etajului pindeau
clnd drumul deveni impracticabil printre zabreIe fetele de la internat
o luaram prin iarba ce parere ai, astea se bucura cu siguran~a mai muIt
sirma ghimpata taia ~inutul de-a curmezi~ul decit monii
doar la drum mai ramasese 0 deschizatura cumparam apoi de Ia ghereteIe din fa~a intrarii turta
am mers mai departe
dulce oamenii se bateau pentru ea
Pina ce un soldat ne-a facut semn s-o luam Inapoi cimitirul ~i oamenii pu~eau pe intr,ecute
l1e-am Into1's ~i pe drum
Inspl'e eel' naftalina lo~iuni de ras spray-uri de par ~l
 IUl11inari1ede ceara arzind llni~titc-ntr-ac 10 llil s'lllillll'liI d· lolid,IJ'illll'
dupa 0 clipa ai spus adulmeclnd : fenoI ':t I,ll I) i,l rI \I '11\:1 radialiilor radioactive

caIdura Iuminarilor inmuiase pamintuI dllmini • dUf n-, miaza

Ia mo:minte oamenii-~i cadeau in bra~e c'ind muItimile se revarsa de Ia stadion
bucuna revederii Ie stralucea in ochi goluri in textllI unui smintit

Ia incruci~are stopul curma rezisten~a aeruIlIi

se' domolesc ~i poalele lodenului sau oprite
in Ioc bicicletele sint gata sa cada intr-o parte stam
cdlcanari peste barele bicicIete10r noastre
barbate~ti picioruI, eel sting, e pe jumate
I'REV ARSARE 1 ) taiat eu multa prieepere ~i-l taie cu firezuI
'ADSUFERUNG 1~
~i pe celalalt cum naiba ma gindese
pori merge in haluI asta cubi~oacla el
ride ~i caId
dimineap eu bi~oacla la Iucru pedalele cu cioturile ~i iara~i
era singura parte buna sint in intlrziere ~i nu ma pot dezmetici
oamenii se trezisera seqionarea realitarii la fierastraul circular
s-a prefacut mai incolo intr-o senzarie de deget lipsa
ca pomeau Ia Iucru daca am sa trag in compunerea ~colarului peste "decet
iar eu ca nu era eeva definitiv libsa"
acasa au sa-1 ame,ninre ea n~o sa-l mai rube-alseammem
ca ~i na~terea fie-mi ~i e-are s-ajunga sa traga la ~aiba
munca e 1J1chip defini.civ
realitatea ajunsa pe drojdie
cum oare furia
in tren nu mai am sentimentuI ca plee care ma cuprinde
goEt impersonala
precum pIoaia care eade din nori sa poa ta deveni
vin in ora~ una launtrica
varsatura
daca ajung Ia 0 satisfacere deplina
acasa
1/ ~KEV _R ARE 2
AUSUFERUNG 2
ballui. m dint tdeauna
blll1icul pllrta molenere
asta umple ~i proxima rubrica
ciudat
cum a dat a~a ceva peste mine un din te mi se strica In gura
biografia mea ma traie~te ceva Se Indmpla, oameni buni
de rau augur
solni~a se rastoama
aduce ghinion
Zlce mama
prezenp ta conteaza
zice responsabilul

am fast dintotdeauna fiul qliva

.... /
mai demult Ii ziceau tatHOU' I PE DRUM)
iN FARRY

de a-tlta vreme nu imi mai pasa

de asta lor Insa da
slnt vllituri barbo~i trenul s-a oprit
eu in excursie beau ~uica In compartiment se facuse la fel de Intuneric ca
~i-afara
acu' mlncari de cin~peleicinzeci Intre siluetele ogorului a aparut
Imi spune persoana de la casa UB punct luminos mi~dndu-se
~i Imi impinge nava pe ~tandul cu autoservire uniform din colrul de jos al geamului
spre centrul dmpului meu vizual . .
tara nici perspectiva
0 ce-o mai fi-nsemnlnd ~i punctul asta luminos.
copaClI fac ceren pentru frunze ~edeam aVlnd In fara un punct luminos
adresindu-le cetinei ~i-ncercam sa-mi dau seama
de program are raspund coniferele ca ma aflu Intr-un compartiment de tren
In mijlocul acestui peisaj nocturn .
ca stau la caldura
mareria corpului meu ~i ca Il1timplator tot acolo ~i la fel ca mine
porcul mai calatorea cineva.
se vlra fara pic de ru~ine ~i ma glndeam ca punctul acela luminos
sa mituiasca administrativul s-ar putea interpreta ca 0 metafora
apoi am ~tiut acest lucm dar
 lrcl1ul LOl Illl SC lIrt1isc. de pc 'Lilo;l!" .d~lllI"i d· '.t 1111 i'o'Jlbjll~1I' him.i· ~ihanul
se ra~oi un glas de muiere : d.Q r;r:bot st~1.? la plopii ) lI",! SOl, .

~i s-,a urni,t. lumina de pe culoar Mioara pove lca um In anii cincizeei

a disparut, tata a batut la u§~ figanii I§i legau mlnoagele de eoloana
incerca sa priveasca In compartiment §i Ineereau s-o rastoarne
dudndu-§i palmele in dreptul oehilor eazangiii voiau sa-i. topeasea bronzul
renunra Insa de in data ~i-i facu semn<;elui oncum o noapte eurgatoare este Jiul
nevazut asta din cauza apei din mina .
ducind la buze doua degete zieea Mioara am eumparat rigari Astor
probabil ea justificare care pe-aiei se gaseau In toate pravaliile
§i-i mai fatu .semn 0 da;ta §i 0 ilustrara .
pina aeum fusese Impotriva fumatului eu eoloana pe ea
acum Insa deschise hodlrlt ~i aproape bueuros i-am trimis-o mamei. cu salutari. am fumat ..
u§a §i ma Intreba dad£ a doua zi am porn it prin imprejurimi.
nu mi-o fi cald §i dadi prietenii Mioarei, Ion ~i Dorina,
s~nt singur ne a~teptau
purtam acelea~i izmene lungi priveli§ti care ou-ri spuneau nirnie. la depa§iri
eu care nu eram obi§nuit In autobuz se erea agita~ie. se pierdea
~n ce ma privc§te, fiindca maidi-mea insislasc eehilibrul. un indicator atragea
i-am dat 0 rigara §i pe euloar atenria : eerbi. ~oferul 0 lua
a spas eeva despre perit mai Ioeet. ne dam
zimbea jos, §osea spinari de munp margme de padure dmpuri
poate prietene~te gospodarii.
iar dnd n-am fost de aeord Dorina se arata
ill-a batut pe umeri Iodntata, sarmale eiolan supa friptura ~i'
probabil a impacare tuica. a aparut un mo§neag
sosirea la Tlrgu Jiu formula de salut tremurlod. a dat din cap
§i simpatia eresdnda pen.tru ca t.otul mergea perfect Imbatrinim, imbatrinim eu torii
tatiH Mioarei turna din ruica pc (:are-o a.du,scse ma-sa §i iar a dat dio cap, in sawl vee1l1
tata ma felicita pcntru alegerea fericit~ urma sa fie seara bal
dupa 0 juma' de ora veteranii povesteau despn; ra?,:noi am mers pe JOS
Intii sarmale, apoj eiolan §~ supa de-a lungul §oselei
eeea ee I-a facut pe tata sa ~orbeasca. 99sPt:e (')bi~.~i,uri a fast odihnitor
dupa maSa tinerii, adica 1\110ar3.:§j eq rt).illCf,:l,1,l, f~cut vorbeam despre Ion §i Dorina
o plimbare p1n~ la Braneu§i parinrii lor au fost Impotriva
pe-aici a§a se obi~nuie-!it~ §i mai aks nu se culcasera inca Impreuna
valorile eteme se potti veau inteTIJ.ii.lpJ.jJ~O~S~,r~st<rio~$e vroiau sa se easatoreasca-l1tli, chiar fara consirntamil1tul
col'oana infinitase ridiea In p~rcul Qr~~l:u; . batrlnilor ~i sa-~i faea 0 easa
 dupa care am inceput sa-ngll1 un c'h r,e'.
Floridor i~i infofole5tc pOfnirilc
Misdale S-a dttarat in virful noptii
Wilfrid se scapa in dopote
Ortlieb i~i lustruie~te scula
clnd incepeam a doua oara
pantofiori pestriri in cringurilebucuriei ...
m-am oprit.
in ogorul de linga padure aparusera
ni~te puncte-ntunecate carese mi~cau
dezordona t. sint ciute
spuse Ion. manll1ca
rasadurile. pagubele
se compenseaza : vinatul
era el de parere e valuta forte
in noaptea limpede de iama
luna r:asarea deasupra lumini~ului
ciutele pa~teau
mi se pareau ca sint
ClUte
care in nopti limpezi de iama
clnd se ridica luna peste lumini$
pase
o ciuta s-a apropiat
degajata ~i-a spu,s: how are you
De la ,apariria volumului Poe{i gerrnani din. Romania
(1'957), prima ~i pinain mothentu;} de fara singura
tulegere de lirica ge.rmana din .raranoasu"a in ver-
siune romilh'easca, au trecut douazed ~i cinei de ani.
1n ac'est sfett de veae liter-atura de liinbtl germana a
trecut printr-un proces de divcrsificare 5ti1istica ~i ina-
t'titiz,ar,eestetid. PubEcarea de catreeditma Kriterion
a unei antologii a tinerilor poeti germani din Roin~nia
nu se datoreaza unui gest care vrea sa stabileasdi: si-
tnetdi de or din statistic ~i cronologic, ci unei necesitari
impuse de calitatea noiipoezii, de modalitatile expresive
$i de "personafititea" ei.
NU'maruI traducerilor din literatura nationalitarii get-
mawca sporit considerabil in ultimele decenii ; de driva
a:f1iincoaee mai mulre rcviste romilne$ti (T ransilvi;mia,
'Va'tra, Echinpx, O'rizont) :?i..au faeut un vel:itabil pro-
gi"amdin promovarea ei. Atenria aeordata tineritof
titl'toi"i,'pe 'care un istorie literal" de prestigiu, I-am numit
pe Mi'rcea Zaciu, ii considcta "poate cei thai originali
~itn'af personali din dri a cunoscut scrisul germanic
din acestcolr al Europei", nu este intimplatoare. Pri-
mirea dliIiduroasa de cares-a bucurat din partea critieii
vnlumul lui Franz Hodjak, tradus recent, este dovada
tn'l:ui llftetes flea!,ddoe ,tulburat. de 'consideren te extra-
1
'e'stcti~ ~lcon ju,rlcturale.
Studiul de fala i~i propune sa familiarizeze, pe dt
posibil, cititorii romani Cll poezia unei generatii. Ima-
gil'J.ea~i cMformaria acestei poezii nu pot f1 demise
~l1tnod 'ad~cv,at fara {) incadnare a ei lntr~un sistem
re£~tenrial igehe~ral~i Hlra preliminarii de ordin istorie
$i 'socia!l-cuhural,tinind toto data cont de faptul ca
deter,rtlinarile genetice ~i premisele speeifice ale evolutiei
Etetatut.ii germane din spariul romanesc sint inca insu-
ficient cunosCUte. '
Comuniraril'e .germane din Romania(sa~ii transil-
vah'efJi,Fabii dii1 Thnat, vorbitorii de limba gcti11ana
din Bucovina),' comp~lse initial din popularii destul dt:
 • )I\~lilllil )1111 \ 1lllil.\t<.' 1I,.III.I·l\i(\II,II';,
oaCCU01 omp., III dO:1r In ullim·1 . (it.c'11ii. I (;\\s biriJ·
evidente (timpul ~i 10 1I1 imigr~rij, SI:HlIIUI minoril:1r
stratificarea sociala, confesillnea etc.) In proceslIl d~
formare ~i consolidare ~i-all pus amprenta pe strllCtl!-
rile spiritllale ~i pe nivelele clliturale ale grllpurilor ger-
mane in mod diferit, acestea fiind, totu~i, confrllntate
de-a lungul istoriei .cu probleme existenliale identice
~ cea 'a pastrarii Jidentitalii milionale figurind la foe
de frunte. Aeest imperativ a funqionat ca un fel de
cenzura impotriva. libertalii de "decizie" estetiee ~i a
impregnat literaturii 0 atitudine' conservatoare 0 colo-
ratura pe alocuri etnocentrista, contribuind la' ab~ndo-
n~rea spiritului critic, consider at a fi destructiv, Jlo-
!nvnic efortului de supravieluire. Propria literatura a
Jucat, un rol secundar .in fundamentarea ~i impulsio-
narea con~tiinlei de sine a unei populalii care traia in
marea ei majoritate in comune ~i sate ~i pentru 'care
dialectul saseschvabesc era mediul ling vistic com'inant.
Abia in jurul anului 1900, 0 tin;ha generalie din
Transilvania reclama cu hotarire innoirea vielii cultu-
rale. Prin infiinlarea revistei Die Karpathen (Bra~ov,
1907-1914), ea ~i-a creat 0 platforma pentru lansarea
ideilor opuse diletantismului eticist. Directorul revistei,
Adolf Meschendorfer, ~i colaboratorii sai au militat
pentru prioritatea criteriilor estetice in exegezele cri-
tice, au urmarit cu atenlie sporita literatura romana ~i
maghiara, pledind pentru 0 ernancip'are a ,scrisului aultoh-
ton, pen tru 0 sincronizare cu cultura europeana mo-
derna. De atuoci literatura germana penduleaza tntre
doua tendinle contradictorii: auto-ingradire volunt'ara,
pina la inchistare provinciala ~i deschidere spre "univer-
salitate", plria lapierderea propriei individualitali; Ape-
,lului indi'fjit la tradilie, la ereditatea cuJInurala ~icom-
p()rtamenta'la, ii replica vointa de ruptJUra,de evadare,
de aventurare a fiqiuoii. Conci.J.ierea celor doua POZilii,
deseori absolutizate, amendabile in exagerarile lor din':'
tr-o parte sau din alta, a dus in perioada interbelica
la aparilia unor opere substanliale: lirica lui Alfred
Margul-Sperber (1898-1967), nuvelistica lui Erwin
Wittstock (1899-1962), poezia ~i proza lui Oscar
Walter Cisek (1897-1966), romanele lui Adolf Me-
schendorfer (1877-1963).
Convieluirea seculara cu populalia majoritara ro-
mana s-a concretizat intr-un firesc proces de re!alii
interemice, de schimburi fructuoase d~ valori spirituale,
Ii 11\11'1\11 il\\t'I\~it; '1111111 ',' 111I 11I11Il,Ii III S. 'r.1. lilcr.\-
III!'ii l'If'\ 111I~. .,' . "
I J11t:gr.l!'
',1 (t:I',\\< ~;,:rl1'l.anlIn ~l~tc::n.ul,soClahst,
1Iii(\!'
Tcarc:\ \l1\l.:i I,oi b:1'l;C C' )J10mlCe,mo~hf~car.lle lo struci-
tura dcmogra fi 'a OJ11~genizarea sOClal.a ~l n~od~l e
aqiulle al multiplelor mstanle. c~re mlJlocesc mere s~-
cietate si scriitori au contnbUlt la o. s.t;p~apuneIe
_ mergind pina la ider:tifi~a5~.- a tem~tl::ll abordat~
a realitalii asumate, a fl~~ht~Pl de creatle I;' cele d~~a
arii d~ exprimare poetl~a, lfol:erferenlele Sl ~nalogll}e
fiind de ordinul evidenlel. Scrntorul gert;1an dm. Ron:a-
nia este astazi un reprezentant al umversulUl. SOClal
unitar din care descinde. De altfelu etapele evolutlv:; ale
scrisului de limba g~rmana .. dupa" 1947 concorda lJ1
linii mari cu cele ale lrteraturu romane.. .
Influenlele venite dinspre literatura dlf'; spapul ge~-
manic au fost ~i sint inca destl~l d: puterm~e, sle mam-
festindu-se in funqie de atltudmea schlmbat?are. a
"receptorului" fala de ,~emitent\.de putereau de lradlere
a moddelor si d,e eXlstenla callor de p}tfundere. ~.
acestora. Istoria acestor relali~. este n:arcata deu°I;J°trl.va
de respingeri, culminlnd in. anll '50, Sl.de preluan, atlI;-
gind cote inalte ip. de;emul. ~apte! lOfluenlele exerCl-
tindu-se cind catahuc, ClOd dlctatonal. .
Situalia dublei dependenle - corelarea "lau ur; medm
social ~i geografic identic c~ cultura romana Sl comu-
nitatea de limba cu literatunle nallonale germ~oe - a
declansat sentimente. de in~ibili.e)i ne~i8u~anla, c~rac-:;
teristice pentru 0 l';ter.a~ura mlc.a,.. scnsa ,lOtr-o l!~b~
cu "circuit" redus, lrpslta de POS~bl.hta~eaImI;J.rosp~t~r~:
lingvistice "nat~r~le"; dar ~ hran;t Sl utopllle "gasl.rll
unui drum nebatatont. Oscllarea lOtre "trauma plO-
vinciei si nostalgia "marelui" s~cceJ' }ntre cot;1plexe <;1e
inferioritate ~i incredere orgolroasa l~ prop!,.ml desun
modeleaza ritI1f.ul de dezvoltare al !lteraturu germane
din Romailia.
Intrarea in arena a ultimei generalii ..s-a prodl}s. sub
auspicii extre,m ,.d; favora~ile. ~e~de!,ll promol~el au
debutat mai Intll lo presa hterara, In Jurul anulUl .1965
si s-au 'impus eu rapiditate, "profitind" de conseclOlele
politicii culturale iniliate acum.
 111 a It \1;\ j\lJll;; dc' 'ninl\l! ~'\lIC, pllc:I.ia g'l'-
U\l I .\
mana ere· prcocupata de innoirc dar l()lod:U1.
~tienra de necesita tea recuperarilor. Revizuirea ~i nuan-
tarea raporrului dintre transfigurare artistica ~i realitate,
inlaturarea obstacolelor care au barat accesul la multe
sertare ale mo~tenirii literare, ramificarea ~i largirea
dilor de comunicare cu lireratura universala - toate
acestea au avut repercusiuni multiple asupra con~tiintei
de sine a poeziei ~i a psihologiei creatiei. Treptat lirica
se elibereaza de canoanele o~ificate, au loc metamor-
faze surprinzatoare, stiluri contradictorii se suprapun,
se amesteca, se contesta reciproc ~i i~i disputa intiie-
tatea. Un bogat pluralism al fonnelor invioreaza reli-
eful. La inceputul anilor '70 se contureaza modalitati
distincte, evolutia ulterioara e mai putin spectaculoasa,
c1asificarea pe anumite direqii devine posibila.
Poezia de limba germana se distanteaza de festivism
~i declarativism, probind solutii diverse de improspatare
a substantei lirice. Asistam la revenirea tirzie a unei
r. generatii mature, absenta un timp de pe scena, care a
debutat in perioada interbelica ~i care cultiva in conti-
nuare 0 poezie echilibrata, de 0 logidi verosimila a
imaginaru1lui, remarcabila prin acur,atJetea 9intaxei ~i
iscusinta frazarii. Pastratori ai unor tip are consacrate,
ace~ti poeti nu se lasacople~iti de puterea de seduqie
a experimentelor moderniste. Biograficul este transpus
in ecuatii lirice de valoare universala, componente1e
realitatii sint purificatc ~i regrupate intr-un microcosm
stilizat. Poezia este deopotriva act de cunoastere, cere-
monial estetic, rostire opusa limbajului cotidian, abor-
dare a elosului.
Posibilitatea contactului ~i a confruntarii compara-
tiste cu lirica contemporana din R. F. Germania ~i
Austria n-a ramas nit'a urmari pentru ahi autori cu
convingeri estetice mai putin consoEdate. Spre deose-
bire de poetii romani ai gener,atiei postlabi~iene, care
au valorificat sugestiile propriei traditii in mod creator,
varietatea derutanta a impulsurilor exogene i-a ispitit
sa-~i insu~easca forme ~i stiluri nascute intr-un aIt
context social. Legea compensatiei ~i-a reclamat drep-
turile. Scepticismul fata de conventiile anilor '50, fata
de stereotipiile previzibile ~i banalizate, s-au extins ~i
asupra limba jului fluent, "inteligibil ((. Obscurizarea, de-
formarile lexicale, ambiguitatea inlocuiesc retorica sim-
plista. Oximoronul ~i catacreZa sint figuri de stil pre-
ferate, elemente eterogene se impreuneaza in sintagme
I
.III l'tl h
'
'I' II11 II \'111 .11.\1('1 till
..
110 IllS al distiHlrii
..
11- (\\11 ptl"d II III i.lli~, \ h '.1, elde111, ' lltcral.U(lI .ger-
Ill. ,1\ lin 1\\lI1\~lill OS Jlarea 1I1.tre a;lto~tol1lzare v
pr~ rramatl'(\ ~li'pit imit~\.iei -::; pare. sa mclme acu?l
spre 0 poczic 1ivre ca, tnbutara manlor modele dm
Sp::t~ill1 cultural german.
Aderarea '1a fantezismul e&tetizant a1 viziunii. ~i .1~
arhitectura criptidi a discursul~i, ~arecum ex~hcablla
ca reaqie ~i cu rezultate notablle m .sfe.ra rafmam.en-
tului stilistic, va constitui pentEu maJ~ntatea vpoeplor
doar 0 faza tranzitorie, de scurta durata. 0 aha. moda-
Etate iF1'lbrati~ata de poetii nascuti, intre 1942 ~l 1952,
se et~leaza treptat, delimitinvdu-se .~l ea de. norTel~ pre- A
decesorilor) e~itind tot~data rostlrea ~n~1fr:ta ~l, ara~
bescurile pretlOase. De~l operele "claslCl1or penoa~el
interbelice (Alfred Margu1-Sperber, Adolf ~esc?endo:-
fer, Oscar Walter Cisek) fusesera rep~se ll~ C1:cul~pe
in editii corespunzatoare,. el~ nu mal ofer: tmenlor
5criitori - crezul lor artlstlc se form.as:, mtr-un alt
climat ideologic, iar experier:t~ lor de vlata se deosebea
de cea a inainta~ilor - suhcle~te elemen~e de "atrac-
tie". Si aceasta generatie, ca ~l .cea 1. 1m. A?o~f Me-
schendorfer la inceputul secolulUl, sau, mal tlrZlU, cea
grupata in jurul revistei "Klingsor" (Bra~ov~ 1924-
1939), se vede cuprinsa de obse~ia tnceputulul.
Anemone Latzina (n.1942), Fneder Schuller (n. ~9~2),
Rolf Frieder Marmont (n. 1944) pun -: spre shr~ltul
anilor '60 - temelia noii "virste" lince. Lor 11. se
asociaz;!, venind din mai multe direqii, ~r~nz Hodpk
(n 1944) Bernd Kolf (n. 1944), W~lham Totak
(n: 1951): Rolf Bos~rt (n. 1952), Rn(h:~rd Wagl;er
(n. 1952). Concep~ii similare ?,espre funet~l!e apela~lve
ale poeziei, convergenta strategllior CO~poZltlOnale, hps~
de inhibitii in confruntarea cu reahtate~. prezent~lu~;
sustinerea intentionalitali.i Eri~1 int~rv.entll "t~?retlce
decise (profesiuni de ~redll1t~, lI1tervl~r:, refleqn poeto~
logice) fac din ace~tl auton, ur~atl m decursu1 unUl
deceniu ,de allii - Hellmut Seller, (n. 1953), Horst
Samson (n. 1954), ~lau~ Hen~e1 (n. 1954), ~el~ut
Britz,. (n. 1956) -, m clUd~ dlferentelo~ de vlrSta, 0
adevarMa "generatie de creat1e" (Tudor Vlanu).
 rurnul CSt r p t:q i a [sc J1ctc:t.it de 0 p Jitid(
generoasa ~i ospitaliera a revistelor ~i a editurilor, pre- 7'1,"p ll(I.\I:~ (1\ .11 .lhl:i "IH:!r \.ie str:lbate I1UI1'1eroasele
cum ~i de 0 echipa de critici, tl:nara ~i ea, care ~i-a d br. \ ii, or!-\o) iu,l. ' ~i Cliforice. La '? de}batere. e<;msa-
lnsu~it instrumente modeme de analiza evoluind de radi Jitcr:uurii 'clci mai tinere, orgamzata de coudlapul
la metoda imanentista la sociologia liter~ra ~i la este- oimi~orean "Neue Banater Zeitung" in 1972 ~i intltu-
tica rec.eptari!: ~i ca:e, prin adevarate campanii, a ras- lata La tnceput a fost dialogul, ~iehard ~ag?erv spu:
tumat lerarhll ce pareau la un moment dat imuabile. nea: "Noi smtem prima generape de. scn~t~p nas~up
Structura dialectica ~i dialogala a liricii lui Bertol t ~i crescuTi in anii socialismul;ui, ceea ce ImpI~c~ .0 schlm-
Brecht, judeca~ile lui despre formalism ~i forme noi bare de pozi.~ie fa~a de reahtate. Avem poslbdltatea d~
despre realism ~i logica in poezie au avut un rol hota~ a scruta realul fara prejudeca~i ~i intr-un mod mal
~i.tor in slarificarea op~iunilor. Astfel Richard Wagner complex dedt cei virstnici".
l~l a~eaza volumul ?e debut (Text raspicat, 1973) Teme eu 0 semnificatie canonizata sint supuse unui
sub un motto breehuan ("DaJsa s-au epuizat erorile tratament "ireveren~ios", demitizarea ocupa un loc pri-
raminem faya-n fa~a .cu up singur partener : nimicul. "): vilegiat, atitudinea fat a de mentalitatea ingusta ~i mic-
Franz Hod]ak [ace mtehgente Presupuneri asupra lui burgheza uzeaza de mijloacele satirei. IntrebariIe puse
B:echt (1976), rar Ro,lJf BOiS·sert,se (m::) intreaba, gin- istoriei sint formulate dintr-o perspeetiva a actuali-
dmdu-se 1a Bertolt Brecht cu recunostinta: "eine-i de ta~ii: "cararea urca ~erpuitoare I de parca ar incerea
fapt. rea1lita tea ? .I seaJf,la oare intr -~n ooleidoscop al mereu / sa ocoleasca 0 banuiala II pe veci zidurile stau
poeplor? I iSe v1JI1de ea pentru dtew. vorbe bune, in incremenite-n trufic I niciodata nici un strain nu va
rIn duri me~t~gite ? I c~r.esa fie oare ? VI sta in hainele pu.~ea sa mai intre I c1opotni~a pardi a adormit I pe
tale, t~vara~e, dar daea ~i de gindit I ginde~te-n vreo doua-trei ve~nicii II moartea are gust I de mu~e~el
capul tau, asta n-'O mai ~tiu I un lucru Insa-i sigur: sau de moneda de-argint I sau de caramida II ca 0
oin.d e~ti ,atacat / ade~ea de fa~a e ~i ea nedumerita..." balanta / in echilibru I atirna I ora deasupra amiezii II
(Cme-l de fapt realztatea?, 1979). Gasindu-~i alia~i dteva clipe pare I incert II v~~ca cetatea-. urea I din
in reprezentan~ii liri'cii ,sooia'le din R.D.G. (Gunter trecut ori in el I se scufunda. I(F. Hod]ak, Cetatea
Kun.ert, Volker BrauD, Karl Mickel ~. a.), tinetii poe~i Cisnadioarei, 1975). Alte poezii, configurln~ 0 geografie
de hmba germana au urmarit cu interes constant ~i me- ~i sociografie a loeuriIor natale, descopera semne ale
tamorfozele poeziei romane contemporane. De forma- istoriei integrate firesc in peisajul contemporan ca ele-
~ie, aproape faraexcep~ie, filologi, ei s-au afirmat ~i mente 'constitutive ale nnui spa~iu asumat cu luciditate
ca traducatori din literatura romana. De 0 aten~ie ~i ata~ament. Discursul deschis ~i curajos abordeaza
excep~ionala s-au bucurat ironia demistifieatoare ~i anti- aspecte variate ale relatiei individ-umanitate, suprafata
ealofilia inventiva ale lui Marin Sorescu, dlruia critica angajamentului depa~ind problematica specifica a unei
g.~rmana i-~ sonsacrat coment~rii entuziaste, poezia sa naTionalita~i conlocuitoare. Dialogul eu societatea se
fund apreClata drept un adevarat model estetie ~i ati- fundamenteaza pe ideea ea vocea poetului se bucura de
tudinal.
audiel1~a, pe convingerea ca inerederea reciproca poate
. Socialul, spre care aceasta genera~ie i~i indreapta pri- fi Il\!llmobil al progresului.
VI rea, este recunoscut ca 0 realitate in mi~eare contra- Reetitudinea morala se manifesta prin subminarea
dictorie Iii perfeonibila, i.ar poeziei -com:~puta ca ornamenticii, prin aruncarea peste. bord a balastului re-
"obiect de intrebuin~are" - i se confera indrepta~irea toric ~i prin confruntarea permanenta a un or idealuri
de a aqiona in sensul muta~iilor de con~tiinTa. Acest etiee eu realitatea traita. Cu insistenTa se cere dreptul
crez - sirnptomatic pentru pozi~ia contemporanului la opinie, exprimata fie tran~ant, fie parabolic, la ne-
irnplicat - a condus la inabu~irea deliberata a subiec- mul~umirea constructiva. Conformismul ~i oportunis-
tivita~ii, considerata ineompatibiIa cu operativitatea mul, inertia ~j. indiferel1~a siot ~inte ale angajamentului
propusa. Expresia devine laconidl, parcimonioasa, dar polemic ~i prescriptiv, ale unui lirism activist ~i parti-
nu refuza ludicul ~i autopersiflarea sau calamburul de- cipativ. " ... utopiile I dibui~i-Ie dupa gradul de probabi-
COneCDant. Convingerea ea adevarata poezie socialista litate stop", avertizeaza cu lapidaritate poezia Depeja.
(1966) a lui Rolf Frieder Marmont, i;>.f Franz Hodjak
 il seeondeaza: " ...cleseifra~j privirile I studia~i obice-
iurile / eitit.i :,ise1e / invatati sa interpretari coreet ta-
cerea / ~t1!~Iap fel.ul i!1 care se' saluta / citiri cardiogra-
me1e / CltiP pe chlpunle oamenilor / nu va incredeti in
aclevaruri I de mina a doua". (Sugestie, 1975)
Dupa cum se observa cu ochiul liber, textelesint
elaborate cu precizie ~i inainteaza pe un drum dinainte
s~ab~lit.. Se cultiva aforismul, poanta, metoda colajului
~I. difente ..procedee ale lirismului gnomic, speciile do-
mmante fund epigrama, parabola, ~ansonul antiidilie,
parodia.
Varietatea destul de redusa a formulelor, transpa-
rent a meeanismelor de eonstruqie, moralismul, uneori
strident ~i naiv, au impins acest tip de lirica treptat
spre reproduqia aproape seriala ~i autopasti~a. Anti-
eonventionalismul i~i pier de efieienra, eonvenrionali-
zindu-se clestul de rapid. Sesizind pericolul banalizarii
acestor eadente impersonale, mai multi autori au rein-
stalat, ineepind eu anul 1975, subieetul ~i eapaeitatile
sale senzoriale ~i reflexive in eentrul poemelor. Eeo-
nomia verbal a ~i asceza sentimentala sint parasite in
favoarea clesfa~urarii ample, intortoeheate ~i a deseatu-
~arii emotionale, eenzurata de 0 inteligenta mereu
tr,eaza. Abdicarea de la pozitia ,anali:stulu.i.inarmat eu
o viziune de ansamblu ~i eu 0 poetica bine conturata
nu implica 0 retragere in lumea cvasi-autonoma a ima-
ginarului, tendintele de democratizare ale poeziei ne-
fiind abandonate. Dimpotriva, lirica dobinde~te un spor
de palpabilitate, de "imprevizibil", 'prin refuzul esenri-
aEzarii ~i ordonarii pedaJI1te a materialu'lui. Desigur,
noile experienre livre~ti (Rolf Dieter Brinkmann, Peter
Handke, Frank O'Hara ~.a.) nu s-au consumat far a sa
lase urme, influenrele sint insa filtrate printr-o disponi-
bilitate receptiva prudenta. Eul liric se situeaza intr-un
univers - biografie ~i evenimenrial - verificabil ~i se
autocontempla ea individ ,soeializat. De aeeea "etieheta<C
criticului Walter Fromm - subiectivitate angajata -
aplieata acestei direqii ni se pare exacta ~i intemeiata.
Realitatea se of era privirii mobile ~i ne1ini~tite ca 0
sumedenie de detalii concrete, yartieularitarile ~i ingre-
clientele coticlianului invadeaza texte1e. Prozaismul ~i
i'.11 Iii 11\1 .r,71\1.
I'I'.q,I1ll'lll.11 'OJ sc il1~e1?1111~<;Ieficit artis-
ti', .j 1 t' ·llli·1 Ill1Ul pr gram. Och1Ul ~~m111~eapoetu:
lui 'C pcrino: a camera de luat veden, schlmb111.du~~1
llnghiul, start~tor <I;sllpraunor. momente aparent hpsl;:e
de importanra: plllT~,barea prm s>r}~, .un week end 111
saml no.wl, 0 vacanra la mare, c~l.~tor,la e~ ~enul, t!.e-
zirea din somn disCllria eu amlCll aprop~arl. ~oezllie
pornesc de la intl~plari f}xate in timp ~l sparlU, co:
munidnd eu exactltate elrcumstanrele: data, ora. ~l
locul "aqiunii", di.spoziria sufle~ea.sdi. a subie.ctul~i.
Clipa se dilata - textele se const~tUle dm gves!un Obl~-
nuite, ritualizate sau spontane, dm ~cumu!an ?e sen-
zarii ~i impresii, din se?venre f~ntastle~ ~meh.~ee ale
oralitarii. Stilul metafone, no;apa .frusta ~\ tendmra }~
epieizare se intrepatrund: "smt. zlle care mcep I lara
urma de eertitudine. te treze~tl II eu senzapa ea t~
afli fata-n fata I eu ? ~izita nec!o:it~. te eut~emur~
abia IV simrit. te duel m I bueatane, fumezl, JU~
apa IV d:, eeai ~i t: s';lrprinzi /, m~~dndu-te de parea=a~
vrea II sa te fere~tl dm ealea unUl potop I de 111treban
fara sens. dai drumul IV la radio, desehizi ~er:ast~a, j
stai a~a intr-o doara, cu eapul vuind II. de :'ldl~r.lpnma-
varatiee, numere de telefon, I cI?potmte, mbm tre~ute
~i taieturi II din ziare, I te apuel de una! te apuel de
aka ~i 'simtieum miini Sitraine II i'~i t~ee viat~ t~ I.
mereu-mereu mai departe". (Franz HodFk, Vanatzunt
pe a daua de Bruckner, 1979) . .
Poezia i~i redama acum drep:uZ 0- ;;!sare~ fune, me-
Zancalie, me~itatie. Lu.mea. ext~n0<l:ra !~l .lasa ampre~ta
in vulnerablla lume mtenoara. Slmtammte de anXle-
tate, singuratate ~i neputinta se.. ra~pindese. ~r:c:~ri.le
din jur ~i mecanisme suprapuse fnnte: provoaea lfltan.;
inregistrindu-le, poezia se transforma iotr-o pledoane
pentru trairea plenara, nemutilata.
Amalgam area diferitelor procedee de reprezentare
este deseori insotita - mai ales in poeziile lui Richard
Wagner - de problematizarea fiqiunii. Vointa de-a
stabili 0 relatie nemijloeita eu "lumea" se love~te de
existenta ei verbalizata, de imagine a ei ajustata, presta-
bilita, prefigurata (prin fotografii, ilustrate, filme etc.).
Interogarea realit~tii ia f<;>rm.a. uneL I?edita~i~ a~up'ra P?-
sibilitatii de desenere a el, dlfteultattle exynmarn dev1J1
parte integranta a seriiturii, care se infati~eaza ca un
atelier de erea~ie, dezvaluindu-~i "imperfeqiunile", eo-
meno1l1upropria ei "cre~tere« : "senzatie de .ceva strain
la cOl1templarea ilustratelor / propozirie din literatura
 , ' I.j Mirc. incsu
i,\(1,; d ,illl,t i 1111'\\ ,11l1',1111l1 I-IOd(j"ll{' Richard Wagner,
h ",11',\1, II '1" ,\ l\l~l\' tl. , r" '1'/; .••J...' ., mai importarr1li, •
cel•
ki.tJ:,ch/ "ul11hla de ullut sillgur prin ora~u'l strain" /
cuvintie din. sertare I pe i.J'ustrate ora~ut in care traiesc
~i
"
Rot JJ()~.' ~il1L Jeprezc~:ta'11tl'lCell t un aport decisiv
'."
I~
eratll care a avu __1 • d
mai fO'rm~q.l::\1 LI't ,c~.!~en '.' 1 a eonforl1l1ismwUl e-
rmi e. strain I identific anevoie semne distil'lcti ve din v ' nc 1 provlnna e, el. 10,r
re,pr;0duCl~recu ceI-e reale / citesc de mai mult:e ori rIa depa~lrea
. °P,I
'tlsmu I'Ul ·sterl'1, Daw6ta ,nrezent r- , v" .
textul- ilustratei / prive-sc insistent imaginile I caur sa claraJt1V, a mime . suhiectivitatea angaJata ~l-~
de pe acam .autOI"lta;r~," , mai multsau mal
ma. convmg l ca in r:ealitat~acestiei· illUstrate sint ~i ,.
1lP, itlOd '0 atr·aqle , ,.
creat .prO'Ze e,xerC" , , h' fel de 1,spltltoa.re
eu real' !I' clteodaJa l clnd· ma urc in, autobuz .I ma , . -1 le deseon C lar run , 1" d
cred l'a mine acasa I giooesc f,jocare g:est sa duci p~tm ,s~u a'tor d butanti11or. Initj,ator~i unu~ lOsm d e
"tlrame a~pra ~. ta i Intr-un lInterVlU acor, at
piciorul. inaime / -sa 'te tii de bara ~i·sa iei bil~td:. sa 0
aha faotura ;se 1~saa~~~f_t12 1980), Richard Wagn~r?
iei: rna1'11teI ma, tre,zesc pr,ivin.d taxatoarea nerahdator / revistei "Echl'O~x (~r:, , , i isooditora!l generat.lel
ca ~i cum. <!.~~ti ea. are sa ma intrebe ceva II dimine~ta spiriw1 eel mal nel{I?:~t~t,$I ma .an'gaJ'ata" ~i-ar fi atms
~a ?,eze.~ ~i imi' i~<:~,i'rui,c~ e· di~ineata I inoop, z!ua , v !Uloctlvlta1tea ~ v
sale, -su5tlOe ~a, ~.~, ., . resive" ~i pledeaza pentru
gr,ndmq In pn~poZl'fH tntre~ I va~' soarele ,lumantn~ Emitele poslb~htatllor eXip " ar tr,ebui din nOU,
I pl'ih u~a b<lil~onulu~I: dup:,",care se lOstaleaza
ihaJ.:)l1tl'U' " v.' ", Acum poezla , v
modifican ~l muta~ll ' ':' fV . "lufd se instaureaza
eu regul:a.r-it>ate·un sel1lumem: de fencn:e I pentru ear~ ' b ~ n In ap$area, v"
sa-~i Iseh1m e PUyl
a ,
'b'lV adevalra..ta hter,atura ,
nu am niai 0 expliea\)ie de-a gata / am renuntat sa ,~, 1 stare 1'0'-
pb'Otliseala, ' ·';O'mpatl
.
1 a 00
m~ mai supaI' pentl'u atita lueru / ies pe balcon /
~j:vad padurea I ~i, spun "padurea" I de parca toemai
a~ iflva·tp. 0 ltmha, stra'i<fla;, sau· a~ vrea sa fixez cumva
ginduL.", (RiehaJ.1d:Wagner, Poezie pentru M, 1977)
Nevoia de· a·].1-1:ocI:allifieare,de eireumscriere a identi-
tarii indiv.iduale, se ihtensifi'ca: "imbatrinirea a incetat
s~ mai fie ceva care / Ii' se intimpla doar ahora" (Rolf
B'ossert,. Vara 1'98Q; 1980). Incerearil'e de reconstruire
de~.a.Jjadl'~i arborescenta a drumului parcurs, a propriei
biografii sint numeroase, Ce<\sul bilantului bate la por-
tik eon~tjint~i, Johann Lippet reface intr-o narati,une
~mpla, ~i minutjoasa (Biograjie, Un model, 1980), ur-
mind. firu] cronQl.ogie al e:v:enimentelor, "istoria" parin-
tiJpf ~i a vietji sale de 29 de ani, Poemul epic, eOn-
struit dupa pdncipi..i1e;unui "Bildungsroman", integreaza
social:tJl, destinul indiNi,clt\al nu este rupt de eontextul
politic global ~i nici de· eel al eoleetivitatii careia ii
apari\iine .dnaI'u! au,tor, Ahi poeti (Franz Hodjak,
W,illaJn~Tot'Qk) .se. hazeaza mla!i degraba pe memoria
afectiv~, variQza· tOLl1a!I.itatea, alterneaza planurile tem-
porale" la,sa friu mai liher imagj,n<1J~iei ~i stJrapung liris-
muI eyoc<1Juiv~j. ,eonfesiv prin refleqii, interogatii
exc!llamayii,
Fr,in intelnia de a se de,oprinde de caligrafii eh:gante
~i de a ihdh:ca,. textul· eu aspecte ale realitatii ineonju-
ditoar.e,. care t~i dezvaluie i'n'tr-o abordare responsa.bila,
gr.ava sau degajata, dilemeJe ~i tensjunik, promotorii
"suQieetivitatji a.)gi\jilte" se inrudesc eu 0 intr.eag~ ple-
 Retrospectiva spre viitor / 9
Uneori /10
Ars Poetica I 11
Dimineata / 12
Descnerea unei amieze / 12
Gonduzie I 13
Recunoa5tere indaratnid / 14
"f 13 iulie \ 974 / 15

Deschideri / 18
Socrate /18
Speranta / 19
A. E. Baconsky / 20
Op.tica / 21
~ Salata orienta1la / 22
pL. Zmeu de h.J:rtieI 23
Y Delfini / 24
r Variatiruni pe a daua de Bruckner / 25
".. Poezie 1n cada / 26
~. T,igari umecle ~i clor de duea / 28
Poezie la ora 22:42 I 31
vrVama Veche /32
 v S 'h 'r~w / .\.1 elll :\1\\ I,Ii,d ..1 vi'lii IIlnIi bit . 'll\\.(\~ 'UI liri' / 8H
Sa,t sasese I 34
1)~'I1\!I\il; d' IM\ui l
J-LiEac in ureche / 35 PI C'D' I '1111'1\ M. / 92
1--27.09.81 / 37
Invazi'a ornicdor I 97
Dupa-amiaza banawana / 98
Laeul din craterul bombei / 99
'V Se<:unde lu1tCapa.toare I 38 Blegie la 0 dlprioara fugind j 100
•• Depe~a / 39 -I L-ocal / 101
.,..·Strig pentru dislnt ~atul / 41 Insemnari in cronica famiJiei /102
lnttpebare I 42 Digresiune despre radio / 106
Peste ~apte deahri /42 lntrebare lui Mandelstam / 110 .
Prund I 43 . Poetii / 110
Pmblema de cil'culatie / 45 Mari:lyn ,sau mi~area An.tilelor de sub teasta / 111
1- Dobrogea, tara a umbrdor I 45
Hihemare Ilene~a I 46

Salutam / 114
"1 Caminele Groza ve~ti vi 115
Desfa~'lWarea in tree. u't a smUCl
"d' eni intr-o
familie I 48
Mica' puMicitate 116 i
-.L BiOigra'fie, Un model (fragment) / 51
1 mar,tie /116
CiI1lC-i de fapt realitMea. ?/ 117
WILLIAM TOTOK
./ Calatorie cu I1:renul pe Valea Prahovei, 2 / 118
-! Din viata mea. j 119
PoeziestudooteaiSca / 70 Poezie scri'sa in iarna / 120
'i. De ce ,sa tacem ? I 72 -{ Zapada timpurie in ocliOffibrie / 121
Autobuzul 33 I 73
Vara 1980 / 122
-.\ Un sandwich din mers / 75 I eit ,se pOaJte rabdJa zgomotll'l laptelui
~ Poezie dimineata in zori / 77
dimi:neata I 124
<;j MuncLtm 1a tig1arie I 80
Vim potroivit pina la .tare / 124
.,J Descriere~ ur:rui, iucepnt de saptamina / 80
Noua ,subleCtIVltaJtJe181
i IntulliplaT.i traite / 82

Mic anunt I 126

l- Poezie eu votca .I, 127
Diailectid I 85 Agronomica / 128
Tex,! ra·spicat I 86 Suici de cuvinte ,j 1.28
Cel ce desointa pe~tii / 87 MasuraadecvMa I 129
 11\ ('\\Il,('\i,l II\\\\,I ,',,( ,/\ 1,1 I'I'I'~I\I( N
4 manie / 131 \l1l1' :IP:\I' ',1 :

Sd(derea / 134
lUdacini Incoponate / US
J Spre rasari t j Hi'
J-- La Hunedoara / 139
Limba / 142
Balla Zs6fia
2,01.1980/143 VERSURI
Iacob Sternberg
Proba de rupere I 1'H
VERSURI
Week end ila ~al-a';145
v Poezie de ,duminid / 146
7 '<: Banchiza II / 14 i'
Gyorffi K~lman
.HELMUT BRITZ
lNTOARCEREA
.J.. A~a haihui ! 148 Hans Liebhardt
VIATA PREAMINUNATA A LUI
tnsemnari de ziua moqiJor / 149
ANDREAS WEISSKIRCHER
Revarsare 1 I 150
)
Reval'Sare 2 /152 Joachim WittStock
Pe drum /153 CARUSELUL
Szilagyi Istvan
PIETRE IN FINTiNA SEACA

Stephan Ludwig Roth

SRIERI, MAR TURII, CORESPONDENTA
Nagy Szabo Ferenc
MEMORIAL