Sunteți pe pagina 1din 149

ROLAND BARTHES

MITOLOGII
Traducere, prefatA $i note de Maria CARPOV
BCU Cluj-Napoca
~ ~ o J ~ J , I .
INSTITUfUL EUROPEAN
1997
Le moade Of) /'on catc/JC a fost publicat in Esprit.
L'Eaivain en vacances. in FraJJCC--Observateur, iar celelalte
m.itologii in Les LctlrCS Nouvelles .
. 7479 3
SINTEZE
15
..
1
(
Aceasta carte a aparut cu sprijinul
Fundatici SOROS
Roland Barthes, Mytlrologies, Editions du Set'til, 19!17
Rohnd B.trln(<;, Mitologii, Institutul European Ia$i, 1997
B N 973 5tH> 0!)5-4 PRINTED IN ROMANIA
Mituri semiologii
Ultimul num!r - 63/noiembrie 1996 - aJ semcstrialului
Communications (Paris, Seuil), alc:Atuic, deloc intimplltor, pe
rcma ,,Parcoors de Bartbcs". esre deschis de un studiu cu titlul,
dacA nu dreplul provocator, eel pu(in contiariant: ,,Despre
inactualitatea lui Barthes". Ce vrea, s4 fie acest numAr
&peail ae nmslJ? damarea unui adev!r, a UDei srAri de fapl?
Reabilitare, repunere Jn drepturi, repara(ie prin proccduri
antifrastice? Autoarea (Catherine Ruiz) articolului
men(iooat, care ar trebui sA prezinte nll111Arul ofetind o primA
modalitale de orientare a Jecturii, autosituarea pe care
$i-o fJcca Bartbes
1
acunci clnd sUS{inea cA opera sa cste nwt:atA l
de trei preocupMi: , obsesia politicA morall", ,,micul delir
$tiinrifjc", In ,,practica AceastA eterogenitate
poate fi ibsA redu.sA 1a un obiect constant, limbajul, $i. ca dcrivat
sau extcnsie a acestuia, discursul. ConsratAm temeiul acestci
autosilJJAti parcurgind int:reaga opcm bartbcsianl, dar o aJJim
$i ca program, dacA ne mcoarcem Ja una din JucrtJrile de debut,
cu un titlu mai mult decft fericit, Le degre 7bo de 1'6criturc,
la wma unnei, o mitologie a discursului literar.
' Roland 8arthe; par Roland Batches. L'Avennue . ..Cmiologiquc,
Edition'\ du Seuil, P..uis, 1985.
6
ROLAND BARTHES
ActualitJJccalinaccualicatca lui Bart.hes sc asociazil facalmeate
evolu{iilor pc care Jc-au cunoscuc difericcle discipline - cimpuri
teoreticc, domenii a.rtislice. ccalnJ). anumitc obiecte culturale
cu valoarc antropologicJ. de pildil. imaginca, ccatrul - pc care
/e abordeazil. OC01C$te sau chiar rcspinge. tratindu-Je,
L' explicit sau nu, ca limbaj. cadi curs, $tiuc !lind cJ acestc notiuni
m au suferit mutJJtii aotabilc in contJJct cu amintilc/e di cipline.
Actualicatea lui Barthes poacc. deci. fi aprcciaCA .,mAswind
impactul scriiturii in uncle din modJilita(ile sale caractcristice"
(p. 5), din care sine rc(inutc narativitatea. tcxtualitatea,
literaritatea. DupA o examinare - sumarti - a acescor . .modaliCAJi
caractcristicc ", aparc o intreba.re cum nu c poate mai Jegitirm
referitoare La practjca tcxrua/A cc nu aJJat actuaJizarca intr-un
proiectJJt roman (proiect real. sau doar atribuit lui Barthcs):
ncterminarca inerenttl operci nu estc oarc m:mifestare;1 unci
.. prcferinte modcme. poace cbiar prea modcm/1 pentru formele
literare apropiate de inefabil. de cstompare, de dispcrsiune -
de dcsatlmarc ?" (pp. 6-7). In mAsura in care opera nu cste
dccir virtual irate, potenpalitate, clogiatfl $i exaltatfl ca atarc prin
anii '50. Barthcs ar plllea sa pat'UstJ fie inactual. Dar. tocmai
din cauza inactualit!(ii - virtualitatca. poten{ialitatea - poace
garanta actualitJJtea opcrei sale. Un paradox ce poatc fi Jcsne
ilustrat - $i totodatA - dcconstroic cu cxemple Juatc din aceastA
Oper/1: nu depinde dccir cle noi, cititori in7.estrati cu un nou
fel de a vcdea I .. J sA rcdeschidem numcroasc/c drumuri croitc
cindva de Barthcs. IAsate astflzi in paraginfl . Nctermiaarea
caracteristiciJ operei, potcnrialitatea aceca plinA de intrebAri
acrezo/vace, de dosa.rc deschisc, d1Jr prca rcpedc inchise Ja Joe,
cere o prelungire. Jnactualitatea lui Barthcs lrimite Ja
actualitatca lui in mAsura in care. pArfnd clemodat, else produce
in contratimp ... "(p. 8).
MITOLOGJJ
*
*
7
Aceasta cstc cbcia de abordare a unui text. fu vrr:cA de
patruZCCi de ani, o virscA care, tinfud . de ntmul m
'uat umanitiiJile in a doua JumAtate a secolulw
aU CVOJ f .
a/ XX-lea. poate fi 0 virstii rcspectabiJIJ: de
tura/A soc;otitii rcbarbarivA pe vrcmea cmd apareau
(19571. [aJA decca !._CDUn(Arii, timpului_
ent, penllU toe mai multi spcciali ti, face . ascw, de
disciplinA ,clasiaf:. Propuncm 8$8(/arMytbologJeS- potenpal1t11te
a unci semiologii a miturilor coatemporane? - ca cxemplu de
acrualizarc prin /eclUIA. care cste o
astfel curs sugcslici citatA mai inaiacc. tchnicA care propna
noastn1 practicA a validaH> de nenumifrote on.
A$8dar. dupA patruzeci de ani .... de doui! ori
DistanfA suiicieat de mare pcncru concludcnra
micurile vie{ii coticlicnc, de Ia simpaciilc comuruste, cbiar
st.alinistc. piniJ Ia abatele Picae ...
De ce Mythologies? 0 futrebare cu multiple (inte . din
care putem tcfine. mai mtii, oportunitatea aparil,ici - suspnutA
de va/oarca demersului analiric. manifest in volum -
pcatru a clcliai o semiologic cu specific barthesian,
seamA, dar $i pentru Jocul pc care-/ ocupA fa cadrul
genera/e. $i de cc o carte dc:spre micuri? Bartbc:s InsU$1 s_pune
undeva cA mica burgbe,-Jc fnwce7A se alliJ intr-o fazA de WJpe-
rialism mitid. Mitologia ar fi un sindrom, dar nu o exclusivilate
francezA, in afara mirurilor universale, au universalizabile.
2
Mythologic. .. . Seuil. 1957. p. 52.
L
n
8
ROLAND BARTHES
sirJt undc specific fran('UZqti, generate de realitA[i francezc; de
aici decurgc o opacitacc a textuJui pe care doar cei inipap o
destraml, o cxclusivitatc de clan, de mare familie, cum avca
sA spunA, recent, un ale ,,mitolog", Ia fel de mitoclast ca
Bartbes, Daniel Scbncidermanrr'. Mica marea burgbezie -
francezA sau de altA nafiooalitate, astAzi dintotdeauna -, dar
# cei necupriD$i in ace.ste cacegorii, simt pennancnc ncvoia-
de-mituri, mitologia cstc vecbc de cibd lumca: doar
miturile sc schimbl, mtr-un proces neintrerupt de fnrcgistrare
a idciJor centrale care..i nelini$tcsc pc oa.mcni, ncdumerip
intrigap de ,,minciunilc'' socialc, de travestirile kleologk:c.
Miturilc $i mitologiilc functionev.A ca un cod larg socializat,
apt sA facA posibiiA comunicarea mere membrii unci comunitlp,
conslituitl pc critcrii tcritorialc, lingvistice, profcsionalc etc.
Existl dcsigur universalii la nivelul miturilor, pc care un studiu
COinparaliv k poatc da la ivcaJA, insl Scbncidennann sc ocupA
de miturile .,de familic", familia reprodu...S Ia scad mAriti, Ja
dimensiunilc Frantci, Ia dimcnsiunilc napunii francczc.
Nu intotdcauna este s1 dislingem intre C'On7pottarncntuJ
latA de mit $i snobism, diferen(Jl fiind, dcsigur, o cbcstiune de
I
inteositaJc, dar $i de natunJ a realitlfii mitilicatc. Bartbcs susfinc
insl cA miturilc pc le scmnalea;a eJ lac parte dintr-o
mitologic pcrsoaaJA, cu reprezcntlri partjcuJare idealc, sau
idealuri J)CrSOna}e, dqi adcsca, prca adesea, avem de a face,
evident# in cca mai ortodoxA lradipc, cu mituri oomunit>e.
Acc:stc mituri, de oricc fel vor li elc, C'Ol11portA un grad de
gravitate variabil, dar nu sint niciodJUA frivolc. Recurenra lor
produce un elect de insistcn(A; chiar dacA nu este mtotdcauna
agreabil, acest elect va fi intotdeauna scmnilicativ. Semniiica(iile
J Paris, Pion, 1995.
MITOLOGIJ 9
. . . . orul posibi-
. ccle ale mitologulw, Jar CJtlt are
sibl, s1 nu c fapl pe contul slu (de cititor),
li181c:' veri_!ie% ':: cu autorul acesLor ..
respmgwd, Jmpre deosebire de natud mtre obJec-
care postuleazA 0 .. . .. "' ,libettate"
fniiUIJIU'_. ub'ectivitalea scrutorulw mere
tivil8lea savanrulw $1 tJ
.. vocaric" (p. B)' . us de sensul atribuir
Dincolo, sau mBJ pres_ lw ba!L(p 7\ dcJinirea
. tru Bartbcs nurul este un "
rcrmcnulw.pm . . ' aJJindu-se mtr-un text, de
odi_ ... , a llllLulw coatemporan A A a.. .. ....... ..
...-t I.A .. mod m
1
nc,x;J .... .....
,,........ . . lloarc. plasat, m .
0
fnanderc convmg "'"""" altceva decil s1 sistcmatizeZe
ul de vremc ce nu , .. ..,., .
volum w, : . ., (p B). fnsl un text cc nu autorizeazA
ni$lc materiale antenoare . . . trodu
1
de cochcclria aucto-
. '.J-- nuanJa de dcnzonu m . . .... d
niCJUCNUtn d edit-o postcritatea - imediaUJ, ar
riall, fntrucir, B$B .. cum
8
urs de Ja apanpa Mitologiilor,
. di deccmilc cc s-au sc
fl n lun ll tru a fi relevantA - avem de a
de .pen . bibliograf"Jile obligalorii ale tconeJ
o refcnntA din imcl structuriri ale semiologici, va-
mitului; este una .. din pn A . care autorul avea s1 inlre

min::;.,, dovedind accl .,supetb


ap cwn cmeva mua a . rn-n..ruJ coos-
. . de . "de care voroea Bed'. Poa.te ..........,....
mstmct siS.cm . . . i a/ strocw.ra.lismulw.
. . .. oou mit rei a1 semiologJCI .
atwru unw . . bli . :m totodall exemplant.atea
SA scmnalbn sA su DJC
. . . fntii insolitulw obl(:ctelor mJtificate,
analizclor . dau idenlit.ate, pertinenfci atri-
apoi preclZICI cJetaJjiJor care " boglf.ind astfcJ
butcior calificancc, guscului pcntru nuanre. lin
.. franccza a Mirologiilor lui Barthes.
Paginile date dupa cdipa Pari Aammarion. 19911, p. 156.
$Louis-Jean Cal vet, Roland La de.-.
Umberto Eco L'labeUa Pe'OJnt,"
Communications. nr. 36, 1982, P 25
L
m
10
ROLAND BARTHES
eleganrei rcgi trului Jingvi lie... Dustrarea acestor
nu lOVCle dcci"l de difieultarca de a alegc din mul-
tunea .. cazurilor ''. care nc pcnnir a pcrcepcm o mare varict.at
'*: dispozi(ii $i de tonuri. Int/1, de pildA. accst mic
din catch-ului". rcaliL11 in mocWitatc cmiologicll,
lupta_ filnd fapt un sistcm de scmnifica[ic. sp<l{iul unci
c1111oze: ,.Fizicul catcher-ilor insriwic I..J un scmn de bazA
1./ Diferitc/e liaii de scmniflca(ie se lumineaz.A uncle pc aJtclc
$1 spcct;Jcolul eel mai iatcligibil cu putin(A. Catch-ul cstc
ca o scricre diacrilicll: pe dcasupra cmnilicaJici fundameatalc
a. sau, catcber-ul di punc de explicafli cpi odice, dar
necontcnit lectura luptci prin gesturi,
$1 aotudim cc due intcn{ia Ia cvidcn(a maximA I..J Face
un $1I complicat de semne menite ii a.rdte !. ... nascocind mereu
cilc ca sa dca tcmei nemul{umirii sale'' (p. 14). Sint
SUfP!IDSC cu cxaclit:Jlca unci camcrc dctaliilc care caulll $i
unci iconografii'' (p. 16), lcgilimmd
semniJicapa pnn motivarc:Jl scmnului.
UrmArind. $i redind jocul dincre cxistcnltl $i aparcn(A
(..Actorul Studios d' Harcourt ... .,Rol111ll1ii in film'), Barthes
ambiguitJJtea in virtuozitatc, fntr-un rafinat cxcrcitiu
de s?l, producfnd . limp. o scrie de cscuri despre
manifcstMea semJOIJcll m cclc mai DCJJ$lepuue
sugc'!nd $i dcmonstrind teZJJ -rcluatA frecvcnr _ scmiozci
fronllcrc (,,Sapoaide $i dctergcnti". ,,Scriitorol m concediu''
.,MaJlicni", ,Crilica mulA $i oarb/J'). '
. i aJ Dublului. eel aJ transparcnrei, a1
lll11bajului. mitul apo.stolatului intrupat de abate/c
Pierre - un mit foartc durabil. pcrsi rent. :J$8 cwn binc $tim
ca.Jificat drcpt .,0 adevlmlil de cmne" ITll'tul fc .:
. ,.. -. cmcu
care sene romane $i DB$1C copii, mitul ;ucAriilor ... sint prilejuri
de a elabora capitole pentru un adcvtlrat tnltat de scmiologie
MITOLOGll
11
caiA. ..Bichon printrc acgri" aducc fa prim. plan roptura
apli anc:A dintre i mitologie, dintrc ntmul
dram . h' .
al .. ICi $i smgnarca rcprezenLMilor colect1ve. c 1ar $1 veacun
fa:::. sprijinite In l or. de cAtre de. pre iJ, _de
vaJorile care nu sfidcazA 0 sw cA nfonsmc fllme
de humor _ nci'ngllduicor, deoarecc a lace un di
roora/. vecin cu militanlismuf - prczmUl vmul c.1 :.au
vinului: .,in bc(ia e te consecinfil. nu . ..$lUDIB
ck a bea cstc o tchnicA naJ.ionali1" . . , vi nul fntcmeua.A o moraliJ
coJectivif' ... vinul face parte c1fn rapunc.1 de
.. carroful ptiji t este scmnul alimcntar a1 frano_tAfu . .
ccauului unAr. curu1 Franrci- .. mitul Lotal" - . 1111tul
eniale. mitul exotismului. fotogcnia publicitarlL.
estc Racme". se afliJ Ja tcmelia oricllrci foi1T}c de anu-
intelectualism. o armiJ a poujadismu/ui. Nu rarcon avcm de
a face cu speculatii seduc:JUoarc. care capte.'IZA prin subtilitaLc
$i inedit (,.Ada.mov $i limbajul'' . .. Creierul lui Ein tein" . .,Om'!'-
jet'). cu cxibarea unui cod cacti] (..Noul Cicroen'? I
scmiologicl a mitologici mwjca.Je . . a destmate
rcclamei, cfccodalA cfcxrul analJUc. exces1v. ducc l a o vliJ-.
guirc, la o dcgradarc a exprcsiei. Ia o diluare foqeJ
expresive. Sfnt cfceva - doar cfceva - exempl e po/Juce $1 fapte
sociale, .,micile mitologii ale Junii ''.
Mitologiile au apilrot - 8$Bdar, lunar - . fntre 1954 $i 1956, I
aproape toate In revista Lettrcs nouvelles, inaugurind o formulA
specialiJ m j umali lica desprc cotidian. Ra(iunea producerii lor
este mArturi iUI In pref<l\A: .Punctul de pomirc a1 accstei
1
J.B. Fage,, Comprendrc Roland Barthe.,. Toulou-.e, PrivaL Editeur,
1979, p. ru.
L
m
12 ROLAND BARTHES
reOCCfiuni era, eel mai adesea, un sentiment de neti1xJ.are farA
de un fJTeSC irJ care presa, ana, bunu/ simr mvMuie neobosit
o realitate care, estc cea m care tnim, este tot'U$i cu
desAvfr$ire iscoricl: incr-un cuviht, m3 durea cA. m po-
veslirea despre accualitatea noast.rA, sfnt cot timpu/ amestccate
Natura $i !scoria, $i doream sA swprind in expunerea detxxativA
a acelui se-tntelege-de-la-sioe abuzuJ ideologic care,
pirerea mea, se ascunde acolo'' (p. 7). Adunate in volum ele
numai cA /-au semnalat pe autor, dM i-au atras $i eticheta,
nnpreun3 cu statutu/, de etnolog $i psihanalist' aJ societAgi
cea francezA, posrlafJJ despre .,111Jful in zilc/e noastre"
COIJtribilind Ia accastA celebritate, pe cil de rapidA,
pe atJr de durabi/A. Barthcs avea, fntr-adevh". sA rre acJesea
desemnat ca ,autorul Mitologiilor". dC$i, acest cxercitiu
de ,,srructurare a totalitA{ii sub fonna de ideologic mistificatoare"
lui intelectual a fost marcat de curentele care, in tmH
$1 60, au mobiliDt, fn Franra. cca mai mare parte a energiilor
mtclectuaJe. Aceste curente smt, in fOtmularea unui foarte bun
a/ acelei epoci fn spa{iul cultural francez; . .marxis-
mu/ hegelian, structura.lismul grefa linoavisticA a nietzscbejgnuJui
numitJ ... '
lnvAfAm, 8$adM. de la Bartbes cil: mitul este o JcgendA,
\ dupA cum etimologia lui greceascA, o povestire simbolicA
ipespre coodipa 1111UU1A, dar $i miociunA, mistificare cu ajutorul
. Louis-Jean Cal vet, Rolancl Un reganl politique 1e .\ignc
Pan.'<, Payot, 1973.
' Thoma-; Pavel .$fl.: u10pic et a.d-.c''. th 631
1996. p. 159.
MITOLOGU
13
semnif'JCMJtului. ,un furt de ens". o .. deturnare a_ semnuJ_a}" 1
8
cArUi cca dintfi funcrie este sA denotezc, conota"a parwtfud l
. .
Mitu/ este un semn global. SubstanfJJ accscw cmn_.
ar Ji natura ei -limbaj verbal, fotografie. ali$, nt, obJect
etc. _ este redusA Ia o simp/3 funcrie semnilicancs, Ia statutul
de }imbaj. 0
Mitul este mesaj in cadrul unui sistem de comumcare.
ea $1iinfA formaM, mico/ogia este un fragment din acea
a scmnelor posculatA de saus:ure_ sub de SCIJll-
oJogie; ca istoricA, ea apartmc JdeologJeJ.
Mitologiilc dupS patruzcei de ani ... Elcroclitul supraferc_i
se estompcazl, este ocu/Cat de distants temporalS [afil de everu-
mentu/ micogco. RAmi'n. ca profunzime, insis_!enra
idt:oJogid. redundanta generatoare de sens. capacitatea auto-
rului - excepfionaiA! - de a detecta semnifJcaliile, !Jdcliratca -
consecinrA a prccedentei $i tot o formA de insistcntil - pentru
analiza semiologicA, in ega/IJ mAsunJ crearie $i aplicaric, in
srapt, atu suprem'! barthesianismul scriirutii, despre care s-a
vOibit mull, cAci nu putea 53 nu se votbcascS, folfa semant:icl
a acestei scriituri, a CSrei originalitJJte justificA un caliJ"JCBliv
ce indicA exclusivitJJtea, vizibilil atil in manifestarea cognitivA
cif $i in cea JudicA, $i din care, in versiunea pe care o propunem
acum, a mma.s atJ't cil un transfer incerlingviscic in general $i
priceperea traducAtorului in special o ingaduie, ma.i ales atunci
ciiJd se inccrvine Ia nivelu/ semnilicanrilor, a/ substantei
expresiei. care au fost imitJJie, mimate sau ada.pcate, in IJ$.8 fel
incfr, pentru cititorul roman, atent $i avizat, pliJccrca cextului
s.a fie cit mai purin $tirbitA.
Maria CAR.POV

mi
Te.ttele care urmeazA au lost scrise. lunA de lunA, timp
de vreo doi ani, din 1954 piafl in 1956, finiad eama de actua-
JiUJle. fncercam sA reflccte/., cu regularitatc, Ia cileva din mitu-
rile vicfii cocidicae france/c. Obicctul accscei reflccfli putea fi
foarte varia (un articol de pcesA. o fotografie apt1rotfl tntr-ua
s8pllminal. un film. ua spcccacol, o expozicie), iar subiectul,
cu totul arbitrar. cAci era vorba, binein(clcs. de actualitatea mea.
Punctul de pomirc aJ accstei reflcc{iuai ern, eel rruJi
adc.fiCII, un sentiment de nernbdare fa(A de un ,.fircsc" in care
prcsa, arta, bunul sim( invilluie neobosit o rcalitate care,
este cea in care trJim. estc totll$i cu istoridl: intr-un
cuvint, mil dUI'Ct'l cA. in povestirea dc.spre ! ctualitatca
noaslnl, sint tot timpul amestecatc atura $i Jstoria . .$i doream
sA surpriad in cxpuncrca decornc:ivtJ a accl iii se-in\clcge-de-la-
sine abuzul ideologic: care, dupll pMere.a mea. se ascuade acolo.
Chiar din C8pul l ocului. no{iunCJl de mit mi s-a pt1rot ell
poatc explica accste fa/ c evidente; pc atunci. atribuiam cuvin-
lului un ens crndi{ioaal. iasA eram iacredintat de un lucro, din
care. apoi. am incercat sA scot toate semniiicap;Je: mitul este
un limbaj. De aceca, ocupindu-miJ de ni tc fapte aparcat cum
nu sc poate mai indcpMtate de orice Jiternturn (o luptiJ de catch.
un fel de mincarc gAliliJ. o cxpozicic de am plaslicll). au mll
gindcan1 sA ies din acca emiologic genera/if a lwnii noastrc
burghezc a/ cArei versant Jiternr i1 abordascm mai iaaiate in
cileva escuri. Tot(J$i. abia dupii ce am f.,:crcctat un numiJ.r
care de fapte de actuali tatc, am fncercat sll definesc, metodic,
mitul contemporan: text pc care. bineia(cles, l-am J:tsac Ia sfir$i-
lul accstui volum. intrucil nu face altccva decil si1 si tcmalizeze
ni$le matcrialc aatcrioare.
L'
m
16 ROLAND BARTHES
Scrise Juns de /untl. aceste cseuri nu au pretenpa cAse
dezvo/CA organic: sii:Jt legate intre elc prin insistentA. prin repc..
t:if:ie. Oci nu $DU dacA, tJ$8 cum spunc proverbul, Jucrurile repe..
talc sint pllcutc, dar cred ell, eel pupn, elc semniiic:A. Jar eu
am ciutat, in toate acestea, scmnifica(ii. SA fie oarc semnir,_
cafille mcle'! Cu alte cuvincc, ex islA cumva o mitologie a mito.
logului? De buns seamA, iar cititaul va vocCI e/ insl.l$i ew-;
scopuJ mcu. lnsA, Ja drepl vorbind, nu cred cA Jucrurilc stau
chiar a.p. ,.Demistificarea ca sa folosim meA un cuvinc ~
incepe sA se uzeze. nu estc o opera{iune olimpian4. Vreau Si
spun cA nu-mi ihsll$CSC convingerca tradi(ionaJA care postulcazJ
o ckosebire de aaturl intre obieclivftatea savantului $i subiecti-
vitatea scriitorului, ca $i cum unul ar fi dotal cu .,Jibertate"
i ceWalt cu .. voca(ie", ambele in mAsun1 sA ascundA sau s1
sublime7_e limitek rcale ale situa(iei lor: cu vreau sA tmesc
din plin cootradicpa timpului mcu. cea care estc in stare s1
facA dintr-un sarcasm cooditia adevilrului.
R.B.
I
MITOLOGll
L'
m Lumea catch-ului
,.... AdevArul emfatic aJ gestului
in marilc imprejurm ale victii."
(BAUDELAIRE)
Mcriwl catch-ului estc aceta de a fi un spectacol excesiv.
Afllm in el o ascmAnatoare co ceca ce trebuic s! fi
fost emfv.a in tcatrul antic. De altmintcri, catcb-ul este un spec-
taCOI sub cerul tiber, dooarecc esen\iaJ pcnttU eire sau pentru
arenA nu cste ccrul (vaJoarc romanticA rezcrvat.A sert>Arilor
mondcnc). ci intcnsitatca vcrticaHtatea zonei Juminoase; chiar
in fundul celor mai slinoase sMi parizienc, catch-uJ tine de
marilc spectacolc solarc. ca i teatrul grec curscle de tauri:
prcrutindcni, o luminA &-A nici o umbrA dA unci
care se manifcstA in toat.A poterca ei .
Unii cred desprc catch cA este un spOO p;nic. Catcb-ul
, nu c:stc un sport, estc un spectacol, i nu cste mai josnic s!
Ia o reprezcntarc in stil catch a Durerii deci"t Ia suferintelc
lui Amolphc sao Ia ccle ale Andromac&. Ex.ista, desigur, un
fals catch. care. cu multA ostcneaJA, se joacA pastrind inutilelc
apiU'en\C ale unui sport ca oricare alrol: estc ceva cu totul lipsit
de intercs. Adcvliratul cacch, impropriu numit catch de amatori ,
L'
m
MITOLOGil
21
20 ROLAND BARTIIES
. . wintul. se msucC$le, se
se joacA in sAli de Dllna a doua, unde publicuJ se 4WlPLCa.cJZUl joS abta aunge P da<:A ceast.a este vruiit!. tese imediat
spontan Ia caractcrul alluptei , face veazjinfriogerea. sau. pruniot
0
race cu exagerarc.
cuJ din cinematografelc de cartier. oameni sint din aintolerabiluJ spectacol al nepu-
nemuJtumiti cA cste un sport trucat (ceea ce ar trcbui. de ofc:rind din be $Ug,
sA reducA din caracterol josnk a1 catc&ului). Publicului nu-i tui. . em(az! este aidoma cu cea din
nicidecum dacA lupta este sau nu trucat!, $1 are dreptate; func\le . cesorlilc (m!Sti coturm) se
b
. . di A luJ d ___ ,.La ltmba ac . e
se tzwc pe cea nfit vutute a spcctaco w. accea e a anbc UlJU"o' .. r catie exagerat de v1Z1 .. un '
orice mobil $i oricc consecintA: important nu cste ceea cc pentro a da
0
exp
1
'fi d tumii o mf:rln-
asoctaD . Qestul catcher-ului Iovins scmnt em . .
el, ci ceea ce vedc. e de
3 0
ma.sca.
0
acccntue.azA $1 o
Publieul acesta foarte bine facA diferenta intre gere pe care. uz.a. la orgA. cste corespondcntul m!Stu
box; el $tic cA boxul este un sport jansenist. bazat pe dell'lOQ. 8$8 cum se une':ra sA sem.nilice tonul tragic al spectaco-
strarea unci excelcnte; se poatc paria in privinta rczultatulli antK.-e a cAret OUSt . .
1
antice personajelor nu lc estc
. . . t h ca. .:
1
pe scene e _.-:_:
1
unei lupte de box: Ia catch, accast.a n-ar avea mct-o nolllll. lului . La ca c 'i
1
lingA tc plac
MeciuJ de box cste o poveste care sc construi .. cte sub ochi de suferin\a lor, ele $t1U s p l'""nl'7ime
f\1$1JlC este dcci tnze,strat cu 0 lur--
spectatorolui; Ia catch, inteligibil este in catch, fiecarc scmntul trebuie in\cles pe Joe. Din clipa
d S ta J
t t d r luJ it! de vrcmc ce to A.-.tttri
moment, nu urata. pee toru nu este 10 cresa e 1e cum .. se aOA in Ring. publieul este pus m
se ajunge Ia el imaginca momcntanA a uncx cind adversaru . .
1
teatru fiecare np fizic
pasiuni. Catch-uJ cere. o lecturcl imediatA a scnsurilor de cltre evidcn\3 Thauvin, un
juxtapuse, rnrn a fi ncvoic sA fie legate iotre eJe: ViitoruJ ira- in mod exceslv .ro . olit a cArui bid()$enie
al al 1 I ruJ d h ill om de cincizeci de ant. obeZ $' ram .' c '-"- earnea
tton uptet nu- mterescazA pe amato e catc pe c .. -& intotdeauna porecle fcnurune, expun u
6 vreme un meci de box irnplicA intotdeauna o a a&eXUA&A
1
:it lul sAu estc aceta de a gura
viitorul\.lf. Cu alte euvinte. catch-uJ cste o sumA de spectacole, sa caracterele josniciei. in
1
trU_Ct : _ fr. saJaud -
dar nici unuJ dintre ele nu este o func\ie: (iecare moment ceca ce in conceptul c astc e mgator

in orice luptA de catch). orgaruc respad r,...., ...


impunc totalA a unei pasiuni care apare, izo1atl. ..........-r . iratA de Thauvsn merge ar 1vcu""
1lrn mearga vreodatA pinA Ia a fi incununat! de un rczuJW. G!ea\8 voluntarn msp cA un\enia este folosit!
Drept care. funC\ia carcbcr-uJui nu este aceea de a cl$tiga, depalte in ordinea nudarnu:enia aceasta este adunat!
1
aici pcntru a semnilica eta, '\ . . . mol'
ci accea de a intocmai gesturile pc care publicul e _ deosebit de respingAtoare a matenet.
de Ia el. Se spune despre j udo cA ar contine ceva tolll mtr-<> tr1SMurA . . (p blicul ii spune lui Thau-
. boli . d . . hi A d A (i de ciuoea spAlAcit! a uneJ carm moarte u - coo..a--.. "'-
stm e, e mmem; c ar em mt e tcace, avem ViilJa .......... roue"_ came de calitatc proast!)? met'"\ .
a face cu gcsturi retinute, precise, dar scurte. trasate corect. ..,... ...... ., . C$\C din afara
dar fhrn volum. Catcb-ul , dimpobivA, propune gcsturi excesive. rea pltim3$A a nu mat Te ..-; nacllu zdraWil
t
ci. ct' din zona cca mru adinCA a 1WJ eJ t"""
exploatate pina la paroxismul semnificatiei lor. n judo, un om
L'
m
22
ROLAND BARTIIES
MITOLOGII 23
intr-o imagine ulterioara a I . Th . A
li cu1 .
01
auvm. mtnuorul I
1Z1 w accstwa acteJ 1 . pe biocvenite, inlesnind necontcnit lcctura uptct pnn
a perronajuJui . c Ul ar fi rudoma viscozitatn cA atitudini ce due Ia evidenta maximA.
. urmare. cea dintii cbeie a luptei cstc catcber-ul triumfll printr-un riclOS respingAtor, atunci
chiar de Ia inccput ca . trupul il ,.nl'. sub genunchi pe port.ivul eel bun; altcori. el
Sale
. . . . toate acrcle lw Thauvm '"'-
cruzim:i.le " J "' 1 multimii un z.imbet sulicien. t . care. P_ aprop1ata .
pe care . v e, vor li altfel dccit prima
. . . mJ-o da. dcspre )OSDicic: rna b" . rtzt,unare tot arunci, tnntit jos $1 tmobiltzat. putenuc
ptiru mteligem pina Ia capa P<>f. I7.W _pe el ca va w.l brate1e ca sa arate ruwror oawra intolerabila. a situa-
josnicii informe ca asrt;
1
1
toate gcstunle unci $.i tot atunci, face un $ir complicat de semnc menite
nicuJui ceJui mai resp e va rcda complct imaginca eli c1 iotrupeaz:A pc buna drcptatc imaginca iototdcauna
Ca
mga.tor CU PUtin(a - .......
tcher-u au deci un ftzic Ia fi
1
plini de haz a nascocind mcreo ci'tc ccva ca sa
Comedia italiana. Acestca c de ca persona_ieJo dea tcmei ncmultunuru sale.
pnn alitudini care va 6 . aratA dmamte, pnn costum fi Estc 8$adar vorba de o adeva.ratA Comedjc UmanA, undc
lone no poate 1"1 decit roluJui lor: cum Pana . .al aJ . .. (Anfu drcpt
. 1 on Incomornt cara hi ""{ . ._

cele rnai soct e c pas1unu 1 murarc, cuvc-


servnor Doctonij un pedan . _g os, Arlechmo ua rut. cruzime rafioalA. im\ aJ .. plrttii") totilncsc mcreu, din feri-
va fi mercu trada.toruJ . . . .
1
lrnbccll, lot astfcl Thauvjq eire. semnuJ eel rnai lurninos care sa. lc poaU\ primi. exprima
moale cu pAruJ b!ond inaJt cu 1:rupu1 duce triumfal pinA Ia capatul sa.lii. La accst grad, sc intelegc
Mazaud (un coc 1 gmca a de Ia sme ca nu mai are nici o important! daca pasiunca cstc

arogant) cea a inti .. "'"'"


Orsano (lilfizoo efcminar. care ap d UffiunlriJ grotC$li, iar sau no autenticA. PublicuJ cere imaginea pasiunH, nu pasiunca
albastru cu roz) cea d d . c Ja incepur mtr-un hal ca aaare. Nu cxistA o problemA a adevruului in catch. dupa.
e oWl on p1ca ta
(fr. salope) rnzbunAtoarc {d ,
0
a unc
1
.. nettebnice" cum accastA problemA nu cxistA in teatru. in ammdouA cazurile,
EJysec..Montrnartre sc ia c:a publicul de Ia sc ligurarca inteligibila a onor situat:U morale
covmtuJ .salopc" p ce sene
10
Lmre secrete. Aceasta golirc a intcrioritatii in avaotajuJ semnclor exte-
Fi
. of """P\ un substantiv mascuJin)
catcher- il . rioan:, vllguirea continotulw de ca.tre formA. este princi-
contine i n : or mst.rwe deci un scmn de baza niuJ artci clasicc triurnrntoare. Catch-uJ este o pantomi.mA ime-
a lu ta f care .....
rcaza dcoarecc in fi - nsa acest gcrmcnc prolife- dUd infinit mai cficacc dccil paotomima teatraJA. deoarcce ges-
noua, corpuJ . al luprci. in fiecarc SJ. ruato.. tul . d . .
0
' ' 01 zvu:lc in direci b . . ,_ atchcr-ului nu are oevoic de nici o labula\Je. e met un
nunata bocurie a acest "a pu licuJUJ, spre mi- decor, intt-un cuvint, de nki un transfer pentru a pa.rea adcva.rat.
wa. ceva cc sc aJatura A
gesr. Diferitele linii de semnli . m mod fucsc unui Fiecare moment al catch-ului este dcci ca o algebrA care
f<>rmcaza 5pectacoluJ eel rn:r;::;i uneJc pc altele dezviluie instaotaoeu lcgAtum dintrc o cauza clectul ei figu-
ca o scrierc diacritica: deas gJbil putin(:a. CaJcb.uJ este I'll Exist!. cu iguran\,A.Ia amatorii de c;JCch, un , oi de
a lropului sa.u, c;Jtchcr!: d" upra serruuficatici fundamcntaJc illfdectuala sa. vadA func{ionind alit de bine mecanismul moral:
lspunc de cxplicatii episoclicc, dar uaii catcber-i, mari artj$ti. tc satisfac 3$3 cum o face un personaj
L'
m
24 ROLAND BARTHES
MITOLOGll 25
- . . (din acel moment) sll sc stabilcascll
allui Molibe, deoarea: izbutcsc sA impuna o lec!Urt imedi .... glduie lnvongAtoruluo .,. oblicului a= incetincaiA inspAo-
a interiOriiJtii lor: un ca:hcr "'PCCZcntind caracteru) lui $1 sA p cste igur de orman:a gesturilor
;i ridicoJ (cum sc spone, de pild>. cA liaq>agon cste un 100110oaiU uo :ui advcrsarului ncputincios, sau
leT), Armand Mazaut invese1C$1e intotdcauna saJa cu care Je f>c<:; l'recarea d pumnul, cu mi!Cllri regulate, sau
matematicA a lrnnscrieriJor lui , impingind desenul gesturiJ eoloaoci vettebrale .=f''"v.zuaiA a acestor gesturi, catcJ>.ul
pinA Ia cca din urona semnificatie a lor $i dind luptei acea mAcar sup a:;;, am de exterioarA tootureo.
$i acea precizie specifoce unei mari dispute scolasticc, undo iind singural sport care 0 ease allA in cimpul joculw, spec-
miza csre triumliol Olgotiului $i totodaiJ gri ja fonnaJa JlCilhl !Dar cbiar $1 aoco, omagon,;,.IA a luptMomlui , el gusiJ doar
adevar. wood nu dore$1e su ennl3. Nu este adevAr.u cc sc spune des-
Publicului fi este inlll{i$al marelc spectaooJ al Durerii, oJ perre<liunea uneooconografio. l sadie: nu cste dcch un spcctacol
lnmngerii $i al Oreptacu. Catch-ol p101.in1J omului cu pn: carr:h cA ar fi un specUOCO
toaiJ ampliiocarea tragice: c.tchcr-ul care sufera dupt inteligibiL fi i mai pcctaculoasa dcch .. priza":
ce i se lnlimpJA ceva cumplit de dw-eros (un brae rAsucit, un Mao estc meA 0 gura. daiJ cu antcbraJul , un pumn
picior lnccpeM) ofail C:Xc.siVl! a Suferinl<i; ca intr-o -" w:a lovoturll pure dver.;amlui, cu un zgomo< Oasc,
PietA primitivA, el ofera privirii chjpuJ exagerat de scrumonosit indesat ce peptulcorpula . AJnVUlS Cu catastrofa
. . , eraiJ a uo tu1
de o durere UOSIIporlabiJA. mJclegem lesne cA, Ia catch, pudoan:a $i prtbu$m:a exag . . maximA inch, Ia ngoarc, ges
n-ar fi Ia locuJ ci, foind oposa ostcntaJici voluntare a S)lectaco. csre impinsA Ia evodenl3 sa hoi in.:.,.,.,nA so mergem prea
lului , acelci Expuneri a dun:rii, care e.tc insa;i fmalitatea hoptei . nu mai apare .dccit ale carr:f>.ului, undc orice
De aceea, toatc actele ce dau lla!tere uferincei siJJt deooebit departe. sA OC<Im din . d I impede llrA sA lase sA transparl!
de spc<:tacuJoase, de pilda, gcs!UI unui prestidigitator care-$i semn tn:buie sA fie atunci .. chiqu<!"{ imu-
amtt cAi1iJe Jinilldu-le eft mai sus: o dwere ce ar apArea llril intaopa luo de limpewnefi"" del regrctA !ipsa suferinJei efectrve,
o caUZII limpede. nu ar Putea fi ;nceleasA; un gest scx:ret cu I ott. ttucat sc preface) ca !i Ia teatru. p<>li sA iel;o din
adevarat crnd ar oncAJca legile nescnse ale cafc:b.uluo $1 nu ar co fiindcA nu-o place . r.re cit !i prin exces de somulare.
avea nici o elicacitare SC>ciologica, asemenea unui gest nebunesc joe ao) pnn exces de smccn vantajcle pe care catcher-ii le au
sau panzjtar. Suferin13 pare, dimpotriva, impusA cu amploare S-a mao vort>ot fizic compus $i exploatat penttll
convingerc, cAci trebuic ca toata lurnca, ou noma; sa constate de pe urma unw anwrutbt
1

0
' unaginc totall\ a lnmngeru.
. .
1
b hii pu 1cu u1 .
cA c.nul sufera, dar $1 sA inJe)cagA de ce sufen, in pnmul riDcJ a ""_n'o ta su oc . aoi albe, cc se prlbu$esc dontr-o
aoest lucru. Ceea ce catcher-0 numesc .. o pri:zA", adicA o figura Molicounca acc:lor m i b.tincl din brace. ineqia ca:her-
oarecare ce )lerrnitc imobiiizarea Ia a adversamJui ;i datA Ia pAJilln
1
sau

c:\oare suprafecele elastiee ale Rin-


posjbilitatea de a face ce vrei cu el. are dtcpt funcpe pregllrirea olor onasovo J rue e . limpedc injosirea exem-
gul
. . poatc semrufica .
convenJionala, dcci intcligibila, a S)lCCiacolului sufcrinJci, UJ , ru.oruc nu . . . de oriee resort, camea catchcr-uJu,
instaJarea metodicA a cooditii.Jor suferintei: ineqia ceJuj invins plara a mvmsuluJ. L1ps1ta
L
m
26
ROLAND BARTHEs
MlTOLOGll 27
nu rna d """''---------- --------------=..;.
J este celt o masa dezgustAtoare intinsa . . .
care toare . t . . . Ia \IJite. pcntrU un amator de ca_tcb, rumtc nu cste mru
un paro.xism de i _oatc JU?latule. Exist.A it furia wbunAloare a unw luptAtor trMat. care sc azwle
luxul asociar
0
ant:Jca: dcoarccc patimA. nu asupra unui adversar norocos, ci asupra imaginii
mente, toto figura antica se latme. fn alrc l'lle.li..reroasc a nccinstei. Aici. Justi\iei interesea7.A,
cea a cclui ce implor.t. a
0 1
. caJCbcr_:L r:-;;dt mai muJt decit contffiutul ei: catclruJ este mai inainte
cu bratele riclicare dcasupra mu: _mvms, toate o serie cantitativA de compensatii (ochi pentru ochi,
de area verticaJA a invinca:
01
l mcet-incer Ia pcntru dinte). se expHca faptul ca. rnsrurnariJe de sima-
de judo, fnmngerea nu esre g toru w. La spre deosebiJtcii au, pentru catc/}.uJui, un fcl de fromusete morala:
de indat.A ce este dobmclit conventJonaJ , abandonaase bueur! de ele ca de un cpisod romanesc bine venit, cu
dimporriva,
0
durat.A,
0
e;p ngcrea ?
0
cste un Q Cl'"'l coouastuJ intre unei lovituri $i interventia unci situatii
Suferinjei ale Umilintei ea reta aJe este mai mare, cu alit succesul JupWorului este mai
Oltcbcr-ul pacca cste crucificat solp_ul mfamjQ. aproapc de infrlngcre, mimodrama fiind socoti ta satisfacatoare.
tuturor. Am auzit spunihdu- sud
0
umma puterruca, 1n vazu1 Justi,ia este cadru1 unei incalcAri posibilc: numai ftindcA
n!.l .... c espre un catcbc . "unilor
:cunt: , A murit, micul lsus . . ., . r mtms Ia exi ta o Lege SJ'CCIANI past care o ncsocotesc
uonke dadcau Ia iveaJa pe ar acestc vorbe Se va injelege dcci ca, din cinci Jupte de caleb. earn una
ce gcsturile e unui spcctacd singuta respecta regulile. SA spuncm inca o data cA, in cazuJ
purificarc. ce et mat vecbi dmtrc fonncle de de fata. regularitatea este o utilitate sao un gen. ca Ia teatru:
rosa catc/}.ul are rol ul d . . regula nu constituie nicidccum 0 constringerc reala, ci aparenta
pur moral: justi(:ia. ldceae d a mtma m noo un convcn\ionala a rcgulacitatii. De aceca. de fapt, o lupta care
scos in rcspectA regulile nu altceva dccit o luptA
de oricc: ,.FA-I sa pHlt ., mseamna rruu exagerat.a: eombalantu se infrunta cu zcl, no cu fune,
o imanentA. Cu cit cste bmcmteJes vo.rba de stApincasca patimilc, nu se asupra celui invins,
cu ati't maj mare este bucuria mru fapta .. nemcmicului", sc opresc din lupta de ihdata cc li se accst lucru,
pe buna dreptate: daca care-J vcde pedepsit !i se saluta dupA fiecare cpisod greu, in timpul cAruja n-au
corzi drcpturiJ
00
sc refugiaza mcctat lie loiali unuJ alruia. Trcbuie sa se
DCfU$mata, estc prins IMa mila . e _Pnntr-o mimica toatc accstc actiuni politicoase sint scmnalate publi-
ca regula esrc ioca.Jcata tru m tunca JUbileaza clnd vede culw pnn gcsturilc cele mai conven\ionalc ale loialitAtii:
Oltcber-u sc pricep foarte : da
0
pedeapsA meritata. rea _rruinii , ridicarea bra,ului. refuZld ostentativ a1 unci prize
narc a publicului s purcrea de indig- sterile care ar stirbi perfcct]unea Juptei.
acea zona extrema a ta de Jus- DimpotrivA, neloialitatea nu sc manifesta aici decit prin
ceva mai muJr din regul a ca sa d _este sa ei excesive: lovirca invinsuJui co piciorul, refugierea
esc llJ une1 lum1 dczJan- m spatcle conilor iovocind ostentativ un drept pur formal ,
L'
m
MITOLOGLI 29
28 ROLAND BARTHES
rcfuzul de a da m)na cu a A -y.------ . . . . . . .
folosirea pauzci oficial P nencrul mamtc 11 dupA de 0J<]in euc, nu pclibc. A1c1, pcbhcul '*tcap!A ooust!UIJ<a
advcosarului, ca .. ,. d e a cadea: mo$cl<$1C, in a unci imagini enUnamcntc morale: cea a ncmemi-
nu-1 vcde ca:
0
mtcmsA atunci cind ui Lumea vine la catch ca sA asiste la noile aven-
de fapt, jumltatc din ,d;"' nu are valoare decil fiin ale unui,...., prim rol. personaj unic. permanent 1i multi-
!nuuci\ RAul cstc clim ruJ poatc

vadA 1
1
sa se indigne , ca Guignol sau Scapin, invenliv cllld este vort>a de fignri
capA!i
0
valoare de e a natural al catch-ului , lup<a co te. !Winllld CfO(Iineios rolului sAu. Nemcroicul
1i o salutll din meJS ca eel e mirA de ac dc<"lluie a$> cum se dtl;vlluic un caracter de Molille sau
mentaiA Ia '"'":"= .wacroniell 1i cam poruet de La Bruyb'C, 8$adar, ca n entitatc clasiell. o escn\A.
simte dintr-o datA <1110\i v de corecti'1; cllr<i actc nu slnt decil ni$1< cpifcnomcne semnificativc
dar llrlllndoialA ell ar gcner.ole a I disiJOS" in limP Accst caractcr stilizat nu aparlinc nici unci
jUclllnni de CJttch nu ar P cbscall 1
1
de ondiferen\A <laJ:I;naliUDi, noet unuo parod, 1 oncarc ar fi muncie aotcher-ulw -
wlte, cllci numai cle rae rev:no repede Ia orgia de sentimenll! K111<h<DkO (pcrcclit Musta\A din pricina lui Stalin), Y erpaziM,
Extrapclat, catch-ul a evllrarul catch. Jo Vignola sau NolliOn:s - , speclli!Orul nu-i atribuie
sau Ia judo, pc ciiA vrem nu ar P"':". duce declt Ia aliA patric declt ,.corectirudinea".
in toatc excesele accl c a v>rarul catch 'I' all A originalitateo Ce-<> fi fiind deci un nemernic penuu accst pubtic alcllluit,
sport. Sr.qiruJ unu' ea .":" fac din cJ UD spcctaCOJ, DU .. dupl cit SC pare, in parte, din oameni incoroc\i? In primuJ n"nd,
este rece, aidoma
1
m7' . c box_ sau al unei lntnniri de judi un nestatornic. unul care admitc rcgulile numai cind ii sint lui
ului este cu totul :;'7 uZJeo uneo Ritmul catcJt. de folos $i nu nceesar sa aib<l o atitudine conswttA-
amplificllrii Cl . . '" ' dcoarece sensu! lui narural cste eel ol Esle un om imprevizibil, a$adar, asocial . Se ascunde dupl Lege
cxasperarea' ";;ce. emfau pasumilor. rclnnoirea paroxismel cind credc ell fo estc favorabil 1i n tradeaZ> cind lucrul acesta
cca mai 00::: color nu pot, ajungc Ia coofil:: ii esiC de fnlos; uneori ncagllimita forma\l a Ringului 1i coo_-
iocun d Uncle luptc, chiar din cele mai bnuA sa lovcascA un adve<W protcJal legal de corn; altJ:Q[I,
undc :;:'ate c
0
finall , un soi de fantasia siDI rt&Ubil<$1C limiiA 1i cere pi'()(CC\iC de Ia ccea ce, cu
. gul gulamcntcle, legole genului , ccnzura arbitrilo . u!"
1
o mru mamte, nu respecta. !neon aceasta, ill mull
nn "'. sint "l?.ite. luate de
0
dezordine triumn:- 1 tcle mai mare JMsurli declt IJl<larea 1i crurlmea. scoate publicul
n= 1
110
saiA, Ilhndu-i de-a valma pc catch<_. can: din fue: nemul\11fllil, nu din motive morale. ci logicc, penuu
11 spcctaton. '
1
mason, :ubttrD el, dintre argument< estc cea mai josnicll.
1n America, lucrul accsta .
un fel de JuptA mitolo . A s-a catch-u1 figureaz!
politica d gicA mtrc Bme (de nattlrt
eoarece catcher-ul eel rau trebu' para-
unu1 Catch-ul fran , Je fie intotdeauna
tuzesc capW o co totul altA ero 1zare,
Lovitura intcrz.isli nu devine incorcct! decit atunci cind distroge
un cantitativ incurcA socotcala a compen-
sa\illor; publicul nu unor reguli
ci \ipsa \ipsa penalizarii. Drcpt care, nu
CXIStA ceva mai a\l\!tor pcntrU mul\iJDe decil piciorul dat cu
cmfazA intr-un ncmemic bucuria de a pedepsi atinge
L
m
.
,)
30
ROLAND BARTHES
culmea daca sc prijina pe o justifieare matematica, atunci,
pre(uJ nu mru arc rtici un fnu: no mai estc vorba de un sal'
(nctrcbnic), ci de une sa/ope (netrcbruca), gest oral ce
ultima degradare.
0 finalitate ati"t de precisa cere de Ia catch sa fie
ceea cc publicul. Catcher-ii, oameni cu multA
rieo(A, foarte bine sa facA in fcl incit cpisoadcle Actor ul Studios d'Harcourt
taoc ale luptei sa sc apropie de ccea ce credc publicul
marile temc fantasticc din propria lui mitologic. Un catc}e
poate irita sau dezgusta, dar niciodata nu CiQ . . d
cl duce intotdcauna pinA Ia capat, printr-o solidificarc fn Franta. nu actor daca ou aJ lost fotografiat c
siva a semoclor, ceca cc publicuJ a$teaplA deJa el. La carq Studios d'Haroowt. Actorul d'Harcourt este un zeu: nu face
ficcare_ lucru exisrA in tolalitate_. nu exjstA nici un simbol, oiQ oiciodatll nimic: este surprins in repaus: .
o aluz1e, totul cste dar exhausllv; sa lase ceva tn umbrl, Un eufemisrn, inspirat de mondcwtate, cxpltca aceasta
gestul taie toatc sensuriJc parazite $i prezinta cu ceremortie o rorA sc presupune ca actorul este ,Jn Este vorba
semniticafie pura $i plina, rotund! ca o Natura. Emfaza pos de un ideal, acel

al actorilor uodc totul este


ou este nimic al tceva decil imaginca populara $i anccstrala 1 . dragoste pe cila vreme, pe scena, totul cste munca,

1
. . rfi . slrbAtoarc $1 , . bare sa
mtc e?dcealru fC ec
1
tc a_
1
realuJUI. mimcazA o _in_tcJo. ,dar" generos $i obositor. trebuic ca aceastll schimb . lnd
gere 1 a a ucrun or, cste o ewooc a oamenilor, ndicall wprindA A
1
mai inalt grad; trebuie sa fim tuJ uratJ c
un In consli_tutivc a
5
:atatA Ia scara sceoei, ca un sfinx Ia intrarca in
mslalatc m vmuoea panordiD.Jca a une1 NatUD descopc . . lim . A a unui actor care a jupuit moostrul
uruvoce, undc semocle ar corcspundc in cauzelor, fld
0
plan In ccle din unnA
picdici, farn picrderi Bra ce sc zvuoolea, prea silit de fuDC\ia sa
Cihd eroul sau ncmcmicul dramei, omul care, cu cileva esenta l$l . a' adica deposc-
a cuprins de o furie moral a, mAli uneon_ ba.rtinctea idcaJA,
pma Ia dimeosJUoiJe unuJ so1 de scmo metafizic, saJa darea de sme JOSU$1, este sA . .. T ... d
de catch, impasibiJ, anonim, cu o valijoarn in oUnA $i oevasta cun\tata (ca Ia spaJAtorie) de profesiUWJ. rccm
Ia brat, oimeni ou poatc banui ca. in catch. exista puterca de de pc .,.sccnA" in .. d nu
transmutare propric Spcctacoluloi $i CultuJui. Pe Ring, $i cbiar nicidecum .,visul" pentru ,,realitate . DimpotnvA. sccnA, bmc
in adlncul josniciei lor voluntarc, catcber-ii rclmin z.ei, f'Acut, osos. carnal. cu pielea groasA sob fard; m

supt,
deoarece ei sint, pentru citcva ctipe, cheia ce deschide Natura, nctcd, cu chipul fustruit de virtute, aerisit can: lunuoa piA-
gestuJ pur care despartc Binele de RAu, dczva.Juind fata unei cutA din Studios d'Harcourt. Pc sceoA. uneon batnn, sau mAcar
Jostit:H ce poatc fi in inteleasA. aratmd
0
v1rsta; In unar, infipt peotru totdeauna
L
n
32
ROLAND BARTHES MJTOWGTl
33
. l---
pe p1Scul Pc materialitatca unui cvancscen\A. prin
prca puremtc. ca Ia unei dansatoare, \citadin
0
pip!, un cunc, ocbclan. un


o tdcala, JlllSterios, plin de laina obiectc banalc, dar necesan: expn:"'l\nl
nu fn pe ingaduita .cu
cu fo$ m tnvtale au croice, oricum, . in se mamfesta, zeilor rcgilor
m oras. rcdus Ia un chip epurat de orice mi$Care. A u chef. adicA atunci cmd no se tern sa fie oamcru ca
n d 6)01 C I ( A l ) nfirm
.-e easupra, accst chip pur devine cu rotuJ oefolositor . co piAccrile lor (pipa), sentimente e ctme e -
pur lux - pricina ungbiului aberant aJ vederii, chiar cu domiciliol tcrcstru
aparatul Stud1os d' Harcourt. avind privilegjul sa capt<:7t Jcooografia Studjos d' Harcourt subliroeazA materiaJjtatea
aceasta trebuia sa sc plasezc in zonelc actorului continua o ,,sccna" lriviala, de vreme
ce!e mat ale unuj spatiu rarefiat, ca cum ace ce ea functiooeaz.A, cu un inert, tdeal. Actorul ,
chtp, care e pardoseala grosolana a scenei ce.w scApat de prea incamat recapata
.al , nu putca fi prins decit pc SCOI ritual! de erou, de arbetip oman, s1tu.at Ia luruta normelor fizJCC
o clrpa din fireasca .lui atempor.Uitate, apoi Jasat cu respoct sA-$ ale cclodal{i oamcnL Aici, crupul cste un obicct
regcas:a Jut cursa solitard; cind aplecata matern ncclintirea, substanta lui divina adevarul colldJan
ce mdeparteaza, cind ridicata, extatica. fata actoru- tulbura, desfat! in cele din urm!, ca
pare ca aJunge Ia ci cercsc intr-o ma.Itare tAra grabl superior. Dintr-un crupul de iluzie une1 cpoc. unel


efort. deosebue de umanitatea spectatoare care, clasc sociale prea labe ati't pentru rapunea
apaituilnd. clase zoologjce nefund apta pentru mi$carc mirul puremic, multimea din antracte, care se pbct:lse$Le nu
cu !''coarele (no cu fata), trebuie sa sc intoarca, mergmd se ascunde, declarn ca acestc chipuri tnt chiar. cele. ce
pe. JOS, !n sau. (Va trebui, cindva, inccrcata
0
se intJ1ncsc Ia ajungind aslfcJ Ia convmgerea
1Slorica a iconogra1iilor trunchiare. Poate ca mersuJ din spatele actorului poate fi presupus un barbat: insa
cste, din punct de vcderc mitologic, gestul eel mai trivial deci cind mimul trcbuie dcspuiat, Studio d'Harcourt, intr-un anumJl
eel _mai Orice vis, oricc imagine idcaJa. orice moment, scoate un zcu. totul. in acest public burghez, blazat
SOCialA mai inw picioarele, o face fie cu ajutorul t.raind din minciuna. totul cste A
portretuJUJ, fie cu eel aJ automobilolui). Drept care, fotografia Studio d'Harcourt cste pentru ona-
Reduse Ia un chip. Ia umeri , Ia par, actritcle dau astfcl ruJ actor un rit de initiere, o diploma de m!icstrie, adevltrata
de irealitate a sexolui lor - .fiind, in oras. dovad! a identitatii lui profcsionale. Estc oarc !"tr-adev!r
':? v!dit, mgen, dupa ce. pc sccna, au fost amante. marne, nat atita vreme cit n-a ajuns sub Sfintul Bee d Patra-
tirfe subrcte. Cit. dcsprc barbati. cu junilor primi tul acela, unde pentru prima data se lUJ tdcal, aerul
despre care se .admite ca apartin mai curind genului angelic, lui intcljgent, sensibil sau rautacios. potnV1l ceca ce arc de
de vreme ce chipuJ lor rnmine, ca eel a1 femeilor, in pozitie gind sa faca toata viata, cste actul solemn pnn care intreaga
L
D
34
ROLAND BARTHES
acceptA sA-l desprinda de propriilc sale Jegi fizice
u astguri\ rcnta pcrpetuA a unui chm. cc .
. '"tJ POIIIC$te m dar
accstul bolez. toate puteriJc refuzat I
sunultan cAmii d A e. cc
' e nnd: o splendoare inalrerabilA, o sed .
fArA unnA de mutate. o forta intelcctua.Ja care nu inso llql
neapa.rat arta sau frumusctea actorul . {ql
Ul .
latA de cc fotograftilc fAcutc de Therese Lc Pra
Vard d "1-'" A l sao dr R .. A film
. a, e PI u.cs , sml de avangardA: ele lasA intotdea omanu m
actorulut lui chip de mcamare i i1 inchid, fhrA
cu o umilintA _cxemplarn. in func{ia lui sociala aceea de
I nu de a Pentru un mit am d aJ " I in Juliu Cczarde Mankiewicz.toate pcrsonajele au breton.
ca _eel aJ chipuriJor de actori, hotArtrea aceasta est Ji c Je .. La unil estc ondulal , Ia altii ca un fir subtife, sau ca un m<>\.
sA nu agllti deasupra scAri.lor cJ . cl oarte
530
gominat. dar Ia tO{i cste bine cei cu chclie neftind
Studios d'Harcourt, gfltite, lcnC$C anger t .e. fotogra& ll(:imi$i. istoria romanA a dat un num! r considerabil de
sex), este o i'ndr.1;,J1eala aJ cArci
1
e sau cu chelic. Cei cu par putin nu -au I :.Sat insA
ofera. ox oarte pUflllc teatre lJ$0r, $i frizerul , principaJul rnuritor a1 filmului , a $UUt intotdca-
una sA lc scoatA o ultimA $UVi\A, care a ajuns $i ca pc frunte,
pc fruntiJc acclea romane. a caror ingustimc a scmnalat mtot-
deauna un amestcc specific de drept. de virtute $i de cucerirc.
Ce sint accste bretoane Pur $i simplu
afi$ul RomanitA\ii . Se vedc opcl'ind aici, nedisimulat, resortul
capital aJ spcctacolul ui, emnul. frontal! inunda cu evi-
dcnta. nimcni nu se mai indoiC$te ca sc afla Ia Roma, in antichi-
tate. Jar certitudinca accasta estc necontenitA: actorii vorbesc,
sc tort.ureazA, dezbal cbestiuni .. universale" flrn sa
piardA nimic, datoritA acclui mic teag intins pe fruntea lor,
din verosimilul lor politic: iar gcneralitatea li se poatc chiar
umfla rnra nici 0 grijA. poatc trecC Oceanul $i tn\bate vcacurile.
poate ajungc Ia mutra yankee a liguran\i}or de Ia Hollywood,
n-are importantA. toatA lumca cste lini$titA. instalatA in certiru-
dinca tihnit1 a unui univers rnra duplicitate, undc romanii sinl
romani datoritA celui mai cite\ dintre scmnc, paru1 de pe f:runtc.
Un france!., pentru care chipurile americane mai pA.strcazA
incA ceva exotic. ca amcstecul accsta de morfologii
L
D
'
J
36
ROLAND BARTIIES
MflVLOGll 37
de mici bret
mai un excelent a estc ar scmn. caracterul
functtonea1-A excesiv : UZJc haJJ . _not, setlUlpj condi\let sale. Jar bArba\lJ plmt de vU'tllte, Bru:rus, Castus,
Ynsa breton adus . teal-A fmalitatQpsca. uanspW $i ei iotruoa, arruind astfcl muoca fiz.iologicA
film, cea a Jui Marlon B pc frunte natural latina pc care o in ei vi.nutea ce va da
ndem, nu estc exclus:
0
' ne unpune fMA sA .oc faca crime. A tranSpira (ceea cc se spriJina
acestui actor sA sc dat . parte succesul european a evident pe postulatul . foarte potrlVlt unw popor de oameru de
romane in morfologia a capilarita(:afaceri. cA: opcratia de a giodi cste violentA, cataclismicA, eel
luliu Cczar cste de
0
ne a La polul OPQI roai mic scmn aJ ei fiind transpifatia). tn tot filmul . un singur
saxo_n. rodata de mH moaca lw de angle) om nu moale. ctan$: Cezar. Evi_dent,
corruci, Iuliu Cezar aJ ca.rui s_ecundare de pohtl$1l sau cit eezar, obJect al comet , rmune uscat deoarece el nu $tle, el
vai de lwnc cu
0
c:uvt "t"' d craruu de rultAflet estc aranjat Q ou el trebuic sa aibA fata curatA, distantA rece ca
9
v t" epar A
tn ordinca semnificatiil . . o dovad! m JUStl\Je.
aJ surprizelor nocturne: Portt un ca asta datA, scmnul este ambiguu: ramioe Ia suprafa\A,
noptij, au pAruJ ostcnt.af $I . . purrua, in putcra dar nu mseamnA cA nu cauta sA ucacA drcpt ccva de profunzime;
neglijcnta cste exprimata

Ja cea mai linAit vrea sA lase sA se intelcaga (fapt Iaudabil). dar vrea totodatA
de-a doua, maturn ncgf" e etele ce ncpteptanate; Ia ca sa parA spontan (fapt incorect), sc declarn intentionat $i totodatA
pAr ce trece dupa

$i

mru eJaborata: o coadA dr incvit.abil , artificial $i natural, produs $i descoperit. lar toatc
fel !neil sa impuna scmoul _faUI. pc in ne pol Ia o a semnuJui. Semnul nu ar
insa sernnele acestea sint e. . al as1metria. trebut sA se preztnte decil sub douA forme extreme: sau net
tuleazA uo .fircsc" pe care lOlodatA denzorii: ele pos- intelcctual, redus datorita distantei sale lao algebrn, ca in teatrul
pinll Ia c:apAt nu sint nu au curajul sA-l onorca chine-lCSC, unde un drape! inscamna un regiment mtreg; sau
U
.. 1nstJte . adin inradacina: de ....... .e.. .....
n all scmn din acest
1 1
. c t. oarccum mvental fiecare UCUA, o
intruna: oameni din popo ldu Ceza:- fcteJe asudl fat! LauntricA tainicA, scmnal aJ unui moment, nu aJ unui
trasaturile austere $i crisp;; a\J , coosprraton, tO(i i$i scaldl (cste, de pildA, cazu1 artei lui Stanislavski) . tnsa semnul
denta. Jar gros-p/ao-urile sudoare (de v:SCJina) abuJt. (bretonul romanitAtii sau transpiratia gindirii) dA Ia
cste in mod vadit un atrib
1
. b) frecvcnte met1 sudoarea tvcala un spcctacol dcgradat. care se teme atit de adevarul naiv
sao coada de par Ca romaa cit $i de artiflCiul total. Oci, dacA este bioe ca un spcctacol
Semnul cui? AJ moralitAtf' este $1 ca un scmn. sA fie Bcut pcntru a limpezi lumca, in confundarca scmnului
toatA Jumea dezbate ceva oatA Jumea transpira, dcoarccc cu semoificatul exist! o duplicit.ate vinovatA. 0 duplicit.ate
sc
0
virtute ce se sau; aflAm acolo unde caracteristicA spect.acoluJui burghez: intre semoul intelcctual $i
este tragedia, iar c_umplit, acolo undc visceral, arta aceast.a puoe, cu ipocrizie, uo semn corcit,
poporul, traumatizat de moan
1
ewe sA accst lucru: t liptlc $i totodatA pretentios. pe care-! boteazA cu numele
lui Marc-Antoniu poporul ea ezar, apo1 de argumeotele pompos de semn ,,natural".
transprra, combinind, economic, in
l
D
MlTOLOGfl 39
se mtelegc de Ia sine ell accastA proletarizare a scriitorului
au estc acordat! decit cu zgirccnic. numai pentru a fi mai
ioe distJUSA dupA acee-.t. lndatA cc i sc dA un atribut social
cooceiliul fiind unul foarte plkot). omul de li tcre se lntoarce
utc to empircul pe care-t imparte cu vocatiei.
ar . .fuescul" in care sint ctemizati romancicrii este de
ScriitoruJ in concediu apt instituit ca A traducA o ublima.: cca dintrc
ronditia prozaica. produsll, din pAcatc. de cAtre o epocA foarte
materiali tA. statutul pc care societatca burghcza
Gidc circa din Bos. uet i'n ti mp cc cobo
0
. i1 acordA cu dAmicie oamcnilor piritului care trltiesc in ea (cu
ta rezuma dcstuJ de binc ideal uvul conditia sa fie inofcnsivi fa\A de accasllt ocietate).


conccdiu". fotografia(i de Le Fio u . Faptul ce minunata particularitate a criitorului
banal prcstigiul unci vocatii pc care 3SOCJa(la dinaa cste aceta cA, in timpul accstor faimoase conccdii pe care le
sau degrada. latA dcci un bun reportaj fi impartc cu munciLorii i cu baietii de prnvlllie. cJ nu
de vedcre ociologic, care nc . din iocetcazA lucrul, sau mAcar productia. Fiind un fal muncitor,
pe care burghezia noastra face d dca tot fals este cind se afJA in conccdiu. Unul i i erie amintirilc,
Ccea ce pare s-o surprin"'" r !crutoru e1. un allul corectcaza un aJ treilea
ac '" b Ud yl s-o mcmte mai A . :-:
casw urghc?ic estc Jargimea prop ..
1
. . mUJ pr cartca urmAtoare. lar eel care nu face nimic mArturi accst
admt ca .. m or Cl vcden atune ciod al . d
1
e scmtorii mt ei oam . . .
1
lucru ca pc ccva cu adevArat paradox . o 1 prava e avanga.rdA,
ca .toatA Jumca . ,Concccliul" cstc un care .. au concedil pe care doar un spirit polemic lngaduie -o afiscze. Judccind
fi mteresanr sa i se urmAr , apt SOCal . recent, dupa. acea.-;tA din urmA fanfaronadA, se pune ca cste foarte
incep t casca nutologca r ,fi , .. rul . . . . 'i_ uJ
u ceva privitor Ja . .. . A , uesc ca scmto sll cne merco. m once ttuatJc. m pnm
cc au fost platite. ceva lie au dup rind, accasta asi rnileaza Jitcrara cu un soi de ecrctie
cc Sustinmd ell a proletariat, eel putJo Ia cd involuntarA, adicll tabu, de vrcme ce scapa dctenninismclor
tori, CA ufletului cest ceva refcri Ia scm. omenC$ti: In termcni mai nobiJi, scriitorul este prada unui zeu
general a1 muncii contempor. mr .cJ statutulm IA.untric ce in oricc clipc1. ram a sc sinchi eascA,
fel pe cititorij sa-
1
convingem intr-lll tiranul. de concediul medium-uJui sau. Scriitorii sint in conce-
1
. . ZJ ca smt m pas cu ti uJ di M . .
mu (UITII!J sa . mp : mtcm u, nsA uza lor veghev.A neohos1t.
tAm la realiratilc ne actap. AJ ace tci logorei estc aceta ell,
Fourastic. onra lec(Jilor lw Siegfried caractcrulw sau 1mperaLJv, ea trecc in mod fuesc drept
esenta scriitoruJui. Acesta admitc fArA indoiala ca estc prevuut
J
40 ROLAND BARTHES MJTOLOGll
41
cu o existent-A omcneascA, cu o cas! vcchc Ja tarn. cu
0
ram orul devine incA $1 mai vedetll. sc dcsprinde mai
A (:A d .. amal J .
un .$Ort, o ere ... , msa . spre de ceilalti mllJJQ mull de pAm1nt, Apcntru un cercsc un e PIJ . e e $1
care-$1 .pJcya nu mai sint cleQ nu-l ructdccum sa foloscascA din nou
lll$le m <:<.>ncediu: scmtorul pretllt:in<JQ ll()bila sa votbire . . ..
natura lu1 de scrutor; avmd conced1u, scmtoruJ afl$eaz Atunci ctnd se atnbwc m mod pubbc unw scn.tor un
semnul umanitAtii sale; insll zeuJ rAmine, cAci esle scriitor at de came adevliral!, ctnd se d! in vileag faptul cA il place
cum al XIV -lea era rcge, chiar $1 pe scaunul cu gauc :ul alb aspru $i camea aproape ncfripta, ale
la rruJlOC. fn acesl feJ, munca omului de litcre cste, fatA A. c:j mai miraculoasc, esen\,3 lor este 1 mru divm!. Nu
.I . deVID 't 0 '"' A
munct e ca arnbro/..ia fatA de pJ'ine: o substantJ cA am!nuntele dcspre viata de zi cu Zl nu m! aJU ..... s"
etem!, care accept! forma social! pcntru a-i
1
=g mai bine natura inspir.t\iei scriitorului.' dar,
mar perceput! prcstigioasa ci clifercn{!. Toate accstea ascmcnea confiden\e subliniaza $i mai mult smgulantatca
due. Ia ideea despre un scriitor supraom, un soi de ftintA 'cA a conditici sale. aci eu nu am decit a.pun pe scama unet
o pune in vilrina pentru a se PUla supraumanitAti existenta unor fiinte de vaste a
slUJl mat de smgularitatea artificial! pe care i-o acordl purta pijamalc albastrc J'n tirnp ce c marufest! caA o
. om-de-rind a ,,scriitoruJui tn conccdiu" nu e.stc universal!, sau ca sA spunA cit de mult le plac
dect rurruc altceva dccil una acelc mi tificari abile pe care acda$1 glas cu care 'i$i anunta viitoarea a
bun! o opereazA ca aserveasca $i mai mull scriitorii Asocierea spectaculoasA dintrc atJ1a nobletc $1 arita superficialitate
rurruc nu scoate mai bine in evidenta singuJaritatea unci inseamnA cA mai crcdem meA in contradictie: fiind miraculoasA
.. vocatii" decit faptul de a ti contrazisa- dar nu ncgat!, departc pe de-a-ntregul, ficcare din tcnnenii ce-o alc!tuiesc sJ'nt $i ei
d_e ceva- de c!tre prozaismuJ rcalizruii sale: cste un vecli Ia fel de rniraculo$i: $1-ar piade binemtclcs tot interesullnlr-o lume
al tuturor hagiografiilor. De aceca vedem cum mitul unde munca scriitorului ar fi desacralizatA in m!sur! incit
literare" sc extinde mult peste varA: tebniciJe si para Ia fel de naturalA ca $i functiile lui vestimentare sau
jurnahsmulw contemporan sc straduiesc tot mai mult ca sa dca gustative.
desprc o reprczentare prozaicA. Ar fi msa nedrept sl
vedcm arct un efort de demistificarc. Este cu totuJ altceva. Se
desigur: .sa mi sc para emotionant chiar rnagulitor.
rrue, sunplu CJtltor, faptul de a participa Ia viata cotidianA
1
... unci scrnintii pe baza de geniu: sim(i mlr-{)
minunatA infrn\ire cu o lume unde aflu, datorit! ziarclor cA
un mare scriitor poart! pijamaJc albastrc, $i cA
anuout tlnllr romancicr ii plac ,Jetele frumoasc. britv..a Reblo-
cbon $i rnierea de levAnticA". Cu toate acestea, rc-lultarul este
Croaziera Singelui Albastru
..
MJTOLOGll
43
tat de cele mai importante publicatii ale noastre ca
prezetl ciudA\enie de oecrczut. ca cum. ptin aceasta, regu
ctdCO . ["A dde
a A sa-ci ri te intreaga lor regahtatc. pro CSlD
UlvotaU "i A d
. teri prin accst fapt, crcdinta m natura et LD
Paul purta o cu scurte. reg:ma
tibtl . . o rochie adicA nu numat cA dcsenul era
d
. .L dar putca fi vAzut pe trupurile unor munton e
t A..fl tru
d vremuri . rcgii e deghizau In pen
pe u1 deghiz!rii se afll\ In faptul cA. timp de cmcssprczcce
ct. semn . . d Jatul
. imbracA de Ia Urupnx. Un alt statut cmocrauc. scu
De la Incoronare. francezii tinjcau dupA o reluare a actua lllc. sc dimincata Toatc acestca ne spun. prin anlifrazll. ccva
lilAtii monarhice, cAci sc dao in vtnt dupl\ ceva; imbarcaiQ
0
anumilA. idea1itate a vietii cotidiene: sa porti


unui grup de vreo sutA de printi pe un iaht grecesc, AgaDlell
1
. cu sA Iii ras de un servitor, sA te
non, le-a pi Acut foartc mult. Yncoronarca Elisabethci era o tcnJ Rungt tfnd Ia accste privilegii , regii le lmping in inAlttmca
enun"" Ji
patcticA, scntimenta1a: Croaziera Singelui AJbastru estc un cp . lui: sacrificiul - cu totul temporar - fixeazA semncle encuu
sod picant: regll s-au jucat de-a oamcnii, ca intr-o comcdi =diene in etcmitatca lor. . . .
de Aers Caillavet de aici au rezul tat mii de situa\ii cara mai curios cstc faptul ca accst caracter
ghioase prin oont:radictiile lor. genul Marie-AntoinctJe..jucindu-sc este astAZi laiciz.at, dar nicidccum con jurat
de-a-laptareasa. Patologia unci astJcl de pctrcceri este gravl unui anumit scientism. regii stnt dcfiniti prin lor
de vremc ce lurnea petrccc pe scama unei contradictii. inscamol (Singelc Albastru). ca clinii, iar corclbia, toe a1
cA sc credc cA tcrmenii ei sint foarte indeprutati; cu altc cuvintt oricArci inchidcri, estc un fcl de arct\ modemA. undc smt pAstrate
regii stnt dintr-o esenta supraomencasca i, cind iinprumull principa1ele varietA\i ale pcciei monarhicc. Se merge
temporar anurnite forme de viatA democraticA. nu poate fi vom incit sc socotesc. fAd sfialA, unor impcrechen;
decit de o intrupare contra naturii. posibilA doar din condescco- in hergbelia lor plutitoarc. ex.cmplarclc pursinge sint de
dcn(A. Sustinind ca regii sint capabili de pro7.aism, oricc cAsAtorie arnestccatA. totul liindu-le (anual?) pregAUt ca
cA statutul accsta nu Je estc mai r uesc dccit este angelisrnd sA se poata reproduce intre cle; liind Ia fcl de pe
pentru muritorii de nod, constatArn cA regele cste incA de drep ca rasa pug dog", corabia ii fixeazA $i ii ad una. alcAtme&tc
divin. o temporarA unde cste pAstratl\ i , din fericire,
latA de ce gesturile neutrc ale vietii cotidicne au capatat se risca pcrpetuarca unei curio7jtati Ia fel de bme
pc Agamemnon. un caracter de nemaipomenitA indrnzncall. ocrotitA ca
0
de indic-ni in Amenca.
asemenca acelor fantezii creative unde Natura trcce dincolo Cele doua tcme seculare e arnestedl, terna Regelui-Zeu
UnpAratia sa: regll se bru:bicresc inguri ! AroAnuntul a fost cea a Regelui..Obiect. insa accst cer mitologic nu este cu
1
44
ROLAND BARTHES
totuJ inofensiv pentru PA.mtnt. MistificAri.le cele mai
.amAnuntcJe din timpul Croazierei Singclui
tru, toalA vorbAria servitA pinA la
. presA arc neajunsuri: siguri
1
diVIDJtatca lor pnnfu fac politicA in mod democraQ
de Pans iahtul Agamemnoa ca sa vinA
Pans sA _vada cc mai intimpiA cu CED .. iar tina.ruJ Jua
de Sparua este tnmis sa sprijine fascismuJ spaniol.
Critica muta oarba
Criticii (literari dramatici) folosesc adesea douA argu-
rneote destuJ de ciudate. PrimuJ constA tn brusca decrctare a
obicctului ca incfabil ca urmare. a criticii ca inutiJlL CeJAJaJt
argument. care reapare &i el periodic, constA in a se
prca prost, prca ncpriccput pcntru a intelcge o Jucrarc ce trece
drept filosoficA: astfel, o lucrare de Henri Lefebvre despre
Kirkegaard a provocat printre cei mai buni critici ai
nu despre cei care-&i dau pc fat! prostia) o
panic! (al cArei scop era, evident, discreditarea lui
Lefebvre zvirlindu-1 in ridicoluJ cerebralilAtii pure).
De ce oare critica proclamA, periodic, neputin\a sau
neintelegerca? Nu din modestic. cu sigurantA: nimic mai simplu
dccit cincva care cA nu priccpe nimic din exi tcn-
\ia)jsm, nimic mai ironic &i deci mai decit uo .altul
care cA el nu arc norocuJ A fie inipat
in ftlosolia Extraordinarului; &i nu este ceva mai milit.ar decit
un aJ treilca ce plcdeazA pentru inefabilul poetic.
Toate acestea inscarnnA de fapt cA ne crcdem dcstuJ de
inteligcn\i ca. mArturisind cA nu intelegcm, vinovalA de accst
lucru sa fie Jimpezirnca autorului;--ou cca a_propriului nostnJ
crticr: min:Wn ncrozia pentro a deterrnina publicul sA
prolestcze, antrentndu-1 astfel, spre folosul nostru, de Ia compli-
1 MITOLOGU
41
-------------------- . t.iJnetltur' nu pricep nimic din in
46
ROLAND BARTHES
ciratea intro neputintA Ia o complicitate intro intcligen(A. Ope.. . .sen ce foarte bine pc ele. Nu vot u cxphcatJ
\,iunca estc bine cunoscuta in saloanele Verdurin: ,.Eu. cares- schitJlb. pn r. a pc voi Nu vreti sa intelegc\,i textul maru -
inteligcnt de profesic, nu pricep nirnic; dar nici voi nu priccpq in. a ca marxistul Lefebvre
nimic; asta ln.seamna cA voi sinteti Ia fel de inteligcnti ca mine' tu)Ut Le.
0
. ta voastra de a tntelegc &i. indcoseb1 (cAct
r. d J d 1 btne nepu n . . ..
Adeva.rata tatll a acestor cc aratu sezomere e mcu t'- roarte red mai cwind vicleni dccit inculti) rosrul mllrtunsrrn
este acel vechi mit obscuranti t potrivit cAruia ideea cste eu va. c . r.
daca nu cste controlata de ,.bunuJ sim( &i de ,.sentiment": Ct de c1 "
Jj
.
05
de inofcnsive" a accstw .apt.
estc RAul. am1ndoua au crcscm pe acela&i copac
cultura estc perrnisa cu conditia de proclama periodic zAdar
nkia scopurilor &i lirnitcle puterii (vczi, in aceastA privinta. '
idciJe Dlui Graham Greene desprc psihologi despre psihiatri)
cultura ideaJa nu ar trebui sa fie decil o dulce cfuziunc retorict
arta cuvintclor pentru a dovcdi o muicre trecatoarc a suOetului
AceastA Mtrfua pereche romantica pc care o alcaruiesc inim
&i capul nu arc realilate dccit intr-o inchipuire de originc oare
cum gnosticA, In fiJosofiilc acclea opiacce, care de fapt au for.
mat totdeauna complementul rcgimurilor opresive, undc inte-
lectualii sint indepllrt.ati trimitindu-i sa se ocupe putin cu emo-
tiile i cu incfabilul. fn rcalitate. oricc rezerva fata de cultw1
este o pozitie terori ta. Daca critic de mescrie proclam
cA nu pricepi nimk din cxi tcn{iali m sau din marxism (caci.
ca un fhcut. acestea sint in primul rind ftJosofiile pe catt
ca nu le intclegem). inseamna inalti orbirca
sau mutenia Ia rangul de rcguJA univcrsala, cA alungi din lumea
aceasta marxismul existentiali mul: ,,Eu nu intcleg, deci voi
sinteti idioti".
Dar, daca, i'ntr-o opera, va 8$Cl de mull de bazele
ei HJosofice dad Je dispre(uiti. daca cere{i cu atita tarie drep-
tul de a nu intclegc nimic din ca i de a nu vorbi despre ca.
atunci de cc va mai faceti critici? Meseria voast.ra cste
aceea de a intclege. de a cxplica. Puteti. de buna seamA.judeca
.filosofia in numelc bunului simt; din plicate, dacA , bunul simt"
Saponide detergenti
Primul Congrcs MondiaJ aJ Detcrgentei (Paris. sept.cmbrie
1954) a autorizat lumca sA sc lase prinsA de euforia provocatA
de Omo: nu numai cA produ clc detergente nu au nici o ac{iunc
dAun!toare asupra piclii, dar chiar i-ar putca feri pc minori de
silicozA. fnsa produsele accstea constituie, de citiva ani ibcoace,
obiectul unei publicitAti alit de masivc tncit as!Azi etc fac parte
din acea zona a cotidicnc a francc-lilor asupra carcia
psihanaliza, daca ar fi Ia 1J cu tot ce se pctrece, ar face bine
sA se apiece un pic. Atunci, ar fi folositor sA i se opuna psiha-
nalizei lichideJor purificatoare (Javel). cea a puJberilor saponj-
date (Lux, Persil) sau detcrgente (Rai, Paic. Crio. Omo). Rapor-
turile dintre remediu rau, dintre produs $i murc!Arie sint foarte
diferite de Ia un caz Ia altul.
De pilda, apelc de Javel au fo. t lntotdcauna pcrcepute
ca un fel de foe licbid a ca.rui trcbuie sA fie mAsuratA
cu grijA, altfel, insll$i obicctul estc atins. ,,ars"; legenda implkitA
a acestui gcn de produse sc prijinA pe idcca de modificare
violentA, abrazivA, a materiei: factorii rAspunzAtori sint de ordin
chirnic sau mutilant produsul , ucide'' murda:ria. Dimpotriv!.
puJberilc sint clemente scparatoarc; rolul lor ideal este acela
de a elibcra obiectul de lui circumstantial!:
murd!ria este ,alungatA". nu mai estc .,omoritA' '; In imaginarul
MITOLOGII
49
. jurul lui Omo. murd.Aria este on mic dll$man plapind
din care
0
ia Ia sAnatoasa de pe rufele fiumoase $i curate
oegt\1: dt estc amenintat cu judecata lui Omo. Produsele cu
oUJl\31. cele cu amoniac sint tM-A nici o tndoialA dclega{ii unui
clor $
1
dim tri a
soi de foe total. salvator, dar orb; pulbcrile smt, . po. v ,
se)ective, ele imping, due obtectulm, au
funelie de politic, nude r!zbo1. Distmc(Ja aceasta are respon-
ei etnografici: lichidul chirnic gestul _sp!l:>-
resei care freacA rufele, iar pulberile tnlocuJcsc ow
esw1 gospodinei care freaca. stoarce rufelc pe margmea
g . ,.
spAIArorulw me mat. .
In cadrul pulberilor, trebuie ins! sA opunem
psihologice reclama psihanalitic! (iau cuvintul fM'A s!-t
0
semnificatie savant! anurne). De excmplu, Albea\a
clade$te prcstigiul pe cviden\Cl unui rezultat; este pus! IDJ$C3-
re vanitatea, aparen\Cl sociala, oferind sprc comparape dou!
obiecle din care unul estc mai alb dcdt ccl!lalt. Reclama Omo
indica de ascrnenca cfectul produsului (de attfel. sub _o ron:na
superlativ!), ins!, in primul rind, descoper! procesul din actiu-
nea lui; tn felul acesta, rcclama il angajeaz.A
intr-un fcl de mod tmit at substan\ei. i1 face comphce Ia o ebbe-
rare nu doar beoeficiar aJ unui rezultat; materia este prevazut!
cu st!ri-valoare. .
Omo douA asemenea st!ri-valoare, destul de not
in cadro1 detcrgen{ilor: cea profundA &i cea spwnoasA_. C'md
se spune cA Omo cur!tA in profunzime (vezi sceneta Cmema-
Publicitate), se presupune ca rufele sint .. ceva Ia
nimeni nus-a gtodit vreodatA, ccva cc
face din ele un obiect mAgulitor pcntru tainiccle pomm de
inv!luire de dezmierdare ce se afla In oricc trup omenesc.
Cit despre spurn!, semnifica{ia ei de lux estc bine
mai intii, ea arc o aparentA de inutilitatc; apoi, proliferarea sa
50 ROLAND BARTHES
abundcntA, faci lA. pare! Ia nesfir$it, A sc prcsupunli ca
in substanta din care icse e afiA un gennene viguros, o esenta
sAnAtoosli $i putemic:A, o marc bogatie de clcmcntc active intr-lll!
mic volum initial; In ca favorizeazA. Ia consumator, o
imagioatie aeriana dcspre materie. un mod de contact U$0r $i
totodat! verti cal. utn1Arit alit in ordinea gustativa (pateu de ficar
de gisc!, mi'nc!ruri U$08fC, vinuri) ell $i in cca a vcstimeotatiet
(musclinc, tuluri) a llpunurilor (vedcta baie). Spuma
poate fi chiar scmnul unci oarccarc spiritualirau. in masura in
care despre spirit sc erode ca poatc scoate totuJ din nimic, o
marc suprafata de cfcctc dintr-un rrric volum de cauzc (crcmele
au o cu totul altA psihanalizA, una de ordin sopitiv: ele desfiin-
teazli ridurilc, durerea. focul etc.). fmportant cstc sA sa mas-
chc?J func{ia abraziva a detergcotului sub imagioca piAcuta a
unci substante profundc &i totodatA acriene care poatc guvema
ordinca moleculan1 a tcsaturii fhra a o ataca. Euforic care ou
trebuic sa ne facA sA uitAm c! exista un plan uodc Pecsil $i
Omo sint totuna: planul trustului anglo-olandez Uni/ever.
.-
Omul sarman proletarul
UJtimul gag a) lui Charlot a fost cind a dat jum!tatc din
miul primit de Ia ovietici pentru fondurile abatclui Pi: rre.
fapt, in felul accsta a stabilit o egaJitate naturA mtre
proletar omul sArman. Charlot 1-a viiZut mtotdeauna pe
proletar sub de om sc explic!. uma-
nll a reprezcntArilor sale. dar $1 tm:
acestca sint foarte vizibilc in accl film adnmabil, TJtnpun no1.
Charlot sc apropie ncmcetat de tema proJetad,
sub aspect politic; el nc arat! $1. mmpt,
definit de natura imcdiat! .a nevoilor $1 a alienArii lut . totalc
in miinile st!pinilor (patroni $i Pentru Charlot, prolcta-
rul tot mai cste un om cArUia ii este foarne: Ia Charlot, rcpre7-CO-
tlrile foamci sint mtotdeauna epice: ni$te sandviciuri nemaipo-
mcnit de mari. fluvii de laptc, fructe aruncatc cu dup!
ce abia s-a din elc; in emn de batjocum, m(l$ma de
mi'ncat (de cscn\A patronaJA) nu ofern dc:_dt IAiate in
bucA\,i $i. tn mod vMit, flr.1 nici un gust.lmpotmOLit ih foamea
sa, omui-Charlot sc situcazA lntotdeauna chiar uptul coo-
$tientizArii politicc: pentru el , greva cste o catastrofA, deoarece
ea amenin\A un om care, intr-adevAr, nu mai vede de foame
ce-i cstc acest om nu ajung Ia conditia muncitorcascA dcdl
in cind omul smnan $i proletarul coincid sub privi-
rile ($i Joviturile) de vederc istoric, Charlot
52
ROLAND BARTHES
se identificA in mare masura cu muncitorul din vremea Resta.,
uratiei, cu salahorul revoltat lmpotriva descumpanit dt
greva, fascinat de problema piinii (in sensu! propriu al cuvto.
tului), dar incapabil incA de a accede la
politice a ex.igenteJor unei strategji colectivc.
Charlot reprezinta un fel de proletariat brut, ramas deo.
camdata tn afara Revolutici, iar aceasta face ca foJ\3 lui Si
fie imensa. Deocamdata, nici o oped socialista nu a ajuns Si
exprime conditia umiJa a muncitorului cu atita violen{A gene.
rozitate. Numai Brecht, poatc, a intrevAZut nccesitatea ca ana
socialista sa se ocupe intotdeauna de omuJ din ajunuJ Revo.
luliei, adicA omuJ singur, inca orb, gata sa se indrcpte cAt:re
lumina mvolutionarA sub apAsarca ,.fireascA" a necazurilor sale.
1nllti$indu-l pe muncitor angajat intr-o luptA con$tienta, subsu-
mata de CauzA de Partid, ceJeJalte opere mdau o calitatc
politica nccesarA, dar flrA fortA esteticA.
Insa Charlot, potrivit ideii lui Brecht, arata orbirea
astfeJ incit cei ce-J privesc s! vadA, in timp, orbul $i
spectacoJuJ dat de acesta; sA vezi C! cincva nu vedc estc cea
mai bun! situatie pentru a vedca co intensitate cc nu vede ccla-
Jalt de pildA. Ia spectacoluJ de Marionetc. copi.ii sint cei ce-i spun
Marionetei undc estc ceea ce ea sc preface cA nu vede. To
3.$a, Cbartot in ceJuJa, rtsfltat de paznici, duce viata ideaJa a
micuJui burgbez american: cu picioarelc cile$te
jumaluJ sub un portret al lui Lincoln. insA postura estc discrc-
ditata de adorabila ci suficienta. de faprul cA nu rnai este posibil
sa te refugiezi in ca flra a remarca noua alienarc pe care o
contine. fn acest fel. cele mai flXAri devin zadarnice,
iar omuJ &annan cste necontcnit rupt de ispite. De fapt. acesta-i
motivuJ pcntru care Charlot invinge totul: pentru cA scapa din
<Xice, respinge orice asociatie nu niciodarA in om dcc1't
omuJ, numai omuJ. Anarhia lui , discutabila din punct de vedcre
politic, reprezinta, poate, in ri. fonna cca mai eficace a revolutiei .
Marpeni
Misterul Farfuriilor Zburntoare a fost. la inceput,
ttteSUU: se presupunea cA farfuria vine so'?e.-
tic, din acca lume Ia fel de lipsita de. mten.w ca $1 o
alta !aneta. Jar aceasta fonnA a mitulw contmea, chiar. de
gcrmenele dezvoltarii sale planctare; din
._,...,;,., sovieticA a clevcnit alit de U$Of m!$mArie martumi,
!Jla$1wuA- . . 1 .. U
tnseamna cA, de fapt, rnitologia occidentali atnbwc. wnu cor.n
ni.ste insa$i alteritatea planetei: URSS este o lume mtcnnedi
intre PAmint Marte. . . .
Numai cA, m devcnirea sa, fantasncul 1-a sen-
sui, s-a trecul de Ia rnitul Joptei Ia eel al
Marte pint una-alta, cste nepa.rtinitor: Marte vme pe PAmint
pcntru' a judeca Pamintul dar, inainle de a coodamna, Marte
observ
.. "'

Marea contcstare U.R.S.S.-U.SA.


vrea sa e, - ""' . .
tA deoarece ll.lCl
este simtit.A de acum tncolo ca o stare VlllOVaJ .
primejdia nu mai are nimic de a face cu dreptul: 3.$a se
...... .JI destul de puternica
recurgerea mitica Ia o pnvtre .. .
:- .: ..... :da ambele n ll l'h. Anali$tn vutorulw vor putea
pentru a UIUJIU r-"' . . ..
explica clementele figurative ale puten . temele
care o alcAtuiesc: rotunjimea rrul$111Ariet ,
din care este flcuta , acea stare superlativll a Junm c.are
,n,_,. .. t .. t...nern tnat btne,
ar putea-o rcprezenta 0 marene lillil v..._..... .
54 ROLAND BARTHES 1 MITOLOGfl 55
tot ce .. in. cimpuJ nostru perccptiv. face acolo. ca ni re fiinfc cc a tins grad de
.RAuJUJ: unghJUnJe. planurile neregulate. iJJCl"l au purut pmiJ la fX!I .cu propriile lor .1.
suprafetclor .. !oate acestea au fost {JC fJAgini. Trcbwc sA lie de'!tJ. sil cx1 tenca lw
rnA de an1Jc1pa{ic. a caror psihoza martian. f)Ul11nczeu $i tl-$i aibA propna lor rellgJe. . .
nu face declt sA reta aidoma dcscricrile. A$adar, toatA aceastA psihozA se bazea7.A pc m1tul ldenu-
Mai faproJ ca Marte este irnpliei IA{ii. adicA al Dublului. Dar, in ca7l acesta. ca intotdeauna,
dotat 1. tone copiat eel al Pamintului publul este mai Dublul JudccAtor.
DacA fa.rfurille mt. geografi maqicni veni{i sa dintre Est Vest nu mru este pur

dmrr:.
observe PclmlnruJw. dopA cum a spus-o in g\111 $i RAU. este un soi de amestec t. sub ochii
man: nu cc american. 3$3 cum de buna scama
8
treia Priviri; ea postulca1.A eXt tcnta unc1 Ia
o pe faptul sc datoreaza maturizArii istoriei nivelul cerului. dcoarecc in cer cstc Teroarca: de acum mamtc,
Marte a celci a noastre in ritm, precum ccruJ este, llr!1 ruci un fcl de mctaford'.. cimpuJ apare
de geografi m acelll$i veac in care noi am desro moartea atomicA. Judec!lorul se n(l$te m loc unde
geog_ralia lotogralia acriam'l. Singura deosebire cstc amenintA dll!1ul.
vehteuJul, mai avansat. Marte ncfiind decit un PArrum lar pc ace.<it Judec:ttor - sao mai <.lcgrabA accst Supra-
dm VIS, inzestrat cu aripi desAvif$ite. ca in orice vis de ideali- veghetor - l-am vAzut rcinvcstit. cu grijA. de c!1tre
zare. .ca, Ia nndul nostru am debarca pe Marte. comunA. fiind, de rapt. foarte potin diferit.dc
mchJpUirCa noastrA. n-am gAsi aici dcdt PMnin- tercstr:t. Una din tr:\sAturilc constance ale oncaret mttologu
tul, mtrc acestc douA produse ale unei aeeleill$i Istorii ar burghe'le este incapacitatca de a-1 imagina pe CeiAlalt. Alten-
li greu sA nc IMnurim dintrc ele cste al nostru. Olci, tatca cste conceptul fatil de care :bunul im\" arc
0
antipatie
ca Marte sa. fie rodat gcografice. accast:a pJaneta trebuic: flii pereche. Oricc mit tinde, fatill. cAtre un
sa fi avut ca un Strabon al ci. un MicheJct al ei, un Vidal ingust. mai mu. caue ceea cc am putea nunu un antrop<>-
de La .Blanche: din aproape in aproape. natiuni. morfism de clasA. Marte nu cste Cloar PAmintul . este
aceill$i invatati i oameni ca noi. mic-burghez. cste funduJ de provincie Ia nivel de mcntal.'tatc,
cere A aiba religii, bineinteles, mai cullivat (sau cxprimat) de marca presa ilustratA. De ab1a CC:
ales logca noastra. a franceziJor. Martienii , spune Lc Progrts s-a format in cer. cA Marte este cea mru
de au avut ncapArat un Chri tos: prin urmare. au un putemicA formli de apropricre. cea a tdentltA\11.
PapA lata d1 schisma cste dcsctlliA): daca nu 1-ar fi avut,
ar fi putut li atit de eivilizati incit sa inveoteze fariUria
pentru accst jumal. religia progresuJ
tehmc smt m mru.urA bunuri de prct ale clc
nu pot merge de:cit irnprcun:t . .. Estc de neconceput, se ;eric
Operatia ASTRA
lntroducind to Ordioe spcctacoJuJ lndatoritor aJ servitutiJor
sale, s-a un rnijJoc paradoxaJ dar peremptoriu de a
0
elogia. lata care este schema acestei noi demonstratii: se ia
vaJoarea de ordinc pe care vrem s-o rcstaurnm sau s-o
dezvoltam, se aratA pe indeJetc micimiJc ei, nedreptatile pe care
le le este cufuodatA in I
Dea)UDSuriJe ce decurg din natura et; apo1. in ultima clipa, este f
salvata in ciuda, sau mai curind, cu toata apasAtoarea fataJitate
a pAcatclor sale. Excmple? sc gasesc din be4ug.
Luap, de piJda, o armata; da!i Ia iveaJa, Bra sa ascunde(i
. a $efiJor, caractcruJ marginit, nedrept aJ
rnihtare $i, in aceasta tiranie prosteasca, introdnceti
o funta dar simpatica,
spectaloru)w. Apot, m uJt.una clipA. r.1srumati paJAria fcrmecar.a
$i 5COa1eti din ea imagioea unei armat.e triurnBtoare, cu ctrape.
lele fluturind, o imagine adorabila, ca.reia, vorba nevest.ei lui
SganareUe, nu-i poti fi decil credincios, in1ifnt (From here
to eternity, Tant qu'il y aura des hommes).
. o annata: semnalap fanatismuJ $tiintifjc aJ ingi-
nerilor et, orbuca lor, arata(:i tot ce poate cfjstruge o rigoare
atil ru: oamcni, cupluri. Apoi scoateti-va drapeJuJ,
salvatJ armata pnn prog:res, lega(i mAre(ia uneia de triumful
MITOWGII 57
. al (Lcs ,...,clones de Jules Roy). in sf'lf$it. Biscrica:
ccluil t '-J . . ..
vorbili cu ardoare dcspre CJ, despre
b
. nriJotr ei ... r!i, ... h ca toale acestca pot uctde, nu ascun
cual! a
1
g""' ' ... da
. nici una din mizcriile crcdinteJ. Apot, m extrerrus, t
clc9..,
1
cA litera Scripturii, oricil de neplllcuta ar fi, este o
de 111te es . . . . . . . uJ
cale de rointuire pcntru $1 JUStificatt.
moral prin sfintenia celor pe care-t unpovllreazll (Livmg Room
de Graham Greene). . .
Este un oi de homeopatie: indoielile fa\A de
f; de An:nata, sint lecuite prin lns0$i raul Bcut de
$iapdc armata. Este inoculat un rau pentru a
san Jecui un riu csential. Nemultwmrea de ncomema vaJo-
ril de ordinc est.e, sc spune, 0 boaJll fireascA,
orte fi icrtata; nu trebuie Jovita in fatA. ci mai cu.Ond
: atunci cind cste vorba de posedarea de cAtre diavol :
este pus sa joace raut.ui ee-l
este impins sa cunoascA chipul revoltct sale. tar dispare
ell ....,.,; ales ca o data tndepartata, pnvtta de Ia
cu stguran'"' .._.... . . .
distant!. ordinea nu mai estc decit o llllXturn. manibeiSta. adicA
f8laJA, care, ci$tigind pe ambeJe tablouri , beneficll. RAul
imancnt aJ scrvitutii cste rllscumpa.rat de bmcle
a1 retigiei, a1 patriei, aJ Bisericii etc. Putin rnu ,,marturistt' ne
SCUl.e$t.e de recun()a$terea raului ceJui mare ascuns. .
ln reclamc, putem gAsi o schema romanesca ce expbcll
foarte bine accasta nouA boalli. Este vorba de rcclamele Astra.
Povestioara incepe intotdeauna co un strigat de indignare fatA
de margarin!: ,0 crcmli co margarinll?
,,Margarina? Unchiul tAu va fi Apo1, se_
dcscbid, COD.$tiinta devine rnai .est: un
deJicios, placut, digest. economtc, folosttor once
MoraJa cu care se ihcheie este cunoscutA: .,atJ scllpat de o preJU-
decata care va costa J.llul . tn ace13$i feJ , Ordinea va
58
ROLAND llARTHES
scapa progresiste. Armata
valoare gmd; wtati-vA Ia uferintcJe pe care lc
urama CJ, Ia orbirea oricind nncibiHi a ""filor eJ s
nca . nfaifbil ? . or-' tSe.

1

1
A Om pAcatc. indoiclnic: uitati-va Ia bigQti
I. prcotu Bra Ia :onformismuJ ei ucigruor. Apoi .
face cc mscamoa miciJe ocplaceri ale ordiJi
pe linga avantaJCie ci? Face cit un vaccin. La urma .
are a f: ca UI1IJCI. Ct
aa: marganna nu cste decit oi te grclsime. daca randa.
menruJ Cl estc mai marc dccil eel aJ untuJui? Ce arc a f:a""
Ia unna ro ""'
unnc1. ,_ o mea sociaJa este cam asprn cam oa.rba'
-
_ ne mgcruUie sa trillm icftio? lata-ne
Ia nndul no tru, de o prcjudccata care nc co ta scump
scump, pemru care oc Pclceam prca muJte scrupuJe, oc
prca tare, luptam prea mult riimincam prea inguri .
Conjugale
Siot multe casatorii in presa ooastd ilustratA: clis!torii in
tumea mare (fiuJ Juin cu fiica unui In pector de
Ia Fmante, ftica ducclui de Castries cu baronuJ de Vitrolles) ,
din dragoste (Miss Europa 53 co prictcnul ei din
copilArie), cMM.orii (viitoarc) ale unor vedcte (Marlon Brado
4
cu Josiane Mariani , Raf Valone cu Michele Morgan).
aceste casAtorii nu sint toate scmnalate tn moment: cki
nu toate au aceea$i virtute rnitologica.
Osatoria in lumca mare (aristocrat! sau burghezA)
rAspundc func{iei ancestrale exotice a oun\ll; ea cste potlatch
intre eclc douA farnilii i spcctacol al acestui potlatch in ochii
mul\imii care inconjoara. mistuirea MuJ\imea cste
necesa.r.1; 8$Cldaf. casatoria in lumca mare cste intotdcauna
adusA Ia in piata publicA, in fata bisericii; aici sint
barUi. aici estc orbitA adonarca care accst act; int
zV' trlite in foe unifonnelc haincle. Olelul paoglicile
(Legiunii de Onoarc). Armata GuvcmuJ , toatc rolurile
principalc din teatrul burghe'l. rnilitari un
cApitan din Legiuoea Stdinll (orb) mul\imca pariziana
(emQ\ionatA). Putcrea. lcgea. mintca. inima, toate aceste valori
ale ordinii int aruncatc imprcona in nuni.A, di. trusc in podacch,
dar, prin acest fapt , cle sint instiruite mai zdravan decit
60
ROLAND BARTHES
oricind, t:rM.ind grosoJan bogAtia natnraJa a oricArei aJiante. o
.. casAtorie in lumea mare". sa nu uitAm acest Jucru, estc
0
opera{iune contabilA fructuoasa, care consta in a trece in creditQI
naturii debituJ greu al Ordinii, in a absorbi in euforia
a CUplului .. trista sa.Jbatica istorie a oamenilor'': Ordinca
pe socotcala Dragostci; minciuna. exploatarea, IAcomia,
tot rAul social burghez cste ajutat de adcvaru.J cupluJui .
Osa.toria Sylvianei Carpentier, Miss Europa 53, cu prie-
tenul ei din copilArie, electricianul Michel Warembourg, penni-
te dezvoltarea unei altc imagini , cea a c:Aminului fericit Avmd
in vedere titluJ sau, Sylviane ar fi putut duce viata str1lucitl
a unui star, ar fi putut cAJatori, ar fi putut face film, ar fi putut
bani: cuminte modesta, ea a rcnuntat Ia , gloria
efetDCii" credincioasA trecuruJui sau, s-a casAtorit cu un
electrician Tinerii c!s!toriti ne int m
1
fa1..a postnuwala, in urnp ce se obisouicsc cu fericirea, insta-
lindu-se in anonimatuJ unui mic conJbrt: aranjeazA apartamentul
cu douA camere bucALArie, iau micuJ dejun, se due la cinema,
rae cWilpArllturi.
Aici operatia consLA, evident, in a pune in slujba
modclului mic-burghez LoalA gloria naturala a cuplului: faptul
ca accasta fericirc. prin defmitie marunta. poare fi aleasA, iocu-
rajea.zA milioanele de francezi care o prin cooditia
lor. Mica burghezie poale fi rn1ndn1 de cununia SyJvianei
Carpentier, cum. pe vremuri, Biscrica dobiodea puterc
prcstigiu prin caJugarirea vreunei persoane din aristocratic:
modesta casatorie a celei ce fusese Miss Europa, indui<>$Atoarea
int:rare, dupa ati'ta str1lucire. in aparatamentuJ cu douA camere
bucALArie de Ia Palaiseau. echivaleaza cu int:rarea Dlui de
Rance in mAnAstirea Trapista, sau cu cea a Louisei de La
VaJlicre Ia Carmelite: mare cinste pentru m!nAstirea TrapistA,
pent:ru Carmelite pentru PaJaiseao.
MITOLOGII 61
{)ragostea-mai-putclllicA-decil gloria relanscaza aici morala
statU quo-ului social: ou este intelept sa-ti pArasesti coodi{ia
S()CiaJA. este un mare merit sa te intorci la ea. tn schimb, coo-
dipa JnsAsi poate arllta avantajeJe, care. in sint cele
ale fugii. to acest o:nivcrs. fericirca este sa tc joci ceva
ce scamW co inchidcrea domestica: chestionare .. psiliologicc",
Jocruri maruote, obiecte pe care le faci singur, aparatc de
uz casnic, programul zilnic, tot paradisul de ustensile din EJJe
sao din Express, elogjaz.ll caminuJ inchis, introversiunea sa gen
tot ee-l prcocupa. i1 infant:ilizeaza, i1 inocenteazA
$i i1 rope de o responsabilitate socialA Jargita. ,,DouA inimi ,
un cAmin." Cu toatc acestea. mai exist.A lurnea. fns.a iubirca
spirirualizcaz! cAmiouJ, iar camino! ascundc coliba: mizcria este
exorcizata prin imaginea ei ideaJA, sAr.lcia.
CAs!toria vcdctelor estc aproape intotdcauna prczcntat.ll
sub aspcctul ei viitor. Ea dezvolt.a mituJ aproape pur al CUpluJui
(eel putin in cazuJ lui Vallone-Morgan; Ia Brando, elemeotele
socialc domina, o sa vedem nurnaidecit). Conjugalitatca se afll
asadar Ia lirnita superfluitatii, este IAsat.ll, 1ld nici o precau\ie,
pe seama uoui vii tor problematic: Marlon Brando sc va cAsatori
cu Josiane Mariani (dar nurnai dup.ll ce va fi rumat inca vrco
dou.llzeci de nJmc); Michele Morgan si Raf Valone vor alcatui
poale un nou cuplu civil (dar mai intii va trebui ca
sa divortcze). De fapt, cste vorba de un hazard prezentat ca
sigur tocmai in mllsura in care importanta lui cstc marginal!,
upusa acelei convcntii foartc generate care vrea ca. public,
C!satoria sa fie intotdeauna finalitatea ,,fireasca" a impreunarii.
Important este ca. sub garantia unei cllsatorii ipotetice, l fie
accepwa rcalitatea carnal a a cuplului .
Os.lltoria (viitoare) a lui Marlon Brando mai este incllr-
cam de complexe sociale: eel al cioMni\ci $i al stapinului.
Josianc, tiica unui ,modest" pescar din Bandol , inst:ruitA
62
ROLAND BARTHES
dcoarece a trccut de prima parte a bacalaureatului
cureot (tema .,calit:Atilor" fetei de mArital), Josiane
1-a impresionat pe eel mai tcnebros bArbat din lumea cinema.
tografului , un soi de compromis intre Hippolit i vreun suJt.ae
solitar i Albatic. InsA aceast:A rnpire a unei umile frcUlluzoaice
de cAtrc monstruJ hoUywoodian ou estc totaiA decit prin f'CCi.
procitate: erouJ legal cu lanturile iubiri.i pare rcvarsA l<X
farmccUJ asupra orA.seluJui franccl , asupra plajei. a pie(ei, a
cafenclclor a ncgustorilor din Bandol; de fapt, Marlon estc
fecundat de cAtre arhctipuJ mic-burghez al tuturor cititoarclor
de s!plAminale ilustratc .. Marlon, scrie Unc Semai.nc du
Monde, Marlon, impreunA cu soacra (viitoare) cu sO(ia
(viitoare), ca un mic-burghcz franccz. Ia o micA plimbare ca
facA poftA de mincare". Realitatea impune visuJui decorul
statutul, mica burghezie fiind in mod vAdit ast:Azi
mtr-o f"aJ.A de imperialism mitic. Prestigiul lui Marlon estc, mai I
int.ii, de ordin muscular, venusian; in al doilca nnd, el cste I
de ordio social: Marlon cste coosacrat de .Baodol in mult mai
mare mAsurn decit coosacdl cl localitatca.
Dominici sau triumful literaturii
lntregul proccs Dominici s-a pe o anumitA idee
dcspre psihologie care, ca din tntimplare. este tocmai cea a
Literaturii conlormiste. fntrUcit dovczile matcriale erau oesigurc
sau contradictorii, s-a recurs Ia dovezi mentale; de unde
pureau Ji luate accstea. dacA nu din mentalitatca acw.atorilor?
S-au recoostituit din imaginati,e. filrtt vreo umbrA de
indoialA. mobiJurile inlAntuirea faptclor; s-a procedat aidoma
acelor arhcologi care aduna pietre din toate partite cimpuJui
de sApAturi cu cimentuJ lor foarte modem, ridicA un delicat
templu al lui Scnusret, au aidoma celor care rcconstituie o
rcligie moartA acum douA mi:i de ani datele din vechiul
al intelcpciunii universale, care de fapt ou este dcci\
propria lor intelcpciune, elaboratA in cclei de a ID-a
Republici.
s-a lntimplat i cu ,.psihologia batrinului Dominici.
Este iotr-adevllr psihologia lui? u se Dar putem fi siguri
cA avem de a face cu psibologia Curtii cu Juri
sau cu cea a Procurorului . Aceste doua mentalitAp, cea a
bAtnnuJui tllran din AJpi cea a pcrsonalului ce impartc
dreptatca, au elc oare mecanism? Nimic mai sigur.
batrinuJ Dominici a fo t coodamnat in oumcle unci
psihologii ,universalc": coboritt\ din empireul inctntAtor al

'
64
ROLAND BARTHES
romanclor burgheze aJ psihologiei csentialiste, Literatura
condamnat un om Ia Ascultati-1 pe Procuror: .,Sir lact
cum v-am pus, se temea. lnsA el $tie cJl eel m.;
bun mijloc cste atacul. Se arundl dcci asupra aces,_
bhbat $1-1 apudl pe bAtrfn de gil. N-au cbimbat rUe;
un cuvmt. 1n tl Gaston Dominici nu poate sufcri aici .mAclr
gindul cil cincva vrea sA-l doboarc. N-a lost in scare. fizic, .q
suporte forra accasta care, pc DCB$tcptate. i1 infnmta." Este Ia
fel de plauzibil ca tcmplul lui Senusret, ca Literatura lui
M. Genevoix. Numai dacA arbcologia sau romanul se
pc .un. ,de ce nu'?", nimeni nu nimic. Insa
.. PenodJc, cite un proccs, i nu neapArat fictiv ca eel
Strtlinul, ne cA accastA este gata sA vi
unprumute un cre1er de schimb ca sa va condamne farn re-
este comeliana, ea vA
cum ar trcbu1 sA litJ nu 3$a cum slntC{i .
. Acest aJ Justitiei in lumea acuzatului cste posibil
datontA unw m1l mtermcdiar. mult folosit de oficialitAti, fie
este de Curtca cu Juri , fie ca este vorba de tribuncle I
hterare.' rrutul aJ universalitAtji lirnbajului.
cu Jun, care /c Figaro, face,
m mod v!<ht, ruc1 un scrupul sA dialogbezc cu bAtrinul pAzi(or
Door amindoi vorbesc Jimb1, $i
meA lirnba cea mcu hmpedc cu putintA. franceza. Minunat mod
a rezultat aJ edocatiei clasice, aJ epocii cind
:obaniJ stAteau de vort>A truc1 sfiaJA cu judecAtorii! Dar aici,
din traduceri.le Ja I
latinA din disertatiile Ia franc:ezA, cste vorba de capul
unw om.
li.mbajelor, mchidcrea lor de nepatruns, au
fost sublimate de cltiva iar Giono a dat multe
exemplc m r.1poartcle lui despre tribunalului . Se

MITOLOOIJ 65
C()llSl2lA cu nu nAevoie sA fie
bJriete mistenoase, nemtelegen m Kaflca. Nu, voca-
bU)atUI. cele mai multe matenale elementare, artalincc, ale
tiJnbajului sc cautA fAra sA se lege intre elc, dar nimeni
U*$i bate caput cu aceasta (,.Etes-voos alle au pont?- A116e7
n'y
8
pas d'allee, jc Je sais. j'y suis etcr. toatA
turoea se preface a crede cA limbajul oficial este eel de
bUDul sim\, eel aJ lui Dominici nefiind decit o vanetate
emologicA. pitoreascA prin sAdcia lui. Cu toate acestca,limbajul
aceta prezidential este Ia fcl de deosebit, lncArcat cu
ncreaJc, li.mbaj de compunere nu de psihologie concretA
(numai sA nu cumva cei mai multi oameni sA fie, din pAcat.e,
obligati sA aibA psihologia limbajului pe care--1 lnvatA). Si'nt pur
$i simplu douA particularitAti care se infruntA. lnsA una are
onorurile, Jegea, forta de partea sa.
lar acest lirnbaj ,.universal" vine sA relartseze Ia momcntul
potrivit psihologia stApini.lor: ceea ce ii ingMuie sA ia intotdea-
una pe un altul drept un obiect, sA descrie sA condamne
totodatA. Este o psihologie adjectivA, nu face decit lnzestro-
ze victimcle cu atribute, nu $tie nimic despre act in afarA de
categoria vinovatA unde este bAgat cu sila. Categoriile acestea
sint cele ale comediei clasice, sau ale unui tratal de grafologie:
IAudlros, coleric, egoist, viclean, dcsfnnat. dur, pentru ea omuJ
nu existA dcci'\ prin ,caractcrele" care-1 descmneaza societAtii
ca obiect aJ unei asi.mi.JAri mai mult sau mai putin ca
subiect aJ unci supuncri mai mutt sau mai putin umilitoare.
AceastA psihologie utilitarA, ce pune in paranteze orice stare
de COO$tiintA, pretinde cA intemeiaza. actul pe o interiori-
tate prcalabiJA, postuleazA ,,sufletul": ea judec! omul ca o
Joe de cuvinte ba2.at pe omonimie-omofonie-omognlfie. intraductibil
tn romW $i. de altfel , imperfect ch.iar 'i in limba francez.a (n.tr.) .
66 ROLAND BARTHES
MTTOLOGll
67
fArA sa sc inchiseasa de faprul d\ mai intii 1-a d
ca pe uo obiect.
--- . .. d cArcarc (prezentatA
- cA opus! hteratum e suprrun .
Nuroru . -ului" ci a umanului"). eXlStA
una ca hteratura a ......... .,. . d
r:-r . . . . procesul Dominici a fost Sl o astfel e
ratudl a real doar
o lite {I . t doar scriitori in etatt de sau .
Or. psihologia aceasta, in oumelc c:Areia astclzi vi sc I>Oalt
foarte bine lAia capul, se Lrage direct din Utcratura DOOSIQ
traditional! care. in stil burghc7. sc litcraturll a Doc..
mentului uman. In numcle documentului uman a fost condatn.
nat bALrinul Dominici. Justitia $i litcrarum s-au aliat, $i-
schimbat vechile lor tebnici. dczvaluindu-$i astfel identitatca
lor profunda. compromiti'ndu- e cu una prin alta. ia
spatcle judccAtorilor, in jil\uri speciale. scriitorii (Giooo.
Salacrou). La pupitruJ acuza.rii, un magistral? Nu, un
extf'dordinar". dotat cu un .,spirit incontestabil" si cu o .. vervt
stralucitoare" (poo:ivit suprinz.Atorului certificat de bunA purtart
acordat de Lc Monde procurorului general). Chiar $i poli\ia
i$i face a:ici gamete Ia scris (Un oorni ar divizionar: .,N-am I
vAzuc vreodatA un miacinos mai iscusic, un jucALor mai ncincro-
ZAtor, un povcstilor cu mai mull bar, un $mechcr aut de viclea.n.
un septuagenar arfr de zglobiu. un despot mai sigur pe cl, UD
om chivernisic alll de pificher, un prefkuc atJl de ... Gastoo
Dominici cste un uluicor Fregoll de uflete $i gfnduri
de animal ... Nu are mai multe fete, tJ$B-zisul patriarh aJ finu-
curilor inalte are o sutA de fete!') . Antitczele, metaforeJe, avmml
poetic, toa!A rctorica clasicA il pc cioban. Justitia
$i-a pus masca literaturii realiste, a basrnului rural, in timp cc
litcratura insA$i venea Ia Lribunal sA caute noi documente
.,umane, .sa culeaga cu inoccn\A pc chipul acuzatului $i aJ S\JS.o
reflexul unci psihologii pe care, tolu$i. pe cale judecA- I
toreascA. ca fusese cca dintii care i-o impusese.
L.eopoloo Fregoli ( 1867- 1936), actor. cinlilrc!. mim 1 iluzioni<>l
ilalian (n.u.)
litcraturA. Nu au . rvA uluitoare" ia mintile omulw;
titori strAJuct\l a cAror ve . .. . . fost .
p0.ves . dul de vinovA\Je a1 acuzarulw. a rruu.
oocare ar
6
. care ne amenin\A pe toti. de a 6 JUdecatt
unct tcron, .I it r baiuJ pe care
"'r- utere care nu vrea sA audA ue<:ll tm ') .
o pulA ca. Sintem co totii virmah. no
ru-1 . lipsl' r; de limbai. sau. Sl mat rllu,
c1 nJSte \' ') s furl
uag3S'. . . a: ub eel a1 acuzatorilor A-I
siti . uroihttli. In numele limbajului! Na inccp toate
unw om m J
()(llOrurile legale.
Iconografia abatelui Pierre

abatelui Pierre dispune de un atu pretios: capul
w. Estc un cap frumos
el . pc care se vM foarte bine toale
e apostolatulw: bun!tatea din privire tunsoarea d fran
cJSCaD barba de . . ' e -
. . rrustonar, totul completat de canadiana
bastonul de pelerin. Sint adunate astfel = I
ne e egcndet cele ale modemitAtiL
ales de pe jwmtate rasA, fAn\ linie mai
onnA, pretmde cu siguran\11 ca. -A=--A-" .
nAtll.d de- 0 ptepta-
pe a-ntregul abstr& din acta $i chiar din tebnic I
un fel de stare zero a tunsorii trebuie des. ,. A,
pa.ru1 dar mAcar : tgur s.. ne tundem
mod ' . operatJe necesara sA nu impHce vreun
special sA fie, dar sA nu fie tonl$i ceva. Tun-
soarea abatelw Pterre, conceputa in mod v "bil .
A w
neutru mtre pa.rul scurt (conventie indispcnsabil:l
pcntru a trece neobservat)

p"- ' " ... (


manit1 . v cuw nemgnJtt stare capabilA sA
. esteze celorlalte convcntii). ajunge Ja arbetipo1
capilar al sfinteruet: sfintul cste in primul rind fi . ,.,._,.
context formal d o til.lil
sfiw.-ni ' t eea de ITlOdA nu se impacA cu ideea de
"" .... e.
d Dar :- flrA abatelui, sperAm - lucrurile se compHcA
A eoarece l : m acest caz ca $i in altele. ocutralitatea functioneazA
m ce e din urmA ca semn a1 _,A_,. A
$1, Ui:Lil vrem intr-adevAr
MJTOLOGll
69
---
sl uecem net>agati in seamA. totul trebuie luat de Ia capAt.
1\JilSoarea zero implu conce-
pUtA. la incepul. negativ ca sA nu contrarieze aparenta sfinteniei,
ea il cJcgbizeazA pe abatele Pierre in sfintul Francisc. se
e:q>licA marele succes icooogra:fic al acestei tunsOri in revistele
i}usuate in cinema (unde va fi de ajuns s-o poart.e actorul
ReybaZ confuzia cu abatele va fi totalA).
Acela$i circuit mitologic pcntru bart>!: ea poate fi . desi-
gur, doar atributul unui om tiber, desprins de conventiile coti-
djene ale Jumii noastre $i cAruia nu-i place piardA timpul
ca sA se ba.rbiereascA: fascinatia caritatii poatc nutri, pe drepl
cuvtnt. un d.ispre\ de felul trebuie tnsA constatat cA barba
edeziastic:l are ea mica ei mitologie. Nu bArbos din
1ntimplare. printre preo\i": barba este atribut misionar sau
capucin, ca nu are cum sA nu semniJicc apostolat
i1 abstrage intrUcitva pe purtAtor din clerul secular: preotii
stnt a fi mai temporali, mai evanghclici: cum-
plitul Froio era ras. bunul PArinte de Foucauld, in spate--
le bAibii, tii ceva roai de episcop, de ierarrue, de Biserica
politicA; pari mai Liber. oarecum voluntar, pe scurt. mai primitiv,
beneficiind de prestigiul primilor solitari. dispunind de sinceri-
talea brutal! a ctitorilor monabismului. clepozitari ai spiritului
tmpottiva litcrei: cine poartA barb! inseamnA cA exploreazA in
timp in periferia Parisului. in Britonnia tn NyassaJand.
Se in\Clege de Ia sine cA problema nu este sA afl!m cum
de a fost acoperit abatele Pierre de pAdurea aceasta de semnc
drept vorbind, este deswl de surprinz!tor ca atributele
bunALA\ii sA fie un soi de piese transportabile. obiecte pentrU
un schimb lesne de flcut intre realitate, abatele Pierre eel din
Printre preo(ii catolici. evident (n.tr.).
70
ROLAND BARTHES
Match, Pierroe ftJm, eli, intr-un cuvint, aposto.
latuJ se chtar dm primuJ moment gata cchipat
in ca.Jatorie reconstiruirilor a
Ma mtreb numat de, cc publicuJ folose$rc o cantitate eoolllla
astfel de semne. U vAd lini$til de ideotitatea spcctacuJoasa
dintre o morfologie o vocatic; nu sc de una c1eoa.rece
o pe cealaltA; ou mai are acccs Ia cxperienta apostola.
ca dccit prin lalme$-balme$ul accstuia $i se
doar in fata depozitului cu sfm-
terue; $1 gtnduJ unei societati care consuma cu
l:com1e rcpre7.cntarca iubirii de oarneni, incit uitli sA se
Ia urmAri.lc acestui fapt, Ia foloascle $i Ia limitele
astfel sa rna intreb daca frumoasa emotionanta
a abatelui Pierre nu este cumva alibiuJ mvocat,
0
I
data m de o mare parte a na(iunn pentru a inJocui
nepedepstt, realitatea justitiei cu scmnele caritatii . '
Romane copii
oaca este sa nc Juam dopa cc scric in EJJe, care aduna
nu demult tntr-o ingUJ"a rotografie $aptezcci de romancicri,
fcmeia de litcre coostituie o specie zoologicc'i rcmarcabiiA: ea
de-a valma. romanc $i copii. Sc anunta. de pildA:
Jacqueline Lenoir (douil Jiice, un roman); Marina Grey (ua flu,
un roman); Nicole Dutrcil (doi Iii. patro romanc) etc.
Ce inscamna accasta? latA ce insearrma: a scrie este o
conduitli vrednica de laudA. dar in<:lrn7..neata: scriitorul estc un
,,artist", i se recunorujtC un oarccare drept Ia boema; intrucit,
in general, eel putin in Franta rcvistci EJJe, el arc
anuc socictatii ra\.iuoile sale curate. servtciile lw
ucbuie platite: i sc dA tacit dreptu1 de a duce o viatfl ccva
mai pcrsonala. Dar, atcn(ic: femeile fl nu crcadA cumva ca
cle pot profita de acest pact ffl.rfl Sfl c fi opus mai tntii statu-
tului etern aJ feminitatii. Fcmeilc e aOa pe pamlnt ca sfl dea
copii ba.rba{ilor: Sfl scrie cit poftesc. Sfl- i iofrumusctezc coodi-
\.ia, dar A ou curnva s-o pAraseaSCA: dcstinuJ lor biblic sA nu
fie tulburat dacA 1i c face batirul unei promovAri, sA platea.c;cfl
netntin:iat cu tributul boema legata in mod fircsc
de viat.a de criitor.
Fiti. 8$3-dar. curajoase. liberc: jucati-vA de-a bArbatuJ,
scricti ca el; dar a nu vfl lndepflrtati niciodatli de el; trfliti sub
n
ROLAND BARTIIES
privirea _lui, pe care Je scri cu
pc facctJ un p1c de cariern, dar intorce{i-vA repede
Ia con<litJa voastnt Un roman, un copil, un pic de feminis
. d . a) " Ill,
un p1c c CODJUg ttatc. sA legAm aventura artei de zdra.
veni ai cAmi.nului: vor profita mult amindoi, de acest du-te-vino:
in matcrie de mituri, intrajutorarea se practicA intotdeauna cu
folos.
De cxemplu, Muza i$i va da.n.ti sublimuJ umiJelor treburi
in schimb, ca mulfUmirc pcntru accst serviciu
nutul natalifAtii ii imprumutA Muzei , cu rcputatie uneori
proastA, garantia respectabililA{ii lui, dccorul emo{ionant a1
camerei copiilor. astfel, totuJ este cum nu sc poate mai bine
in cea mai buna <lintrc lumi - cca a revistei Elle: femcia sa
ea poate _foartc bine sa aj ungll, cum ajung
1
ba.rbatu. Ia statutul supenor aJ crcatici. lnsa bArbatuJ sa fJC
nu i se va Jua nevasta, accasta no va fi mai putin
in vedere natura ei, o nasdtoare disponibiiA. E/Je
Ia mteaJA o sccnA ca in intr-o parte spunc da in
alta spune avind sA nu nemuJtumcasca pe nirneni;
ascmenea Jw Don Joan mtre celc doua taranci. Ble spune feme-
ilor: sinteti Ia fel de bone ca ba.rbatii; barbatilor: nevasta
ta nu va fi niciodata altceva dccit o fcmcie.
La tnccput, bArbatuJ pare sA fie absent din aceasta dubiA
at!'t .copili romanelc parcA vin singure, nu apartin
decit marne; no mat avcm muJt vAZind de $8ptezcci de ori
operele copili in parantcza, vom putea crcde ca avem
face cu ale inchipuirii $i ale visului, produse
ale partenogenezc ideale, care ar da.n.ti femeia,
dmtr-o 1Ill$Care, cu bucuriile balzaciene ale creatiei
:u cele ale matemitatii . Unde c.stc Jocul barbatu.Jui
m de familie? Nicaicri prcrutindeni, aidoma
cerulw, onzontului, autoritAtii care detcrminA totodatA tnchide
MJTOLOGIJ 73
0
conditie. lata lumea rcvistei Elle: aici, feme_ile sint
0
specie omogenA, un corp constituit, _car: ttne _Ia pnvile-
giile incA Ia atct,
u este niciodata in mtenor, ferrumtatea cste porn, IiberA,
0
uternicA; insA bArbatuJ cste pretutindeni in jur. prcseaza <lin
foate pArtite, detenninA existenta; <lintotdeauna. cl _este
creatoarc. cea a zeului racinian: lume tlra.
insA in mtregime de cAtre privirea bArbatulul, uruversuJ fermrun
a1 revistei Ble este intru totul eel aJ gincceului.
tn orice demers aJ revistei Ble existA aceast! dublA
roi$C31C: inchideli gineceul numai dupA acc:a da\i
femeii inAuntru. lubi\i , munciti. scrieti, fi\i feme1 de afacen sao
de litere, dar aminti\i-vA ca bArbatuJ existA cA nu sinteti flcute
ca el: ordinul vostru este libcr numai dacA depinde de al lui:
libcrtatea voastrll estc un lux, nu estc posibiiA decit daca recu-
mai intii obligatiiJc naturii voastrc. Scrieti, dacA vreti,
vom fi cu toate foarte dar sa nu uit:ati cumva sA faceti
$i copii , caci aceasta cste o parte din menirea MoralA
iezuit:A: incercati sA vA impAcati cu morala coo<littet voastre,
dar sa nu arntati slAbiciune cind estc vorba de dogrna care o
intcmeiazJ.
Jucarii
Adultul franccz vede in Copil un alt el in Cea mai
bunA dovadA; jucAria francezA. JucArii.Je sint esentiaJ-
mente un microcosm adult; toate sun reproduceri Ia scara
rcdusA aJe unor obiccte umane, ca cum in ochli pubJjcuJui
copilul o-ar fi de fapt decit un om mai mititel, un homunculus
caruia trebuie sa i se dca obiectc pe mArimea lui.
FonneJe inventate sint foarte c1teva jocuri de cons-
tructie, bazate pc indeminare, sint ingureJe care propun
fonne dinamice. In rest. jucAria francezA semni5cil lntou:icauna
ceva, iar acest ceva estc lntotdeauna pe dc-a-ntreguJ socializat,
constituit din miturile sau tehnicile vietii modeme adultc:
Armata, RadiouJ, Mcdicina (truse medjcaJe miniaturizatc
sAH de opera1ie pentru Piept.AnAtura de
(cA$ti de ondulat), Aviatia Transporturile (freoori.
Citroen, Vedette, Vespa, Sta!li-Servicc), (Jucarii
Inafliene).
De vrcme ce juc.Uiile prefigurea1..A literalmente
universul funct)jJor adulte, faptul nu poatc, evident. dccit sa
prega.teascA copilul sa le acccpte pe toate, oferindu-i. chiar
inainte ca el sa gindcasca, aHbiul unei natori care a creat dintot-
deauna soldati. func{ionari Ia scootcre Vespa. JucAria
da. Ja iveaJa. cataJogul tuturor rcalirAtilor de care aduJtul nu sc
MTTOLOGII
75
: . rAlboiul, untcnia. De
(tlirA: mitar1a este semn de abdicare, cit htcraJttatca e1: JUcAna
ou aUlt d. . .I
este ca un cap de b!uin Ia tmestum
fran. dar pe care se rega.scsc zbirciturile pa.rul adultulw.
unUJ u...... r:
1
. dA
de pildA care urinea.zA; au un eso,ag. 1 se
E.'OSI.G A f . . A d ' aJA
ul S
A ucla. scutecele' cunnd, ArA ruct o m Ot ,
bibefOD .. ... A
I tele din burta lor se va tranSforma in apA .. Se vrea ca m
i
1
acesta fetita sa fie pregAtita pcntru cauzahtatca gospoda.:
fe u .. s" fie condirionata" Ia viitorul ci rol de mamA. Numru
reasca. .. . ,. \" . iluJ
f \A de acest univcrs de obiccte imitate complicate. cop
: fi decit proprictar. utilizator. niciodatA creator;
_ft .. lumea c1
0
i se preg!tcsc fapte de vtteJe
.. . .
fArA avenrori, fArA cmotii flrn s.e face din rruc
tar eu tab'
1
cturi care nu trebwe sA mventeze mc1 mAcar
propne . A
resorturiJe cauzalit!\.ii ii sint de-a nu- rArnine
dccit sa le foloseascA. nu i sc dA ruetodat! rumtc de parcurs.
PinA eel mai mic joe de . este prea
implicA
0
cu totul altA uccnicic a lumu: nu creeazA met
un fel de obiecte semnificative, prea pu\10 cA .au
numc adult; ceca cc exercita cl, nu este un Ct o
crecazA forme care merg pe picioare. pc ro\J , crecazA o vta\A.
nu
0
proprietate: obiectcle sc singure. cle nu si?.t mate-
rie ncmsuflctitA complicata. tffiuta in numu.
accasta se mai rar: jucAria franruz.eascA este de
0
jucAric de irnit:a\ic, ea vrea sa facA copii utilizaton, nu
.. . .
copn creaton.
Ymburghezirea juca.riilor nu sc doar
forme, func{iooaJc toate, ci dupA sub tan\a lor . .
smt materie ingrata. produs aJ unc
nu aJ unci naturi . Multe int acum tumate din paste comphcate;
materia plastic! din care sint tlcote pare
higienicA, ea ctiminA plAcerea, moliciunca, umarutatea aungem.
76
ROLAND BARTHES
Un semn constemant este disparitia progresivA a lemnulUi
.
materie ideaJa prin soliditatea caldura sa nantraJa;
lemnul eliminA, din orice formA ca.reia ii este suport, rana
unghiurilor prea ascu{ite, rAceala chimicA a metalului; cind
copiluJ umbla cu el i1 lemnul nu vibrea:z.A nici
nu cl are un sunet surd totodatA limpedc; este
o substantA famiJiara poeticA, ce lasa copilul mtr-o continu.
itate de contact cu arborele, masa, podeaua. lemnul nu se
rinC$te, nici nu se strica; nu se rupe, el se tiZea7-A, poate dura
vreme mdelungat:a, poale tr!i itnpreuna cu copiluJ, poate modi-
fica treptat relatiiJe obiectului cu mina; daca moare, o face
miqonndu-se, nu umllindu-se ca acele jucArii mecanice care
dispar sub hernia unui arc stricat. 4mnul face obiecte esentiale,
1
f
obiecte din toatc timpurile. Insa jucArii din lemn aproape Ci
nu se mai gasesc dcloc, de pildA, ieslele acelea din tinutul
muntiJor Vosges, posibile doar intr-o epoca artizanala. De acum
incolo, jucAria este chimicA, ca substantA culoare; matc-
rialul din care este flkutA introduce Ia o cenestezie a uzajului.
nu a plAcerii. Jucariile acestea mor de altfel foarte repede
\ o datA moartc, nu au pentru copil nici o viatA postt.uM.
Parisul nu a fost inundat
9 .uda a necazurilor pe care le-a putut
10 c1 1955 a
.. d francezi inundapa din 1anuane
aduce multor mu c
uno " d o sarMtoare.deci't o catastrofl.
fost ffi8l c A rosnlltat
M
. a strarnutat unelc ob1ccte, a mp . r:
ru mUJ, 1 abile
t.ia lumii introducmd puncte insolite exp IC
percep . ni red use Ia felmare retczate. doar
s-au vAzut . de ufM case tAiate ca
capul din apA, ca o floare n . 'ul zilc Wl
. mciM bJocatA ma.1 m te uw-
cuburi pentru copu,
0
.---:- . datA ca
. Toate acestc obiccte cotldiene au pArut dintr-o . .
copac . lor lincite de substanta rezonabill pnn
dcspArtite de ICII.Jd\. C y vJ "
, 11 Plmintul Ruptura aceasta a avut meritul de a Jimlne
excelen'"' , . . ... d de apa
"udatA f!d sa fie. magic, ameruntatoare. .nun erca
I
a actionat ca un trucaj reusit, dar cunoscut, umea . turaL ..
rea de a vedea forme modificate dar.la unna .na e '
mintea lor a putut r.1m)'ne fixata asupra efectulw CAm a rcgresa,
cAtre obscuritatea cauzelor. apelor a ras-
m angUCI<)G, razna cltre
nntiMl zilnicl f!d s-o impinga s-o m
tumat "Y"""'" '
1
de formate
fantastic obiectele au fost in parte ob Iterate. no .
iw a fost rar dar rezonabil.
mai mare in cotidian cste o introducere
cc ... u cA ales strarnu-
in Sarblltoare: or, apelor nu numru a . .
tat unele obiecte, dar ea a transformat cenesteZia
,
(
78
ROLAND BARTHES
organizarea ancestrala a orizomurilor: liniile
ale cadastrului, perdelcle de arbori. irurilc de case, drumu.
nle, albia riului . acca stabilitatc fundamcntala cart
alit de bine fonnele proprictAtii. toate acestca au fost
au fost extinse de Ia unghi Ia plan: nu se mru Vad
cAile, ruct maJurile, nki direc{iile; o substanta, plana care nu
duee . nicAieri care, astfel, suspenda devenirea omului, il
dcspnnde de o de o ustcnsilitate a locurilor.
. eel mru tulburator este cu siguranta
dispantta nuJw: eel care estc cauza intrcgii nu mai
exist!, apa nu mai curge. panglica riului. accasta fonnA elcmen-
tarn a oricArci percep{ii geografice. dupa care copili. pe bunA
dreplate, se dau In vlnt. trcce de Ia tiruc la plan, accidentclc
spatiului nu mai au ruci un context, nu mru exist! ierarhie intre
.cimpii , taJuzuri, terenuri nccultivate; vedcrea panora-
rruca pterde puterea sa majora, aceea de a organiza spa(iul
ca o jUXtapunere de functii. apelor %i situeazA deci
fr!mintarea chiar in eentrul rcflexelor optice. insa frnmintarea
nu este, vizual. ameninta,toare (vorbcsc despre fotogra-
fi.ile de prcsa. singurul rnijloc de consnmare co adevArat colccti-
va a inundatiei): apropierea spatiuJui este suspendata, percepc-
insa seozatia gJobaJa r.lmine piAcuta,
tihnita: mobda privirca estc antrcnata intr-o
nesfil'$ttA; ruprura VlZUaluJui cotidian n-are de-a face co turnul-
cste o mutatie din care nu se vede decl't caracteruJ implinit,
tar aceasta indcpArteaza oroarea.
CaJmarca vederii, atrasa de revarsarea fluvillor
mtr-o suspendare a functiiJor a numelor topografici tercstre,
are corespondent, intr-un mtreg fericit mit al alunecarii:
vAzind fotograftile cu inundatia. ficcare cititor sc simte alune-
cind prin procura. se explica marele succes al scenelor
unde se vAd bArci mcrgind pe strada: scenele acestea sint foarte
MITOLOGfl 79
0
wncroase. jumalelc i cititorii le-ao apreciat mult. CAci ele
sjnl implinirea in realitate a marelui vis mitic copiiAresc aJ
ceJui cc merge pe apa. DupA mii de ani de navigat]e. corabia
!Ol mai cste un obiecl ce surprindc: pizmc, patimi ,
visUri: copiii, in joaca lor, sau muncitorii fascinati de croazierA,
cu vlld in ea instrumentul cliberarii. rezolvarea
surprinzAtoare a unei problcme inexpHcabiJe pentru
bUDuJ siffit: sA mergi pe apA. Inunda\ia relansea.zA lema, ii dA
drePl cadru picant strada de fiecare zi: ne dueem cu barca la
bacAnic. prcotul intra cu barca in bisericA, o familie se duce
Ia compArlituri intr-o canoe.
Acestui fel de pario, i se adaugA euloria de a reconstrui
satul sau cartieruJ, de a-1 inzestra cu noi drumuri, de a-1 folosi
ca un teatraJ, de a varia mitul copilaresc al cabanei
ajungiod anevoie la casa-refugju. apArata chiar de apli, rudoma
unui caste) fortificat sau unui paJat venetian. ParadoxaJ,
inundatia a crcat o lumc mru disponibilli, pulind fi manevratA
cu piAcerca copiJului care %i jucariile, le explorcaza
se bucura de ele. Casele nu au mai fost decit cuburi, liniile
de trcn doar linii izolate, turmelc masc transportale,
iar bArcu\a.jucAria supcrlativA a universului copilariei, a devenit
moduJ posesiv al acestui spatiu ifl$irat, etaJat, fArA rAdAciru.
Daca trecem de Ia mituriJe de sirntire Ia eele de vaJoare,
inunda\ia pAstreazA rczerva de cuforie: prcsa a potut
dezvolta ruci, cu muJta o dinamicA a solidaritAtii
reconstitui, zi de zi. apei ca un evenimcnt ce adunA
oamenii. Aceasta se explica prin natura prcvizibila a raului:
era, de pilda. ceva cald activ in feloJ in care jurnalele fJXau
cu anticipape zioa de maximA a apeJor; data stabilita.
aproape pentru rnbufnirea rnuJtri i-a putut aduna pe
oamcni intr-<> claborare ra\ionaJA a remediului: baraje. colma
taje, evacuari . Avem de a face cu cutorie a iscusintei
80
ROLAND BARTHES
care punc Ia adApost recolta sau rufele aflate Ia uscat
de a stirni fununa. ridkA un pod mobil intr-un roO:::
aventun, pe scwt, luptA impooiva naturii doar cu anna timpul
4
... apclor s-a putut
mvllw mtruci'tva m nutul de Ia patruzeci c:j opt ..
ridka . v partZ.lenu au
t .. baricade". apArat zvirlind cu boJovani in
tiul Acest mod legendar de rezistentA a fost foarte
atragator, sus{inut de toate reprezcntarilc ziduJui peste care
se 4 ... ou
ViCtorioasA, CU cfimbuJ de Dis'
de pe plajA.Iuprfud din rasptltcri cu marea.
ma.J nobil dcciC pomparca apci din pivoite. din care jumaJele
nu au Pu_tUt ce efecte. portAresele nctntelegtnd
Ia ce st.Avd1rea unei ape pe care apoi
0
arunci in nUl
ce Era mai binc sA fie dczvoltat.A imaginea unei
mobilizari contributia trupclor, barcile pneumatice cu
m spate, salvarea .. copiilor. a bAttffiilor $i a bolna-
vilor", intoarccrea biblica a rurmelor, toat.A zarva din juruJ 1
N ,. . w
oe m tlrnp cc se umplea Area. CAci Area este un mit fcricit
omcnirea se distanteazA de clemente, sc coocentrcaz1
elaboreazA COD$tiinta neccsara desprc puterile ei, scop'nd cbiar
dintr-o nenorocirc evidenta ca lumea nt'\llte fi A ' t >l
,.,- IDJDWLCI.
Bichon priotre negri
Match ne--a povcstit ceva ce spune multc despre mitul
mic-burghcz aJ Negrului: o 'familie de tincri profesori a strabAtut
\af8 canibalilor ca sa pictezc; si-au luat cu ei si copilasul .
Bicbon. care avea cileva luni. Lumca s-a extaziat indelung fa\A
de curajul pmntilor si de eel aJ copilului .
Yn primul rtnd, nu exista ceva mai supa.dtor decil un
croism rara obicct. C'md 0 socictate se apuca sa-si in$irc rara
rnotiv formelc sale, este gravA. Oaca primcj-
diilc la care sc expunea tinarul Bicbon (puhoaic de apA. flare
satbatice, boli etc.) crau rcale, ar fi fo l de--a dreptul o prostie
sA-i fJC impose doar sub prctextul de a merge in Africa pcntru
a desena a cistiga o gloric iodoielnica ftXind pe pin.z.A ,.un
de'anat de soarc si de luminA": si cste incA si mai rau dacA
aceast.! prostic estc datA drept o mare foarte
si emo{.ionantA. Vedem cum func\ioneazli curajul
aki: cste un act formal gllunos: co cit este mai nemotivat.
cu atil inspira mai mull respect: oe afla.m in plinA civilizatie
scoute. undc codul sentimentelor $i al valorilor estc cu totul
desprins de problemele concrete de solidaritatc sau de progres.
A vern de a face cu vechiul mit al .,caractcrului". adica a1
.,drcsajului". lspmvile lui Bichon sint Ia fel ca ascensiunilc
spectacuJoase: dcrnonstratii de ordin etic, cc nu-$i capAtA
82 ROLAND BARTHES
MlTOLOGll
83
decit cc li se face. FonneiOr f Gniciti desigur care cste imaginea egrului ce sc profi-
SOC1alizatc ale sportulUt lc corespunde adesca. in \AriJe jcalJ in patelc accstui mic roman aut de tonic: la inccput,
noastre, o formA a sportului-vedei.A; in acest din egrul tcama. este un canibal: iar Bicbon este eroic
caz, nu pune bazcle unei uccnicii a omulu.i rundcA. de fapt, riscA sA fie mincat. FMA prezen\3 implicitA
m sAu .. ct mat curind pe accJca ale unci morale a vanitAtii.
1
acestui rise, povcstea i-ar pierdc puterea de a $()Ca, cititorul
ale unw exoosm al indurnrii. ale unei mici mistici a avcnturii
00
s-ar tcme; drept care smt inmuJ\ite confruntAri.le in care
monstruos de orice prcocupare peotru sociabilitate. eopiluJ alb cste ingur, abandonat. n<$utor i expus intr-un
. lui Bicbon, intr-un tffiut siruat de cere de negri potential amcnintAtori (singura imagine pe dcplin
vag prezcntat indeoscbi ca \3!3 NegriJor a Negrului va fi cea a boy-uJui, a barbarului
un 01 de Joe romancsc, ale cArui caracteri tici prea rcalc
00
mesticit, cuplat de altfel cu accl alt Joe comun din toatc
smt dar a1 carui nume legendar propune povcstirile despre Africa: boy-ul hot, care dispare cu lucrurile
o m prurnintAtoare intrc culoarca vopselii de pc stApinului). De ficcare datA, ne cutremurnm de ceea ce s-ar
trupun. smgele omcnese cc sc crede tJ beau negri. fi putut nimic nu estc niciodatA
cAlatona aceasta ne este rcdatA aici in vocabuJaruJ cuceririi este ,.obtectJvA"; dar de fapt ea are Ia ba1J\ mtelegerea patettcA
plcacA, fru'A indoiala, ncinarmat, insa ,.cu paleta cu dintre carnca albA carnca ncagr.l, dintre nevinovAtie cru-
m. ca fi de
0
vinAtoarc sau de
0
expeditie zime,. Bcstia in
. m conditn materiale grele (intotdeauna eroii lantun. Daruel cste hns de lea, ctvilizatta sufletulw supune bar-
smt . soctetatca noastra birocratica nu incurajeazl baria in . . .
nobale), dar mull curaj _ superbA (sau grotcscA) din. Btcbon cste
m.utilitatc. Cit dcspre tmAru.l Bichon, el rolul lui Parsifal redarea lumn negrilor pnn ochn copilolw alb: totul aparc ca
opune piclca albA, zuJufii zimbetul tl111lli intr-un teatru de marionete. intrucil. aceasi.A rcduccre aeopern
a ncgre cu scarificatiiJe lor bine pe bunul . desprc arte
htdoase. Blmdetca alba icse, frre:stc, victorioasA: Bich ,... despre obtcetu:rile cxooce, talA c! CJtltorul revlStet Match estc
tx: . de oameni'' devine idoluJ lor in lui_ .instalat mai solid
mt , hotatit lucru, fAcuti fie zci). Bicbon este un mic fran m acea neputl\A de a mcbipm pc celalalt pe care am
cufTlSccade, ii supune. t'Ar:t sa intJ
1
" ccz I scmnalat-o in legatunl cu rniturile mic-burgheze. De fapt,
,.. . . neasca vreo N grul .
1
. "
1
b' da
1IDpotnVU"C, pe sAJbatici: chiar de Ia virsta de d . ,..
1
e nu arc o vta\A p mA autonoma: e cste uno teet em t;
01 ant, m oc . de cniJ
se in Bois de Boulogne, el sluiPCt rn . este redus Ia o functJe para7JtA. cca a atrage atcntia oam or
',J"V e pa a, ca alb' . ull . ""'"
l4UU sAu care, nu se prea de ce trai..ne " 1 pnn baroc UJ oarecum amenmtator: f'Unca este un teatru
1
d . cu un d . d uJ d . .;,t;
p c cAIArcti de dromaderi. hArtuindu-i pe ,.cei ce pradA" c estda e ..... os. tA
pnn lar acum, cA onm sa comparam cu aceas
reprezcntarc generalA (Match: aproximativ un milion jumA-
84
ROLAND BARTHES
tate cititori) strlldania ctnologilor de a demistifica probl
1
negrilor, preca__utiile pe care Je iau de foarte m:
cmd smt obugat.J rn)nuiascA ni$te notiuni fl
amb1gue ca sau . .Arbaici". probitatea intclec::
un?r ca Mauss, Uvi-Strauss sau Leroi-Gourban 1
und unor vechi tenneni rasiali camuflat), se va intc!
ge maJ bme una din servitut:iJe noastre mainrP nrlln,.,...: ..
d' . . . unensa
mtre mcrege repede drqx
pe drumul .et,: insa reprezentArile colcctJve ou tin pasul, au rlmas
cu veacun m unna, to stare de stagoare de cAtrt
putere, marea presA valoriJc ordinei .
. Trtim mea totr-o mentaJitate pro-voltairiana, $i aceasra
sa nc-o spunem nccontcnil. Oci, pe vremea lui Montes-
sau lui Voltaire, cei cc se mirau auzind de persani \
macar o l'lceau ca sa le atribuie acestora virtutea
nruvJtatu. Astazi, Voltaire nu ar scrie avcnturile lui Bichon
a tlcut:> rcvista Match: inchipui mai degraba vrc:
Btchon. cambal ( au coreean), luptindu-sc cu .marionetelc"
napabmzate aJe Occidcntului.
Un muncitor simpatic
to filmul lui Surles Quais avem uo bun exemplu
de mistificare. Este vorba, dupa cum sc $tic, de un frumos
docher oepAsAtor $i cam necioplit (Marlon Brando), a carui
coo$tiintA se treptat datoritA lubirii Bisericii (prezen-
t.atA sub forma unui preol de in stil speUmaniao). Yntrucit
aceastA trezire coincide cu eliminarea unui sindicat fnmdulos
$i abuziv, exploatatorii lor, unii s-au intrebat dacA nu cumva
estc vorba de un fllm curajos, un fibn de ,,slinga", menit sa-i
in.fati$cze publicului american problema muncitoreascA.
De fapl, estc vorba inca o datA de acel mor:b al aclcvaruJui,
aJ cArui mecanism, foarte modem, l-am aratat ctnd m-am ocupat
de alte fJ.Imc americane: poroind de Ia un mic grup de gangstcri,
sc cxamincazA functia de expJoatarc a mareJui patronat
datoritA accstui mic riD! mArturisit. ftXat ca un buboi superficial
dezgustAtor. sc abate atentia deJa raul real, nu i sc spune
!
pe nume, este exorci7.at.
Ar fi de ajuns o descriere obiectiv! a .rolurilor"
di n filmul lui pentru a stabili incontestabila lui putere
mistificatoarc: aici, proJetariatul cste alcatuit de un grup de
flinte nevolnice. pleacA spatele sub apasarea uoei supu-
neri pe care o vlld foarte bine, dar de care ou au curajul sa
se scuture: Statui (capitalist) se confunda cu Justitia absoJuta,
86
ROLAND BARTHES
el este ingura scapare po ibila i'rnpotriva crimci si a I
dacA muncitorul ajungc pina Ia Stat, pinA Ia politic i Ia COI1\i..
siile ei de anchctare, estc salvat. In ceea cc Biserica.
ub aparentele unui modernism o tentativ, ea nu cste nimic
muJL decit o fortil mediatoare intrc mizeria constitutivA a muncj.
torului i puterca pa.riDLcascA a StatuJui-patron. De altmintCri,
pinil Ia urma, toaLA LA mica dorinta de justitie si de con.
stiinta se foarte rcpede. e rc;rolva tn marea stabilitate
a unei ordini bincfacAtoarc, unde muncitorii trudesc, patronii
stau cu bratele incruci$ate, iar preotii ii binccuvintcazA si pe
unii si pe ccilaJti pcotru dreptele lor func{ij .
De altmintcri , tocmai tradeazA fiJmuJ , atunci cind
multi au crezut cil Elia Cazan i i semna cu iscusinta progre.
si muJ: in ultima sccventa, il vedcm pe Brnndo, ajungind sA
sc prezintc, printr-un efort sopraomcncsc, ca un bun muncitor
constlincios. in fata patronuJui care-1 Or, acest patron
este in mod vadiL caricaturizat. Lumea a pus: uitati-va cu ciU
perfidie Cazan ii ridiculiteaza pe
Este cazul sa aplicAm. acum ori niciodata, metoda de
demistificare propusa de Brecht si sa examinam consecintclc
adeziunii pe care. chiar de Ia inceputul lilmuJui . o dAm persona-
juJui pricipaJ. Brcllldo, vadit lucru, este pentru noi un erou
pozitiv, dlruia. In ciuda unor pacate. muJtimca ii dAruieste
inima, potrivit unui fenomcn de participarc in afara cAruia. in
general, nu vrem sa vcdem po ibilitatca spcctacoluJui. C'md
acest erou, devcnit inca si mai marc dupa cc si-a regasit
si curajuJ. ranit. Ia capAtuJ puterilor, dar dirl. sc
indrcapta inspre patronul care-i va da de lucru, comuniunea
intre cl si noi nu mai cunoaste rnargini. ne identificArn, total
si sa ne mai giodim, cu acest nou Chri tos, participam
farA sa $OVaim Ia patirnile lui . Ynsa dureroasa asumare a lui
Brando duce de fapt Ia recunoasterea pasiva a patronatului
MJTOLOG/1 87
c ccea cc ni se prcg!tcste estc. In ciuda
vesru in ordine: cu Brnndo. cu dochcrii.' cu. muncttom
. dam cu un sentiment de vtctone 1 de
din Amcnca. ne . . . b nfA i area lui
A tronat a canu zu<rrllvlre, . u 1 t
mma unw pa o-M
pe . I . tc Ia nun ic sintcm. de mutt! vrerne,
tA nu mru s ,.
tara . cu accst docher care nu rccapAta
. intr-un destm comun . .. .
hpltl .. ale dcclt pentru a-1 dAnu. elogtmdu-1. captta-
im\ul drepfAtJ.l OCI
tului american. . tA seen!
Vedem dcci ca. prin oarunt et pa.rtJCJpaav . .
. . . od de mi Lificare. Drcsa\1 sA-l IUblm
devine ob1ccuv. un cpa . .
00
ta
chiar de Ia inccput. nu-l mai met . a
pe . tern fi consticnti de prostia lUI obaecuva. Sc ca
nu mat pu oda distan'll nj de rot tocmai pentru a
Brecht a propus me. \""'
. . jd'ta unor astfcl de mecanisme. Brecht a-ar fi cerut
prcvem prune . . a
lui Brando A- i arale naivitatca. sA ne facA sa pncctx:m c.'
in ciuda irnpatici pe care o putem avea pentru IUJ ,
unpo ' rtant sA vedem cauzelc accstor nccazun prccum
cstc s ma1 . . ala lui Caz.an poate fi
i solutiile ce li se potnvesc. . A
.. d ca ceea ce trebuia judccat era Brando ll1
rC'ZUillalA spunm . t Lepta mai
uJ
. . mas urn capitalismul . CAca sc poa c as
m L mat JTU\A : .. caJltilor lor.
mutt de Ia revolta vicurnclor. decal de Ia ca.ncarura
Chipul Gretei Garbo
Garbo mai aparti.nc incA acelci etape a cinematografului
cind prezentarca ch.ipului omcnesc r.lscolca ncspus multimile,
cind lumea sc pierdea literalmentc intr-o imagine umana ca
intr-un filtru, cind chipul alcAtuia un soi de stare absoluiA a
cAmii, ce nu putea fi nici atinsA nici abandonaiA. Cu ci\iva
ani mai inainte, ch.ipul lui Valentino ducca Ia sinucidcri; eel
al Grctei Garbo \inc inca de dolllJlie a iubiri:i
cind dezvoiiA seotimentc mi. tice de pcrdi{ic.
Este fAra indoialA uo admirabiJ chlp-obiect; io Regina
Cristina, film ce a fost revazut anii Ia Paris, fardul gros
estc ca o mascA de no cste un ch.ip vopsit, cste un
chip ca de ghips, apArat de suprafa\a de cuJoare, nu de trasa-
turile lui; in zapada aceasta, fragiJa totodaiA compactA, doar
ochii, ncgri ca o came ciudaLA. dar cu totuJ lipsiti de expresie,
sint douA vioAtAi cc freamaLA Chiar si cind este mai frumos
decit oricind, ch.ipul accsta, care nu este dcsenat. ci sculptal
iotr-o substantA netcdA sfllrimicioasA, adicA
totodaLA efemer, aminLC$te fata tnfrunata a lui Charlot, ochii
lui de vegetala intunccata, chlpuJ lui de totem.
IDSA tentatia ml$tii totale (masca antica, de exemplu)
poate ca implica nu ati't Lema secrctuJui (cazuJ
cit pe accea a unui arh.ctip aJ chipului omcncsc.
MJTOLOGJI
89
1 GarbO oferea priviri:i un fel de idee platooiciana desprc creatura,
ceea ce cxplicA faptuJ ca fa\3 sa este aproapc
si fie torusi indoielnica. Adcvarul cste cA filmul (rcgma
$i femcie si linAr ca1Are0 incurajcazA JllSA
Garb<> nu oici o performantA de travesn; este tot umpul
ea mstsi, poarta rara sa se prcfacA. sub sub
pAJAria uasa pc ochi, chip frlcut din zApadA dm smgu-
rAtate. Porccla Divina urmArea fl!.rA indoiaHI. sa redea_ nu atlt.
0
stare superlativa a frumusetii ci, cit esenta
ra}e, cobonU dintr-uo cer unde lucrurile sint. fonnate
cit se poate de !impede. Chiar $i ea o su_a: cite s-au
impAcal cu gtndul de a arnta multimii nclml$lltoare
a frumusctii lor! Ea n-a llcut-o: nu trobwa ca esenta se
dcgradcze, trcbuia ca fata ci sa nu aiba vreodata alta
dccit accea a perfcctiunii , mai curind intelectuale dccit
Esen\3 a dispArut treptat, acopcrita pu\in cite putin de
de pelcrinc cu gluga si de dar no s-a alteral mctodatA.
Cu toate accstea. pc acest chip zcificat, sc contureazA ceva
mai precis decit o mascA: un rei de relatie voluotara, deci
neasca intre curbura nariJor arcada spnncenclor, o functte
ra.rA iotrc douA zone ale chipului; masca nu

0
adunare de trAsAturi , chipuJ estc mai inaintc de once
0
amintire tcma1icA a unora catre altcle. Chipul Grerei Garbo
reprczinLA momentul aceta fragil cind cincmatograful sa
extraga o frumusete cx.istcn\ialA dintr-o.
ciod arhetipul avea sa devicze catre fascmatJa
sabile, cind limpezimea escn\elor carnale avca sA fie inlocwta
cu o liricA a femeii.
Ca moment de tranzitic, chipul Gretci Garbo impacA douA
ere iconografice, asigurA trecerea de Ia teroar: Ia Se
ca ast.A7j oe aDAm Ia celAlalt pol al acestet evolu\11: chlJ>U!
actritci Audrey Hepburn, de pilda, este indi vidualizat, nu numru
90
ROLAND BARTHES
tematica lui spccifica (fcmeie>pil. femeie-pisicA} dar . '
P
lflD I'V'1"0:n!l n ,. .
r-....,...... a. pnntr-o specificare aproape unica a chipuJ .
care nu u1
. . rnaJ esentiaJ mod alcaruit dintr-o
a functtilor morfologjcc. Ca limbajul. singularitatea
Gretet Garbo era de _onJin conceptual, cca a actritci Audrey
Hepburn estc de ordin ubslalltial . Garbo are un chjp-Id
Audrey Hepburn, un chip-Evcnimcnt. ce.
Putcre dezinvoltura
Yn filrnelc politistc. s-a ajuns In prezeot Ia o foarte buoA
culcgere de gcsturi ale de7jnvolturii; bAtrini cu gura moale
aruncind co!Acei de fum sub asaltul bArba\ilor, pocnit:ul olim-
pian din dcgete pcntru a da semnaluJ net economic al unei
rafalc; impletitul aJ sotiei de baodA in situatiilc
celc mai arz.Aloare. FilmuJ Grisbi institutionali7.ase aceaslA
colectie de gcsturi ale indiferentei dlndu-i garantia frecvcntei
cotidiene de factum foarte (rantuzeascA.
Lumea gangstcrilor estc mai inainte de orice o lume a
mgelui rccc. Faptc pe care filosoria comunA le incA
importante, cum ar fi moartea unui om, sint redusc Ia o epurn,
prezentate sub volumul unui atom de gcst un grAunte to
deplasarea a liniilor, douA degctc pocnitc Ia ceiAialt
capAt aJ cimpului pcrccptiv, un om cadc in cooventie
a Accst univcrs aJ litotci, care cste intotdeauna cons-
truit ca o dcriziune inghetalA a melodramei. estc totodatA, se
bine, uJtimul univcrs aJ fecriei. Discrctia gestului hotAri'tor
arc o lntrcagA traditie mitologicA. de Ia ace! numcn aJ zeilor
antici care, cu o din cap, hotArau soarta oamenilor,
plnA Ia atingcrea cu fcrmecat de cAtre ZJnA sau prestidi-
gitator. Arma de foe a crcat tarn indoiaJA o distantA fatA de
moarte, tnsA intr-un mod alit de vAdit rational incl"t a fost nevoie
92
ROLAND BARTHES
ca gesruJ sA fie foane atent examinat penrru a manifesta din
n_ou destinului; iata ce inscamnA dezinvoltura gangste.
rilor unei tragjce, care ajunge sa
amestcce gestul actuJ intr-un volum cit mai mic.
Voi stami din nou asupra prcciziei semantice a acestei
lumi , strucrurH intelecruale (nu doar emotive) a spccta.
Extragerea bruscA a oolruJuj de sub hainA, cu o curba
nu semnilicA nicidccum moartea, dcoarece uzajul
mdicA multA vreme cA este vorba de o simpiA amenintare,
al cAret efect poate fi schimbat in mod miraculos; emergent-a
nu are, aici, o valoare tragicA, ci doar una oogni-
ova, ihseamna aparitia unci noi peripetii. gestuJ estc argu-
mentaov. nu propriu-zis inspAimintator, cl oorcspundc unci
inflcctiuni a rationamenruJui intr-o picsA de Marivaux:
SJtuatia estc r!sturoata, ceea ce fusese obiect de cucerirc este
dintr-o datA pierdut; baletul revolverelor face timpul mai Jabil
dispurund in itinerariuJ povcstirii reveniri Ia zero salturl
rcgresive asemAnAtoare cu cele din jocuJ Gi$tii' . este
limbaj, funcpa lui este aceea de a mentine o prcsiuoe a vietii,
de a eluda inchiderea timpului; cl este logos, nu praxis.
GestuJ deziovolt al gangsteruJui are, dimpotrivll, toatA
premeditata a unei hotAriri; t"lr.1 avint. rapid in cautarea
a sAo terminal. taie timpul $i tuJbud rcto-
nca. Orice dczmvoltud afuma ca doar tAcerea este cficaec
fumatuJ, ridicarea dcgetuJui. operatiiJe acestea
cA adevmta viata sc afla in tacere, cA actuJ are drept
de vta(! sau de moartc asupra timpului. Spectatorul are astfel
. DE L'OIE: joe i n care fteea.re jucitor, dupa cc a dal cu
zarunlc, un pion pe o lablll alc:aruita ilin patrdlele numei'Olale in
frccare a noua pcl.ltlltic-.1 afllhdu-se dcsenata o giscu. Le Petit Robert
MITOLOGU
93
uuzia unci lumi sigure. care nu c modificA decit sub prcsiunea
actelor. niciodata sub cca a vorbelor, dacA gangsterul
el
face in imagini , limbajuJ nu este pentro el dccit poe-ae,
0
. . l de
uvintuJ in sine nu are nici o fuoc\ie dcnuurg.c!: actu a
c rbi este moduJ lui de a triodAvi de a marca acest lucru.
;sta un unjvers eel al bine unse.
("'lCteU la un puoct precis prcvazut. un sot dC: sumA a
tAtii pure: apoi. pc dcasupra, mai exi ta
argou, asernAnAtoare Juxului inutil (adica _anstocraoc) al uoe1
ecooomii in care singura valoare de schimb este gcstuJ.
tn.sA acest gest, ca sA scmnifice ca se confundA cu actuJ.
trebuie sA domoleascA orice emfa1.A, sa se subticze pina Ia
pragul perceptiv al existentei sale; A ai_bA decit
soJidjtatea unci JeglUuri tntre cauzA efcct: ruc1, dezmvoltura
l
este semnuJ eel mai iscusit al eficaciU\tii; allA in
ideaHtatca unei lumi supusA pur sirnplu gcstunlor
$i pe care limbajului ar mai inccata:
gangsterii zeii nu vorbesc, ei dau dm cap totul se
VinuJ laptele
simtit de franceza ca un bun cc-i estc
p_ropnu, celor trei sure de specii de brinzeruri
sale. Este o bAuturn-tolcm. ce corespunde laptelui
vacu olandeze, sau ccaiului absorbit cu ccremonie de familia
regallt_ Bachclard a facut psihanaliza a
Ia escului sau despre visariJe vointci,
eli vmul este zeama de soare de pamtnr. d starea
lw de ba7.A cste nu umidul , ci uscatuJ, stind Jucrurilc
mitid cc i se opune ceJ mai mull estc apa. '
_La ca orice totem durabiJ, vinuJ suporta
o rrutoJog1e varJata, care nu \ine scama de contrad,.,y
s bs
1
"""
1
'
u galvaniclt cste intotdeauna socotita. de piJdA,
ca cea rruu eficace bAutura tmpotriva setei, sau ccJ putin setea
ca_ dintii alibi penrru consumarca ei ( .. este scte" _
fr. i1 frut . Sub el are. ca foarte veche ipostazlt,
singelc, hch.idul dens Vllal. Ceea ce inscamna ca forma lui
. impersonal a - inexisten111- menitl. desigur , sa sugerezc
(pnn ruponare lu 'ubiectul uman) unei stari ao;emAmltoare cu
cele de ordm meteorologic. fall\ de ewe oamenii ,iru .. pacien(i", nu agcnti
starea estc suportata. nu de noi (n.tr.).
MITOLOGfl
95
umoralA nu prea arc importan\A; cl estc mai intii de toate 0
subStantlt de conversiune, in stare sA rl!.stoamc sA
scoata din obiecte contrariul lor: sl1 facA, de exanplu. dintr-un
om Jab. unuJ puternic. dintr-unuJ tacut unuJ ceca cc
e;<plicA Junga lui ercditatc alchimicA, putcrea lui filosoficA de
a uansmuta sau de a crca ex nihilo.
Fiind prin o func\ic, ai cArei t.ermeni pol sl1 se
schimbc. vinul detifle putcri in aparcntlt plastice: el poate luji
de alibi ati't visului cit rcalitatii. aceasta depinzind de cei
ce folosesc mitul . Pcottu muncitor. vinul va fi calificare,
facilitare dcmiurgicA a sarcioii (,,il trage inima sA munccasd'').
PcntrU intelectual, va avea functia invcrsA: alb", sau
de Beaujolais'', preferatc de scriitor. vor avea menirca
sli-1 rupli pe acesta de Jumea prea naruralA a coctcilurilor
a bAururilor scumpe (singurcle care, din snobism. ii sint oferitc);
vinul i1 va scApa de mituri, ii va mai lua din intelectualitate,
it va face cgal cu proletarul; prin vin, intclectualul sc apropie
de o virilitatc natural! $i crede astfel d va scapa de blestemul
pe care un veac jumatate de romantism continuA sA-l faclt
sA apesc asupra ccrebralitatii pure (se ca unul din mirurile
proprii intelcctuaJului modern estc obscsia ca .. arc mituri").
lnsa specific Fran\ei este faptul d purerea de conversiune
a vinului nu cste niciodata prczentat!, dcscbis. ca un scop: altc
\Mi beau ca sA sc imbete, i toata lumea o spune; in
betia este niciodatA finalitate; bAutura este imtita
ca a unei plAceri, nu ca o cauz.A necesarA a unui
cfect d utat: vinul nu este doar licoare magid, e1 cste i actul
durabil de a bca: gcstul are aid o valoare decorativA putcrea
vinului nu cste niciodatA despa.rtitli de modurilc lui de existentlt
(sprc deoscbire de whisky. de exemplu, bAut penttu bctia pc
care o provoad, ,cea mai piAcuta, cu unnmlc cele mai putin
supltrAtoarc", care se lnghitc, se rcpet.A, care se bca ca un
act-cauza.).
96
ROLAND BARTHES
Toate se s-au pus de mii de ori In folclor '
proverbe. convcrsatii Literat:ura. Dar aceasta universa)j:
tate un confonnism: credinta in vin este un act
colectJv ce oblaga; francczuJ care -ar distanta cit de cit de mit
cxpune unor problernc. maruntc dar precise, de integrare
dintre c:a ar fi de a se justillca. Principiui
de uruversahtate JOOCA cuct din plin, in sensu! ca societatca
n111l1C$te bolnav. infirm sau vicios pe oricine nu credc in vin
ea nu-l fn_reJeg_c (in .ambele sensuri , intelectual
termcnulw). Dtmpotnvcl, celui care practicA vinul i se decer-
oeaza o diplomA de bunA iotegrarc: de a bca este
0
tebni-
ccl care ajutA Ia calificarea francezulw, dovedind pule-
lw de controlul totodatA sociabilitatea lw.
Vmul intemeuwi astfel o mora1li colectiv!, in cadruJ c!reia tottll
esu: excese!c: nenorocirile, crimelc sint dcsigur
postbile cu vmul, dar ructodata rnutatea, perfidia sau un'\crua;
rAul poate genera cste de ordin fala1, scapA
penahzaru. ene un rnu ca Ia tcatru. nu un rnu de temperament.
Vinul este socializat itttrucit cl pune bazele nu numai a)e
unei morale. dar ale unui decor: cl ceremoniile
cele mai mArunte ale cotidiene franceze, de Ia gustare
(un zdravan i camembert), Ia ospcll, de-la conversatia
din circiumA, Ia discursul de Ia banchet. Exa1tA climele, oricare
ar fi ele, se asocial!, clnd este frig, cu toate miturile locAlzirii
pe cat_ticula, cu toatc imaginile umbrei, a1e rncoarci ale
ptcantuiUJ. Nu exi tel nici o situatie de constnngerc fiZiccl
(temperaturA, foarnc, upa.rarc, servitute. st:rnmutare) care sA nu
Fr. comprenclrc .a in(Cicge. uar i . .a cuprinde". oeea cc explica
dublul M:mnalat i'n parunteza (n.lt.).
MTTOLOGll
97
c facA sA visclm vinul. Combinat ca sub tan\A de bazA cu altc
a1imentare. cl poate acopcri toate toti
rrancczului. De cum sc ajunge la un anumH arnanunt al vtetu
cotidiene. !ipsa vinulw ca un cxotism: cind 01 Cocy,
Ia tnceputul cptenatului sAu. s-a fotografiat In fata unei mesc
intime. undc sticla de DumesniJ pMc3 cc1 In mod
neasteptat litrul de vin intreaga na\iunc a fo t cuprinsA
de ingrijorare; era Ia fel de intolerabil ca un rege burlac.
Aici. vinul face parte din rat;iunca de Stat.
Bachelard avca cu siguran\A dreptate cind spunea cA apa
este opusul vinului: din punct de vcderc mitk, estc adevclrat;
din punct de vedere sociologic, eel pu\in ast.Az:i. este mai pu\ffi
adcv!rat; circumstantc economice sau istorice au lncredintat
acest rol laptelui . Acum, acesta este adevaratul anti-vin: nu
numai din pricina initiativelor Olui Mendcs-Franoe (cu a1urn
voit mitologicA: lapte bAut Ia tribunA ea spinach al lui
Mathurin). dar $i liindcA. in marea morfologic a ubstantelor,
laptele este opusul focului prin tntrcaga sa den itate molecularn,
prin natura crcmoasA. deci opitivA. a sale; vinul cste
mutilat, chirurgical. cl prcscbimbA ceva; laptele cste
cosmetic. cl leagA. rccupcreazA., vindeca. Pe deasupra., puritatca
lui, asociatA cu neprihAnirea copil mei, estc o che7.A$ie de foi"\A.
o fof\ll nerevulsivA. nccongcstivA. ci calmA. alba. IucidA. ega1A
cu realul . Oteva fiJme americane, unde eroul, dur pur, nu
sc dAdea ioclA.r.lt in fa\a unui pahar cu lapte inainte de a-$i
scoate coltul justitiar. au pregAtit forrnarca acestui nou mit parsi-
falian: chiar ast.Az:i. sc mai bea uncori. Ia Paris. in mediile
de duri dcrbcdei , un ciudatlait-grenadine. adw din Ame-
rica. tnsA laptele ra.mlnc o sub tan\A exoticA; national este vinul .
Mitologia vinulw ne poate face de altminteri intelegem
ambiguitatca a vietii noastre cotidienc. Vi nul este
lntr-adcvAr o substa.ntA frumoascl bunA, dar cste Ia fcl de
98
ROLAND BARTHES
adcvArat cA producerea lui face pane din capitaJisrnul fran
1
eel .micuJw proprietar, sau eel al marilor coloni algenC:i
care- mpun musulmanului , chiar pe pAmmtnl de care a fost
cu care acesta nu cue ce face, cAci el are
nevo1e de pune. ExistA astfel mituri foarte piAcute care nu
4
. . mt
nevmovate. lar caracteristica alienArii noastre pre7bltc
este accea a vinul nu poate fi o ubstanta cu totul binecu.
V:ntatA, dccil dacA se wtA, in mod a el este tOOX1ata
produsul uoei cxpropricri .
Biftecul cartofii pdjiti
Biftecul face parte din aceeasi miroJogie sangvinA ca
vinul . Este inima cArnii, carnea i'o stare pud, iar eel cc o
mAnioc! forta taurinA. ln mod foarte evident,
prestigiul biftecului tine de cvasicruditatea lui: smgelc este vild-
bil, natural, dens, compact totodatA divizibil; nc inchipuim
ambroz.ia anticA sub acest soi de materic grea. cc se face tot
mai micA intre dintii in asa fel incil facA simtitA
puterea plasticitatea cind se in
stngele omului. Sangvinul este ratiunea de a fi a biftecului:
gradelc de frigcre sint exprimat.e, in caznl Jw, nu prin unitAti
caJorice, ci in imagini ale singelui; biftecul cste m singe (fr.
saignant) - amintind arterial al animalului injungbiat -.
sao aproape crud (fr. bleu)- singele greu, singele plctoric, scurs
din vene sugerat aici de cAtre culoarea violet-purpuric, stare
superlative\ a f0$ului . Frigerea, cbiar moderat.A.. nu poatc fi
f cxprimatA In mod descbis; pentru aceastA stan: contra naturii
este ncvoie de un eufcmism: c spune cA biftecul este cit
trebuic - de fript - (fr. A point), ceea cc inseamnA mai cutind
o limitA decit o perfectiune.
Mincatul biftccului in singe reprez.intA dcci o naturA
totodatA o moral!. Toatc ternperaroentele pot fi multumitc cu
aceasta, sangvinii datoritA identitc\tii, nervo$ii $i limfaticii
100
ROLAND BARTHES MJTOLOGU 101
datoritA dupa cum vinul devine pentnJ nu poatc uece Ia decit prin tradare. Intr-un film
un marc numAr mtelcctuah .? substantA mcdiumnicA ce.i (Deuxicme Bureau .. contrc ser:anta
forta ongmara a natum.tot astfel biftecul cste pcntru patriot ti ciA de nuncarc sp1onulw. ncamt ca
et un alunent de rnscumpArare, datorita cAruia ei i$i prozaizcaza din clandestinitate: .Dumneata Laurent? lp dau o bucacA
cerebralitatea $i conjurn, cu ajutorul ingelui $i aJ cAmii macre din biltccul meu .. , Apoi, dupA ce spionol cste descoperit: .,Jar
uscAciunca sterilA de care int invinuiti intrnna. Voga ell, care i-am dat o bucatA din biftecul meu!". Suprcm abuz
tartar, de excmplu. cste o opcratiune de exorcism impotriva de incredcre.
asocierii romantice dintrc sensibilitate maladivitate: in acest Asocial indeob$te cartofilor prAjiti , biftecul le transrnite
mod de a prepara camea, existA toate tarile germinante ale accstora lustrul sAu national: cartoful prAjit estc nostalgic $i
matcriei: __singe $i. bAlo$Cnia oului , un ansamblu de patriot ca $i biftccul. Am aflat din cA
substante mo1 $1 vu, un so1 de compendium semnificativ a1 annistitiol indochinez .. generalul de Casmes, cbiar Ia pnma
imaginilor pre-n(l$terii. masll,
8
comandac cartofi prlljili". Jar Pre$edintcle Fo$tilor Com-
Ca $i vinul. biftccul estc. In Franta, element de bazA batanti din Indochina, comentind mai tirziu aceastA $tire.
nationalizat mai curind dccit socializat; el este prezcnt 1n adAuga: ,,N-am inreles nici pin/J astAzi gestul generalului de
decorurile vietii alimentarc: plat, cu marginca gaJbcnA, talpoid, Castries care. chiar Ia prima a ccrot cartofi prlljip". Ni
in restaurantele ieftine; gro , musto , ln. clrciumile spccializate; se cerca sli intelegcm cA ceea ce comandase GeneraJuJ nu era
cubic, cu miezul umcd sub o coaja subtire, arsA, in restaurantele un vulgar reflex materialist. ci un episod ritual de apropricre
de lux; se rcgAse$te in toatc ritmurilc. la mw a ctnici franceze rcgasite. Generalul cuno$tea foarte bine simbo-
Ia gustarea bocma a burlacului; esre hrana expcdi- lica noastrA nationaJA, el $tia cc este cartoful prAjit: semoul
tJvli $1 totodatA dcnsa, el rcalizeazA eel mai bun raport posibil alimentar aJ ,.[:rancitatii".
mtrc ecooomie $i cficacitatc, intrc rnitologia plasticitatca
coosumArii sale.
Pe deasupra, este un bun frantuzcsc (circumscris, cc-i
drcpt, astA7j de invazia srcak-urilor a.mcricane). Ca $i pcntru
vin, nu exista nici o coostringere aJimentarA care sA nu-l facA
pe francez sA se gindeasca Ia biftcc. De.-abia ajunge in strA.i-
nAtatc il $i cuprinde dorul dupA bifiec, irnpodobit acum cu
o virtute suplirncntarA, cleganta, deoarcce, fata de complica,ia
aparenta a bucatAriilor exotice, biftecuJ estc o mincare ce imbi-
na, se crede, sucuJcnta cu simplitatea. Ca bun national, cl
l1rTtleaZA cota vaJorilor patriotice: Je salveaza In timp de r!zboi.
el cste camca luptAtorului francez, buoul inalienabiJ care
Nautilus Bateau i vre
. '1.> .
Opera lui Jules Verne (centenaruJ a fost come-
morat de cunnd) ar fi un bun obiect pentru o analizA structuraiA;
este o opera Verne a construit un fel de cosmogooie
inchisa asupra ei are categoriile, timpul, spa\iul,
plenitudinca, chiar principiul ei
DupA pArcrca mea, acest principiu este gestul nccontenit
a1 tncbiderii . Imaginatia corespunde Ia Vemc unei
explornri a inchiderii, iar acordul dintrc Verne $i copilarie nu
vine d.iotr-o misticA banaiA a avcnturii, ci, d.impotrivA, d.intr-o
bucurie comuoA a finitului , prezentA in pasiunea copiilor peotru
cabane pentru corturi: sa se inchidA sa sc instalczc, iaiA
visul existen\ial aJ copiiAriei $i al lui Verne. Arhetipul accstui
vis cste accl roman aproapc perfect: L ' ile my t6ricusc, unde
omul-copil rc--inventcazA lumea, o umple, o
incununind acest efort eociclopedic cu postura burgheza a apro-
prierii: papuci, pipA $i un Joe Ia gura sobei, in vreme ce. afarn.
furtuna, ad.icA infmitul , urla zadarnic.
Verne a fo t un maniac al plenirudinii: tot timpuJ
lumca $i o mobila, o umplca de nu mai era Joe nici mAcar
pentru un ac; lui seamAnA cu cca a unui encicloped.ist
din secolul a1 XVIIT-Iea sau a unui pictor lumea estc
finitA. lumea este plinA de materiale numarabile. uncle

MTTOLOGII
103
a altele. Artistul nu poatc avca decit sarcina de a intocmi
ung . . . I . oaJ
taloagc, inventare, de a umbla dupl1 ccle maJ mtct ocun g
:sA punA acolo, tnghesuite. crcatiilc $i in
verne \,ine de trad.itia progrcsista. a burghez1c1:
c6 ruroic nu-i poate scApa omului, cA .chiar $1 a:a ffi3J
tndcpArtaLA. este ca un obiect in roina lUI: $1
nu este. la wma urrnei, decit un m aservuea
eocrall1 a Naturii. Verne ou mcerca mcLdecum sa mlircasCA
fumea pottivit uoor solutii rornaotice de sau
laoun
. rnisticc de infinit: el tocerca nccontemt -o resumga,
p . his
s-o populeze, s-o reducA Ia un patiu cunoscut $1 pe
care mai apoi omul 1-ar putea locui in mod con_Cortabl:
poate obtine totul de Ia ea ea nu are nevotc, ca sa eXJste,
de nirncni altnl dec it de om. .
tn afarn de oenumArarelc resurse ale $liintei. Verne a
ventat un cxceleot rnijloc romaoesc peotru ada stralucirc accstet
aproprieri a luroii: garanteazA spa\iul impreuneazA
mercu aceste douA catcgorii, le riscA dmtr-o smgura. aruncare
de zaruri. sau dintr-o singurn faptA nesftbuita.,
Chiar peripetiile trebuie sA imprimc. SOl
de stare elasticA, sa indepftrteZC, apoi sA apropte mchiderea.
sA se joace bucuros cu distao\cle cosmicc .. intr-un
mod rnutAcios. putcrea omului asupra patiiJor $1 a orarelor.
lar deasupra acestci plaoete mincate triumfal de
vernian, un fel de Anteu burghez ale ca.rui nop(i tot ncprihanitc
$i ,.lntremAtoarc", se tiriie adesca vrcun rc-
mU$CArii sau splceo-ului, a unei cpoct romanllcc revo-
lute, $i care face sa tra1uccascl1, prin contrast:.sAnAtatea adevl1-
ra\ilor proprietari ai lurnii, care nu au dccit gnJa de sc adapta
cit mai bine posibil unor situa\ii a cAror complcXJtate, deloc
metafi
7
JcA $i oici mAcar moralA. tine pur simplu de vreun
capriciu picant a1 geografiei.
104
ROLAND BARTHES
GestuJ pmfund aJ lui Verne cste, (i$adar, apropricrea.lma.
ginea cornbiei, ali\ de importan.tA in rnitologia lui Verne, nu-t
contraz.ice, dimpotrivA: corabia poale fi simbolul plecArii; Ia
un nivel mai adlnc, ea estc simbolul inchiderii. Preferinta pentru
corabie lnseamnA intOLdeauna bucuria de a se inchide perfect,
de a avca Ia indcminA un numAr cit mai mare posibiJ de obiecte
de a dispune de un pa(iu absolul fmit: dragostea pentru cornbii,
inscamnA dragostca pentru o casA upertativcl, adidi incttiscl
defini.Liv, rucidecum dragostea pcnLru mariJe plediri in general:
corabta cste o chestiune de habitat inainte de a (j un rnijloc
de transport. Or, toate vapoarclc Juj Jules Verne sint ni$te desA-
.. la gura sobci". iar periplul enorm bucuria
mchidem lor, perfcc{iunca urnanitA{jj lor inlerioarc. Nautilus
este, in aceac;LA privintA. p<:.stera doritA: plclcerea de a (j inctm
atinge paroxismuJ cmd, clin sinul acestei interioritati tMA fisurn
este posibil SA printr-un gcam mare vagul exterior aJ.
apclor, astfcl sa intcriorul prin contrariu1 sau.
mai muJte vapoarc de legenda sau de fictiune sint,
m pnvmta ca Nautilus, lema unei inchidcri dragi,
deoarece estc deaJUns sA-i dai omuJuj drept habitat
0
corabie
ca omul rinduiac;ca nurnaidccit bucuria unui univers ronmd
ncted unde, de altminteri , potrivit unci intregi morale nautice,
omul estc zeu, lApin totodata proprictar (seul maJl:re a lx:Jrd
etc.). In mitologie a naviga(iei, nu exista decit un mijJoc
de a natura posesivA a omului aflat pe corabie: supri-
marea omulut a Jasa corabia singura; atunci vaporuJ ince-
tea.zA de a mat fi cutie. habitat, obicct posedat; devine ochi
cAJator, atingind infmituriJc: produce mx:ontcnit plccc1ri. Obiec-
rul cu adevArat opus lui Nautilus aJ lui Verne este Le Bateau
ivrc a1 lui. Rimbaud, vaporu1 care spune .,eu" care, scclpat
de .. a, il poate ajuta pe om a trcacA de Ia
0
psiha-
na1tza a p<:.steru Ia o poetic:A adcvclratA a cxplornril.
Reclama pentru profunzime
Am arntat ca, astazi, roclama pentru detergenti subtiniaza
co precaderc ideca de profunzimc: murdAria nu estc smulsa
de pc suprafata obiectului, ea estc eliminata din locuriJe ccle
mai ascunsc. Toatfl reclama pentru produsele de infrumusctare
se sprijina pe un soi de reprczentare epidi a ceca cc este mai
intim. Micile cuvintc inainte menite sA introduc:A
publicitar produsul. ii recomanda sA cUfe\e in profunz.ime, A
climine m profunzimc, sA hrAneascA in profunzime, pc scurt,
sA sc infiltrezc cu orice pret. Paradoxa!. piclea se
cu a fi indatorata unor rndacini adinci, unui strat de
ba.zA de refunoire, cum spun uncle produsc, numai in mAsura
in care ea cste in primul rind insA suprafatA vic, adidi
muritoarc, susccptibiJA de a se usca de a imbAtrlni. Mcdicina
permite de altfcl sA i se dea fromusetii un spa(iu profund (denna
i epidcnna) A le convingA pe fcmei cA ele sint produsuJ
unui fcl de circuit germinativ. undc frumu&e\ea inflorcscentelor
depinde de hr.ma rndacinilor.
Prin urmare. ideea de profunzimc estc generalA, nu cxistll
rcclamA undc ea A nu fie prezentA. Dcspre ubstantcle cc
trcbuic infiJtrate convcrtite in sinuJ accstei profunzirni , nimic
precis; se indicA doar di estc vorba de principii (ioviorntoare,
stimulative, nutritive) sau de sucuri (vitale, rcvitalizante,
106
ROLAND BARTHES
regenerante), un intreg vocabular molieresc, complicat cu
un grtunte de scientism (agentul bactericid R 51). Nu, adevAfata
a acestei mici psihanalize publkitare este conflictu)
dintre douA substante inamicc, disput.A subtil drumuJ
,,sucurilor" $i al ,principiilor" cAtrc cimpul profunzimii. Aceste
douA substante sint apa grA.simca.
Ambele sint moralmente ambigue: apa este beneficA
toat.A lumea vcde foarte bine cA pieJea
$1 se usuca $i cA pieile tinerc sutt proaspetc, pure (o wnezcaJA
proas/)AtA, spune un produs oarecare); tare, neted, toatc valorile
ale substantci camaJc sint dintr-o datA simtite ca fiind
intmsc de apA, umflate ca o rufli. stabilite in acest idcaJ de
puritate, curAtenic $i prospetirnc pentru care apa este cheia
generalA. Din punct de vcdcre publicitar, hidratarca profunzi:milor
este. o operatiunc Cu toate accstea, infiltrarea
unw corp opac de apA nu pare se crede ca apa
volatiJA, prea prea nerabdAtoare pentru a putca
aJunge m accle ;,,one cripruare unde este elaborat.A Crumusetca.
apoi apa, in fizica ei camaJA $i in stare libcrn, apa decapeazA,
mt.A, se intoarce Ia acr, face parte din foe; ca nu este bcneficA
decit. inchisA, st.ApihitA.
Substanta grasA are calitcltile $i dcfectele inverse: ea nu
moliciunca ei est.e exccsivA, prea durabil!, artificial!;
nu poate fi o pcntru frumusete pe ideca pura
a c!.re1 compaettate insAsi este simtitA ca o SlMC prea
Grasimca (numit.A mai poetic uleiuri, Ia plural,
ca m Btblie, sau in Orient) degaja, dcsigur, o idee de branA
insA este mai sigur s-o exal{i ca un element vehicular
fericit, conducAtor aJ apei in sinuJ profunzimilor pielli'. Apa este
volatila, aeriana. instabila, efemerA, pre-
\loasA; dimpotnva. e opfe$le, apasA, fOI1cazA Jent supra-
fetele, unprcgnea7.!, alunecA f!ra intoarcere de-a Jungul
MITOLOGJJ
107
,porilor'' (personaje esentiale4n frumusetea Toate
rectamele de produse de inf:rumusetarc pregaresc dec1 o con-
junctie miracuJoasA a lichidelor inamice, declarate de acum
inainlC complemcntare; rcspectind cu diplomat:ie toate valorilc
pozitivc ale rnitologiei substantelor, ea ajunge sA impun! con-
vingerca fericit! potrivit d.reia grASimile int vehicuJe ale apei,
$i ca exist.A creme apoasc. moliciuni ram strAJucirc.
Cele mai moJte din noile creme sint a$adar numite lie rude,
fluidc, ultra-penetranle etc.; ideea de gr!sime. mull! vreme con-
substantial! ideii de frurnusetc, se voalcaz! sau se complicA,
se corecteaz! cu lichiditate, &i uncori cbiar dispare, inlocuit.A
cu fluida J()fiune, cu spiritualuJ tonic, glorios astringent, dac!
este vorba sA combatA aspecruJ ceros al pielli, pudic special,
dac!, dimpotriv!. cste vorba sA b.rnneasc! din acele
profunzimi Jacome ale cAror fenomenc digestive ne sint prezen-
tate flrA crutare. Aceast! deschidere publicA a interioritAtii cor-
pului omencsc este de altrnintcri o tr!s!tur! gcneraiA a reclamei
pentru produscle de toaletA ... StricAciunea este expuJ7.alA (din
dinti. din piele, din singe, din respi.ratie)": Franta are o dorintA
nest!pinilA de cur!tenie.

Citeva vorbe de-aJe Dlui Poojade
Mai mult dccit orice pc lume burghezia rcspectA ima-
nenta: orice fenomcn care cuprinde in cl propriul sAu
tcnnen printr-un simplu mecanism de i'ntoarcere, adic.i, foarte
precis, orice fenomen pltltit. estc pe placul ei. Limbajul are
datoria acrcditeze. in figurile sale, ba chiar $i in sintaxa sa,
aceast! morala a ripostei. De exemplu, 01 Poujade ii spune
Olui Edgar Faure: , Vn asumafi dspunderea rupturii, vcfi
supona consccintele". $i infmitul lumii este conjurat, totul estc
adus Ia o ordine curtA, dar plinA, flrn scurgeri, cea a plAtii.
Dincolo de frazei ca atare, cchilibroJ sintaxei, afuma-
rea unei legi potrivit cAreia nimic nu sc ram o
cintA egalA, undc orice act omenesc cste riguros contrazis, recu-
perat, pe scurr. o intreagA matematicA a ecua{iei il
pc micul-burghez, ii o lume pe mAsura comunicarii
sale.
AceastA rctoricA a talionului are figurile ei proprii. toate
figuri ale cgalit!tii. Nu numai cA oricc jignire trcbuie conjuratA
printr-o amcnintare, dar chiar orice act trebuie prevcnit. Mindria
de .,a nu se JAsa tras pc sfoan\'' nu este altccva decit respectul
ritual fatA de o ordine numerativa in cadrul cAreia a dejuca
inseamnA a anuJa (., V-au spu pescmne, cA. mi-au filcuc
figura cu Marcellin Albert, nu aveau ce spcra. ' ).In felul acesta,
MTTOLOGIJ 109
J'C(iuccrea lumii Ia o pura cgalitatc, respectarca raporturilor can-
utative intre actele sint stari triuml'Atoarc. A-1 face
pc cineva sA platcascA.' .a contrazi:e, .a scoate din
contrariul sAu, fie rephcmd. lie dejucmd. toate acestea mchid
Jumca asupra ci insA$i $i produc o multumirc; cste dcci nonnal
sa ne rnindrim cu aceasta oontabilitate morala: lustrul mic-
burghez constA in cludarca valorilor calitative, tAvilirea proce-
sclor de transformare prin statica egalitA{ilor (ochi pentru ochi,
efcct pentru caulA. marfA pentru bani, bAnut pentru bAnut etc.).
01. Poujade este foarte cA dU$manuJ capital al
acestui sistem tautologic este dialectica, pe care de altminteri
0
confundA mai mull sau mai putin cu sofistica: dialectica nu
poate fi invinsA decit printr-o intoarccre neincetatA Ia. calcul,
Ia numArarca conduite.lor omene&ti, Ia ceea cc 01 Poujade, de
acord cu ctimologia. Ra\iune (,Strada Rivoli sA fie
oarc mai tare dccfl Parlamentul'! dialectica mai valoroasil dccil
Rapunea?' ). Oialectica riscA intr-adevAr sA dcschidA lumea
accasta pc care noi avem grijA s-o inchidcm asupra inegalitAti)or
ci; in mAsura In care cste o tehnicA de transfonnare. dialcctica
se opune structurii numerative a proprietA\ii. ca estc fuga in
afara limitelor rnic-burgheze, prin unnare. mai intii, ea cste ana-
ternizatA. apoi, decrctatA simpla iluzic: degradind o datA in plus
o vcche temA romanticA (pe vremea aceea burgbezA). 01 Pou-
jadc aruncA in neant toate tchnicile inteligentci, opunc .ra\iunii"
mic-burgheze sofismele visurile universitarilor ale intelcc-
tualilor, pe care pozitia lor in afara realului numArabil este de
ajuns pcntru a-i discrcdita. (.,Franra sufcnl de o supraproducpe
de oameni cu dip/orne. politcbnicieni. economi$ri. lilosofi $i
alfi vi !tori care au pierdut orice lcg<Iturll cu lumen realtJ.').
acum cc cste realul m:ic-burghez: nu cste nici macar
ceea ce se vede, cste ceca ce se numara; insA acest real. eel
mai in gust pe care vreo . ocietate l-a putut dcfini, arc tOtU$i
110
ROLAND BARTHES
filosofia lui: este .,bunoJ simr". faimosul bun simt al ,.oamenilor
de rind", spune OJ Poujade. Mica burghezie, eel putin cca a
Olui Poujade (AJimentatie. arc bun simt ca pro-
prietate esentialA, ca un apendice fizic cu care sc un
organ special de perceperc: un organ de altfel ciudaL, de vreme
ce, ca sa vadA bine, trebuie mai intii de toate sa nu vadA nimic,
sA refuze aparentelor, sA ia drcpt adevarate propu-
nerile de ,,real' ' $i sa dccreteze nulA oricc inccrcarc de a lnlocui
riposta cu explicatia. Rolul sau este sa propuna egalitAti simple
intre ceca ce se vede $i ceca ce este, $i sa asigurc o lume
Bra legAturi, OlrA tranzitie $i tlrc1 progres. Bunul sirnt este ca
un cline de paza al ecuatiifor mic-burghe7.e: astupa toate iC$irile
dialectice, definC$lC o lome omogcna, unde te simti ca acasa,
Ia adApost de tulburarile $i de scAparile ,visului" (a se intelcge:
Ia adapost de o viziune oe-numArabilA dcspre Jucruri) . Yntrucit
comportarnentele slot nu trcbuic sa fie deci"t pur
talion, bunul sirnt cstc acea reactie sclectivA a mintii care reduce
lumca ideal! Ia mecanisme directe de riposta.
Yn acest fel, limbajuJ Olui Poujade arata, o data mai moJt,
cA toata mitologia mic-burghczA implicA refuzul alterita{ii,
negarea diferitului , bucuria identitatii $i exaltarea asemAnArii.
In gcnercl.l, ecuationala. a lumii pregAtC$te o fau
expansionistA cind ,;dentitatea" fenomenelor OlllCllC$ti i'ntemeiazA
nwnaidccit o .,naturA" $i, prin urmare, o .,universalitate". OJ
Poujade n-a ajuns incA sa defincascA bunul simt drept filosofie
general! a omenirii: pentru el, bunul simt mai este deocamdatA
o virtute de clasa, data, ce-i drept, ca un intAritor universal .
tocmai acest lucru estc sinistru In poujadism: el a nvnit din
capul locului la un adevar mitologic. propunind cultura ca o
boala, ceea ce cste sirnptomuJ specific fascismelor.
Adamov lirnbajul
Am vazut mai lnainte cA bunul sirnt poujadist constA in
s!abilirea unei ecruvalcnte simple ceca ce se vede_ $i
ce este. C'md o aparenta este in mod hotatit msobta,
acelui3$i bun sirnt ii rAml'ne un mijloc de a o dimmua tArn
a iC$i dintr-un mccanisrn al egalitAtilor. Mijlocul acesta _este
simbolismul. De fiecare datA cind un spcctacol pare nemotlvat,
bunul imt aduce cavaleria grea a simbolului , ad.mis in ccrul
rnic-burgbez in mAsura in care, cu tot versantul
el vizibilul cu invizibiluJ sob formelc uneJ egaltAtJ
cantitative (asta face cit astalaltA): calculul estc salvat, lomea
rezista incA.
Atunci clod Adamov a scris o picsA despre aparatele de
bani, obiect insolit in teatroJ burghez care. in materie de
scenice, nu ClJil03$te decit patul adulterului. presa cea mru
importantA s-a grlibit sA conjure neobi
simbol. De vrcme ce asta fusemna ccva, pnrnejd1a era mru
micA. pc mAsurA cc critica piesei Ping-Pong s-a tot
mai mult cititorilor marilor publicatii (Match. France-Soil) , ea
a insistal asupra caracterului simbolie al operei: fiti lini$titi. nu
este vorba dec it de un simbol, aparatele de bani inseamnA doar
, complexitatea sistemului social". Acest obiect teatral insolit
este exorcizat de vreme cc inseamnA ceva.
112 ROLAND BARTHES
Tnsll biliardul electric din Ping-Pong nu simbolizeaza
nimic; c1 nu exprimll , cl produce; cste un obiectliLcra1, a cMlj
functie este sA gcncrczc, prin obiectivitalca sa. situatu.
Dar de accaslll datA, critica noastra estc pAcAJilll in setea
ei de profunzime: situatiile aceslca nu slm p ihologice, slnt,
In cscntll, situatii de limbaj. Esre o rcalitate dramaticA, pe care
va trebui in cele din unnll s-o admitem alaturi de vcchiul arsenal
de intrigi, ac{iuni, pcrsonaje, conflicte aiLe clemente ale
teatrului clasic. Ping-Pong este o retca. montatll magistral, de
situatii de limbaj.
Ce este o de limbaj? Este o conliguratie de
cuvinte, in mllsur.l sA gcncrc7.c /a prima vcdere psil-
logice, nu ati't false cit lncrcmcnitc in compromiterea unui
limbaj anterior. Jar accastA incremenire, In cclc din urma.
psihologia. Cind parodiezi li mbajul unci clasc sau
al unui caractcr, lnscamnA cA de\ii o anumilll diSLan\A, ell te
bucuri ca un proprieLar de o anumilll autcnlicitatc (virtute lndrt-
gilll de psihologie). tnsA dacll accst limhaj lmprurnutat estc
general, situat mereu putin tnaintc de caricatura, si dacA acopera
intreaga suprafatA a picsci cu o presiune diferilll, dar lara nici
o fisurn prin care vrcun strigAt, vreo vorba nascociUI sA poata
scllpa, atunci raporturile umane, in ciuda dinami mului lor
apa.rcnt, parcA sint vitrificate, deviate nccontcnit de un soi de
refrac{ie vcrbalA, iar problema .,autcnticilll\ii" disparc ca un vis
frumos (si amAgitor).
Ping-Pong cste alcatuilll in iotregime dintr-uo bloc din
accst limbaj sub sticla, asemAnlltor, dacA vrcm, acclor froLCn
vegetables care le permit coglczilor A gustc in timpul icrnii
crodillltile primllvcrii; accst lirnbaj. tcsut in intregime din mici
locuri comunc, din truisme paqiale, din stereotipuri grcu de
rocunoscut ca atare. zvtrlite cu putcrca spcran\ci - sau a
disperllrii - ca particulclc dintr-o brownian!, limbajul
MITOLOGIJ 113
' acesta nu cstc. Ia drcpt vorbiod, un limbaj pus Ia conservat,
a$! cum a putut fi, de cxcmplu. jargonuJ porLArcseJor redat de
Henri Monnier, ar fi mai cutind un limbaj retardat, format
fatalmente in viata sociala a pcrsooajului. care sc dezgbea\A,
:I(Jeva.rat si totusi pll{in cam prea acid sau prca crud. intr-o
siroatie ulterioara, cind lui congelare un pic de emfaz.a
vulgarA, au cfecte iocaJculabile. Pcrsonajele din Ping-
Pong sint cam ca Robespierre al lui Michelet: ele gindesc tot
ce spun! Vorbire adinca ce ublinia.zA acea supuncrc tragicA
8
omului fatA de limbajul sAu, cu dcoscbire ciod, ultimA
suprinz!toare in!Ati$are a neintelegerii, Jimbajul accsta nu cstc.
cu totul al s!o.
Faptul accsta va explica poatc ambiguitatea aparentll din
Ping-Pong: pc de o parte. deriziunea limbajului este cvidcntA
pede alta, dcriziune cste tolU$i crcatoare, ca produce
ftin\C cu adcvArat vii, dotate cu o duralll cc le poate ducc pina
Ia moarte de-a lungul uoei lntregi exi tcnte. Aceasta io.seamnll
ell Ja Adarnov ituatiile de limbaj re1Jstll perfect Ia simbol si
Ia caricaturn: viata este parazitul limbajului, iatA ce coostalll
Ping-Pong.
Masina de bani adusA pc scena de Aclamov nu cste asadar
o cheie, nu estc cioctrlia moartll a lui d' Annuozio, sau poarta
tmui paJat din tcatrul lui Maeterlinck; este un obiect generator
de Lirnbaj; ca un clement de cataJi7.A, el trimitc oetncctat
actorilor un inceput de vorbirc, ii face sA eltiste in proliferarca
+ limbajului. Cliscelc din Ping-Pong nu au de altfel toate acecasi
inrlldAcinare in memorie, acelasi relief; depinde de cine le
spune: Sutter, eel ce spune vorbe mari, acbizitii carica-
turale, afiseazA numaidccil un limbaj parodic care te face sa
rizi din toalll inima (,,Cuvintele sint Coate ni$Ce capcanc!').
lncromenirca limbajului folosit de Annette cste mai labll, $i
totodalll mai jalnicA (,,S-o spui altora, Mister Roger!'). Fiecarc
114
ROLAND BARTHES
personaj din Ping-Pong pare dcci condamnat Ia Au
verbal. insA fiecare cste sApat altfel. iar acestc difcrente
de presiunc crcca7..A tocmai eeea ce in tcatru numim situatii,
adicA posibilita{i oppuni. fn mllsura in care limbajul din Ping-
Pong este in intregime dobinillt, di n teatruJ vicpj, adicA
dintr-o prczentatA ea ca tcalru. Ping-Pong este tcatru
de gradul aJ doilea. Este chiar oootrariul naturalismului,
propane intotdcauna cl amplifice ncscmnillcantul; aici, dimpo-
lrivA, spectaculosul vicpi, aJ limbajuloi. sc pe sccnA
cum se spune desprc ghcatA cA s-a int:Arit). Modul acesta
de congclarc cste chiar eel aJ oricArei vorbiri nritice: ascmenea
limbajulw din Ping-Pong, mitul cstc el o vorbire ioghctatA
datoritA proprici sale dedublclri. Fiind in A vorba de teatru
referinta acestuj aJ doil ca limbaj este diferitA: cuvintul mitid
sc scufundA in societate, intr-o lstorie generalA; pc citA vreme
limbajul experimental nu poate dubla decit on prim verb indi-
vidual , in ciuda banalitA{ij sale.
Nu vAd in literatura noastrn tcatralA decit un siogur autor
despre care sa sc poatA spune, intr-o mAsura. oarecare, cA
construit opera pe o prolifcrare IiberA a lirnbajului: Marivaux.
La polul celAial t, teatrul care se opune eel mai mult acestei
dramaturgij a verbalc cste, paradoxa!, tcatrul verbal:
Giraudoux, de pildA, aJ cMW limbaj cstc sincer, adicA sc scu-
fundA in Giraudoux Limbajul luj Adamov are radAci-
oile in aer se $tie cA tot cc cste exterior ii teatrului
Creierul lui Einstein
Crcierullui estc on obiect mitic: paradoxa!, cca
mai mare inteligentA imagioea cclw mai perfecponat
mecanism, omul prea putcmic este dcspllq:it de psihologic, .fiind
introdus intr-o lume de roboti; se $tiC cA, In romanclc de anti-
} cipa{ie, supraoamcnii au lntotdcauoa ceva rci.ficat. La fel stau
lucrurilc $j cu Einstein: estc cxprimat indcob$te prin crcicrul
sau, organ antologic, adevaratA piesA de muzeu. Poate cA din
pricina specializArii sale matcmatice, supraomul este dcspwat
aid de oricc caracter magic; nu exist.A In el nki o putere illfuz.A,
misterul ou este dcclt mecanic: este un organ superior, prodi-
gios, dar real, chiar fiziologic. Din punct de vcdere mitologic,
Einstein este matcrie, puterea lw nu ne ducc spontan cAtrc
spirituaJjtate, cl arc nevoie de ajutorul unci morale indepeodcnte,
de convocarca savantulw. ($ciin(A fAr3 COI1$ciin(A,
a spus cineva ... )
Einstein a alimental un pic lcgcnda
creicrul m0$lenirc, pentru care douA spitale sc ceartA de parcA
ar 6 vorba de un mecanism nemaivAzut, pe care in srlf$it it
vom putea dcmonta. 0 fotografie iJ aratA culcat, cu capul plio
de fae eleclriee: slnt inrcgistrate undcle creierului sAu. In timp
ce i se cere ,,scl se gindeascA Ia relativitate" (dar, de fapt, ce
vrea sA spuncl exact: .,a te ginill Ia ... ?"); trebuie, de bunA searnA,
116 ROLAND BARTHES
sA intclegem cA seismogramele vor fi cu ati't mai violentc cu
cit mai greu cste ubiectul ,,rclativitatc". insA$i gindirca este
rcprezentatA ca o materie energeticA, produsul mAsurabil al unui
aparat complex (aproape electric). ce transformA substanta
cerebrala In forta. Mitologia lui Einstein face din cl un geniu
ati't de putin magic, inclt dcsprc gmdirea lui se ca
dcspre o activitatc functionalii amintind confectionarea mccani-
zata a cimatilor, mAcinatuJ grnuntelor sau al minereului: el
producca gindire, necontcnit, cum moara produce fll.inA, iar
rnoartea a fost pentru el. in primul rind. oprirea unei functii
localizate: ,.creierul eel mai puLcmic s-a oprit din gindire".
Mecanismul accsta genial t:rebuia sA producA ecuatii.
Datorita mitologiei lui Einstein, lumca a regAsit, cu mare
placcrc, imaginea unci stiinte formulate. Lucru paradoxa!. cu
cit geniul omului era mai materializat sub forma creierului sAu,
cu atit mai mull produsul invcntiei lui se apropia de o conditie
magicA, reincama vechea imagine ezotericA a unei stiinte cu-
prinsA in iotregimc In clteva litcrc. Exi ta un secret unic al
lumii, si accst secret cstc continut de un cuvint. universul cste
ca o casa de bani , iar oamcnii ii cauta cifrul: Einstein aproapc
1-a gAsit, si acesta cste mitul lui Einstein: se gAscsc aici toate
temclc gnostice: unitatea naturii, posibilitatea ideala a unci redu-
ceri fundamentale a lumii, puterea de dcschidere a cuvmtului,
lupta anccstrala. dintre un secret si un cuvmt, ideea potrivit
cAreia stiinta totala nu sc poate descopcri deci't dintr-o data.,
ca o iocuietoare care ccdca1.A brusc dupa. mii de inccrca.ri
ncreu.site. Ecuatia istorica. E = mc;l aproapc cA indeplincstc, prin
simplitatea ei idcca porn a cbcii, nuda. lincara.
dintr-un singur metal, dcschizind cu o u.surinta magicA o poarta.
pe care secolc de nu izbutisera s-o deschidA. Repre-
zenta.rile explicA foarte binc accst lucru; Einstein, fotografiat,
sta. linga. o tablA plina. de semnc matematicc de o vadita.
MITOLOGD 117
cornplexitate; lnsa. Einstein dcscnat, adicA intrat in legen<!A, cu
creta incA m tocmai a scris pe 0 tablli goaJA, ca cum
nu s-ar fi pregatit deloc. formula magica a lumii. Mitologia
respeclli astfel natura Jucrurilor cc trcbuic facutc: ccrcetarea
propriu-z:isA mobilizcazA rotitelc mecanice, are drcpt
organ material In care monstruoasA nu este decit
lui cibemetica; descoperirea, dimpotrivli, este de esenta.
este simpiA ca un corp primordial, ca o substanta. de natura
principiilor. piatrli filosofaJa. a apa de gudron a lui
Berkeley, oxigenul lui Schelling.
Oar cum lumca merge mai dcpartc, cum ccrcctarea spo-
ft$'te mereu $i trcbuic rczcrvata. $i partea cuvenita lui Dumnc-
zeu. un oarccarc al lui Einstein este necesar: Einstein a
murit. se spuoe, flra. fi putut verifica .,ecuapa ce con{inea
sccretul Jumii". Ca sa incbei, lumea a rezistat; abia dezvaluit,
secretuJ s-a mchis din nou, cifrul era incomplet. !n acest fel,
Einstein corespundc din plin mitului, care nu sc de
contradictfi, cu condi{ia a instalcze o sccoritatc cuforicA; mag
si totodatli m3$inA, cliuta.tor ncobosit si dcscopcritor nemultumit
dezlAntuind tot cc poatc fi mai bun sau mai rnu, crcier
intA. Einstein visele cele mai contradictorii, reconci-
lia7-A mitic puterea nesrlfSita. a omului asupra naturii cu ,,fatali-
tatea" unui sacru de care, dcocarndata., nu se poate lipsi .
-
Omul-Jet
Omul-Jet este pilotuJ aviooului cu rcact}e. Match a prcci-
zat cA el apaJ1ine unei rase noi a aviatiei, mai curind robol
decit erou. Exi tA In omuJ-jet clteva reziduuri parsifaJiene.
pc care le vom vedea numaidecit. Ceea cc surprinde insA iJ \
mitologia aecstui Jet-Mill1 este eliminarea vitezei: nimie dit
legenda. nu face o aJuzie sub tantiaJA Ia accasta. Aici , trebul
A intrnm tntr-un paradox, pe care de aJtminteri toatli luma
il admite foarte bine chiar it consumli ca o dovada. de moda
nitate; paradoxuJ amintit estc aceta ca viteza cxcesivA sc
transfon:nA in repaus; pilotuJ-crou se singuJariza printr-o int:rea-
ga mitologie a vitezei sensibile. a patiuJui devorat, a mi$caril
ametitoare; jcc-maa sc va defini printr-o cenestczie a imobilis-
mului (,,Ja 2{)()() pc oro. pe orizonta!A. nici o imprcsie tk
vitez.A'), ca $i cum cxtravaganta vocatiei sale ar con ta tocmaJ
in a dcp3$i in a merge mai repede declt viteza
Mitologia pArnsC$lC aici oricc rcprezentarc a at:ingerii exterioarc
abordeazA o purA cenestczie: mi$carca ou mai c te percct*
optidl a punctelor a suprafetelor, ea a devcnit un fcl de
tuJburare verticaiA, aJcAlUilA din contractii, din lntuoecari, dill
spaime $i din IC$inuri; nu mai estc aJuoecare, ci
ioterioara.., LuJburare monstruoasA, crizA imobilA a OOD$tiinto
corporaJe.
MITOLOGII
ll9
Este fire.sc ca in aceste conditii miruJ aviatorului sA$i
piardA cu totul umanismul. ErouJ vitczci clasice putea sA rnminA
,.un om de lume" in mAsura tn care mi$carea era pentru eJ
o pcrfonnanta episodicA, pcntru care nu e ccrea decit curaj:
atcrgai in gJUIIlA. ca un amator oeastimparat. ou ca un profesio-
oi t , se dluta ,ameteaJa''. ajungcai Ia inarrnat cu un
moralism ancestral care-i llcca pcrceptia mai ascutilA $i penni-
tea sA i se construiascA filosofia. Numai in mlisura In care era
o aventunJ. vitcza illega pe aviator de o serie intrcaga de roluri
umane.
Se pare cA Jet-Man nu mai nici aventura nici
destin, ci doar o conditic; $i chiar $i accastli cooditie. Ia prima
vedcre, estc mai muJt antropologicA declt umanA: din punct
de vcdcre mitic, omuJ-jet este definit nu aUt prin curajul sau
ell prin greutatea, rcgimul $i moravurile sale (cump!tare,
frugaJitate, stapinire). ParticuJaritatea lui rdSiaiA i sc in
morfologie: combinezonuJ anli-G(ravitationaJ) din nylon gon-
fiabil, casca lustruitA pun omuJ-jet mtr-o piclc nouA, unde ,nici
m8car mama lui nu J-ar recunoa tc ''. Este vorba de o adevAratA
convcrsiune rasiaJA. cu atit mai plamdbiiA cu cit $tiiota-fictiunc
a $i acrcditat foarte muJt accst transfer de spccii: romJ se petrece
ca $i cum ar li fost o transmutarc brusc.'\ lntre creaturile vechi
ale omenirii-elicc $i crcaturiJe noi aJc omcnirii-reactie.
Yn rcalitate, $i in ciuda aparamJui $tiintific aJ accstci noi
mitologii, nu a fost dccit o simplA dcplasarc a sacruJui: erci
hagiografice (Sfinti $i Martiri ai avia\,iei-clice) ii urmcalA o
perioada monastic!; ceea ce Ia inccput trcce drept simpiA
prcscricrc dietetidl aralA curind cA are o semnifica\,ic sacerdo-
stAplnirc $i cumpAtare, abstincntA $i indepArtare de p!Accri,
Vtata comunA, imbrndlmiote uniformA, torul, in mitologia
OtnuJui-jet, contri buic Ia manifestarea plasticitAtii cArn.U, Ia
120 ROLAND BARTHES
supuncrca ci unor scopuri colcctive (de altfel , de o
pudicA), iar aceastA supunere este oferitA ca jertfl singularitAtii
prestigioase a unei conditii inumanc. in omul-jet, socictatea I
in cele din unna vechiuJ pact teosofic care a compen.
sat tntotdcauna putcrca prin asceza. p!Mind semidivinitatea cu
moneda .fericirii" umane. Jel-Man cste lntr-o siroatie care corn-
portA to atit de mare masura un aspect vocational melt ea
cstc prctu) unor maccrari prealabile, al unor demersuri initiatice,
mcnite sa-l puna Ia inccrcare pe posrolant (trecerea prin camera
dealtitudine, prin cea de centrifugare). ToatA lumca. ptna Ia
Instructorul cllrunt. anonim impenetrabil. este reprezentarea
perfectA a mistagogului nccesar. Cit despre puterea de a mdura.
ni sc spunc cA, cum sc pctrcc lucrurilc In oricc initiere,
ca nu cstc de ordin fizic: triumful asupra lncercArilor prcalabile
cstc, la drcpt vorbind, rodul unui dar spiriroal , unii slot dola\1
pentru jet cum altii slot chemati de c!tre Dumne-t.eu.
Toate acestea ar fi banale dacA ar fi vorba de erouJ tradi-
tional, a clrui valoare consta in aceea ell Bcea aviatie f'llrll a-$i
parasi conditia umana (Saint-Exupery scriitor, Lindbergh in
costum tnsa caracteristica mitologicll a omului-jct este
aceea cA el nu pastreaza nici unul din elementele romantice
individuali te ale rolului sacru, a parasi rolul In
sine. Asimilat prin numele sllu pasivitAtii pure (ce poate fi mai
inert mai deposedat dedt un obicct zvirlit!' ,
riroalul prin mitul unei rase fictive, care $i-ar datora
particularitati]e ascezei ar un soi de compromis I
antropologie lntre oameni martieni . Omul-jet este un erou I
reificat, ca cum. chiar astazi. oamenii nu ar putea eoncepe
cerul decit populat cu semi-obiccte.
Fr. jere < jeter. ,.a zvirli". cf. engl. co jet, cu scns. prc1.ent
in jet aircrufl. ,.avion cu rcactic". de uncle Jet-MIJII si fr. Homme-Jet, [radU
de noi ,.omul-jet" (n.tr.).
Racine este Racine
.. Gusrul este gustul."
(BOUV ARD ET PECUCHET)
Am mai semnalat predilec\ia rnicii burghezii pcntru jude-
clltilc tautologicc ( Un ban esle un ban etc.). lata una frumoasa,
foarte frecvcntA In sf era artclor: .,Arha/ie cslc o piesiJ de Racine"
a amintit o aetritA de Ia Comedia Franceza tnainte de a-$i
pre-t.enta noul sau spcctacol. . .
Trebuie notal mai lntii cA aici existA o nucA declaratie
de rllzboi (celor care 1-au comentat pe Racine, ,gramatici,
controversi$ti, adnotatori, cAJugJlri, scriitori $i arti5ti' ). Este
foarte adevllrat cA tautologia este intotdeauna agrcsiva.: ea tn-
seamna o ruprura furioasll lntrc intelegere obicctul ei, amenin-
\ai'Ca arogantll a unui ordin unde gtndirea n-ar exista. Tautologii
slot ca ni$te staptni care trag brusc de lesa clinelui: gtn-
direa nu trebuic ia prea mult avint, Jumea cste plina de
alibiuri suspccte $l gaunoase, judecata trebuie \inutA din scurt,
lcsa trebuie redusa Ia dimensiunile unui real masurabil. Oar
dacA nc-am apuca sA nc gindirn Ia Racine? Grava amenintarc:
tautologuJ taie minios tot ce in jurul lui $i care 1-ar putea
sufoca.
.....
122 ROLAND BARTHES
Recunoastem in declaratia arti tului nostru limbajul acciU! '
dll$man familiar, intllnit adesea aici: anti-intelecmalismul.
care estc fiern.strAul: prca multA intcligenta stricA, filosofial
este un jargon inutil, trebuie lasat Joe scntimentului ,
nevinovatici, simplitatii. arta moare de prea multa intclcctualitate,
intcligcnta nu este o calitate de artist. creatorii puternici sint
cmpirici, opera de ana capa si temului, pe scurt, cerebra-
litatea este sterila. Se ca rllzboiul i'mpotriva inteligentei se
duce intotdeauna in numele bunului sim[, ide fapt cste vorba
a-i aplicam lui Racine acel tip de ,Jntelegcrc" poujacfu tA de
care am pomcnil mai i'nainte. cum econom.ia gcncrala a
Frantei nu este dedt vis fata de nscalitatea franceZA, singura
realitate revelata bunului simt al Dlui Poujade. tot astfel istoria
litcraturii a gindirii. cu aut mai mult istoria pur simplu, '
nu cstc dccit fantasma intelectuala fata de un Racine foarte
simplu, Ia fel de ,.concrct" ca rcgimul impozitelor.
Din anti-intelectualism, tautologii retin recursul
Ia ioocen{A. Se pretinde cA adcvaratuJ Racine este mai bine
vb.ut atunci cind este inarmat cu o divinA simplitate; este cu-
noscuta accasta vechc tema ez.oterica: sfiota fccioarn, copilul.
flintelc simple ncprihanite au o clarviziune supcrioarn. Yn
cazu1 lui Racine, aceasta invocarc a .. simplitatii" are o dubla
putere de alibi: pede o parte, ex islA opozitia fata de
nca exegez.ei intelectuale pc de alta, lucru tolll$i prea putin
disputat, sc rcvendicA pentru Racine dcspuicrca esteticA (fai-
moasa puritate racinianA). care-i obliga pe toti cci cc se apropic
de ella o disciplinA (de genul: arta se DtJ$CC din constrfngere ... ).
in In tautologia actritci noastrc mai este ceva: ceea
ce s-ar putca numi mitul regasirii critice. Criticii
esentiali$ti i$i petrec timpul cAuti'nd .. adevarul'" genillor Lrecute;
Litcratura este pentru ei o maga1Je mare cu obiecte picrdute.
unde ne dueem Ia noroc. Nimcni nu tic cc c poate gasi acolo.
MITOLOGII 123
dar faptul ca nu trcbuie -o spuna este avantajul major aJ
mctodei tautologice. Tautologii ar fi de altfcl in i'ocur-
cAtur! dacA ar merge mai departc: Racine ingur. gradul zero
a1 lui Racine, ceva nu cxista. Nu inaloim deci't Racine-
adjective: Racinc-Poezie-PurA, Racine-Langusta (Montherlant),
Racinc-Biblic (eel aJ Dnei Vera Korene), Racinc-Pasiune.
etc. Pc scurt, Racine
este i'ototdeauna altccva decit Racine, ceea cc face ca tautologia
racinianA sA fie cu totuJ iluzorie. Se intclege tolll$i ce aduce
un astfeJ de neant defmitoriu celor ce OutlJ.rA cu miodrie defi-
ee-l contine: o oarccare mintuirc eticA. sati de a
fi militat in favoarea unui adevar al lui Racine, fi1ra
de asuma oici unul din riscurilc pe care oricc cautare ci't
de ci't pozitiva a adevaruJui le comporta in mod fatal: tautologia
de de a avea idci, ins! in limp sc
din aceasta liccnta o lege morala foartc aspra.;
de unde succcsuJ ei: lenca este ina.Jtata Ia ranguJ de rigoare.
Racine este Racine: admirabiLA a oeantului .
Billy Graham Ia VelodromuJ de Iarna
Ati't de multi misionari ne-au povestit dcspre obiceiurile
religioase ale ,,Primitivilor" inet"t estc regretabil ca ou s-a aflat
Ia Velodromul de lamA un vrnjitor ca sa ne povesteasc!
el ceremonia prc-L..idata de Dr. Graham sub numele de cam-
panic de evaoghelizarc. A vern de a face cu un frumos
material aotropologic, cc pare de altfel de Ia cultclc
,,salbatice", de vreme ce rcgasim aici, sub un aspect imediat,
cele trei mari faze ale oricarui act rcligios: Sugcstia,
Initierea.
Billy Graham se lasA cintece, invocatii, o multi-
me de mici discursuri inutile, incredintate unor pastori neinsem-
nati sau unor impresari americani (prczcntare joviaiA a trupei:
pianistul Smith, din Toronto, solistul Bcvereley, din Chicago-
Dl inois, , artist de Ia radio american, care cfntiJ minunat Evan-
ghclia' ) , o vmzoleala intreaga i1 precede pe Drul Graham care
este intruna care nu apace niciodata. lata-1, to sfir$it,
dar numai peotru a transfera mai bine curiozitatca, deoarece
eel dintii discurs al lui ou estc eel bun: el ou face decit sa
pregateasca sosirea mcsajului. Alte interJudii preluogesc
tarca, tncalzesc sala, atri buie dinaintc o importan\A profetica
accstui Mcsaj care, potrivit celor mai bune traditii ale specta-
-
MJTOLOGll
125
' cotului . lnCCJX prin a se face dorit pcntru a avea apoi o exiliten\A
rna.i
to accastA primA fazA a ccremoniei. acel
mare resort sociologic al srudiat de Mauss, din
care. Ia Paris, am avut un cxcmplu modem in de
hipootism de Ia spectacolele lui Grand Robert . .$i acolo se
arnina cit mai mult aparitia Magului $i. prin repetatc,
se crca in public acca curio1jtate tulburatA pregatitA a vada
intr-adevar ceca ce se tot amina. Acum. ctriar din prima clipa.
Billy Graham este prezentat ca un adevArat profet, in care
Duhul lui Durnnezeu cste rugat fierl>inre sa vrea sa coboare.
mai ales in seara aceea: eel ce va vorbi este un lnspirat, publicul
este invirat Ia spcctacolul unci poscdAri: i se cere dinainte sa
considere ca vorbclc lui BilJy Graham sint divine.
DacA Durnnczcu intr-adcvar prin gura Drului
Graham. trebuie sA admitem ca Dumnczcu este un mare prost:
Mesajul surprinde prin plalitudine $i prin infantilism. Oricum,
cu iguranta. Durnnezcu nu mai cste tomist, respinge cu botAnre
logica: Mcsajul este aJcaruit dintr-o serie de afrrmatii discon-
tinue, ca ni$le alve de mitraHera. flrn nici o lcgaturn intre
ele, $i care nu au decit un continut rautologic (Dumnezcu cste
Dumnezeu). Ccl maj neinsemnat Frate Mariste, pastorul eel mai
academic, par intelectuali decadcnti pe linga Drul Graham.
Unti in$clati de decorul hughenot al ceremoniei
(cintecc, rugaciune, prcdicA. binecuviotarc), adormiti de cAtre
gravitatca alinAtoare propric cultului protestant. i-au IAudat pe
Doctorul Graham echipa lui penrru simtu) masurii: lumea
se 3$leptase Ia un americanism exagerat, cu fete, jazz. metafore
JOvialc $i modemistc (au fost vreo douA-trei). Billy
Graham epurat desigur de orice pitoresc, protes-
l.antii fraocczi 1-au purut rccupcra. Cu toatc acestea, stilul lui
BiUy Graham rupe cu o intrcagA traditie a predicii. traditie
126 ROLAND BARTHES
catoHcA sau protestanlA. de Ia culrura anticA:
nevoii de pcrsuasiune. occidental s-a supus intot-
deauna cadrului general aJ gindirii aristotelice. -a invoit intot-
deauna sA trateze cu ratiunea. chiar atunci cind a fost vorba
sA acrediteze ira\ionalul crcdintei . Rupind cu multe vcacuri de
umani m (chiar dacA fonnele accstuia au porut ti goale $i incrc-
menite, grija pcntru un altul subicctiv rarcori a lipsit din didacti-
cismul DruJ Graham nc-a adus o metodA de transfor-
mare magicA: el persuasiunea cu sugestia: presiunea
debitului, excludcrea sistematicA a oricArui rational din
ruptura nccontcnitA a lcgAturiJor logice,
verbale, dcsemnarea granctilocvcntA a BibHei , tifluta in minA
cum un vtnzator care face reclama tine un deschizAtor uni-
versale de cutii de conserve mai inainte de orice, lipsa de
cAidurn, disprctul vMit fata de celaJaJt, toate aceste operatii fac
parte din materialul clasic de hipnozA de muzic-hall: repet. nu
cstc nici o difercntA intre Billy Graham Grand Robert.
Grand Robert tcnnioa .. tratamentul" publicului
cu o selectie spcciaJa, alcgtodu-i $i urcindu-i pe scena in juruJ
sAu pe cei desemnati de hipnozA, incredin(ind unor privilegiati
sarcina de a manifesta o adonnire spectaculoasA, tot astfcl Billy
Graham incunuoeazl Mesajul cu o segregatie materiaJA a
ceJor Chcmati: ncofitii care. tn acea seam, Ia VelodromuJ de
lama, intre reclamcle pentru Super Dissolution Coniacul
Polignac, .J-au primit pe Christos" sub ac{iunca mcsajului
Magic, sint indreptati cAtre o saJA separata dacA sint de limb!
cnglezA, chiar catre o criptA mai tainicA: n-arc importao{A
ce se pctrecc acolo, inscrierea pe liste de conversiunc, ooi
predici, discutii spirituale cu ,,sfetnicii" sao chete ca sA adune
bani, noul episod este urogatul fonnaJ aJ Initierii.
Toate accstca ne privesc foarte direct: in primul rind
.. succesul" lui Billy Graham fragilitatea mentaJA a
MTTOLOG/1 127
nucn burghezii franceze. clasa de wxle. dupa cit se pare, s-a
recrotat tndeo ebi publicul accstor rcccptivitatea acestui
public Ia fonnc de gindire oelogice hipnotice sugereazA cA
erislA in acest grup social ceea ce -ar putea numi o situatie
de aventurA: o parte din mica burghezic franccza. nu mai este
oici mAcae protcjalA de vestitul ei , bun simt", forma agrcsivA
a de clasa. nu este tot Billy Graham ecbipa
tui au stAruit mult in citeva rinduri asupra scopului acestei
campanii: , trezirea" Frantei (.,Am d1 Dumnezeu a sAvfr$it
faptc mari In America; o tre7Jre Ia Pari.s ar avea o in.rfurirc
imensA asupra fntregii Jumi .. , - .,Dorinca noastril este ca Ia Paris
sA se petreadl ccva cc ar putca avca unnm asupra intrcgii
Jumi .'). fn mod foartc evident, optica cste simil am cu cea a
lui Eisenhower din declaratiiJe lui despre ateismul fraocczilor.
Franta se desemneazA lumii prin rationalismul ei, prin indife-
renta fa{A de credinta. lipsa de orice religie a intelectualilor
ei (lema comuoA Americii Vaticanului; tema de altfel supraa-
precialA): Franta Lrebuie tre-tjta din acest vis un"t. ,Convertirea"
Parisului ar avca evident valoarca unui cxcmplu mondiaJ:
Atcismul mpus de ReHgic, cbiar in vizuina lui.
De fapt. lucrul se este vorba de o tema poHtica:
ateistnul Frantei nu intereseazA America decit fiindcA, pentru
ea, el este chipul premergAtor comunismului. , Trezirea'' Frantei
din atei m tnseamna. Lrezirea din fascina{ia comunislA. Campa-
nia lui Billy Graham n-a fost dccit un cpisod McCarthyste.
MITOLOGll 129
cASAtoria lui de aceca i-ar fi ucis. un
de ceea ce Justitia o_
a,sasinului stnt. lntr-o anumttA sttuat.Je, tmghcnton: c1 11 uc1de
Procesul Dupriez
Procesul lui Gerard Dupriez (care ucis tatAl mama
flrn a se mobilul) aralA foarte bine contradictiile
grosolane in care se noastr!: se
prin inaintarea incgalA a istorici: de o suUl cmct7.CCt m-
coace ideea dcspre om s-a schimbat mult, au apa.rut not
de psihologicli,lnsli aceaslA tnaintarc partial! a Istoriei
n-a dctcrm.inat pinA acum nici o schimbare In sistcmul de
justificari penale, deoarece o a
Statului, iar Statul nostru nu schimbat stApmu de cmd a
fost promulgat codul penal. . .
Accasta inseamnli cA vina este constrwtA mat departc de
dupa normclc psihologici clasice: faptul nu cxi lA decil
ca clement al unci lincarc, crima arc ncvoic, ca
sA existe, de o cauzA sau de un scop; ea trebuie sA fie
altfel picrde esenta. nu poate ti recunoscutA. Pentru a putea
numi gcstul lui Gerard Dupriez. trebuia sA i se o
origine; tot procesul s-a apucat sA caote o cauzA, oncil
de apArarii nu-i mai rnmlnca. paradoxal , decil sa ceari
pentru aceastA crima un fel de stare absolutA. lipsitA de orice
calificativ. sA facA din ea o crimiJ M nwne.
Acuzarea gAsisc un mobil - dezmintit ulterior de spuselc
martorilor: lui Gerard Dupricz s-ar fi impotrivit Ia
ca A indepArtezc picdica. $i chiar dacA-i ucide Ia minic, minia
ceasta estc o stare rational! de vreme ce serve$te direct
:a ceva (ceca ce tnscamna ca. pentru justitie. faptele psihologice
nu sint dcocamdata compensatorii. ou tin de o psihanaliza ci,
liind mtotdeauna utilitare. ele \in de o economic).
Este deci de ajuns ca gestul sA fie util la modul abslract
pcnuu ca asasinul sA primcascA un numc. Acuzarca nu
refuzul consim\Amintului Ia cAsatorie c:lecil ca motor al unet
stAri cvasidemente, minia: n-are important! cA. rational (aceta$1
rationalitate care. o clipA mai devreme. intemeia crima). uciga-
$ul nu poate spera de Ia actul Au nici un bencliciu (cAslitoria
este cu certitudine distrusA mai cunnd prin asasinarca
decil prin tmpotrivirea lor. deoarece Gerard Dupricz n-a flicut
nimic pentru ascunde crima): aici nc multumim cu o cauza-
litate important cste ca minia lui Dupricz sa fie moti-
vatA Ia nivelul originii ci , nu Ia eel al cfectului; se presupune
ca arc o men tali tate suficient de logjcA pentru a cooce-
pe utilitatea abstraclA a crimei sale, nu consecintele ei reale.
Cu alte cuvinte, este de ajuns ca dementa sA aibA o origine
rezonabiJIJ pentru a o putea numi crimA. Am aratat. in lcgAturn
cu procesul Dominici. calitatea ratiunii pcnalc: ca cste de ordin
.. psihologic" datoritA acCl tui fapt, chiar ,.litcmr".
Psihlatrii nu au admis ca o crima inexplicabilA piar-
IU, din aceastA pricina. caractcrul de crima, i-au IAsat acuzatului
intreaga rcsponsabilitate, pa.rind astfcl , Ia prima vcdcrc. cA se
opun justificArilor pcnale pcntru ci , lipsa cauz.ali-
!Atii ou inscamnA ca asasinatul nu sc crimA. Paradoxal.
se ajunge la situatia ca, de data accasta, psihiatria cste cca care
sustme ideea de control absolut de sine lasa criminalului

130 ROLAND BARTHES
culpabilitatca, chiar pinA dincolo de granitele ra{iunii. Justitia
(acuzarea) intemeiazA crima pc cauzA, lasmd astfel o posibilitatc
pentru dcmcnta; ps:ihiatria. eel putin cea oficiala, pare ca. vrca
&A IArgeasca oricit. de ncbunici , ca nu punc nici f
un pret pe detemunarc vechea categoric teologica
a libcrului arbitru: in procesul Dupriez. ea joacA rolul Bisericii
carc-i dA pe mma laicilor pc acuzatii socoti{i de ea
nu-i poatc include in nici una din ,catego-
riile sale; ba ch1ar crccaz.A, in acest scop. o categoric privativa
pur nominal!: pcrvcrsiunca. Astfel. fata de o Justitie ce
nascut in vrcmurile burgheze, dresata deci pentru a rationaliza
lumea prin reactie impotriva arbitrariului divin sau monarhic
$i IAsind sA se vada 1nca sub fo.rrnA de uuna anacronicA
progresist pe care J-a putut juca. Psihiatria oficiaJA preia ideea
1
foarte veche a unci pcrvcrsiuni rcsponsabiJc, a cArci condam-
nare nu trcbuie sA aiba nimic de a face cu vrco incercarc de
Dcparte de a incerca sA-$i mareascA domeniol, psibi-
atna legaJa dA pe mllnile cAIAului dementi de care Justitia. mai
rationala, timorata, nu ar vrea dedl a scape.
Acestea sint citeva din contradic\iilc proccsului Dupricz:
intre Justitic aparare; intrc psihiatric $i Justitie; intre apAr-m
$i psihiatric. Chiar to sinul ficcArcia din accstc putcri mai slot
$i alte cootradictii: am vazut ca. Justitia, disociind ira{iooaJ cauza
de scop. ajunge sa scuze o crima pe roa.sura moostruozita(ii
ei: psihiatria lcgaJA renuntcl in mod voit Ia propriul ei obicct
$i-1 trimitc pc asasio Ia cAJau, chiar in momentul cind $tiintcle
psihologice int:roduc in obicctul lor o parte tot mai mare din
om; iar apArarea ezita intre reveodicarea unei psihiatrii
avansate, care J-ar recupera pe fiecare criminal ca pc un dement.
$i ipoteza despre o ,putere" magicA ce ar fi pus stapinirc pe
Dupricz, intocmai ca in vrcmurile cele mai buoe ale vrajitoriei
(Ptedoaria macstrului Maurice .

Fotografii-$oc
Genevieve Serreau, in cartea sa despre Brecht, amintea
de fotografia aceea din Matcb. uncle se vede o sccna cu execu-
tarea unor din Guatemala; ea nota pc drept cuvint
cA fotografia nu este cumplita in sine $i ca. oroarea vine de
Ia faptul ca noi o privim din cadrul libertatii noastre; o expozitie
de in galeria de Ia Orsay, dintre care foarte
putine sAne $0Chcze. a confinnat, paradoxaJ, observapa
fkuta de Genevieve Ser:reau: nu este destul ca fotograful sA
nc semnifice ceva ca fijnd cumplit pcntru ca noi sA simtim
acest ceva ca atare.
Cele mai multe din fotografiilc aduoatc aici ca sA ne
nu au nici un cfect asupra noastrn, iotrucit fotograful
ni s-a substituit prca mull atunci ctnd $i-a format subiectul:
aproapc intoldeauna cJ a SUfX8COOSlruit grozavia pe care oe><>
propunc, adAugi'nd faptului, prin contrastc sau prin apropieri,
limbajul inten\ional aJ ororii: unul dintre ci, de pildA, pune aJli-
turi o multime de soldati un cimp de capete de morti; un
altul ne prezinta uo militar tinAr privind uo scbelet; un aJtul,
in surprinde o coloana de condamnati sau de prizooieri
in momeotul ctnd intilnC$te o turmA de oi. insA nici una din
aceste fotografii, prea elaborate. nu ne mi$CA. fn lor, de
llecare data, sin tern deposcdati de judccata cineva a
132
ROLAND BARTHES
fremAtat in locul nostru, a gindit in locul nostru. a judecat ill
locul fotograful nu ne-a IAsat nimic - doar drcptul de
a constrn\1 mtelecrual: numai un interes tebn.ic ne leagA de
ac:ste imagjni; incArcate de supraindica\ii de clitrc artist, pcntru
no1 cle nu au nici o istoric, noi nu mai putem invcnta propria f
noastra rcceptarc a acestei hranc sintetice, perfect asimilata de
creatoruJ ci.
Alti fotograli. neputindu-ne au vrut sAne surprin<U
insA croarea principiu este dat de
osteneala A pnnda, cu mare iscusiotA tehnicA, momentul eel
mai rar al unei punctoJ ci extrem, plutirea uoui jucator
de fotbal. sliritura unci sportive sau levitatia obiecteJor intr-o
cu .s'a:ti. Dar de data aceasta pectacolul, direct
dm elemcnte potrivitc lntre clc, r.lmine prca construit;
momentului unic pare gratuitA, prea intentional!,
dmtr-o de limbaj care incurca, iar acc.c;tc imagini
nu au mc1 un efcct asupra l'lOaStr'a; intcmml pe a.ratAm
pentru cle nu timpul unci lecturi in tantancc: aceasta
nu arc rclsunet, nu. tulburn, reccptarca noastra se inchide prca
repede asupra unu1 semn pur: lizibiJitatea dcsavlf$itA a scenci
ci in ne de rcceptarca profund! a imagi:
nn m ceca ce are ca scandalos; redusa. Ia starca de wnbaj pur,
fotografia nu ne dezorganizccv.a.
Au pictori care au avut de rezolvat aceea.si problemA
a punctulw cxtrem, a apogcului dar ci au izbutit mult
bine. Pictorii Impcriului, de exemplu. avind de rcprodus
{cal ce se cabreaza, Napoleon lntinzind bra{Ul pe
de .. luptA etc.) au IAsat scmnul amplificat a1
mstabiliiA(jJ, ceca ce am putea nurni numen. incremcnirca
a. unei po7.c impo ibil de instal at in timp; accastA
maJorare imobilA a imperceptibilului - ce va fi nurnita mai
U'rziu, in cincmatogralic, fotogenie - este locul undc incepe
MITOWGII 133
a.rta Aspectul scandalos al cailor cabrati ram mAsurn, aJ
accluia intepenit intr-un gcst irnposibil, indArlitnicia
cc s-ar putea nurni $i retoric:A. adaugA Ia lecrura sem-
nuJui un fcl de tulbur'Atoare. ee-l ducc pc cititorul
unaginii Ia o uluirc mai curind vizualA dccit iotelcctuaiA, tocmai
fiind<:A cl o fixcaza Ia suprafata spectacoJului, Ia rezisten\3 sa
optic!. nu numaidecit Ia cmnificatia sa.
Ccle mai multe din fotografiile-$OC ce ni -au a.ratat slot
false. tocmai fiindca au ales o stare rntcrmcdia.ra intrc faptul
literal faptul majorat: prea intentionalc ca sa .fie fotografie
$i prca cxacte ca sa fie pictura, elc ratcaza atil scandalul literei
cit adev!ruJ artei: s-a dorit a sc facA din ele semne pure,
f1lfli a sc admitc sA li se acorde accstor semne mAcar ambigu-
itatca, intirzicrca unci consistcntc. Este ca siogurele
fotografii din cxPQzitie (aJ carci priocipiu estc foartc laudabiJ)
sa lie tocmai fotograJiilc de ageotie. unde faptul surprins izbuc-
in indarAtnicia lui, in literalitatea, in evidenta naturii
lui obruzc. din Guatemala. ufcrin{a logodnicci lui
Aduan Malki, sirianul asasinat, bastooul ridicat de poli\ist, ima-
gioile acestea imprcsiooeazA dcoarcce in primul moment ele
par sWine, aproape infcrioare legendei care le inso-
sint vizual dimiouate, dcposedate de acel numen pe care
pictorii de compozi\ii 1-ar fi ad.Augat pe bun!
drcptate, de vreme ce era vorba de picturn). LipsitA de cintecul
explicatia sa, naturalctca acestor imagini obliga spectatorul
Ia o serie de int:rebari violcnte. ilimpinge pc calea unei judecA\i
pe care 0 elaboreaza. cl ram sa lie stingherit de
dcmiurgicA a fotografului. Este vorba aici de acea catharsis
critica, ccrutA de Brecht. nu, cum sc intimpiA In ca7.ul picturii
cu subiect, de o purificarc cmotivA: regAsim poatc aici cele
doua categorii, epicul $i tragicul. Fotografia litcraiA este o intr<r
ducere in scandaJuJ groazei, nu In groaza.
Doua mituri ale teatrului tinar
DacA judccllm dupA un recent Concurs al Trupelor Tinere,
teatrul cu furie miturile celui vcchl (incit nu
se mai $tie foarte bine care cstc dcosebirea dintre ele). Se $lie
de pildA cA, i'n tcatrul burghez, actorul, .,devorat" de personaj,
trebuie sA parA cuprins de un adevarat incendiu de pasiunc.
Trebuie sA ,,fiarbA" cu orice pre(, adicA sA ard! totodarA sa
se reverse; ceca ce ex plicA fonnele omede ale acestei combustii.
Intr-o pies! noua (care a primit un Prcmlu), cei doi partencri
masculini au vArsat lichide de tot felul, lacrimi, sudoare $i
saliva. Aveai imprcsia cA asi$ti Ia un efort liziologic insp4imin-
rAtor, o ruucirc mon truoa.sA a tesoturilor interne, ca $i cum
pasiunca ar li un burete mare imbibat cu apa. $i stors de mioa
implacabil! a d.ramarurgului . Este lesne de intelcs intcntia
accstei furtuni viscerale: transformarea ,.psibologiei'' intr-un
fenomen cantirativ, silirea nsului $i a durerii sa ia forme metticc
simple, in fel incit pasiunea sa devin! $i ea o marfa ca
cclelaltc, un obiect de comer{, inserat intr-un sisrcm numeric I
de schimb: cu dau teatrului banii mci $i cer in scbimbul lor
o pasiunc foarte vizibiJa, aproapc numArabila; iar dacA actorul
i$i d! pe deptin masura, dac! $tie sA-$i faca trupul sa lucreze
in fata mea BrA sA lri$ClC, daca eu nu rna pot indoi de osteneala
pc care $i-o d:i, atunci voi decreta ca actorul cste excelent.
ii voi mArturisi bucuria de a-mi fi plasat banii intr-un talent
MJTOLOGJI 135
care nu-l ascundc ci, dimpotriva. mi-l red! sub
de tacrirni $i de sudori adeva.rate. Marele avantaJ a1 combustJe
este de ordin economic: bani:i mci de spectator au in
un randamenl controlabil .
Combustia actorolui sc bi nelnteles, cu justi-
ficari spiritualiste: actorul e dAruiC$Le dcmonului teatrului, se
se liSA mincat din de.catrc pcrsonaj;
zitatea lui. dAruirea trupulw Au Arte1. munca sa fizic! sml
vrednice de mila, de admiratie; i sc tine ocotcala acestei trudc
musculare, cind, vlAguit. golit de toata seva, vine Ia
sa sc incline in fata publicului, este aplaudat ca un campion
Ja abstinenta sau Ia haltere, i se propune discret A sc due!
sa manince, . A-$i refacA sub tan{a intern!, sa inlocuiascA toata
apa ce i-a slujit Ia masurarea pasiunii pe care i-am cUJ'TlfWal-o
noi. Nu crcd ca vrcun public burghez a reziste Ia un ,,sacri-
ficiu" atJ"'t de evident, crcd ca un artist care sa piing!
sau sa transpire pe seen! cste intotdeauna sigur de succcs: evi-
dcnta muncii sale scute&te de altA judecarA.
0 altA parte nefericita din m0$tenirea ll\sata de tcatrul
burghe-1.: rnitul gasclnitei. Regizori inccrcati se fa.lcsc cu accasta.
Jucind Locandiera, o trup:i tinArn coboarclla fiecarc act mobila
din tavan. Nu s-a mai pomenit, evident, $i toata lumea exclamA
uluita vvind scomcala aceasta: nenorocirca este cA nu sluje!itc
Ia nimic, g!sclnita fiind dictat.a in mod v!dit de o imaginatie
aOata Ia strimtoarc care vrca cu orice pret ccva nou; intrucit
astazi au fost cpuizate toatc procedccle artiliciale de insralare
a dccorului , intrucit moderni mul avangarda nc-au saturat
de schimbarea in vazultururor. cind vine un servitor - cutczantA
suprema - sA 3.$CZe trei scaunc $i un fotoliu sub nasul specta10rilor,
s-a recurs Ia ultimul libcr: ravanul. Procedeul este gratuit,
este formalism pur, dar lucrul n-are important!: pcnlnl publicul
burghcz, regia este intotdeauna o tebnic! a gaselnitci, $i unii
136 ROLAND BARTHES
,anirnatori" sint foarte ingaduitori fatA de accste exigente: se
muJtumcsc sA inventeze. Sub accst aspect. tcatrul nostru sc
bazeazA tot pc Jegea durn a schimbuJui: este necesar suficient '
ca munca rcgizorului A fie vizibiJa ca fiecare pectatOr sa
poata controla randamenrul biletului Au: de aici dccurge o artA
ce tine seama de ceca ce este mai urgent sc manifcsta lnaintc
de orice ca o erie discontinwl- dcci numArabila -de retl$itc
fonnale.
Yntocmai combustiei actorului , ,gAselnita" are justifi-
carea ei dezinteresata: se caota sa i se dea cautiunea unui ,,stil":
coborirca mobilei din tavan va fi prczentata ca o operatiune
dezinvoltA. care sA se armoni7zze cu acel climat de irevercnta
zglobie atriboita prin traditie commcdiei dell'arte. StiluJ cste,
intotdeauna un alibi, mcnit sa <X.'Oleasca motivatille pro-
fundc ale piesei: ci'nd unci comcdii de Goldoni i sc dA on stil
pur , italian" (arlcchinadc, mima, cuJori tipAtoare,
reverente exagerate retoricA a agililAtii) inseamnA cA sc scapA
ieftin de continutul social sao istoric aJ operci, ca se dezamor-
seazA subvcrsiunca a raporturilor civice, intr-un cuvlnt,
cA se rnistiftca.
Nu se va spune niciodata desruJ despre rnuJ f'Acut de ,,stiJ"
pc scencle noastre burgheze. StiluJ scuza totul, scule$te de oricc
mai ales de gtndirca istoricA; cl il inchide pe spectator in
servitutca unui pur fonnalism, in 3.$a fel tncit revolutiile de
,,stil" sA nu mai fie dccit formale: regizorul de avangardA va
fi eel care va cUteza sa inlocuiascA un til cu un altul (fld
sA mai reia vreodata contactul cu fondul real aJ piesei), sa
eonvertcascA, cum a f'Acut Barrault in Orestia, academismuJ
tragic in petreccre de negri. Dar Jucrul cste flirn importantA
nu se nimic dacA un til cste inlocuit cu un altul:
Eschilc autor bantu nu estc mai putin fals dccit Eschile autor
burghez. Yn arta teatrului, stilul cste o tehnicA de evaziune.
Turul Frantei ca epopee
Exista o onomastica a Turului Frantei suficienta pcnnu
a nc spune cA Turul Frantei este o marc cpopcc. Numclc alerga-
torilor par sa viDA, cele mai multe. dintr-o vtrstA etnicA foarte
vecbe, dintr-o vrerne ci'nd rasa rnzbAtea printr-un rnic numAr
de foncme exemplare (Brankart le Franc. Bobet lc Francicn,
Robie Je Celte, Rui z J'lbCrc, Darrigade le Gascon). Pc dcasupra,
numeJe accstca revin neincetat; clc alc.Aroiesc, in hazardu.J
al probei, puncte ftxc, al cAror scop este sA agate o
durata cpisodicA, tumultuoac;A, de esentele stabile ale marilor
caractcrc, ca $i cum omul ar fi mai tnainte de toale un nume
ce pune stapinire pe cvenimente: Brankart. Gerniniani, Lauredi,
Aotonin RoUand, patronimele acestea i'nt cititc ca semnele
algebrice ale valorii, ale loialita\ii, ale trAdArii sau ale stoicis-
mului. tn mAsura to care Numclc alcrgAtorului este hrani
totodata clipsA, el constituie figura principalA a unui adevArat
limbaj poetic, oferind sprc lccUJra o lume unde descrierca cste
in cele din urma de prisos. AccastA concretiune leota a virtuplor
alergAtorului in substanta sonorA a numelui sAu de
altfel, prin a absorbi tot limbajuJ adjcctiv: Ia inceputul gloriei
lor, alergAtorii poartA citeva epitete de naturA. Mai tirziu, nu
mai esre ncvoic de 3,$a ceva. Se spure: clcgantul Coletto sau Van
Dongen Je Batave; pentru Louisoo Bobet, nu se mai spune nimic.
138 ROLAND BARTHES
tn realitate. intrarea in onlinuJ epic se face prin diminua.
rca numclui: Bobct devine Louison. Laurcdi , NeUo, iar Raphael
Geminiani, erou de vreme ce el este bun I
valoros, este numit cind Ralph. cind Gem. Numele acestea sint
un pic tandre un pic servile; ele explica. intr-o singura
silabA, valoarca supraomcncasd o intimitate foarte omeneas-
cA, de care jumaJistul sc apropie cu fammaritate, cam cum se
apropiau poe(ii Iatini de cea a Cezarului sau a lui Mccena.
tn diminutivuJ alergAtorului ciclist existA un amestec de scrvili-
tate, prcrogativA care face ca poporul sa. devina
on privitor indiscrct al zcilor.
Diminuat, Numclc devine cu adcvArat public; el permitc
ca intimitatea alergAtoruJui sll fie pusa pc prosceniuJ croilor.
Oci, adevAratul Joe epic nu estc lupta, ci cortuJ, pragul public
unde rAzboinicuJ elaboreaza intcntillc. de unde Jansea1.A inju-
rii, provocllri confidente. TuruJ Frantei foartc binc
accastA glorie a unei fal e vieti private. unde afronruJ imbmti-
sint formcle majorate ale relatiei umane: in timpul unei
partide de vi'natoarc in Brctagnc, Bobet. generos. i-a intins, in
vAzul tuturor, miha lui Laurcdi, care, tot in vazuJ tuturoc, i-a
refuzat-o. Acestor ccrturi homcricc Ji sc opun elogiile pe care
cei mari Je adrescaza unii altora pc dcasupra multimii . Bobet
ii pune lui Koblet: ,.te regret... i accst cuvint este de ajuns
ca sA dcscmnczc universuJ epic unde du$manul nu exist! decit
pe masura stimei ce i se poartA. Faptul sc explicll prin aceea
cA. in TuruJ Frantci. int numeroase unne de infeudarc, statutul I
aceta care. ca sa. spuncm crea Jegaruri camale iotrc oarncni.
1
to TuruJ Frantei , lumea c Arutll mult. Marcel Bidot. dircctorul
tehnic at echipci Frantei. it sArutA pe Gem dupA o victorie.
Antonio Rolland dcpune un sArul fierbintc pc gura suprA
a Gerniniani . lmbrlltisarea este aici exprcsia unci eufo-
rii mllrcte incercatll in fata inchidcrii i a perfectiunii lumii
MJTOLOGll 139
eroicc. Trebuie dimpotrivA sA te ferC$ti sA asociezi accstei bucu-
rii IIA\C$ti scntimentele de gregaritate ce apar intre membrii
unei echipe; senti mentcle acestea sint mult prca tulburi. De fapt,
petfectiunca in relatiile publice nu cstc posibilcl decit iotre cei
marl: de indatA ce . .slugile" intrA in seen!, epopeea se degra-
dea7A devine roman.
Gcografia TuruJui cstc $i ea supusA. pe de-a-ntreguJ, cerin-
telor epice ale probci. Elementele $i terenuriJe sint personificatc,
dcoarcce cu elc c mascara omul ca in orice epopee, cstc
important ca lupta sa opunA masuri egale: omul este
naturalizat, Natura umanizata. Dealurilc , int rcle. rcdusc Ia
,.procentajc" ioc1Arc1tnice sau mortale, iar ctapclc, care, to Tur,
au fiecare unitatea unui capitol de roman (este vorba, intr-adevlk,
de o duratA epicll, de o adunare de crize absolute, nu de dezvol-
tarca dialecticA a unui singur conflict, ca in durata tragic1),
etapele sint in primul rind persoanc fuJcc, du$mani succesivi.
individualizati de acest amcstcc de morfologie $i de moral!
care Natura cpicA. Etapa este oepieptAnatA, lipicioasa.,
ihvllpAjatA, zburlitA etc., nurnai adjective ce apartin unui ordin
existential aJ caJiflcArii, vi1..ind sA iodice cA alerglltoruJ se infrun-
tll, nu cu o greutate natural a. ci cu o adevarata temA de
o temll substantial!\, unde isi angajeazA ati'l percep\ia cit
judccata.
AJcrgAtorul gl!.se$tc in NaturA un mediu animal cu care
intJ"Ctine schimburi de outritie supunere. 0 etapA maritimA
(Le Havrc-Dicppe) va fi ,.iodalll". va aducc cursci energie
culoarc; o alta (Nordul), alc1tuitA din drumuri pavate cu piatrA,
va fi o bran! opacA colturoasa.: ca va fi literalmente ,.greu
de inghitit"; o alta preistoric1, il
va impotmoli pc aJcrgAtor. Toatc pun o problema de asimilare,
loate sint rcdusc de catre o de-a dreptuJ poetic! Ia
substanta lor profunda in fata (iecAreia dintre ele, alergAtorul
140
ROLAND BARTHES
cauta, confuz. sa sc defineasca drept un om total ce se mfrunu
cu o NaturA-substantA nu doac cu o Narurn-obiect. Ceca cc
interesea1..A sittt mi$cAriJe de apropiere de substant.a.:
alcrgAtoruJ cste intotdcauna rcprezentat in stare de imersiune
no in stare de curs!: cl plonjcaza sprc
traverseazA. zboarA, adem, lcgAtura lui cu soluJ i1
adesea in in apocalipsa plonjeu asupra
lui Monte-Carlo, focul de Ia Esterel).
Etapa care sufern personificarea cea mai putcrnica este
cca de pc muntele Ventoux. Marile defiJeuri, in Alpi sau in
Pirinei , oricit de grele ar fi , rnmin locuri de treccre
sint simtite ca ni$te obiccte prin care se trece; defileuJ
gaura, el accede cu greutate Ia pcrsoana: Ventoux are plenitu-
dinea muntelui , este un zeu at RAului. cAruia l:rebuic sA i se
aduca jertfc. AdevArat Moloch, despot al el ou-i iarta
niciodatA pe cei slabi, cere un ncdrept tribut de suferinte. Din
punct de vedere fizic, Ventoux este in pAimintAtor: (atins
de seboree uscat:A, spune L '&/uipc), c.'\te insU$i duhul UscA-
ciunii; clima lui absolutA (estc in muJt mai mare mAsura o esen(A
de climA decit un spatiu geografic) face din el un teren bleste-
mat, un Joe de tncercare pentru erou, un fel de infem superior
unde ciclistuJ i$i va defini adevArul mlntuirii sate: i1 va birui
pe balaur, fie cu ajutoruJ unui zeu (Gaul , prietcnul lui Phoebus) ,
fie prin pur prometeism, opunmdu-i acestui zeu a1 RauJui un
demon $i mai s!lbatic (Bobct, Salalla aJ bicicJCleJ).
TuruJ dispune 8$adar de o adevAratA geografie homcrica.
Ca $i in Odiseea, cursa este un drum cu incerc!ri $i explorare
totaJA a limitelor terestre. Ulisc ajunscse tn mai multe rioduri
Ja portile pArntntuJui. TuruJ atingc $i el in unele aspecte lumea
neomencasca: pe Ventoux, ni sc spune, am pArAsit plancta
PAmint. acolo ne invecinAm cu 8$tri nccunoscut,i. Prin geografta
sa, TuruJ este deci inregistrarea enciclopcdicA a spatiilor umane;
MJTOLOGII 141
dacA am rclua o anumitA schema a l toriei, TuruJ ar repre-
zcnta aici acel moment ambiguu, unde omuJ personificA puter-
nic Natura ca s-o invinuiascli mai u or sa se clibcrczc
mai bine de ea.
Adcziunea aJergAtoruJui Ia aceastA Natura antropomorft
nu se poate, bincinlcles, implini decil pc cAi scmireale. Turul
practic! o energetic! a MintiJor. Puterea de care
dispone omuJ pentru a infrunta PamintuJ-Om poate lua douA
aspcctc: forma, mai mult . tare decit elan, cchilibru privilegiat
intre calitatea m0$Chilor. asculimea inteligcntei vointa carac-
tcrului, aceJ jump. adevllrat intlux electric. care-i cuprinde
din ciod ih cind pe alergatori illC.lrngiti de zei, tocindu-i
sA ispravi Accst jump implicA
o ordinc supranaturala in care omuJ dacA un zeu 11
ajutA: mama lui Brankart s-a dus la catcdrala din Chartres ca
A-1 cearn Fecioarei pentru fiuJ sAu, iar Charly GauJ. bcncficiar
notoriu al gra\iei divine, cstc un speciaJist in jump; el i$i pri-
mC$te electricitatea de Ia o lcgiitura intcrmitcntA cu zeH; uneori
1.eii se pogoara in el $i atunci ne minuneaza; alteori 7.cii i1
pArasesc,jump-uJ secAtuiC$tC, Cbarly nu mai este bun de nimic.
Exist! o cumplitA parodic a jump-uJui. dopajul: doparea
alcrgAtoruJui este o crimA, un acriJcgiu Ja fel de mare ca atunci
cind vrei sA-l imiti pe Dumnczcu: inseamna sA-i fori lui Dumne-
zcu privilcgiul scinteii. De attfel, in accst caz. Dumnczcu
sA sc razbune: bietuJ Mallejac bine acest lucru, deoarece
un dopaj provocator 1-a dus ptna. in pragul oebunici (pedeapsa
pentru bO(ii de foe) . Bobet , dimpotriva, rece, rdlional , nu
cc este jump-ul: ene o fire putcmicA, el face ingur treaba;
pcciaJist at fonnci, Bobet este un crou cu adev!rat uman, care
nu datoreaz.A njmic supranaturii i$i intemeiazA victoriile pe
calitAti pur terestrc, sporite datoritA sanqiunii umaniste prin
excclen{A: vointa. GauJe i1 intrupcazA pe eel Arbit:rar, pe eel
142 ROLAND BARTHES
Divin, pc eel Minunat, compliciatca cu zeii; Bobct
il intrupeaza pe eel Just, pe eel omcno Bobet neaga zcii, Bobet
iluslrea2A o moraJa a omului ingur. GauJ cste un arbangbel,
Bobet estc prometeic. estc un Sisif care va sA lase piat.rct
sA cadA asupra zei care 1-au osindit sa nu fie, cu
fllAretie, decit un om.
Dinamica Turului se prczinta, bineintcJcs, ca o baiAlie,
insa cum infruntarea estc speciala, batalia aceasta nu cstc dra-
matica dccit prin decoruJ prin mllf$Urile ei, no, Ia drept
vorbind, prin ci. Turul poatc, dcsigur, fi comparat cu
o armata moderna, dclinita prin importanta matcrialului sau
numa.ruJ de scrvanti; cpisoade ucigatoare, transe natio-
nale (Franta imprcsurata de corridorii senioruJui Binda, dircc-
toruJ Squadra), $i eroul infrunta proba ullr-o stare
impcriala, asemanatoare calmului allui Napoleon creat
de Hugo (,,Gem plonjeazA, cu privirea seainll, ih primejdioasa
pantA ce duce Ia Monte Carlo'). Cu toate acestca, actul conflic-
tului raminc greu de priccput nu se lasa instalat intr-o durata.
De fapt. dinamica Turului nu decit patru rni.$cAri: a
conduce, a urmari, a se desprinde. a se A conduce
estc actul eel mai grcu, dar $i eel mai inutil; a conduce inseamna
intotdeauna a se jertfi; estc un eroism pur, menit sA puna in
evidcnta un caractcr, in mull mai mare mAsura decit sa asigure
un rezuJtat; in Tur, bravura nu direct, este
rcdusA de tacticilc colective. A unnm. dimpotriva, este intot-
deauna o cam poltrona $i cam mincinoasa, tine de
un arivi m ce ou sc de onoare: urrnArirea excesiva,
provocatoare, face parte de-a dreptul din Rau ceJor ce
,,sug ro\ilc"). A sc dcsprinde estc un episod poetic menit sA
ilustreze o siogurlUate voluntarn, de altfel prea putffi eficacc,
deoarece aproape totdcauna prins din urma, glorioasa.
MITOLOGll 143
pe mAsura acclui soi de cinste inutita care o .(fuga
solitarA a spaniolului AJomar: rctragere. trufie, castiJhamsmuJ
eroului a Ia Montherlant). Prnb11$irca prefigurea.1.A abandooul,
este tototdeauna cumplita, intristeazA ca un dezastru natl.U'al:
pe muntcly Vcntoux, uncle au luat un aspect ,hiroshi-
matic". Aceste patru mi cAri siot bincin,eles dramati7..ate, tur-
nate in vocabularul emfatic al crizei; adcsca, una dintre etc,
reprezentativa. da oumele ctapci , cum sc dA titlul capitolului
unui roman (fitlu: Pedala tumult:uoasA a lui Kubler). Aici, rolul
limbajului cste imcns, el dA evenimentului, de ncperceput
cit este necontenit diJ.olvat intr-o durata, acea cp1ca
prin care poatc A fie solidilicat.
TuruJ arc o moraJa ambigua: imperative sc
amesteca ncincetat cu chemarile brutale ale spiritolui de
Estc o moraJA care ou sau nu vrea sA alcaga intre lauda
devotamentului ncccsitatile empirismuJui. Sacriliciul unui
aJcrgMor peotru succesul echipei sale, fie ell vine de la eJ
fie ca estc impus de un arbitru (clircctoruJ tehnic). cste intot-
deauna exaltat, dar, intotdeauna, discutat. SacrificiuJ este
mare, oobil , el o plcoitudine moraJA in exercitarea
I
sportului de cchipA, prin care sc justifica; insa tot el contrazice
o alta valoare oecesarn legendei complete a TuruJui: rcalismul.
in ThruJ Franrei nu sc umb/3 cu scncimente, iata legea care
atJ')A intercsuJ pentru spcctacol . Faptul se explica prio aceea
ca. aici, rnoraJa cavalcrcasca este ca riscul unci amena-
jari posibilc a destinului; TuruJ se cu de tot
cc ar putca pArea ell modifica dinainte hazardul pur, brutal,
al luptci. Jocurilc nu sfnr fkure, Turul este o infruntare de
caractere, el are nevoie de o moraJA a individului, de lupla
soli tam pentru viatA: incurcAtura prcocuparea este
sa asigurc Turului un viitor ncsigur: lumea a protestat, in tot
144 ROLAND BARTHES
timpul Turului din 1955, tmpotriva credintei generale cA Bobet
avca sa cu sigurantA. Ynsa Turul estc totodatA un spon,
el cere o moraJA a colectivi(Atii. AceastA contradic\.ie. de fapt l
obligA lcgcnda a discute mereu sA explice. sacri-
ftciul , sA readucA de fiecare datA in memorie morala generoasa
care il sustioe. Flind simtit ca o valoare sentimental!, sacrificiuJ
trebuie justificat intruna.
DirectoruJ tehnic joaca aici un rol eseotial: el asigura Jega-
tura intre scop $i mijloace. mtre pragmatism: el
este elementuJ dialectic ce intr-o singura realita-
tca mului $i necesitatea lui: Marcel Bidot este specialist tn
aceste situatii comeliene cind trebuie sA i se sacrifice, intr-o
cchipA, un alergAtor altuia, uneori cbiar, $i accasta este
$i mai tragic, un Crate fratelui sAu (Jean lui Louison Bobct).
De fapt, Bidot nu exist! dcclt ca imagine reaJa a unei necesitati
de ordin intelectuaJ $i care. datorita acestui fapt, intr-un univers
pasionaJ prin natura lui. are nevoie de o personilicare indepen-
dent! . Munca este bine divi71ltA: pentru fiecare grup de zccc
alerg!tori, este nevoie de un crcicr, aJ cArui rol nu este nicidc-
cum privilegiat, dcoarece ioteligenta tite in accst caz functio-
nalA, sarcina ci nefiind dccit aceea de a reprezenta publicului
natura strategic! a competi(iei: Marcel Bidot cste redus
Ia persoana unui anaJ ist meticulos. rolul sau cstc accla de 1
mcdita.
Uneori , alergatoruJ ia asupra lui sarcina cerebral!: accsta
este cazuJ lui Louison Bobct $i ceea ce face originalitatca ,,rolu-
Jui" sau. De obicei, puterca stratcgiccl a alergAtorilor este
ca nu arta cltorva fentc grosolane (Kubler joaca tcatrU
ca sA-$i adversarul). fn cazuJ lui Bobet, accastA iodivi-
ziune monstruoasa a rolurilor genereazA o popularitatc arnbiguA.
MTTOWGIJ 145
mult mai confuzA decit cea a unui Coppi sau a unui Koblet:
J3obet prea mull, este un ccytigA.tor. nu un jucALor.
Aceasta mediere a inteligentei intre pura moral! a sacri-
(Jciului dura lege a succesului traduce o ordine mental!
cornpozitA. utopica tolodatA reali tA, alcAtuitA din vestigiile
unei etici foarte vechi. feudaJe sau tragice, din ex.igente noi ,
caractcristicc lumii totale. to aceastA arnbiguitate
se afla semnificatia esen\.ial A a Turului: amestecarea avantA
a celor douA al ibiuri , eel idealist eel rcali t, inglkluie Jegeodei
sa acopcre foarte bine cu un val onorabil $i in timp
incitant dclcnninismele economice ale marii noastrc epopei.
YnsA, oricare ar fi ambiguitatea sacri:ficiului , el reintcgrcazA
in ccle din urma o ordioe a limpez:imjj in mAsura in care Jegenda
il readuce nemcctat Ia o purll dispozitie psihologicA. TuruJ este
salvat de Ia rnul libcrtatii de faptuJ cA. prin dcfmitie. el estc
Jumca escnrelor caracteriale. Am mai arl\tat curu aceste esente
sint datoritA unui nominalism suveran, care face din
numele alerg! torului depozituJ stabil al unci valori eteme
(Coletto. eleganta; Geminiani. corectitudinea; Lauredi. "'*IAciunea
etc.). TuruJ cscc un conf1ict nesigw- intrc esen{e sigure; natura,
moravwile, litcratura regulamcntele pun rind pc rind aceste
esente in legAturn unele cu altele: ca ni$te atomi, ele se ating,
sc agatA. se rcsping, $i din acest joe sc epopeea. Dau
ccva mai incolo un Iexie specific al alergatoriJor. eel putin acele
cuvinte care au dobindit o valoare semantic! sigura; putem avea
incrcdere in accastA tipologie, cste stabilA, avcm intr-adevAr de
a face cu esente. Se poate spune cA aici, ca $i in comedia clasicA,
$i in mod special in coll11lledia delJ'arte, dar dupA o cu totul
altA ordine de constructie (durata comica rAmine cea a unui
teatru aJ conflictuJui, in timp ce durata Turului este cea a poves-
tirii spectacolul se dintr-o zdruncinare a
\
146 ROLAND BARTHES
raporturilor umane: eseotclc sc ciocnesc uunind toate figurile
posibile.
Creel cA Turul este exempluJ eel mai bun ce s-a iotilnit I
vreodatA de mit total, adicA ambiguu; TuruJ cslc un mit de
expresie tot.odat! uo mit de pmicctarc, reali t utopic in
timp. Turul ii cxprimA elibereazA pe francezi cu
ajutoruJ unei unicc, io care imposturile traditionale
(psihologia escotclor, morala luptci, magismul elemeotelor
al foqelor, icrarhia supraoamcnilor a servitorilor) siot ames-
tecate cu forme de in teres pozitiv. cu imag:inea utopicA a unei
lurni cc cautA cu incApA,inare sA se reconcilieze prin spectacoluJ
de o limpe-.time total! al dintre om, oamcni Natura.
tn Tur, viciata estc baza, mobilurile economice, profituJ uJtim
al probci, generator de alibiuri ideologicc. Cu toatc acestca,
TuruJ cstc un rapt national fascinant. in m!sura in care epopeca
exprim! acel moment fragiJ aJ lstorici clnd omuJ. chiar ncih-
deminatic, arnAgit. cu ajutoruJ unor impure, prcvede
in fcluJ s!u. o adccvare perfect! intre cl. comunitate $i
univers.
LEXICUL ALERGATORILOR (1955)
BOBET (Jean). Copia lui Louison totodata negativul
lui; este marca victim! a TuruJui. ,.Ca frate". trebuie sA-$i
sacrifice total fratelui s!u mai mare propria sa persoanA. Acest
alcrgAtor, demoralizat intruna, uferA de o grav! infirmitatc:
Calitatca lui de intelectual cu diplomA (este profesor
de cnglczA poart.a ochclari enormi) tl impinge Ia o Juci-
MJTOLOGll 147
djtate distrugAtoarc: analizeazA suferin{a pierdc in intros-
avantajuJ unci muscuJaturi upcrioare celei a fratelui sa.u.
Este un complietlt. adicA un ghinionist.
BOBET (Louison). Bobct este un erou promctcic; arc un
rruounat temperament de luptAtor, un sens ascutit al organizArii,
este calcuJat. cu realism, sa. ci$tige. Partea lui rea
este un germcnc de cerebra)jtatc (are mai putina decit fratclc
s!u. de vreme ce nu arc deci't bacalaurcatuJ);
1
ea, orgoliul n1nit: este un bilios. in 1955, a trcbuit a facA
fatA unci singur.U!ti apasAtoare: lipsit de Kobler de Coppi,
ilit sa luptc cu fantomele lor, fml rivali adev!fa\i. putcrnic
soli tar. pentru cl toml era primejdia putind sA
aparA de pretutindeni (.,Mi-ar trebui un Fausto Coppi. un
Koblcc, cilci cste prea greu . A fjj singurol favorit ' ) . BobetismuJ
a consacrat un tip de aJcrgAtor foarte special. in care energia
cste dublata de o interioritatc analiticA si calculat!.
BRANKART. Simboli7.caz! tin!ra gencra\ic care se
ridica. A stiut A-i nclinisteasc:A pe cci mai virstnici ca el. AJcr-
gator minunat. ftre ofcn ivA ce intruna.
COLETTO. Ccl mai elegant alergator al Turului.
COPPI. ErouJ Pe bicicletA, arc toatc virtuti]e.
Fantom! de temut.
DARRIGADE. Cerbcr ingrar. dar folositor. Slujitor des-
toioic al Cauzei tricolorc, iar datorilA accsrui fapt, i c iartA
cA este un ,.suge-roti". uo tcmnicer neinduplccat.
DE GROOT. AJcrgator solitar, tacimrnitate batav!.
GAUL. Nou arhangbcl al muntelui. Efcb nepasa.tor,
heruvim subtircl, imberb, dclicat insolent, adolescent
genial , Rimbaud al Turului. Yo unele momentc, Gaul are uo
zcu in el; darurile lui supranaturale fac sA apcse asupra rivalilor
o misterioasA. Darul divin oferit lui Gaul este
\
148 ROLAND BARTHES
gratia, avinrul, plutirea (]ipsa misterioasA a efortului)
il pun in r'indul pasArilor. sau al avioanclor (se cu gratje
pc piscurile AJpilor pedalele sale sc invirtesc de parcA ar I
fi elice). tnsA uneori zeul il atunci privirea lui
devine ,ciudat de goalll". Ca oricc fiintA mitidi inzcstratA cu
puterea de a lnvinge aerul sau apa. Gaul, pe prunint, devine
greoi, neputincios; daru1 divin este o povarn (,.Nu sA alerg
decit Ia muntc. chiar acolo, numai wcind. La coborire,
sint stingaci, sau poace prca (1$0(').
GEMINIANl (7.i Ralph au Gem). cu corccti-
tudinea loiaUi cam oblU7ll a unui motor. Muntean cinstit,
dar flU-a scinteie. Defavorizat $i simpatic. VorbAret.
HASSENFORDER (1.is Hassen Magnificul sau Hassen
Corsarul). AlcrgAtor combativ suficient (,,De-aide Bobct, eu
am cite unul in fiecare picior"). Este rAzboinicul impatimit, can:
nu decit sa Jupte, niciodatA nu sc preface.
KOBLET. Ciclist seducator. poatc ingAdui torul,
chiar $i masoarc eforturile. Este un anti-Bobet, pentru
care el r.\rnine. chiar $i cind cste absent, o umbra de temut,
ca Coppi.
KUBLER (zis Ferdi. sau Vulturul din Acll.iwil). Ciolmos,
uscat $i capricios, Kubler este dintre cei cc se galvani-
zeazA. sAu estc tmcori suspecta1 a ar fi artificial (s-o fi
drogind?). Tragi-comcdiantA numai cind
it vede cincva). Ca elvetian de originc german!, Kubler are 1
dreptuJ datoria de a vorbi stricat corn vorbesc teutonii '
lui Balzac trainii Contesei de Segur (,Fctdi ghinionist. Gem
mcrcu fn pate/e lui Fcrdi. Fcrdi nu poate plcca').
LAUREDI. Este tradAtorul, blestematul TuruJui din 1955.
Situatia aceasta i-a pcrmi sa fie sadie pe fata: a vrut sA-i facA
rau lui Bobct transformindu-sc in lipitoare feroce in urma rotii
MJTOLOGll 149
acestuia. Silit sA abandoneze: sA fi fost o pcdcapsa? in oricc
caz, cu siguranta. un avcrtisment.
MOLINERIS. Omul ultimului kilomctru.
ROLLAND (Antonio). Blind, stoic. sociabil. AJcrgator
care $tie sA trag! din greu, cinstit in performantele sale.
Qrcgarius at lui Bobet. Dezbatere corncliana: trcbuie oare
a-1 ucizi? Jertfl-tip, de vreme ce este nedreaptA ncccsarn.
'
GhiduJ AJbastru
Gbidul Albn tru nu pcisajuJ dccil sub forma pito-
rescului. Este pitoresc tot ce cste accidental. RegAsim aici pro-
movarea burghe7.A a muntelui, vechiul mit alpestru (datcazA din
sccolul al XlX-Ica) pc care Gide il asocia pe drept cuvint mora-
lei helvetico-protestante care a func\ionat intotdcauna ca un
amestec nelegitim de naturism de puritanism (rcgenerare cu
ajutorul aerului curat, idei morcile In fa\(l piscurilor. ascensiunca
ca civism etc.). Printrc spcctacolcle promovate de Gbidul
Albastru Ia existentA artisticA, rnrcori este tntilnitA cimpia
(salvatA doar cihd se poate spune cA cste fcrtiJA). iar
nk iodatA. Doar muntele, cheile. defileuJ $i torentul pot intra
in pantconuJ cAJAtoriei. in mAsura, fi\rA indoiaiA, in care par
sA sustinA o morala a cfortuJui a singurmtu. CAJAtoria din
Ghidul Albastro se dezvaluic dcci ca o organizare economicll
a muncii, surogatuJ aJ mersuJuj moralizant. Constat.am dcci
cA mitologia Ghidului Albastro dateazA din seco1uJ rrccut, din
acea faza a istorici cind burghezia gusta un soi de euforie foarte
proaspAtA cumpmind efortuJ . pastrindu-i imaginea $i virtutca
ram a-i suporta rauJ . tn definitiv, foarte logic foarte stupid.
intercsuJ pc care-1 prezintA un pcisaj se expHcA prin un\enia
lui , prin lip a de amploare sau de omcnie, prin verticalitatea
lui, atit de polrivnicA bucuriei unei ca!Atorii . La rigoare. Ghidul
MITOLOGfl 151
ar putea scrie recc: . .Drumu/ devine foarte pitorcsc (tunde)":
ce dacA nu se mai vede nirnic, de vreme cc runelul a devenit
aici semnuJ uficient aJ muntelui: este o valoare liduciara dcstul
de putemicA pentru a no ne mai sinchisi de acopcrirca ei reaJA.
cum specilicul muntos este IAudat tncil oricc alt spe-
cific dispare. popuJatia tinutului dis i ea exclu-
iv al monumcntelor sale. Pentru Ghidul Albastru, oamenii nu
existA de.CftCa , tipuri". n Spania. de exemplu, bascuJ cstc un
marinar aventoros. lcvantinol un gmdinar vesel, catalanul un
ncgustor iscusit cantabrezul un muntean sentimental . Reglt-
sirn aici ace! virus al cscntei. care se afiAia baza oricArei rnitolo-
gii burgheze a omuloi (drept care o intilnim alit de des).
1
Etnia hispanicA estc rcdusA astfcl Ia un vast balct clasic, un
fel de commcdia deU' arte foarte cumintc, a cArei tipologic
\ ncprobabiiA serve&te Ia mascarea specracolului real al conditi-
ilor. al claselor al meseriilor. Din punet de vcdere social ,
pentru Ghidul Albastru oamcnii nu exi ta <.lccit in trenuri, unde
popuJcazA o clasa a treia ,.amestecatA". Altfel, nu lnt <.lccit
introductivi. alcatuiesc un gratios decor romanesc, menit sA
ocoleascA cscntialul \inutuJui: colectia de monumentc.
Usind Ia o pane trecatorilc salbatice, locuri de cjacuJare
moralA, Spania din Ghidul Albastru nu dccit un singur
spatiu. eel care tcse. prin cileva viduri cc nu pot fi numite,
un I ant triru de biserici. de sacristii, de rctablori, de cruci,
de artoforii. de tumuri (intotdeauna octogonale). de grupuri
sculptate (familia $i Munca), portaluri romanice, nave cruci-
fixuri In mmmc natoraiA. Dopa cum se vedc, toate aceste
monumcntc sint rcligjoase, dcoarece. dintr-un ponct de vederc
burghez, cstc aproape cu neputi:ntA A ne inchipuim o lstorie
a Artei care sA nu lie cfC:$tinA catolicA. muJ cste
eel dintii fumizor pcntru turism, cAlAtorim numai ca sA
vizitAm biserici. In cazu1 acc.-;ta cste
r
152 ROLAND BARTHES
bufoo, deoarece acolo catolicismuJ apare adesea ca o foqa
ba1:ba.ra ce a degradat antcrioare ale civiliza.
musulmane: moscheea din Cordova. cu minunata ei plidure I
de coloane, ascunsA mai peste tot de grupuri masive de altare,
sau un sit oarccare desfigurat de o SfmtA Fccioan monumentala
(franchista). aplccatA agresiv asupra lui, toatc acestea ar trebui
sA-l facA pe burghczul f rancez sA intrezJreascA mAcar o datA
in viata sa cA mai existA o cealaltA parte istoricA a Ct'C$ti-
nismuJui.
MITOLOGll 153
rnarfuri (crearea unor muzcc). Accasta conduit! traducea o
dobUi exigcntA: existenta unui alibi cultural pc cit se poate de
evadat" in limp, mentinerea in laturiJe unui sistem
"
0
umArabil apropriativ. in fel incit, in oriee moment, sA
p<>atA fi contabilizat inefabiluJ. Se intelege de Ia sine cA acest
mit aJ cAIAtoriei devine anacronic. chiar r'indul burgherliei,
$i presupun ca dacA alcatuirca unui nou ghid turistic ar fi incre-
dintatA, sA zicem, jumalistelor de Ia Express, sau
de Ia Match. am vedea cum apar, oriclt de discutabile ar fi
deocarndatA, cu totuJ alte tAri: Spaniei lui Anquetil, sau aceleia
din Larousse. i-ar unna Spania lui Siegfried, apoi cca a lui
Fourasti6. cum, chiar de pc acum, in Ghidul Michelin,
numArul camerelor co baie aJ variantelor hotelierc rivalizeazA
fn geocrd.l. Gbidu/ Albastru cxprimA oridlrei
dcscrieri analiticc, cea de a rcspinge ati't cxplicatia cit fenome-
nologia: de fapt, el nu rnspunde Ia nici una din int:rcbmle pe
care un dllAtor modem lc poate punc in timp cc stribate
un pcisaj real, $i care dureazA. Selcctarea monumeotelor
suprimA at1't rcalitatea pl1mintuJui cit realilat:ea oamenilor, ea
nu explidl nimic prezcnt, adicA istoric, din acest motiv,
monumcntul devine indcscifrabil, adidl stupid. Prin
urmare, spcctacoluJ cste necontcnit pe calc de a fi distrus, iar
Ghidu/ devine. printr-o operatiunc comuna oridlrei mistifidlri,
chiar opusul sAu, on instrument de orbire. Reducind
gcografia Ja descrierea unei lumi monumenta1e nelocuite,
Gbidu/ Albastru traduce o mitologje chiar de catre o
parte a burghcziei: calAtoria nu mai este o cale de apropicre
,culturaiA", ea a devenit (sau redevenit), incontestabil, o cale
de apropiere Ul11allA: astazi (poa1e ca in secolul aJ XVTI-Jca).
obiceiorile, in fonna lor cotidianA, int din nou obiectul capital
I cu eel aJ ,curiozitAtilor artisticc": miturile burgheze au, ele,
geologia lor diferentialA.
aJ cAJAtorici, iar gcografia urnanA, urbanismul, sociologia,
economia stabilesc cadrele adevAratelor intrebm, chiar ale
ector mai profane. Ghidu/ Albastru a rllmas insA Ia o mitologie
burgher.t.A pal\ial perimatA, cea care postuJa Arta (religioasA) ca
valoare fundarncntalA a culturii. insA , bogAtiiJe" ,comorile"
lor nu erau socotite dccit ca o dcpo:dtare rcconfortantA de
Este adevArat dl, in ccea ce Spania, caracterul
orbit retrograd aJ dcscrierii se eel mai bine cu
francbismul latent aJ Ghidu/ui. Tn afara povestirilor istorice
propriu-zise (sint de altfcl slabe, fiind ca lstoria
nu este o burghezA de treabA), povestiri in care Republicanii
smt intotdcauna ,cxtremi$ti" ee pradA biscricile (in schimb
nu se spune nimic dcspre Guernica), in timp cc ,Nationalii"
cei buni petrec vremea , eliberfnd", datoritA numai unor
.iscusile mancvre strategice" unor ,,rezi tcnre croice", mai
semnala $i inflorirea unui superb mit-alibi, eel aJ prosperitAtii
tarii: este vorba. bineinteles, de o prosperitate , statisticA" $i
.,global!", sau, mai exact, .,comerciaJA". Ghidu/ nu ne spune,
evident, cum cstc aceastA frumoasA prosperit:ate:
ierarbic, de bunA seama. de vreme ce ni e precizeazA cu
bunavoin\A ca , cfortu/ serios $i r.UxiAtor aJ acestui popor a mers
pfuA Ia rcfonnarea sistcmului politic, pcntru a obfine rege-
Derarea prin aplicarea a unor principii solide de ordinc
de ierarhic".
Cea care vede limpede
Astazi, jurnaJismuJ apa.rtine In intregime iar
prcsa noastra saptAminaJa este sediul unei adevru-atc magistraturi
a Con$liintei a Sfatului, ca in ccle mai frumoasc vrcmuri
ale Iezuitilor. Este vorba de o moralA modemA, adica nu eman- I
cipaLA, ci garantalA de pentru care se cere nu alit
pArerea inteleptului universal cit aceca a spcciaJistului. Ficcare
organ aJ corpuJui omenesc (cAci trebuie pomit de Ia concret)
arc astfel tehnicianuJ sAu. papA totodata. suprcm savant
dentistuJ de Ia Colgate pcntru gum, mcdicuJ de Ia ,J)octorc,
nJspunde--mi" pentru ingerarile din nas, inginerii de Ia sl\punul
Lux pentru piele. un caJugl\r dominican pcntru suflet rcspon
sabila rubricii curicrul inimii de Ia jurnalcJe feminine pentru
inimA.
Inima" este un organ femeiA. Ca sA desprc ea
este nevoie. in ordinea moraJA, de o competen\A Ia fcl de spccia-
IA ca cea a ginecologului in ordinca fiziologica. Stltuitoarca I
ocupA postuJ datorita. sumci sale in
matcrie de cardiologie moraJA; insA mai trebuie un bar carac
teriaJ , care, dupa cum se este rrundria practicianului franccz
(de exemplu. fatA de confrcttii lui americani): este vorba de
Fr. coeur, sublltantiv ma.-.culin. de unde. efectul de liUrprit.il. (n.ll'.)
MITOLOGfl 155
alianta dintre o experient:a foarte lungA. ce implicA o vtrsta
respectabiJA, o eternA lincrctc a Inimii, care aici
drCJ>lul Ia Sfctnica inimii reprc7jnta astfel un Up francez
prcstig.ios, eel aJ ursuzului binelkator. cu o_
sAnlitoasA (ce poate ajunge pinli Ia bruftuiala). cu VlOJCJUne m
replici, cu o lntclepciune lurninata dar lncre7.Atoarc i a _ca.rui
sliin\A, realA ascunsA cu modestie. este intotdcauna _sublimata
de scsamul contenciosului moral buroJlcz: bunul snn(.
fn ceea cc Curierul vrea sA ne spuna despre ele, ccle ce
cer sfaturi sint despuiate cu grijA de orice conditic: cum
sub caJpcluJ impartial aJ chlrurgului originca sociaJ:l a pacien
tului estc generos pu A in parantezc, tot astfel, sub privirea
Stltuitoarei. postulanta cste redusa. Ia un simplu organ cardiac.
Nu cste definita decit de caljtatea ei de fcmeic: conditia
estc tratatl\ aici ca o rcaJitate parazita inutiJA, care ar putea
stinjeni ingrijirea simplci csente feminine. Numai bArbatii, rasA
cxterioanl care formcazA ,,subiectul" Sfatului . in sensu! logistic
aJ tcnnenuJui (dcsprc ce se au dreptuJ sa fie sociaJi
(trebuie sA fie de vreme ce ei aduc profitun); li sc poate
fi xa un cer. in general, va fi eel aJ care
a
Lumca Curierului lnimii reproduce o tipoJogie cscntiaJmente
juridicA: dcparte de orice romantism sau de orice invcstigatie
cit de cit rcaJA a trairii. ea urmcaza indeaproape o ordioe stabila.
a csentelor, cea din CoduJ civil . Lwnea-femeie este impAqita
in trei clase, cu starut distinct puclJa {virginA). conjux mulier
(femcie necAsAtorita, sau vaduva. sau aduJtcra, oricum, singura
in prezcnt care trAit viata). in fata. . sc atla lumea exte--
rioarn, cca care rczi LA sau care arneninta: mai inti'i, parentes,
cei care poseda. patria poccstas; apoi vir. sotul sau mascuJuJ,
care cl detinc drcptuJ sacru de a supune femcia. Vedem destuJ
de bine cA, in pofida aparatului sAu romancsc, Jumea Curierului
\
156
ROLAND BARTHES
nu este improvizatlt ea reproduce intotdcauna, orice ar fi, rapor-
turi juridice ftxe. Chiar cind spune eu cu glasul ei eel mai
sau eel mai naiv, lumca Curierului nu exista a priori
dccit ca adunare a unui mk numAr de elemente ftXe, numite
de institutia familialA: CurieruJ postuleazA famiJia chiar
in momentul cind pare asumA sarcina eliberaroare de a
cxpune nesfir$irul contcncios al acesteia.
Yntr-o asemenea lumc de esente. escnta femeii este aceea
de a fi arnenintatA. unoori de cAtre rode, eel mai adesea de
cAtre bArbat; in arnbele cazuri, cAsAtoria juridicA este salvarea,
rezolvarea crizci; barbarul poole fi adultcr, sau afemeiat (o
amenintare de altfel arnbigull) sau refractar, panaceul cste
cllsllloria-rontract social de apropricrc. lnsll fixitatca scopului
obliga, in caz de arninarc sau de (accsta este prin dcfinifie
momenrul cind intervinc Curierul). Ia conduite ireale de com-
pensatie: vaccinArile Curierului 'impotriva agresiunilor sau a
pAruirii de dtrc l>Arbat urmAresc sublimarea lnfringcrii, fie
sanctificind-o sub forma de jert:fh (sA tac:A, sA nu gindcascA,
sA fie buna. sA spcrc), fie revendicind-o ulterior ca o impiA
libertate (sA piardA capuJ, sA muncea.scA, n"'dA de
bArbati. sa se solidarizc7.e cu alte femci).
Astfel , oricare ar fi contradictiile aparente, morala
Curierului nu posruleazA niciodala pentru Femeie o altA cooditie
decl"t una parazitan1: nurnai cAsAtoria, nurnind-o juridic, o face
sA existe. RcgAsim aici structura gineceului, definit ca
o libcrtate incbisA sub privirea extcrioarA a bArbarului . Curierul
Inimii consacr.l Femeia, mai temeinic decit oricmd, ca specie
zoologic! particuJara, colonic de paraziti cc dispune de
interne proprii , dar a cArei slabA amplitudine este mereu rcadusA
Ia fixitatea elcrncntului tutorc Acest parazitism, intrctirJut
in sunetul trimbitelor lndcpcndentei Feminine, determinA.
o neputintA completa Ia orice descbiderc asupra Jumii
,.
MITOLOGII 157
reaJe: sub acopcrirca unci competeote ale cArei limite ar fi afi-
loial, Sfltuitoarea refuzA intotdcauoa sA se implicc cind
estc vorba de problcmc ce ar pArea cA functiile Inimii
feminine; se pudic in fata rasismului sau
a religiei; pentru de fapt , ea constituie aici o vaccinare cu
wtrebuintarc foarte precisA; roluJ &Au cstc de a ajuta Ia infuzia
unei morale conformisle a supunerii: lOl potcn\ialul de emanci-
pate al este flXat pe Sfltuitoare: in ea, femeile
stnt Hbere prin procur.l. Libcrtatca aparentA a sfaturiJor
de Jjbcrtatea realli a conduitelor. se pare cA cedAm un pic in
privinta moralci, pcntru a fi mai oeindupleca{i in privinta
dogrnelor constitutive ale societAtii.
MITOLOG/1 159
1
care se tot timpuJ A atenueze sau sa travcstcascA natura
primA a alimentelor, brutalitatca cAmii, sau asprimea crustaceelor.
Mincarea tAfAneascA nu cste admisA declt ca exceptie (rasolul
acela bun), ca o fantezie ruralA de citadini bla7-<t\i.
tnsA sustine, tn primul rind, una
dintre manifestarile majorc ale bucatariei distinse: ornarnentatia.
GJazurile din Elle slujesc de fond unor lnfrumu c\Afi exagerate:
ciupcrci puncte din motive din JAmiie lucraiA
cu roigalA. coji de trufe. pastiJe de argint, antbescuri din fructe
zabarisite, subiacent (din aces! moliv ii spuncam sedi-
ment, alimentul nemaifiind dcclt un zacamint ncdefinit)
vrea sA fie pagina unde se o intrcagl\ bucatiDie rococo
Bucatiric ornamentaHi
Revista EJlc (adevAraiA comoarn m.itologicA) ne dll aproa-
pe m fiecarc sAptAmina o frumoasa fotografie m culori reprczen-
tind un fel de mincare aranjat pe farfurie: pui de potirniche
rumeniti cu infiptc in ei, mlncarc rece de pui rozaJiu, 1
vol-au-ventcu raci inconjurat de carapace cu
impodobiiA cu deseoe din fructc zaharisite, prnjiturele multico-
lorc cu migdale etc.
Ut aceastA bucAtArie, categoria substaotialA care dominA
este (fr . /e nap): o lotreagA bAtaie de cap pentru
a unge suprafetele, pcntru a le rorunji. pent:ru a ascunde alirneo-
tul sub sedimentul netcd aJ sosurilor. aJ cremclor, al
aJ jeleurilor. Toate acestca tin de finalitatca
care cste de ordin vizual, bucAtAria di n EJ/e este o adevAraiA
bucataric a vAzului, acesta fiind un simt distins. Exista intr-adevAr
In aceasta revenire constanta a glazurei o pretcn\,ie de distinc\,ie.
Elle este o revisiA de prct. eel putin spunc legenda, rolul
sau flind acela de a prezcnta imensuJui public popular, publicul
ei (anchetele ne incredinteazA de accasta), visul despre
chic; bucAtaria va fi ea o bucAtarie a invelirii a alibiului.
De arunci. potnvtt lot unor anchete, schtmbal <;e pare
publicul, acesta tot mai mulL, pcruru a !'e de elite (n.tr.).
(rozaliul este culoarea de prcdilcc\,ie).
Omamentarca se face pe douA cAi contradictorii , a cAror
rezolvare dialccticft o vom vedea nurnaidecit: pe de o parte,
fuga de natura printr-un soi de baroc dclirant (crcvc(i tn.fipti
intr-<> IAmiie, un pui colomt In roz, grape-fruits servite calde).
pe de aliA parte, incercarea de a reconstitui natura printr-Wl
artificiu caraghios (ciuperci din bezea frunze de ilicc puse
pc o bururuga - de ciocolata - de Craciun, capete de raci puse
in jurul sofisticatului os alb cc le acopcrn corpurile).
lucru il gasim In elaborarca unor nimk uri m.ic-burgheze
(scrumiere tn fonnll de de cAl ArC\. brichete tn formA de tigarcl,
cratite de pamint m fonnA de icpurc).
Aici, ca In oricc arta mic-burghezA, nesiAplnita tendinta
cAtre vcrism cste contrariaiA - sau echilibraiA - de unul din
imperativele constaote ale jurnalismului domestic: ceca cc, la
Express, se cu mi'ndric, a avca idci. Bucataria din
E1Je este, tot o bucAtruie cu , idei". Numai ca, aici, invent,ia,
invecinatl\ cu o rcalitate fcericA. trebuie sA aibA in vederc numai
gamirura, deoarece vocatia .,di tinsA" a revistci ii intcrzice sA
abordeze problemeJe reale ale alimcntatiei (problema reall\ nu
160
ROLAND BARTHES
este sA tc apuci sA infigi intr-un pui de potirnicbe, Ci
sA puiuJ de potimiche, adicli sA-l
BucAtaria aceasta omamentaiA este efectiv suportata de
o economic cu totuJ mjticA. Avem intr-adevAr de a face cu
Croaziera vasului Batory
De vreme cede acum incolo se pot face cAHltorii burghczc
in Ru ia sovietica. marea presa francezA a inceput sA claborez.c
citcva mituri de asimilare a realitAtii comunistc. Dnii Scnnep
o bucAtarie de vis, cum o dovedesc de altfcl fotografille
din Ellc, care nu prind bucatele decit de sus, ca un obiect
apropiat dar inaccesibil . a cArui consumare poate foarte bine
fi dusA pina Ia caplit doar cu privirca. Este. in sensuJ plin a1
cuvmtului , o bucAtArie de pe deplin fennecatA, mai ales
dacA ne amintim ca revi ta aceasta se muJt in mcdille
cu vcnituri mici .. De lucrurile se explicA: intrucit Elle I
se unut public cu adcvArat popular, rcvista are marc
grija sA nu postuleze o budltarie cconomidl. Uit:ati-vA, dimpo-
trivA, Ia revista Express, ai cArei cititori, exclusiv burghezi, au
o putere de cumplirare confortabiJA: budltaria sa este realli, nu
fennccatA: E/Je dA reteta-fantczie a puilor de polirniche. Express
pe cca a alatei niyoisc. Cititorii revistei Ellc nu au dreptul
dccit Ia povestire, ector ai revistei Express li se pot propune
bucatc reaJe, cu credinta ca le vor putea pregati.
I
Macaigne, de Ia Figaro, imbarcati pe Batory, au flcut in
jurnaluJ lor o mcercare de nou alibi, imposibilitatea de a judeca
o ca Rusia in citcva zilc. La naiba cu concluzille gr!bitc,
declarA grav 01 Macaigne, fide de lui de cAIA-
torie de mania lor de a gencraliza.
&te deslul de savmos sA vczi un jumal, antisovietic dt>a
lungul intregului an fiinddl sc ia dupa birfe de o mie
de ori mai improbabile dccit o rcalA in U.R.S.S., oricit
de scurtA ar fi ea, trccind printr-o crizA de agnosticism
drapindu-se cu noblctc in cxigentele obiectivitatii
chiar in momcntuJ cind t:rimi$ii sAi se pot in apropia
de ceca cc vorbcau cu atita de 1a depUtarc inlr-un
mod atl"t de Pentru necesitatile cauzci, jumalistuJ
imparte funcpile cum impA.r\ea JupinuJ Jacques hainele.
Cu cine vreti sA vorbiti? cu Dl Macaine, jumalist profesioni t ,
care informea1.A judcca, intr-un cuvibt, care sau cu OJ
Macaine, turi tuJ inoccnt, care vrea, din purn probitate, sA nu
traga nici o concluzie din ceea ce vede? Acest turist cste un
minunat alibi: datoritA lui putem privi fa.rn sA lntclcgcm, caJMori
162 ROLAND BARTHES
fArn sA ne interesczc realitatiJc politice: turistuJ apartinc unci
lipsitc, prin natura ei. de judecata care, atunti
cind sc apucA sa aibA vrcuna. i i in mod ri<licoJ
condi{ia. Iar OJ Macaine face haz de tov3fC1$ii lui de cAI!toric,
care par sA fi avut preren\ia caraghioasA de a adona in juruJ
spectacoluJui strnzii citeva cifre. citcva faptc gcneraJe, rudimen-
teJe unei profunzimi po ibilc in unci tAri necunos.
cute: crimA de lezturism, a<licA de lczobscurantism, ceca ce nu
iartA, la Figaro.
Temei gencraJe a Uniunii Sovicticc. obiect de critic! per-
manenta. i s-a substiruit Lema sezonicrn a stra.1Ji. unica realitate
ingAduita turistului. Strada a devcnit dintr-o data uo tcren
ncutru, unde se poatc nota, fAra. de a trage conclU7u.
Ghicim ins! de ce fel de note este vorba. Qd aceasta rezerva
cinstita nu-l nicidccum pe turistul Macaine sa semnalc1,e
in viata imediata citeva acddcntc neplacutc cc pot aminti
vocatia barbara a Rusici sovietice: locomotivele fac uo
zgomot ca uo muget lung fAra. nici o legAtur.l cu fluicratul
locornotivclor noastre; pcronuJ garilor cste de Jemn; hotclurile
sint prost intretinute; pc vagoane c vM inscrip{ii
(tema pericolul ui galben); in fapt ce dA Ia iveaJa o civili-
zatic cu adevarat inapoiata, in Rusia nu sint circiumi, ou se
bea dccit sue de pcre!
Ynsa miluJ strAzii pcrmite, in primul rind. dezvoltarca
temci majore a tuturor rnistificarilor politicc burgheze: divof\Ul
dintre popor rcgim. Dar daca poporuJ cstc salvat, trebuie
sa vedcm aici rufiingerea libertlitilor fraocezc. Daca 0 batrina
incepe sa plmga. dacA un muncitor din port (Figaro cste social)
ofcr! Oori vizitatorilor vcniti de Ia Paris. este mai putin vorba
de o emotie de ospitaJitatc decit de cxpresia unei nOStaJgij
politicc: burgbezia francezA in cAiatorie cstc simbolul libcrtA\ii
franceze, al fericirii frdllceze.
MITOLOGD 163
Prin urmare. nurnai dopa ce a fost iluminat de soarele
cjvilizatiei capitaJiste, poporul rus poatc fi spootan, primitor,
rnarWmos. Atunci. de7.vAluindu-i marea lui cum. ecAdenie,
3
vero numai avantajc: ca insearnna toto lipsA a regimului sovic-
tie. o deplinAtatc a fcricirii occidentale: rccun<$nta .,indescriptibiJA"
a tinerei gbide de Ja lnturist fata de medicul (din Passy) cai"e-i
of<rl ciorapi de oailon cmnaleaza de fapt inapoicrca econ<r
micA a regimului comunist prosperitatea de invidiat a dcm<>-
Cflltiei occidentale. Ca de obicei (am a.r!tat acest Jucru atuoci
c!Dd am vorbit despre Ghidul Albascru), ne prefacem cA trat!m
io tcuneni comparabili luxuJ privilegiat tandarduJ popular;
se atribuie intregii Fraotc .,cruc"-ul inirnitabil al toaJetei
parizicne, de parcA toate fraotuzoaicclc s-ar imbraca la Dior
sao Ja Balanciaga; ni se aratA tinerele sovietice pierdute in
fata modei frantuze$ti , de pard ar fi vorba de o populatic primi-
tivA increrocnita in fata furculitci sau a fonografului . Yn general ,
cAJAtoria in U.R.S.S. slujcl)tc Ia stabilirea palmarcsului burgbez
a1 civili7.atici occidentale: rochia pariziana, locomotivcJe care
Ouiera ou mugesc. circiumile. reoun\3fC3 Ia . ucuJ de pere
in primul rind, privilcgiuJ francez prin cxcclen{A: ParisuJ,
adicA un amestec de mari case de modA de FoJies-Bergerc:
se pare cA accasta comoarA inaccesibilA ii face pe A visczc
cmd ii vAd pe de pc Batory.
stind Jucrurilc, rcgimuJ poate raminc crcdincios
caricarurii sale, cea a unci orgaoizAri opresive care men{ine totul
in uniformitatea DupA cc chclncruJ de Ia vagonuJ
de dormit i-a ccrut Dlui Macaigne liogurita de Ia paharuJ de
ccai, OJ Macaigoe trage concluJia (tor dintr-un marc agnos-
tici m politic) cA exista o birocratie hir\ogarcasd, care
ou arc alta grija decit sa pAstrcze intact inveotarul linguritelor.
Anarhia moravurilor a comportamentelor supcrficiale estc uo
excelent alibi pcntru ordine: individualismuJ estc un mit
164 ROLAND BARTHES
burghcz, care pemtite. cu o libertatc inofensivA, vaccinarea
ordinii tiranici de clas!: Bacory aducea lll$ilor uJuiti spccta-
coluJ unci libert!ti prestigioase: libertaLea de a vorbi in timpuJ
vizitci Ia muzce ,.de a face pe nebunii'' in mctroo.
Se intelege de Ja sine cA ,jndividualismol" nu este decit
un produs de lux destinat exportuJui. to Franta aplicat onui
obiect de altA importan\A. el are, eel putin Ia Figaro, un alt
nume. Cind patru sute de recruti din armata Aerului au rcfuzat,
lntr-o duminicA, sA piece in Africa de Nord, Figaro nu a mai
vorbil de anarhie simpaticA $i de individualism de invidiat:
lntruc1't nu mai era vorba de muzee sau de metroo, ci de o
multimc de bani coJoniali , dintr-o datA, ,dezordinea" nu mai
era manifcstarea unei lAudabile virtuti ci produsuJ
artificial al citorva ,.agitatori"; nu mai era prestigioasa ci lamcn-
tabi/Jl , $i moaumentala indisciplinll a francezilor, IaudaUl mai
inaintc 'insotitA de semnc, $Ugubc\e $i fuduJe, flcute cu ochiuJ.
a devenit, pe drumul catre Algeria. tradarc Figaro
i$i Cl1Jloa$te bioe burgbczia: in vitrinA, libertatea, ca podoaba,
insA aca.sA, Ordinea, ca factor constirutiv.
Utilizatorul grevei
Mai exist! incA bArbati pentru care greva este un scandal:
adicA nu numai o o dezordine, sau un delict, ci o
crimA moral!, care, din punctuJ lor de vedcrc, rAscolC$te Natura.
JnadmisibilJl. scandaloasll, revo/tlltoa.rc, au califical unii cititori
ai ziarului Figaro o grcva rccentA. Avem de a face cu un limbaj
ce dateaza, la drept vorbind, de pc vremea Restauratiei care
expriml mentaJitatea profunda a acesteia; cste vrcmca cind
burgbezia, Ia putere fncA de putin timp, opereazA un fel de
contractie intre MoraJa $i Natura, garantind una cu ceaJaltA:
de fricA sA nu fie cumva nevoie sa naturalizAm moraJa, este
moralizatA Natura, ne prefacem cA amestecAm ordinca politicA
$i ordinea NaturaJa, $i 1nchcicm decJatind imoraJ tot ce cootesta
lcgile structurale ale socictatii pe care o avem de aparat. Prefec-
ti)or lui Carol aJ X-lca, ca cititorilor ziarului Figaro asta7..i,
greva Ie apace mai tntii ca o sfidare a prescrip\iilor ratiunii
moralizate: a face grevA inseamnA ,,sA-ti bati joe de oamcni",
adicA iocA.Icarea nu alit a unei legalitAti civice, cit a uneia
.,naturale", atentarea Ia temelia filosoficA a ocietatii burghczc,
acel amestec de moraJA de logicA oumit bun simf.
Aici, scandaluJ provine de Ia un ilogism: greva este scan-
daJoasa deoarece ea ii stinghere$le tocmai pc cci pc care nu-i
privt$tc. Ra{iunca sufera $i se revoltA: cauzalitatca directA,
166 ROLAND BARTHES
mecanicl. mAsurabi1A. s-ar putca spunc, care nc-a apArut ca
bazA a logicii mic-burghczc in discursuJ DJuj Poujade. accasta
cauzalitatc cstc tulburata: efectul sc flrn a se intelege
de ce, departe de cauzA, scapA acesteia, lucru intolcrabil,
Contrariu celor cc s-ar putca crede despre visu.nlc
clasa aceasta are despre cauzalilatc o idee tiranicA. de
susccptibilA: fundamentuJ mord.lci saJc nu estc nicidecum ma-
gic, ci rational. Numai cA este vorba de o lincarn
ingustA, bazatA pe o coresponden\A., ca sA ziccm
intrc cau:zc cfccte. Acestei rationalitati ii lip. evident,
ideea functiilor complcxe, imaginarca unei tndepArtatc
a determinismelor. a unei solidariLAti a evcnimcntclor, pe care
tradipa matcria)jsta a sistematizat-o sub numele de totalitatc.
Restricti a efectelor cere o diviz.iunc a func(ijlor. S-ar putca
lesne imagina cA ,.oamenii" stnt olidari: nu omuJ cstc opus
omuJui, ci grcvistuJ utilizatoruJui. Accsta (care se mai
omul de pc stradi1, cuvime care imprcunA capALA numcle
ncvinovat de populapc: am vazut toatc acestea tn vocabularul
Dlui Macaignc), ut.ilizatoruJ, cstc un pcrsonaj imaginar. algebric
s-ar putea spune, datoriLA cWa e poatc ajungc Ia ruperca dis-
pcrsiunii contagioase a efectelor Ia mentinerea unei cauzalit<1\i
rcdusc Ia care sc va putca, in rcllccta cu caJm curaj.
Desprinzmd din conditia generaJa a muncitoruJui un starut
special, ratiunca burghctli taic circuitul ociaJ rcvcndicA, spec
ei, o solitudine Ia care greva are sarcina a dea o dcz j
rrunttre: ea protesteazA impotriva a ceca ce ii cstc adresat des-
crus. UtilizatoruJ, omuJ de pc tradA. contribuabiluJ, sint ded,
litcralmcntc, pcrsonajc, adicA actori promovati. dupA nevoile
cau1.ei, Ia roluri de suprafatA. misiunea acestor actori fiind sA
apcrc scpararca cscntiali tA a celuJelor ociale, fund cA
ea a fost primul principiu ideoJogic al Revolutici burgbeze.
MlTOLOGTT
167
AflAm intr-adevar aici o trasAturn constirutiva a mentali-
lA{ii react:ionarc: dispersarea in indivjzi a indivi-
zi}or In cscnte. Ceea ce tot tcatruJ burghe-1 face din omuJ psihcr
Logic punind in conflict BiltrinuJ TinaruJ. incomoratul i
Amantul, PrcotuJ i MundanuJ, fac i cititorii ziaruJui Le Figaro
din fiinta socialA: opunind grcvistuJ utilizatorul inseamna sA
constitui lumea ca tcatru, sa scot:i din omul total un actor parti-
cuJar, sA confrunti actori arbitrari in minciuna onei
imbolici care se preface a erode ca partea nu dccil o redu-
ccrc pcrfecta a intrcguJuL
Aceasta de o tchnicfl generaJA a mistificArij , care
constA in formalizarea. aLit cit este cu putinlli, a dczord.inll
sociale. De exemplu, burghczia nu- i bate capuJ. pune ea. sA
aOe cine are i cine n-are dreptale intr-o greva: dupA cc a
impllrtit efectele pcntru a-1 izola numai pc aceta care o priVC$lC,
ea pretindc ca nu o mai intcrcseazA caw.a: grcva cste redusA
Ia o incidentA solita.rA, Ia un ICnorncn pe care nu cAutrun sA-l
explicam tocmai pcntru a-i scoatc mai bine In cvidcntA carae-
tcruJ scandalos. Tot astfel, muncitoruJ de Ia Scrviciile publicc,
functionaruJ vor fi din masa laborioasa, ca cum tOt
statutul de salariati aJ accstor muncitori ar fi , oarccum, atras,
fixat i apoi sublimat In in. suprafata lor. Acca'itA
sub\ierc intcresatA a sociale pennitc ascunderea rca-
luJui fhra a abandona iluzia euforicA a unci cauzalitati dircctc,
care ar incepe numai acolo de unde hurgheziei ii estc comod
s-o faca sA pomcascA: cum, dintr-o datA. celAtcanul e
redus Ia simpluJ concept de utilizator, tot astfel tinerii
france7j mobilizabili e LrCL.CSC intr-o dimincata evaporati ,
tntr-o simpla cscntA militarA. pc care, curajosi. nc vom
preface cA o luAm drcpt punctuJ de plccarc fuesc aJ logicii
universale: statutuJ militar devine ru Lfcl originea nccondit:ionaLA
a unci cauzaliLAti noi. dincolo de care ar fi. pe viitor, monstruos
168 ROLAND BARTHES
sA vrcm a trecem: contestarca acestui statut no poate in nici
un caz fi cfcctul unci caw.alitati gencrale prealabiJe
politica a cetAtcanuJui), ci doar produsuJ unor
accidentc posterioare ihceputnlui noii serii caoza1c: <lin PUOct
de vederc burgbez, rcfuzul de a plcca, pentru un soldat, nu
poale fi dccit isprava unor agitatori sau a bauturii, de p3.rCl
nu ar ex.ista alte foarte bunc motive pcnlrU acest gest COilVin-
gcre io care prostia rivalizcazA cu reaua credinta. de vreme
ce, in mod evident, contestarca unui starut poate gAsi radl..
cina hrana decl"t inl.r-o care se distanteazA de acest
statut.
Este vorba de un nou ravagiu de Este
deci logic ca, in fata minciunii esentei a partii, grcva sA puna
bazelc dcveoirii ale adevllruJui i'ntreguJui. Ea aratA ca omul
1
este tOlal, ca toatc functiile lui sint solidare uneJc cu altcle \
cA roluriJc de utiJizator, de conlribuabil sau de militar sutt
ziduri de apArare prca mici pcntru a ne impotrivi oontagiunii
faptelor cA in socictatc t()\i au de a face cu toti. Protcstind
ca greva aceasta 0 burghezia dA dovadA de 0
coeziunc a functiilor socialc a cArei manifestare face parte din
scopuJ grevci: paradoxul este cA omul mic-burgbez
invoca FJ.reSCul i:tolruii sale tocmai In momentul cind greva il
incovoaie sub cvidenta sobordonarii lui.
Gramatici africana
VocabuJaruJ oficial aJ probJemeJor africane cstc, * cum
b!nuim, pur axiomatic. AdicA nu are nici o valoare de comuni-
care, ci doar una de intimidare. E1 constituie o scriitunJ,
un limbaj ce are menirea sA opereze o coincidentA intre norme
si fapte, si sA dea unui real cinic garantia unci morale nobile.
ln general, estc on limbaj care functioneaz.A, esentialmente, ca
un cod, cuvintele neavind nici o lega.turA, sau una contrarie,
cu continutuJ lor. Estc o scriitwi ce ar potea fi numita.
tica, dcoarece ea vizeaz.A acoperirea faptelor co un zgomot de
limbaj, sau, dacl preferAm, cu semnul suficient aJ limbajuJui .
A$ vrea sA arAt a.ici, pe scurt, feluJ in care on Jexic o gramaticA
pot fi angaja.te politic.
BANDA (de oamen.i in afa.ra Jcgii, rebeli sao condamnati
de drcpt comun). - Este exempluJ-tip pentru un limbaj axio-
matic. Dcprecierea vocabuJaruJui aici in mod precis
Ia negarea. sta.rii de rA7lx>i, iar a.cea.sta perrnitc nimicirea no(iunii
de interlocutor. ,,Nu slAm de vo.rbA cu cei din afara Jegii".
Moralizarea limbajuJui pennite, astfcl, ca problema pkii sA fie
lasata. in sca.ma unei schimbrui arbitrare a vocabuJaruJui.
Cind .,banda" este fra.ntuzeasca. este sublimata. sub nume-
le de comunitJJte.
170 ROLAND BARTHES
dureroasA) - Tcnneoul acesta ajut:t
Ia acreditarca JdCII de treSponsabilitatc a I toriei. Starca de rnz.
este escamotalA aici ub nobiJ aJ ttagediei, ca
cum fi fost , mod esential . RAul , nu un rnu I
oarecare (rcrncdiabil). Coloruzarca c cvaporA., se pierde in
baloul unei lamcnta\fi neputincioasc. care recun()a$tc ncnorocirca
peotru a o instaJa mai binc.
Frazco/ogie: , Guvcmul Repoblicii cste hotarit sA facA
ce dcpind de c1 pentru a punc capAt cumplitclor
pnn care trecc Marocul ."' (Scrisoarca Dlui Cory catre
Ben Arafa).
..... poporuJ marocan. dureros divizat irnpotriva lui
in.su i..." (dcclaratia lui Ben Arata).
A DEZONORA. - Sc cA. in ct:nologie, eel putin
potrivit fructuoasci ipoteze a lui Claude Levi-Strauss, mana cstc
fel_ de simbol algcbric (cam ca true machia Ia noi),
sA reprczintc .,o vaJoarc ncdcfinitA de scmnifica{ic.
VJdA de sens in ea deci susccptibilA de a primi oricc
sens, a cArei unicA functic este A reducA diJerenta dintrc scmni
ficant semnificat". Onoarca este exact mana ooastrA ceva
ca on Joe got unde este depusA intreaga colcctie de
inavuabile care este sacralizatA ca un tabu. Atunci, onoarea
cste ecbivalcnruJ nobil . adica magic. aJ lui true sau machin.
Fta7_cologie: ,.Ar ihscmna sa dezonor.lm populatiile mu
sulrnane daca am IAsa A se creada cA oamcni ar putea
Din evklente ratum de coercn\3 intcma a leXtului bruthesian, am
respectat intocmai qJCCO.JUnca cuvinrelor. ceca ce. in tr.IL!ucerc. a w
Ia nc.'iOCourea ordinii alfubet.Jce, tlefinitorie i consrirutiva. in
general. pentru a.\tfcl lie lexicale (n.tr.).
- Cuvinte cu marc capacitate de \Ub!>tiUJire ca. tle pilda
in hmba romAM (n.tr.). '
MJTOLOGll 17 I
fi con iderati in Franta ca rcprezentanti.i lor. ar insemna sA
dczonornm Fran{a." (ComunicatuJ Ministerului de Interne).
DESTIN. - Otiar in momenrul cind, lstoria
incA o datA libertatca. popoarele colonizatc iocep sA dezminlA
fataliLatca conditiei lor, vocabularul burghez cuvinruJ
[)eStin mai mull dccit oricind. Ca i onoare, destin este o mann
unde se aduncl cu pudoarc deteoninismele cclc mai sini trc ale
coloniz.Arii. Destinul. pcntru burghczie. este ca rruc sau machin
pentru Istoric.
Dcstinul nu exislA decit . ub o fonnA Jcgalit Nu
cucerirea milit.arn a supus Algeria Frantei. ci o conjunctie Of
ratA de Providen\cl, care a unit dooA destine. LcgAtura este dccla-
ratA indisolubiiA chiar in timp cc ea c dizolvA cu o cvidentA
ce nu poate fi ascunsA.
Frazeologic: Jntelegcm, in ceca ce ne sA dAm
popoarclor aJ ctlror destin este lcgat de aJ oostru o indcpcndentA
adevArata in asocicrca volunt.arn." (OJ Pinay Ia O.N.U.)
DUMNEZEU.- FormA sublimatA a guvemului francez.
Fra7.cologic: ,... Cind Atotputcrnicul nc-a desemnat
pentru a indeplini sarcina supremA..." (Declara{ia lui Ben Arafa)
..... Cu $i suvcrana demnitate de care a fost
intotdeauna pildA ... Majestatca Voasl.rA intelege sA se supunA
vointei Celui de sus ... " (Scrisoarca Dlui Coty cAtre Ben Arafa,
dcmisionat de cAtre guvcm).
R.Az:BOI.- ScopuJ estc negarca faptului . Pcntru accasta,
exista douA mijloace Ia indcmi'nA: fie oumirea lui cit mai putin
cu putintA (procedeul eel mai frccveot): lie sa i se dea scnsul
contrariului slu (procedeu mai viclcan, aflat Ia ba2.a tuturor
mistificarilor din Jimbajul burghez). Atuoci, rnzboi cstc folosit
in sensuJ de pace. iar pacificare in sensu) de n1Zboi.
Frazcologie: ,,RAzbojuJ nu exclude mAsuriJe de pacificarc"
(gcncralul de Monsabert). lntelegeti cA pacea (oficiaUl) nu
exclude, din fericire, rnzboiul (real).
172
ROLAND BARTHES
MISIUNE. - A1 trciJca cuvint manA. Se poate depllJlt
in el tot ce dorim: electricitatca, Coca-Cola. opcratiuniJ
politiei, controlul popuJatiei, condamnarile Ia moarte, lagArel:
de concentrarc, libertatea. civiliza\ia .. prezenta'' francezA.
.. Fraz.eologic: .. cA Franta are, tn Africa,
0
rmsmne pe care numai ca o poate duce pinll Ia capAt." (Dl
Pinay Ia O.N.U.)
POuncA. - Politica vede alribuit un domeniu res-
trins. ExistA, pede o parte. Franta pe de aJta, politica. Proble-
mcle Africu de Nord, cind privesc Franta, nu s1nt de domeniul
politicu. Cind lucrurile devin grave, sa ne prcfacem di pArlisim
cA ne ocuprun de Natiune. Pentru oamenii de drcapta,
Pohuca mscamnA Stinga; ei, cei de dreapta, sint Franta.
Frazeologic: ,,Dorinta de a apa.ra comunitatea francezA $I
virtutile Frantei nu inseamna a face politicA." (GcneraJul
Tricon-Dunois).
Yntr-un scns opus $i aJAturat cuvintului COD$clinJA (politica
COO$tiin(ei), cuvintul politicA devine eufemic; atunci, el inseam-
nA: simt practic aJ realitatiJor spirituale. gustnJ nuantei care
ingAduie unui CCC$tin sA se ducA sa ,pacifice" Africa.
Frazcologie: ., ... Refuzul aprioric de a scrvi iotr-o armarA
co destinatie africanA pentru a avca siguran{a cA ou te vei afla
situatie similar-A (coot:raz:icerea unui ordin inuman),
lSllluJ acesta abstract nu se confundA cu politica
deoarece el nu este nicidecum o politicA." (EditoriaJul
dom.inican din La Vie lntellcclue/le).
POPULA TIE. - Este un cuvint indrAgit din vocabu.1arul
burghez. ca antidot cuvtntuJui c/ase, prea brutal
aJtmint':", ,,flra realitate". Popuhpe are sarcina de a depoli-
$i a minoritAtilor, impingindu-i pe
indiVlZJ mtr-o neutr!, pasiva, care nu are dreptul Ia
panteonul burghez decit Ia nivelul unei existente in000$tieote
MJTOLOGII 173
din punct de vedere politic (Cf. utilizatori oamcni de pc
stra<JA}. fn general, termenul este innobilat prin pluraJul sau:
popuiaJiilc musulmane, ceea ce sugereazA, neapArat, o diferen{A
de maturitate intre unitatea metropOlei $i pluralismul colonizatilor,
fra.Dta adunind sub ea ceea ce, din natura, este divers
oumeTOS
C'md este nevoie de o judecatA depreciativa (rnzboiul
obligA uncori Ia accste populatia este fracponata, Brn
oici o grcutate, in elemence. Elementele stnt in general fanatice
sau manevrate. (Deoarece. de n-ar fi fanatismul sau incon-
pot impinge Ia dorinta de a pruasi starutuJ de colooizat.)
Frazt;O/ogie: ,,Acele clemente din populatie care s-au
putut aJatura rebelilor in anumite imprejurAri ... " (comunicat aJ
1
ty1inisterului de Interne) .
SOCIAL. - Social este iototdeauoa cuplat cu economic.
Accst duel functionca7..A invariabil ca al ibi, adicA, de liecare
data, el anun\A au justificA opcratiuni reprcsive, incit sc poate
spune cA le invesle$te cu scns. Socia/ul inscarnnA, indcosebi,
$COiile (mi iunca civilizatoare a Frantei. educapa popoarclor din
colonii, adusc trcptat Ia maturitate); ecolJOI1Ucul inseamnA into-
resele, intooleauna evidence $i reciproce, care leaga Africa de
metropola. Tennenii dupa ce au fost goliti
cum se cuvine, pot functiona lld nici un rise aidoma unor
frumoase clauzule conjuratorii.
'
. ,,.Domeniu sociaJ economic, instala{ii so-
ci.ale ecooomice."
I
Predominarea substantivelor in tot vocabularul din care
am dat citeva decurge, evident, din coosumul mare
de concepte necc.<>are pentru a acoperi realitatea. este
gencraJA ajunsa pinA in ultima fazA de descompunere. uzura
lleestui limbaj nu ataca tn accl3lii fel verbele substantivele:
174 ROLAND BARTHES MJTOLOGII 175
ea distruge verbuJ $i umOa substantivuJ. lnf1atia moralA nu are iostaleazA un sentiment euforic de muJtimi subjugate tn mod
tn vedere aici nici obicctcle nici actele, ci tntotdeauna ideile. pa$f1ic; dar cind vorbim despre nalionali mele clementarc,
.ootiunile", a cAror asamblare se upune nu ati"t. unui uzaj de pluraJuJ sa degradeze $i mai mutt, dacA sc poatc,
comunicare, cit necesitatii unui cod fuc Codificarea unui limbaj o<>Punca de nationalism reducind-o Ia o colectie de
oficiaJ i ubstantivarea lui mcrg aslfel mlnA in min!, deoarcce urutA{i de mici dimensiuni. Cei doi pcciali$ti pomeni\i mai
mitul cste fundamental nominal, in masura in care nominaJizarea inaiJlte, cxpcrti timpurii in problcmc africane. prevAzuserA toate
cste eel dintii procedeu de detumare. accstea arunci cind au dcoscbit pJuraJuJ masiv de pturaJuJ
VerbuJ sufera o escamotare ciudalA: dacA cste principal ,
0
umerativ: in prima expresie. pJuraJuJ favorizeazA ideea de
it gA.sim redus Ia starea de impla c6pu1!, menita sa afirme roasA, in a doua, el insinueaza o idee de diviziune. In acest
pur $i simplu existenta sau calitatca mitului (DI Pinay Ia fel, gramatica modifica mituJ: ea cia pluraJelor sale diferite
ON.U.: ar fi o dcstindcrc iluzoric ... ar fide neconceput... Cum sardni morale.
ar fi o indcpcndcntA nominatA? ... etc.). VerbuJ nu cu AdjectivuJ (sau adverbuJ) are adesea un rol ciudat de
chiu cu vai , un statut semantic deplin decit to planuJ viitorului, ambiguu: el pare cA purcede dintr-o oclini$lC, din sentimentul
aJ posibiluJui sau aJ intcntionaJuJui, intr-o deprutare undc mitul cA substantivclc pc care lc folosim. in pofida caracterului lor
riscA mai putin a fie dezmintit. (Un guvem va fi notoriu, au o uzura ce nu poate fi pe de-a-ntreguJ ascunsa;
constituit..., chemat sA negocieze rcforroelc ... ; efortuJ Frantci de unde $i necesitatea de a Je inviora: independenta devine
pentru a con trui o asociatie Iibera ... etc.). adcvJlrattl, aspiratiile autenlice. destinele indisolubil legate.
In prezcntarca sa, substantivuJ cere in general ceca cc AdjectivuJ unnArC$te aici sA spele substantivuJ de dcceptiile lui
doi excelenti Damourette $i Pichon. a c:Aror trecute, sA-l pre7jnte intr-o stare nouA, ncvinovata, crcdibila.
Iogie nu era lipsita nici de rigoare nici de humor, numcau: Ca $i pentru vcrbcle pline, adjcctivuJ confer-A discursuJui o
farfuria notorie (l'asiette notoire), ceea ce vrea sA spunA ca valoare viitoarc. TrccutuJ i prc7..cnrul sint ttcaba substantivelor,
ubstanta ubstantivuJui ni se pre7jntA intotdcauna ca ceva a marilor conccptc uodc ideea SCutC$tC de dovadA (Misiune,
cunoscut. Aici, ne afl!m in insu i miczuJ follllarii mituJui: lndcpcndcnta, Prietenie. Cooperate etc.); actuJ $i predicatuJ.
intrucit mi iunca Frantei, poporului marocan sau inatacabile. trebuie sA se adaposteascA dupa o forma
descinul Algcrici sint date, gramaticaJ. ca postuJate (caJitate oarecare de ireaJ: finalitatc, fllg&duiaJA au rugA st!ruitoarc.
ce le este in general conferita de folosirea articoluJui hota.rit). ) Din plicate. aceste adjective de inviorarc se U7.eaJ.A
noi nu putem, discursiv, sa le contestam (misiunca Frantei: aproape Ia fel de repede cum sint folosite, incit, to celc din
haideti, nu insistati. $titi foarte bi ne ... ). Notorictatca este cea unna, relansarca adjcctivala a mitnlui desemoeaza to moduJ
dintii forma a naturaJizArii. eel mai sigur inflatia accstuia. Este de ajuns sa citirn adevArat.
Am semnalat mai sus emfcv.a, foarte banaJa, a unor autcndc, indisolubil sau unanim. pentru a mirosi aici goluJ
pluraJc {populatiile) . Trebuie s! adaug cA accastA emfazA spo- retoricii . .J)e fapt, aceste adjective pe care le-arn putea numi
rC$te, sau deprcciaza, dupa cum sint intentiiJe: popuJarlile de csenta, deoarece ele dezvolta sub o forma modala substanta

176 ROLAND BARTiffiS
substantivului pe ihsotesc, accstc adjective nu pot modift-
ca nimic: independcnta nu poate fi altcum dedt independent!,
prietenia prietenoas! unanima. Pri:o ocputinta I
efortului lor, accstc adjective pAC!toase vin sa manifestc a.ici
san.Atatca ultima a limbajului. Degeaba retorica
ofJCial! miJloacele de acopcrirc a realil.!tii. existA uo moment
clnd cuvintele ii tin piept o obliga sa dezvaJuie sub mit
altemativa minciunii sau a adevArului: independeota este sau
ou este, toatc incercArile adjective, care se silesc sa dea
neantuJui calitatiJc fiintei, sint semnAtura
Critica oici-nici
intr-unuJ din primele numere ale cotidianului Express, s-a
putut citi o profcsiuoe de credinta critic! (anonima}, care era
o pagin! de retorica uperb construit:A. Critica, aceasta era ideea,
nu trebuie sa fie , nici un joe de salon. nici un serviciu munici-
pal"; va rog sa lntclcgcti ca ca nu trcbuie sa fie nici reactionara,
oici comunistA, nici gratuitA, nici politic!.
A vern de a face cu un mecanism aJ dublei excluderi . care
tine in bunA parte de acea furie numeric! pc care am mai
intilnit-o de citeva ori , i pc care am crezut ca o pot defmi.
in mare, ca o trasAtura mic-burghe/..A. Aprocierca mctodclor se
face cu o balanta. talerele balantei sint inc:Mcate, dopa dorinta,
in 3$3 fel incit tu in uti sa poti sa apari ca un arbitru impon-
derabil . inzestrat cu o piritualitate idcaJa, tocmai de aceea
justA, ca acuJ balantei care judecl greutatea.
Tarele necesare acestei operatii de contabil itate sint
formate de moralitatea termenilor foJositi. Potrivit unui vcchi
proccdcu tcrori. t (ca a scapi de tcrorism. nu-i destuJ a vrei),
se judea In timp ce se cuvintuJ, lcstat cu o vinovAtie
preaJabiJA, atirnA In mod firesc mtr-unuJ din platanele balantci.
De excmplu. culrura va fi opusa idcologiilor. CuJtura este un
bun nobiJ. uni versal. ituat In afara prcconc:cWilor sociaJc:
Cultura OU JdeologiiJe Sint ioventii partinitoarc:
dcci, La cintar cu clc! Slot alungate sub privirea severn a cuJrurii
178 ROLAND BARTHES
(f'l!ni a ne imagina cA, in ccle din unnA. cuJtura estc o
ideologic). TotuJ se petrecc ca cum de o parte ar fi cuvinte
grele, cuvinte cu tarn (ideologic, catehism, militant), insArcinate I
co alimentarea jocuJui infamant al balantei; de cealaltA,
cuvinte pore, imaterialc, nobile de drept divin, ati't de
sublime incil scapA legii vuJgare a numerelor (aventl.ld, pasiu-
ne, mMire, virtute, onoare), cuvinte situate deasupra tristei soco-
tiri a minciunilor; cele din a doua categoric trcbuie sA fac!
moralA celor din prima: de o parte, cuvinte crirninalc, de cealal-
tA, cuvinte justitiare. AceastA frumoasA moralA a celui de al
trcilea ajunge, bincintclcs, Ja o dicotomic Ia fel de simplistA
ca cea pe care am vrut s-o dcnuntam chiar tn numcle comple-
x.itAtii. Estc adevArat cA se poatc ca lumea noastrn sa fie alter-
natA: fiti tnsA siguri cA. este o sciziune fltrA Tribunal: nu existl
mintuire pentru JudecAtori: ei sint bAgari pmA peste cap.
De altfel, este de ajuns sA vcdcm ce alte rnituri apar in
aceastA criticA Nici-Nici ca sA intclcgem de ce parte se situeazl
ea. FArA sA ne oprim prea muJt asupra mitului atcmporalitAtii,
care zace in orice recurs la o ,culturA" ctcmA (,,o arta a tuturor
ti.mpurilor'), in doctrina Nici-Nici eu mai vAd incA douA expedi-
ente curcntc ale mitologiei burghezc. PrimuJ constA intr-o anu-
mitA idee de Ubertate, conceputA ca ,,rcfuz a/ judeciltii aprio-
rice". Or. o judecatA litcrarA este intotdeauna determinatA de
cAtre totalitatea din care face parte, sistcmului -
mai cu seamA cind este adus Ia starca de profesiune de cre-
din(A - provinc dintr-un sistem perfect definit, care. in cazul
de fat!. este o varietate foarte banalA a ideologiei burgheze
(sau a cuJturii, cum ar 7Jcc anonimuJ nostru). Se poatc cbiar
spune cA tocmai atunci cind omuJ declarA public libcrtatea
init:ialA, subordonarea lui este eel mai putin discutabilA. Putem.
in toatA desfide pe oricine cA ar practica vreodatA o
criticA inocentA, lipsitA de orice determinare sistematicA: adeptii
lui Nici-Nici sint ei angajat:i intr-un sistem care nu este
neapArat eel de Ja care se reclamA ei. Litcratura nu poate fi
MITOLOGJJ 179
judecalA fl!.rli a avea in prealabil o idee despre Om desprc
Istorie, despre Bine, despre RAu, despre Societate etc.: doar
in simpluJ cuvint A vearuro, moralizat cu de criticii Nici-
Nici. opunindu-se sistemelor acelea pAcAtoase care ,,nu llJ.irn
pe aimeni", ce ereditate, ce fatalitate, ce mtinA! Orice libertate
intotdcauna prin a rcintcgra o anumilA coeren(A cunos-
cutA. care nu cste nimic altceva decil un anumit apriorism. De
accea. libertatea criticului nu inseamnA sA refuze pariuJ (impo-
sibil !), ci sA-l afi$eze sau nu.
AJ doilea simptom burgbez din textuJ nostru este rcferinta
euforicA la .,stiluJ" scriitoruJoi ca valoare etcmA a Literaturii.
Cu toate acestca, nimic nu poate scApa de regtndirea Istoriei,
nici mAcar faptuJ de a scrie bine. StiluJ este o valoare criticA
intr-adevM invecbitA, a sustffie ,,stiluJ" chiar in momentul
clod ci\.iva scriitori au atacat acest uJtim bastion al
mitologiei clasice ioscamna. sa dai dovadA de un oarecare arba-
ism: nu, intoarcerea, incA o datA. la , stil", ou este o aventurA!
Mai bine informal intr-unul din numerele sale urma.toare,
Express publica un protest pertinent al lui A. RoblGn1Jet
impotriva referirii magice Ia Stcndhal (,.Parcll este scris de
Stendha/'). Alianta dintre un stil un umanisrn (de exempJu,
Anatole France) poate cA nu mai este de ajuns pentru a pune
temelia Literaturii. Ne putem chiar teme ca .,stiluJ", compromis
in atitea opere fals umanistc, sA nu fi devcnit, in cele din UllDA,
un obiect aprioric suspect oricum, este o valoare ce ou treboie
trccutA in credituJ scriitoruJui decit sub bcneficiu de inventar.
Ceea ce nu in.seamnA, cA Literatura poate exista in afara
unui anumit formal. Dar, cu voia criticilor Nici-Nici,
intotdeauna adeptii unui univers bipartit, a cArei divinA trans-
cenden\A sint ei, opusul lui a scrie bine nu cste neapArat a scrie
Prost: poate cA, ast:Azi , estc a sene. pur simplu. Literatura
a ajuns sA fie ceva di1icil , strtmt, mortaL Ea nu-$i mai apArA
I>Odoabele, ci pielea: tare rna. tern cA noua criticA Nici-Nici a
SOSit cam tirziu.
Striptis
Striptisul - eel putin triptisul pariJjan - se bazeazA pe
o contradict:ic: desexualizarca fcmeii chiar in momeotuJ cind
este dczbrncatA. Se poatc dcci spune ca cstc vorba, lntr-un scns,
de un spectacol aJ fricii, sau mai precis a1 Lui
ca cum erotismul ar fi aici un fcl de teroare pHicuta, ale
cArei semnc ritua.Je este suficicnt sA Je anun\i pcntru a provoca,
in limp, idcea de sex i alungarea ei.
Numai durata dezbrncatului face din public un privitor
indiscret; tnsA aici, ca in ork:e spectacOI unde publicul este
mistificat. deco:rul, accesoriilc i tcreotipurile sc opun provo-
c!rii initialc a intentiei prin a o cufunda In nesem-
nificare: diul cste ali$at pentru a-1 ingrndi exorci7.a mai bine.
Striptisul francez pare A purccadA din ceea cc am numit, chiar
In aceastA carte. opcrdlia Astra. procedeu de mistificare ce
consta in vaccinarca publicuJui cu un pic de rau. pentru a-1
cufunda apoi intr-uo Bine Moral de acum inaintc imunizat:
c)tiva atomi de erotism, dcscmnati de situa\ia specta-
colului , sint de fapt absorbi\i intr-un ritual ce ascunde
piclca cu siguran\A cu care vaccinul au tabuul fixeazA
contin boala sau
to triptis, vom avea deci o scric intreaga de
puse pc trupul femeii, pc mAsurl1 ce ea se preface ca-l
MTTOLOOJT 181
Exotismul este cea dinui din accstc distantc. dcoa-
recc tntotdeauna este vorba de un exotism incremenit. care
uiJnjte corpul dcpanc. in fabuJos, sau romanesc: chioezoaica
cu o pipa cu opiu (simbol obligatoriu al sinitA\ii"), varnpa.
unduitoare cu un {igaret decor venetian cu gondolc, rochic
cu bascuri bufantc cintaret de serenade, toatc acestea urmA-
resc sa constiruic dintru fnceput femeia ca un obicct dcghi1.at;
arunci, scopul striptisuJui nu mai cstc de a zvrrli in luminA o
profunzime tainjcA, ci de a scmnifica, prin indepArtarea unei
vestimentatii baroce artificialc, nuditatea ca hainA natura/A
a femeii, adicA rcgAsirca in ccle din u.nnA a unei stAri de o
pudoare a cAmii.
Accesoriilc clru icc ale muzic-balJuJui, mobilizate aici fMA
exceptje, lndcpArtcazA clc, in fiece clipA. corpul de-lvelit, il
imping In confortuJ invAJuitor al uoui rit cunoscut: biAnurilc,
evantaieJe, penele, ciorapii-plasA, intr-un cuvmt, intre-
gul raion al gAtelilor, ajutA corpul viu sA rcintegreze necontenit
categoria obiectelor de lux care inconjoa.rn omul cu un decor
fennecat. Cu pcnc au cu femeia se aratA aici ca elemct
flX al muzic-hallului; dcspuicrca de obiecte ati't de rituale
nu mai !inc de o noua dezgolire: pana, blana continuA
sa imprcgnczc fcmcia cu virtutea lor magicA chiar dupA ce
au fost indcpartatc, stnt un fcl de amintire invAJuitoare a unei
carapace luxoasc, dcoarece este o lege evidenta cA orice stripti
' Asimtl6m fonctic \Ubo.twltlvul creaL dupa loate probabili14t:de, de
Banbe.,, cf. PtnT ROBERT, care-1 daleazA 1957. anul apariliet volurnului
Mythologies. i-1 ilustreaza cu fragmenrul llO'iUU: ..SINITE. nf. (1957: de
(ino- Cl suff. -ire). Didac:r. emcmblc des de." de pen.<.er,
de sentir propn: A Ia ctvilt'\allon chmoi'le. munie cl'une pipe
4 opium (.(ymbole oblig4 de Ia '>iniri}' (BARTHES), (n.lr.).
182 ROLAND BARTHES
se in narura de plccarc: dad acesta e.ste
irnprobabil, ca in cazuJ chinezoaicci sau al femeii
in blana, nudul care unneazA r!nUoe eJ ireal, neted
inchis ca un frumos obiect aluoecos, retras prin ffisA$i extrava.
ganta lui din uzajul uman: semnificatia a sexului de
diamant sau de sol7j cste striptisuJui: acest tri-
unghi ultim, prin fonna lui purA gcometrid, prin materia
sa stra.lucitoare durA, bareaz.A scxul ca o abie de puritate
impinge defmitiv femeia intr-un univers mineralogic, piatra
(pretioasA) fiind aici lema incontcstabiiA a obiectului total
inutil .
Spre deosebirc de prejudecata curcnta, dansuJ. care inso-
striptisuJ pe toatA durata lui, nu cste nicidecum un factor
erotic. Probabil ca cstc cu totul altceva: unduirea slab ritmau
cauta aici a aluoge frica de imobilitate: nu numai d pccta-
coluJui garantia Artei (dansurile de muzic-haJJ int intotdcauna
.,artistice"), dar cJ constituie ultima incbidere, cea mai eficace:
dansuJ , llcut din gcsturi rituale, vAwte de mii de ori. ac\,ioncaJJ
ca uo cosmetic de cl ascunde nuditatea. acopcrn spec-
tacoluJ cu o gJazurA de gcsturi, inutile principalc, deoa-
rcce dezgolirea este aruncata aici tn nnduJ opcratiuniJor para-
zite, condusc intr-o depa.rtare improbabila. Vedem astlcl profe-
sionisteJe striptisului inva.Juindu-sc intr-o dezinvolturA miracuJoasA.
care le imbracA necontcnit, le indepArteaza. lc ciA indiferenta
mgbetarA de practicantc iscusite, refugiate cu trufie in certitudi-
nea tehnicii lor: iscusinta le imbracA i'ntocmai ca o haina.
Toate acestea, conjurarea ateota a sexuJui . c poatc
vcrifica a contrario in .,concursurile popuJare" ( ic) de triptis
amator: ,.debutante" sc dezbrad in fata ci'torva sure de
spectatori llrn sa recurga. sau recurgtnd foarte neindeminatic.
Ia magie, iar aceasta incootestabil putcrca crot.ici
a spcctacolului: aici, Ia inceput, mult mai putine chinezoaice
MlTOLOG/1 183
$i spaniole, nici pene nici biAnuri (taioare corecte, mantouri
de putine deghizari initiale; dldtura tingace, dansuri
iJlSuficiente. fata e.ste necontenit pinditA de imobilitate mai
cu scama. o stinjeneala .. tchnica" (rezistenta slipului . a rochiei.
a sutienului) gcstuJui dezvelirii o importan\A
refuzindu-i femeii abbiuJ artei refugiuJ obicctuJui, inchizind-o
tntr-o conditie de sJabiciune de tnfrico arc.
Ia Moulin Rouge, sc contureaza o coojware de
uo all fcl, probabil tipic fran{UZcaSCA, o conjurare cede altmin-
teri nu atil abolirca crotismului cit domcsticirea lui:
prc-LCntatorul incearcA sa dca striptisuJui un statut mic-burghez
Mai inll'i, striptisuJ este un sport: cxistA un Striptease
Oub, care organi7ea7.A competitii sanAtoase. aJc dror laureate
ics lncorooate. raspiAtitc cu premii instructive (un abonamet
Ia lcctii de cuJturA fizid) , uo roman (care nu poate fi decit
u Voyeur de Robbe-Grillet). sau ulilc (o pcreche de ciorapi
nailon, cinci mii de franci). Apoi. tripti uJ cste asimilat unei
cariere (debutante, semiprofesioni tc, profcsioniste), adid excr-
citlirii onorabile a uoei specializAr:i (dansatoarele care fac striptis
sint muocitoare calificate); li e poatc chiar da alibiuJ magic
al muocii: vocafia: o fatA oarccare e.ste .. pe calca cca bunA".
sau ,gata sif-$i tinil fAgAduiclile", sau. dimpotrivA, .face primii
pa$i" pe drumuJ grcu al striptisuJui. In mai ales,
concureotele siht situate din punct de vcdcre social: una e.ste
v"mzAtoare, o alta este secretarn ( int multe secretare la Strip-
tease Oub). StriptisuJ se intoarcc in sal4, devine familiar, se
de parcA fr.mcez:U, spre deosebire de publicul
american (eel putin dupA cite se spune) i potrivit unci tendinte
de ncstapmit a statutului lor social. n-ar putca conccpc erotismuJ
decit ca o proprictate casnid, asiguratA de alibiul sportului
5aptamioal, in muJt mai mare masura dccit de accla al pectaco-
luJui fermecat asfel, in Franta . tripti uJ este na\ionalizat.
Noul Citroen
DupA parerea mea. astAzi, automobilul este ecbivalentul
dcstul de exact aJ marilor catedrale goticc: adicA o mare creatic
a cpocii, conceputA cu pasiune de ni$tc
consumatA ca imagine, dacA nu prin utilizare, de un intreg
popor. care, in ea, apmpric un obiect cu magic.
Noul automobil CitJ'<'>en cade evident din ccr m mlsura
In care el se prezintA mai inl.ii ca un obiect superlativ. Nu Lrebuie
sa uitAm ca obiectul cstc eel mai bun mesager al supranaturii:
aflarn lesne in obiect o pcrfcctiunc totodalA o lipsa de
o inchidere o stralucirc, o transformare a vietii in matcric
(materia este mult mai magica dccil viata) de fapt, o tAccrc
care tine de ordinul fantasticuJui. ,,Deesse''" are toate caracterele
(eel putin lumca, i'n unanimitate, incepe sa i lc atribuie) unuia
din acele obiecte coboritc din alt univers. care au b.ra.nit ne
mania vcacului al XVITI-Ica pc cca din
zilele ooastrc: DCesse este in primul nnd un oou Nautilu .
Drept care, in ea. incheieturile sint mai interesante decil
substan\8. Se ca nete7irnea este intotdcauna un atribut al
perfectiunll, deoarcce opusul ei tra.deazA o opcrat,iune tehnic!
Rom. Zcip'l, Dt!esse < D.S., hterelc (care indicli tipul
pronuntnte, in maniern limbii frcii'ICe/.e (n.tt.).
MTTOLOGII 185
$i foarte omcncasca de to era
cusaturi, 3$a cum acrooavele din htcratura stuntJfico-fantastlcA
sint dintr-un metal fara innadituri. Automobilul DS. 19 nu are
pretentia cA estc PW: i fonna gencraiA :stc .roartc
inveUtA; publicul este mteresat nw ales de tmbmarca
planurilor lui: este pipAitA cu furie inchidcrca geamurilor,
bagA mina in rigoleJe largi de cauciuc ce leaga. fereastra din
spate de rarnele de nichcl. ExistA In D.S. unei noi
fcnomcoologii a ajustarii, de parca. s-ar trece dintr-o lurnc de
elemente sudate intr-o lurnc de clemenre juxtapusc care tau
legate numai datoritA ronnei lor minunatc, ceca ce trcbuie sa.
ne apropie de ideea unci naruri mai blinde.
Cit dcspre materic. ca sus tine. in mod sigur, preferinta
pcntru ceca ce estc in sens magic. Este o intoarcere Ia
un anumit aeroclinami m, nou in mru;ura in care este mai
puUn masiv, mai pu\in trall$Mt. mai lix dccil eel din primele
momcnte ale accstei mode. Viteza sc cxprimA aici in semnc
mai putin agrcsivc, mai putin sportive, ca cum ar trece de
Ia o formA croica la o forma clasicA. AceastA spiritualizarc se
citC$lC i'n importan\a, grija materia suprafctclor de sticlA.
Decssc cste, in mod vAdit, exaltarea sticlei, tabla nefiind decit
un suport. Geamurile nu smt ferestrc, dcscb.izAruri facute In
coaja obscura., ci mari portiuni de aer de vid, cu bombajuJ
cxtins si stralucirca baloanelor de sa.pun, subtirimea dura. a unci
substan\e mai cunnd entomologicA decit minerala (insigna
Cii.J'OCo, in igna cu sAgeti a devenit de altminteri i.nsignA ina-
ripatA, ca cum s-ar trece acum de Ja un ordin al propul ici
la un ordinal de Ia un ordin a1 motoruJui Ia un ordin
a1 organismului).
Estc vorba de o artA umanizatA, e poale ca
sA marcheze o schirnbare in mitologia automobila. P"'ma
in prezent, masina supcrlativA tinea mai cutind de bcstiarul
\
186 ROLAND BARTHES
puterii; aici. ea devine mai spirituala. dar totodatA mai obiectiva f
.
in ciuda unor concesii fatA de ncomanie (volanul gol, de
exemplu), ea cstc mai gospoclAreascA. mai potrivitA co acea
sublimare a usteosilitAtii pe care o gasim in arteJe menajere
contemporane: tabloul de bord seamAna mai cwind cu masa
de lucro a gospodinei dintr-o bualMie modema decit cu ccn.
trala unei uzine: obloanele sub{iri de tabla mata, ondulat!, levie-
rele cu bula alba. indicatoarele foarte simple. discre{ia omameo.
telor de nicbel, toate acestea inseamna on fel de control asopnl
conceputa de acum incolo ca uo confort mai cufind
decit ca perforrnantA. Se trece in mod vadit de Ia o alchimic
a vitezei Ia o Ulcomie a cooducerii.
Se pare ca publicuJ a ghicit admirabil de bine noutatea
temelor cc i sc propun: Ia lnccput, seosibil Ia neologism (o
intreaga campanie de presa il tine in alerta de ani de zilc),
se foarte repede sa reia o conduit! de adaptare de
ustensilitatc (,.Trcbuic sil ne obi$nuim'). Yn halele de expozitie,
cste vizitatA cu o strguintA intensa, plina de
dragoste: accasta cstc marca fa7.A tactila a descoperirii,
momentul cind fantasticul vizual va suferi asaltul mtelept al
pipa.itului (caci pipa.itul este eel mai demistillcator dintre toate
s:imturile, spre deosebire de vedere, care estc simtul eel mai
magic): tAblaria, i'ncheieturile sint atinse, t.apiseria palpatA,
scaunele i'ncercate, u.sile rrungiiate. pemele pipa.ite; in fata vola
nului, conduccrca este simulata cu tot tropol. Obiectul
este complet prostiruat, apropriat: pornitA din ceruJ de la
06esse este mediatizata intr-un sfert de ora, savtr-
In acest exorcism insa.si promovarea mic-burgheza.
Literatura dupa Minou Drouet
Afaccrca Minou Drouet s-a prezentat. multa vreme, ca
o enigma politisl!: cste ea sau nu este ea? Acestui mister i-au
fost aplicate tehnicilc ale politiei (fMa tortun\, dar
chiar ... ): anchcta, sechestrul, grafologia. psihotchoica
analiza intema a documentelor. Daca societatca a mobilizat un
aparat aproapc judiciar pentru a incerca sA rezolve o enigma
,.poetica", se poate banui ca n-a llcut-o doar de piAccrca poc-
ziei; ci fiindcA imaginca unei fetite-poet o swprindc, are
nevoie de ea: cste o imagine ce trebuie autcntificatA intr-un
mod cit se poatc de in mAsura In care aceasta imagine
guvemea1.A mitul central al artei burghezc: mitul irespoosabilitatii
(geniul, copilul poctul nefiind declt figurile lui sublimate).
Yn dcscoperirii unor documeote obiective, t<>\i
cei care au luat parte Ia disputa politista sint foarte mul{i)
nu s-au putut prijini declt pc o anumitA idee nonnativa desprc
copilaric despre poc1jc, cca pe care o au in ei Judeca(ile
ernisc dcspre cazul Minou Drouet lnt tautologice prin natura
lor, cle nu au nici o valoare dcmonstrativa: eu nu pol dovedi
cA versurile cc mise arata slnt intr-adevAr f!cute de copil, daca
nu mai low ce este copilaria &i ce cstc poezia: ceea ce
inseamna de fapt sA locbizi procesul tn el insu.si. Avcm un
nou cxemplu desprc acea iluzoric a politici, care s-a
\
188 ROLAND BARTHES
cxcrcitat cu furie in cazul bAtrioulw Dominici: bazatA in intre-
gime pe o anum ill\ tiranic a vcrosimilului, ea un adevar
circular, care lasa cu grijA in afanl rcalitatea acuzatului sau a
probJcmci; orice anchetA poli\istA de acest gen constA in adopta-
rca postuJatelor care. mai intii. au fost formulate dcspre noi
a fi vioovat, peotru batrinul Dominici. insemna sA coin-
cidA cu ,.psihologia" pe care ProcuroruJ general o poartA in
cl, insemna asume, ca printr-on transfer magic, vinovatuJ
care se ana inJAuntruJ magistratiJor, sa e constiruic in obicct
verosimilul fiind, intotdeaona. di acuzatului de
a se asemAna co judccAtorii lui . Tot astfcl, cine se intreaba
(cu furic, a$3 cum a flcut-o presa) care este autenticitatca
poe7.ici drouctiste, inseamnA cA de Ia o prejudecata
dcsprc copiJArie desprc poczic orice ar mtilni pe drum,
se intoarce in moo fatal Ia accastA prejudecatA, inscamnA cA
po tulca7.ll o normalitate poeticA i totodatA copiJAreascA. in
virtutea cAreia va fi judecata Minou Drouet, inseamn!, orice
ar hoi.Ar'i, ca o pe Minou Drouct sa ia asupra ei. ca geniu
ca victimft, ca mi tcr ca produs, adicA. In defmiti v, ca
sirnplu obiect magic, tot rnitul poetic tot mituJ copilaresc
din vremca noastrn.
De aJtmintcri . varictatea reactijJor i a j udccA\ilor este
produsA de variabiJA a acestor doua mituri. Aici
stnt rcprczcntate trei vlrste mitologice: c)tiva clasici
ostili prin traditie poe-Liei-dczordinc, o condamnA oricum pe
Minou Drouet: daca poczia ci estc aUlentica, este poezia unui
copiJ , a$adar uspcctA, intruclt nu este ,rezonabiJa"; daca cstc
poc7ja unui adult, o condarnnA deoarece, in accst caz, este faJ A.
Mai apropiati de vremea noastrA, foarte mindri cA pot ajunge
Ia poezia irationaJA. un grup de vcocrabili se minuneazA
cind descopera (in 1955) forta pocticA a copilariei, spun in gura
mare cA cstc un ,,miracol", cind in realitate nu este dcdt un
MTTOLOGII 189
fapt literar banal. cunoscut de multa vreme; aJtiL in
vechii militanti pcnlru poezia-copilaric. cei care e afiau in
virful miruJui ciod acesta era de avangardA, aruncA o privire
:ep(icA asupra poczici scrisA de Minou Drouet, sAtui de
aminti rca apAsAtoarc a unei campanii croice, a unei tiinte ce
nu poate fi descurajata de nimic (O>etcau: .. TO(i copiii de nouA
ani au geniu. afarn de Minou Drouet'). A patra vlrsta. cea a
poctilor de azi. c pare ca nu a fost consuJtatA: putin cunoscuti
de marele public, s-a crezut cA judecata lor o-ar avea nici o
valoare demon trativa. tocmai fiindca ei no reprezinta nici un
mit: ma lndoicsc de aJtfel ca sint in stare A recunoascA ccva
in poczia lui Minou Drouct.
Dcclafind lnsa ca poezia lui Minou Drouct este inocenta
au adultA (adicA IAodind-o au uspectind-o), inseamna oricum
sa cA cstc illtemeialA pc o alteritate profunda . tabilitA
chiar de natun'i , intre vlrsta copilariei VU'Sta malum. lnscamna
sa postuJczi copiluJ ca o fiinta sociaJa, sau eel putin ca fiintA
capabil a sA opere7c spontan asupra ei in. A$i propria sa criticA
$i sA- i intenicA folo irca cuvintelor au:.dtc, numai cu scopul
de a sc manifesta pc dcplin ca un copil ideal: crczind in .,geniuJ''
poetic aJ copilarici, stabilim o data mai mulL ca literatura estc
un dar aJ Zeilor. Orice urmA de ,cultur.f'. aici, este pusa pc
socoteala minciunii. ca cum folosirea vocabularclor ar fi strict
rcglemcntata de cAtre naturn, ca cum copilul nu ar trai In
osmozA constant! cu mcdiul adult: iar mctafora, imaginea.
1deiJc sclipitoare int pusc pe socoteaJa copiJArici ca semne ale
pontaneitAtii pure. In vrcme ce. con$ticnt sau nu. ele sint locul
unei elaborAri sus\inote, presupurund o .. profunzime" undc
maturitatea individuaJa detine o parte hotllritoare.
Oricarc ar fi rezultatclc ancbetei. eni gma estc deci prea
pu\in interesantA. ca nu aduce lAruuriri nici dcsprc copilArie nici
desprc poezie. Mistcrul devine indiferent datoritA faptului ca.
190 ROLAND BARTHES
MTTOLOGII 191
infantiiA sau adult!, aceast.A poezie are o realit.ate perfect i to- sA faci Ia opt ani ccea ce nonnal se face Ia douAzcci $i cinci .
ricA: poate fi datat.A. $i se poate spune despre ca eel putffi e1 0 impiA chcstiune de cantitate temporal!: este vorba sA mergi
arc un pic mai mull de opr ani, aceasta fUnd virsta rnicutci I ccva mai repede dccit toat.A lumca. CopiJAria va deveni clcci
Minou Drouet. in jurul anului 1914. a exist.at un oum!r oarecare locul privilegiat al geniuluL Pe vrcmea lui Pascal, copilma era
de poeti minori , pc care istoriile litcraturii noastre, anate in consideratA ca un timp piccdut; problema era sA et"t mai
marc ioeurcarura. smte liind sA clasifice neantul. ii grupcazA repede din ca. De Ia romaotici incoacc (adicA de clnd a triumfat
in general sub numele pudic de lzolati $i Yotirziati, burghezia), problema cste sA rArnii ci't mai mult Limp posibil
$i Intimi$ti etc. Aici trebuie, incontestabil, s-o plasAm pe lin!ra Ia vtrsta copiJAriei. Orice act adult imputabiJ copilmei (chiar
Drouet - sau muza ei - alAturi de poeti prestigi0$i cum int $i intirziatA) face parte din atcmporatitatea ci , pare prestigios
Dna Bumat-Provios, Roger Allard sao Tristan Klingsor. tntrucl"t este produs mai inainre. Sporirea dcplasatA a importantei
Aceasta este forta poeziei scrisc de Minou Drouet; este o poczie accstei virste presupune cA este considcrat.A ca o v"trSLA privatA,
cuminte, dulce, sprijinitA in intregime pe credinta ell poczia iochisA in sine, detin!toare a unui st.arut special, ca o cscotA
este o chestiune de metaforn, iar continutul ci nu este nimic ioefabilA $i netr.msmisibiJa.
mai mult decit un soi de sentiment elegiac burghcz. BuelltAria tnsA in rnomentul cind copilma este dcfinita ca un mira-
aceasta pretioasA trcce drcpt poezie, este avaosat chiar $i oumele col, spunem cA acest miracol nu cste o.irnic altceva decit accesul
lui Rimbaud, iocvit.abilul copil-poet, totul \inind de mitul pur. prernatur Ia puterile adultului. Specialit.atca copilruiei rnmine
Mit foarte limpede de altminteri, dcoarece func{ia acestor poeti ambiguA, acee8$i ambiguitate intllnitA in toate obiectele
este evident!: ei oferA publicului semnele poeziei nu poczia universului clasic: aidoma boabelor de mazAre din comparatia
si'nt cconornici $i lini$titori. 0 femeie a exprimat aceastA sartrianA, copilAria $i maturitatea si'nt virste diferite, inchisc, care
functie superficial emancipatA $i profund prudentA a ,,seosibilitatii" nu comunicA, $i sint identice: miracolul de Minou
intimiste: Dna de NoaiJJes. care (coincident!!) a prefatat la Drouet cste acela ell produce o poezie ad:ultA, este un copil,
vrcmea ei poemele unei alte copile , geniale", Sabine Sicaud, cA a Bcut sA coboare in esenta copilmei escnta poetiell.
moarta Ia 14 ani. Surpriza nu vine de Ia o di trugere adevaratll a csen{elor (ceea
Autentiell sau nu, poezia accasta este 8$8dar invechitA - ce ar fi foarte sAnAtos), ci doar de la amestccarca lor pripitA.
chiar foarte invechitA. Dcvenind iosA obiectul unei campanii Lucrul accsta este foarte bine exprimat de no{iunea, pe deplin
de presA $i ustinutA fund de citeva personalitati. ea ne ofcra I burghe7A, de copil-minune (Mozart, Rimbaud, Roberto Benzi);
spre lectura ceca cc societ.atea crede despre copiJArie despre obiect admirabil in masura in care functia ideal!
poezie. Cit.ate, laudate sau combAtute, tcxtcle familiei Drouet a oricArci activitAti capitaliste: sA timp, sA reduell durat.a
sint ni$te materiale rnitologice foarte pre{ioase. umanA Ia o problemA numeraLivA de clipe pretioasc.
Exist! mai in6j mitul geniului , care, cu siguraotA, nu poate Aceast.A .,esentA" copilAreasell arc, ftra indoiaJA, fonnc
fi niciodatA lamurit pe deplin. Oasicii decretaser! ell este o diferite potrivit vtrStei celor ce o foloscsc: pentru ,modemi$ti",
cbestiune de r!bdare. Ast!zi, a fi geniu inseamnA sA timp. copilAria i$i primC$te demnitatea de Ia insA$i sa
192 ROLAND BARTHES
(Ia Express, psibopedagogia nu cste ignoratA): de unde confu.
zia caragbioasa cu uprarcalismuJ! Dar peotro Dl Henriot, care
rcfuzA sa laude orice sursa de dezordinc. copilaria nu trebuie
sa producA dcx:it lucruri fermecAtoare distinsc: copiluJ nu
poate fi nici trivial nici vulgar, ceea ce in eamna din nou sa
nc i'nchipuim un fel de natura copilAreascA ideala, venitA din
ccr in afara oricArui determinism social. ceca ce tnsearnna ca
sint Jasap Ia poarta copiJariei un mare numar de copii, neflind
recunoscute ca atarc decit gratioascle vlastare ale burghcziei .
Vlrsta La care omul sc face, adicA se imbibA cu societate
artificial. este in mod paradoxal pentro 01 Henriot virsta purta-
rilor ,naturale"; iar viista clnd un copil poare foane binc sA-l ucida
pc altuJ (fapt divers contemporan cu afacerea Minou Drouet)
este. tot pentru Dl Henriot, virsta eind nu poti !i lucid zcfle-
mist, ci doar ,,sinccr", ,fcrmecAtor" , distins".
PunctuJ asupra cAruia comentatorii DO$Lri cad de acord
este un oarecare caracter uficient al Poczici: pentru ei, Poc7ja
este un nelotrerupt de gllsclni{e, numele ingcnuu aJ
mctaforei. Cu cit pocmul cste mai plin de , formuJe". cu alit
el este socotit mai doar poetii fac imagini
,bune", sau, eel pu(in. nu fac dccit ceva: ei conccp, naiv,
limbajul poetic ca o adunarc de verbale fcricite. incre-
dintati llrii indoialli ca, de vreme ce poc:.da este vehicul aJ
irealitatii. trebuie ncaparat tradus obicctul, trebuie trccut de Ia
Larousse Ia mctafora. ca cum ar !i de ajuns ca lucrurile s!
fie prost numite ca a lie poelizate. RezuJtatuJ este cA accastA
poezie pur mctaforicA este in intregime coostruitA pe un soi
de dictionar poetic. din care a dat citeva ftle pcntrU
vremea sa. $i din care poetuJ i$i coate poemul , ca cum ar
Lrebui sa traducA .. proza" in , vcrsuri". Poezia familiei Drouet
este, cu muJlli silin\A, acca,tll metafora ncintreruptA, unde zclo$ii
MJTOLOGII l93
ei - zeloaseJe ci - rccunosc cu marc plllcere chipuJ lumino .
jrnperativ aJ Poczici. a1 Poeziei /or(nu cxi Hi ceva mai
decit un dictionar).
Aceastli iocArcALurA de gaselnite produce ca o inmuJtirc
8
Jaudelor, adcziunca La poem nu mai este un act total ,
detcmllnat incet cu rabdare printr-o de tirnpi moqi,
este o acumuJare de cxtazc. de bravo. de saluturi adrcsate acro-
batici vcrbale de astll data. cantitatca sc aiHt Ia baza
valorii . Textele scrisc de Minou Drouet apar atunci ca anti.fraza
oridrei Poczii, in mAsura in care fug de arma accca solitara
a scriitorilor. literalitatca: doar ea poatc, toltc)i , sA aJunge artifi-
ciuJ din mctafora poeticA. -o rcvele ca fuJguratie rapidA a unui
adevAr. cuccrit impolriva gretei continue a limbajului. Ca sa
nu vorbim decit de poc1Ja moderoA (cAci rna indoicsc eli exisra
0
csen\A a poezici. in afara lstorici saJc). cea binetn\elcs a lui
Apollinaire. nu cca a Dnei Burnat-Provins. cu iguranta ca
frumusc\ca , ca adev!ruJ ci provin dintr-o dialcctid\ profundA
intrc viata moartca limbajuJui. intre uhstanta cuvinrului
plicti cala siotaxei . Or. poc1ja scrisa de Minou Drouet sporovA-
iC$le necontenit, aidoma acelor care c tern de tacerc;
in mod vAdit. ea se tcmc de Litem $i tr.lie&te dintr-o acurnuJare
de cxpcdientc: confunda vial,a cu nervozitatea.
Dar tocmai prin aceasta o asemenca poczic
unii tncearcA s-o incarce cu straniu, de&i unii sc prcfac mirati
cind o citcsc intr-o contagiunc de imagjni ditirambice, chiar
sporovAiala ei. val ul de gasclnite. ordinea accasta calcuJata de
o profuljune icftinA. totul dA unci Poezii clipicioase
economice: aici domne&te imirnfia. una din descopcririJc
cele mai pre(ioao;c ale lmnii burghe7e, de vrcme ce ajuta sa
se bani fara sA scadA aparenta mArfii . Nu intimplator
L 'Express s-a hotMil sA se ocupc de Minou Drouct: cste poezia
194 ROLAND BARTHES
ideal! a unui uni ven. unde aparen{a cste cifrata cu grijA: Minou
pcntru altii: ca sa se ajunga Ia luxul Pocziei. pretu}
nu este decit o fctita.
Poe:da accasta are firc$LC Romanul ci. care va fi. in gcnuJ
lw, un limbaj Ia feJ de !impede ide practic. decorativ nzual,
a carui va Ji pentru un pre( rezooabil, un roman
foarte ,,sAn!tos", cc va purta in cl semoele spcctacuJoase aJe
romanesculw, un roman olid limp ieftin: Premiul
GoncoUrt, de exemplu, care. in 1955. fost prezentat ca
fUnd triumfuJ slintci (Steodhal , Balzac, ZoJa. ii continua
aki pe Mozart Rimbaud) impotriva decadentelor avangardei.
Important, intocmai ca io pagina gospo<lareasca din revistele
ferrunine, cstc sa ru de a face cu obiecte literarc cArora le
binc forma, utilitalca prctul ihainte de a Jc cumpl'ira, pc
care nkiodalA nimic din ceca ce mt nu lc din Joe:
caci nu este nici o primcjdic sA se dccrctczc ca poezia scrisa
de Minou Drouct cstc ciudata. daca o din capul
locului ca poc1jc. Literatura nu inccpc de<:1"t in fata a
ceea cc nu poate fi oumit, dccit atunci cind avem de a face
cu pcrccpcrca unui altundeva trnin iosu$i limbajulw eare-1
caulA. fudoiala aceasta crcatoarc. aceasta moarte fccunda, stnt
coodamnate de socictatca noastrA in Literatura ei bunA $i exor-
cizate in cea proaslA. Strigind in gura marc ca vrei ca Romanul
sa lie roman, Poezia poeLie $i Tcatrul tcatru. se ajunge Ia o
tautologie steriJl1 de acc13.$i fcl ca legile denominative care asi I
gum tn Codul Civil proprictatea Bnnurilor: aici torul cootribuie
Ia realizarca marii opere a burghe:tiei, accca de a reduce, in
cele din unnA, existenta Ia o posesiunc, obicctuJ Ia un lucru.
Dupa toate acestea, rnminc cazul fetitei ca arare.
Societatea sa nu se vAicarcasca ins<1 cu ipocrizie: ea o infuled
pe Minou Drouct. copila cstc victirna ei numai a ei. Vict:imA
pcntru 1mpAcarca lw Dumnezeu. jertlitA pcntru IAmurirca lumii.
MITOLOGII 195
pentru ca poczia. geniul copilaria. iotr-un cuviot dezordinca,
sa fie imblm7itc rnra chclruiala prea mare, ca adevarata
revoiLA. arunci cind apare. sa ga.seascA locuJ ocupat in ziarc,
Minou Drouet este copilul-martir al adultului cAnJja ii
tuxul poetic, echcstrata sau kidnapara unw ordin conformi t
care reduce libertatca Ia geniu. Este fetita pe care
o impinge in fatA cind. in spate, mizcrabil cstc pUn
de bani . 0 lacrirnc1 micA pentru Minou Drouct, un fior slab
pcntru poc7je iatA-ne de Litcratun'l .
Fotogenie electorala
Unii candidati Ia un Joe de deputat *i tmpodobesc pros-
pectuJ electoral cu o fotografie. Aceasta inseamnA ca i sc atribu-
ie fotogrcllici o putcrc de conversiune ce trebuie anaJjzatA. Mai
inui, cfigia canclidaruJui o legaturA personalA intre el
candidatuJ nu supune judeclltii doar un progr.un,
cl propunc un climat flZk, un ansamblu de op\iuni cotidicne
exprimatc lntr-o morfologic, on o pozA. Fotografia
tindc astfel sA rcstabilcascA baza patema)jstA a alegerilor. natura
lor ,,reprezentativa". deregJatA de si temul propo[\ional $i de
domnia partidelor (drcapta pare ca o foiOSC$te mai mult decft
sunga). Yn mllsura in care fotografia cste elipsa limbajului $i
condcnsare a unui intreg ,,inefabil'' social, ea constinrie o armA
antiintelcctuala, Linde sa ascun<ia .. politica" (adica un grup de
probleme $i de solutii) sustinind In schimb un .,mod de a fi".
un statut socio-moral. Se $tie ca aceastA opo1Jtic este unul din
miturilc majorc ale poujadismuloi (Poujadc Ia Tclcviziune:
,.Uilap-va Ia mine: int ca voi').
Fotografia clcctorala este mai intii de toate recunQa$terea
unei profunzimi, a unui irational ce poate fi extins Ia politicA.
Yn fotografia canclidatului. nu tree proiectele lui, ci mobilurile.
toatc drcumstantele farnilialc, mcntalc, chiar $i crotice. intrcgul
stiJ de a fi aJ cArui produ. i totodatA cxcmplu $i atractic cstc.
MITOLOGJI 197
faptul manifest estc cA cci mai mul\i dintre candida\ii n0$tri
ofen\ pre lecturn in cfigja lor o pozitie socialcl, confortuJ spccta-
culos al normelor farnilialc, juriclice. rcligioase. proprietatca
rnnascutA asupra acclor bunuri burgbez.e cum ar li de pildA
slujba de duminicA, xenofobia. friprura cu cartoli prnjiti $i comi-
cul ieftin. adica ccea ce e o ideologic. Folosirc.a foto-
grafici electoralc presupunc, o compJicitatc: fotografia
este ogJmdA, propune sprc lccrurn ceva familiar, cunoscut, pro-
pune alcgatorului propria sa efigie. clarificatA. laudatA. dusa cu
superbie Ia starea de tip. De altfel, tocmai aceastA majorarc
definC$LC foane exact fotogenia: alegAtorul e aflll cxprimat
totodata eroizat, cste indemnat a se aleaga pc sine insU$i, sa
incarce mandatul pe care-1 va da co un adcvArat transfer fizic:
el ciA dclega{ie .,rasei'' sale.
Tipurile de delcgat,ic nu sint Joarte variate. Mai lntii, cstc
eel aJ socialc. aJ rcspectabilitAtii , sangvinA grasa
(listele .,nationalc"). au fadA $i distinsa (listcle M.R.P.). Un
alt tip estc eel aJ intelectualului cA c te vorba in accstc
cazuri de tipuri .semnificate'', nu de tipuri naturale); intclcctua-
litatca ipocrita de Ia Rassemblement National. sau eca ,.patrun-
z.Atoare" a candidatului comuni t. fn arnbcle cazuri. iconografia
vrea sa semoificc intllnirea ram dintre o gi"ndirc $i o voint;l,
dintre o rcflectie o aetionc: de sub plcoapa putin inc"*LA,
scapa o privire ascu\ita care parcc1 i$i trage puterea dintr-un
frumos vis interior, filrA a mceta LOlU$i sa se 3$CZC pe obstacolele
rcale, ca cum canclidatuJ exemplar ar trebui sa lege aici
idcalismul social de empirismul burgbez. Ultimul tip este pur
simplu eel aJ .,baiatului frumos", desemnat publicului de
sAnatatea $i virilitatea lui . Unii canclida\i folose.sc cu mindrie
doua tipuri in limp: pc o parte a foii. unul este june
prim, crou (in uniforma), $i. pe cealalta, om in toata ftrea,
cetatean viril carc-$i impinge in fata draga lui farnilic. Caci.
198
ROLAND BARTHES
eel mai adesea, tipul morfologic cste ajutat de alributc foane
clare: candidat inconjurnt de copiii sAi (i'mp<>potonap inzorzo..
na(.i ca lOti copili fotografiati in Franta). tinAr pa.ra.$Ulist cu
mmecile suflecatc, ofitcr acopcrit de decoratH. Fotogralia
constituie in accst caz un adevArat al valoril or morale:
palric, armata, familie. oooare. lupUI.
Conventia fotograJid\ cstc de altfel ca plina de
semne. Poza din fata acccnrueaza reali.smul candidatului, mai
ales dacA poartA ochclari de scrutare. Aici, totul exprim<'i pAtron.
dcrca, gravitatea, franche'ea; viitoruJ deputat fixcazA
obstacoluJ, .,problema". Poza din trci slerturi, mai frccvcntA,
sugereazA tirania unui ideal : privirca sc picrdc nobil in viitor,
nu lnfrunta, ci domina si 1ns<'imlnteaza un altundeva de o pudic!
nedeterminare. Aproape loatc ccle trci . fcrturi int asccnsionaJe
esle ridicata in pre o lumina supranaturalA care o aspira:
o ndic! in rcgiuni de o inalta umanitate. candidatul atinge olim-
pul scntimcntclor inaltatoare, unde oriee contradic,ie politic!
cste rczolvata: pace rnzboi in Algeria. progrcs social
beoeficii patronale. invAtaffilnt .,libcr" subvcntii pcntru culti-
vatorii de sfccla de zabar, drcapta stinga (opozitie mereu
.. loatc accstca coexisUI in acea privire gindi-
toarc. fixata co nobl'* asupra interesclor oculte ale Orclinului.
Continent pierdut
Uo ftlm. Continent pierduc. cxplica foartc bine mitul
actual a1 exotismului. Este un marc documcntar desprc
, Orient". aJ cArui pretext Cl tc o oarccare c:<cpeditic ctoograficA,
de alcfel vAdit inchipuitA, cc arc Joe in lnsulinda si estc !AcutA
de trci itaJieni bArbosi. FJ.Imul estc euforic, totul cste u.,o;or,
oevinovat. Exploratorii nostri int oamcni de isprava,
petrcc momentcle de rngaz ea ni$te copii: joac<'i cu un wsule\-
mascota (mru cota cste nelipsitA din ori e expcditie: nu exi LA
film polar llrn focA itnblintitA, nu cxista reportaj tropical f!n'l
maimuta). au varsA. t.benguindu-sc. o farfurie cu spaghete pc
puntea vaporului. Ceca cc inscamna ca buni ctnologj
nu-si bat capuJ cu probleme istori c sao sociologice. Patruode-
rca in Orient nu cste niciodaU\ pcntru ci aJtccva dccit un mic
tur eu vaporuJ pc o mare de a?ur, i:nlr-un soare csen\,ial. lar
accst Orient, care astazi a devenit centrul politi a1 lumii , estc
vazut aici turlit, lustruit colorat ca o cane po tala demodatA.
Proccdeul de iro po abilitate este I impede: colorarca lumii
cste intotdcauna un mijloc de a o nega poalc ca acum ar
trcbui sA ne apuc<'im de un proccs a1 cuJorii i:n cinema). Lipsit
de oricc impins in cuJoare. dcsincamat prio insu$i
luxul ,.imaginilor". Orieorul este gata pentru opcm(.iuoea de
cscamotarc pe care i-o re'tcrva filmuJ . lntrc ursuJ-mrucotA $i
200 ROLAND BARTHES
spaghetelc ctnologii din studio vor postula fMa
nici o greutatc un Orient formal exotic. in rcalitate profund
asemanator cu Occidcntul. eel putin cu Occidenwl spiritualist.
Oricntalii au rcligii spcciale? OacA doar de asta estc vorba,
variatiile inseamna prea putin pe linga pretuJ profundei unitAti
a ideali mului. ficcarc rit estc specializat totodaU
ctemizat, promovat in rindul spcctacolului picant $i, in accl3$i
limp, a1 simbolului lar daca budh.ismul nu este
intrutotul ce importan{A arc de vreme cc el arc cA.Iuga-
rite cArora li sc rade pAruJ (mare tema patctica a oricArei
cA.Iugariri), de vrcme ce arc cAiugari ce ingcnuncheaza $i se
spovedesc starctu)ui, de vremc ce. in cum se intimpla
Ia Sevilla. crcdinciO$ii vin sa acopere cu aur statuia zeului
1

Estc adevarat ca lntotdcauna .Jormcle" sibt cele care subliniaza
mai bine idcntitatatea rcligiilor; dar, departe de a le demasca,
aici, ele le introneaza, le pun pc toate pe socotcala unei
catoJicitati uperioare.
Se $tic bine ca sincrcti mul a fo: t intotdeauna una din
marile tehnici de asimilare folosite de fn secolul a1
XVIT-Jca. in Orient, ale cArui prcdispozitii ne
sull arcUate de Continent picrdut. le7.uitii au mers foarte depart:c
cu ccumenismul formelor: cste vorba de riturile malahare, de
altminteri condamnate In ccle din urma de Papa. Este
.. tocul e pe carc-1 insinucazA ctnografii no$tri:
Orient $i Occident. totul este cgal, nu exista. decit diferentc de
culoarc, csentiaJuJ - adicA po wJarea a omului catrc
1
Avem un frumo.., excmplu de'pre puten:a a
muticii: toate .,buddhL-.tc" "u"{lnute de un vag sirop mul.ical.
un amestec de romanta americana i cintcc grcgorian: cste (<iCftln
de monacalitatc).
MJTOL00/1 201
ournnezeu - estc identic. caracteruJ derii'.oriu contingent al
geografillor fata de aceastA natura a cArci cheie nu este
detinutA decit de Chiar legendele. tot acest folclor
. primitiv", a cArei straneitate se pare litcralmcnte ca ne este
emnaJata. no au ca mi iune dccit ilustrarca ,Naturii'': riturile,
faptele de cuJrura nu sint niciodata puse in legatura co o ordine
istorica anumita, cu un statut economic sau ocial explicit, ci
doar eu mariJe forme neutre ale locurilor comune cosmice
. (anotimpuri, furtuni, moartc etc.). OacA cste vorba de pescari,
nu este nicidecum arAtat moduJ de cuit; ci, mai cutind.
inccata in unui apus de cromolitografic, o esen{a
romantica de pescar. caJificat nu ca un muncitor ce atimA in
tchnica $i in ci$tigul sau de o societate delinita, ci mai cutind
ca terna a unei conditii eteme, omuJ in dcpArtare expus primej-
diilor marii, nevasta plingind $i rugindu-sc acasa. La fel
pentru rcfugiati care, Ia inceput. ne sint aratati intr-<> lunga
proccsiune coborind muntele: este, evident, inutil sa-i siwAm:
sint cscntc cteme de rcfugiati: este in natura Orientului sa-i
producA.
De fapt, exotismuJ dezvliluie foarte bine aici justifcarea
lui profundA, aceea de a nega orice situatie a lstoriei. Atribuind
rcal itatii orientale citcva bune scmnc indigene, aceasta realitate
este ferita cu sigurantA de orice continut rcsponsabil. Un pic
de ,.situatie", cca mai supediciala cu putin{A. ofcra alibiuJ
nccesar $i de o ituatie mai profundA. Fata de strain,
Ordinul nu decit doua conduite. ambelc de mutilare:
ori i1 ca marioneta, ori i1 dczamorseaza ca simpiA
rcOectare a OccidcntuJui. Oricum, csentiaJ cste sa i se elimine
istoria. Vcdcm dcci ca ,Crumoascle imagini" din Continent
pierdur nu pot fi .inoccnte: sa picrzi contincntul care -a regasit
Ia Bandung nu poate fi ceva inocent.
Astrologie
Se pare ca. In Franta. bugetul anual al , vrnjito:riei" cstc
de aproximativ trci sute de mil iardc de franci . MeritA dcci
osteneala 11 aruncAm o privire asuprct sAptaminii astrologicc
dintr-un sliptllminal ca Elle. de excmplu. Spre deosebire de ceca
cc nc-am putea nu sc nici un tel de lumc
onirica, ci mai curind o descriere strict rcalislA a unui anurnit
mediu ocia1, eel al cititoarelor revistci. Cu alte cuvintc,
astrologia nu este nicidccum - eel putin aici - deschiderca cAtre
vis, ca este oglindli pur.l, purn instituire a
Rubricile principa1e ale de tinului (Norocul. fn afara CJJSci,
in lnima dvs.) reproduc scrupulos ritrnul total al vie\ii
laborioase. Unitatea acestci victi estc saptAmina. in care ,noro-
cul" dcscmncazA o zi au douA . .. Norocul" estc, aici, exclusivi-
tatca intcrioritltii. a .,dispot.itici": ca cste sernnul trnit aJ duratci.
siogura categoric prin care tirnpul subiectiv sc cxprima. $i o;c
clibe:reaza. fu rest. astrclc nu conosc nimic altceva declt un
program: In afara casci cstc programul profesional, cclc
zile ale a.ptaminii , cclc apte ore pe zi de birou sau de magazin.
fn cass este masa de scam, de seam dinainte de culcarc.
Inima dv. . este lnUlnirca Ia de Ia lucru sau avcot:ur3
de Duminica.. Insa. intrc ace te ,.domeni i", nici o comunicare:
nimic ce, de Ia un program Ia altul. ar putea sugera ideea uoei
MJTOLOG/1 203
alienrui totale: inchi orile slnt ala.turate. se inlocuicsc uncle pc
aJtcle, dar nu c molipsesc. Astrele nu postuleaz.A niciodata. o
rAStumarc a ordinii, clc inriure c pc tcnnen curt, rcspectind
tatutul social programele patronilor.
Aici, ,.munca cstc cea a angajatilor, dactilografe sau Vin-
zAtoare; microgrupul din jurul cititoarci cste. aproape fatal, eel
de Ia birou sau de Ia magazin. Varialiilc propuse, au mai curind
irnpusc de cAtre astrc (cA<:i astrolog.ia aceasta cste o tcoloagA
prudenU\, ca nu exclude liberul-arbitru). int slabe, ele nu lind
niciodalA sa. r.lstoamc o via{!: apasarca destinul ui se excrciU\
oumai asupra sentimcntului fata de munca. enervare sau
t!. nvnA sau lene, mici schimbru::i. vagi promova.ri, acreala. fa\ll
de colegi sao de complkitatc, i, mai ales, obosealll,
astrele prescriind cu mol ta. sta.ruin\A $i intelepciune sa dormim
mai mull, tot mai mull.
CAmioul cstc domioat de problcme de di de ostil i-
tate sau de incrcdere in cci din jur; este vorba foartc adesea
de un ca.min de femei, undc cea mai imponantA estc
cea dintre mamll fiica. Casa mic-burgheZA este prc1.cnta. aici
intocmai cain rcalitate, cu vizitelc ,.(amiliei". deoscbita. de altfel
de ,,rudele prin alianta". pentru care stelele ou par sa. aibA cine
ce pi'C\. Acest anturaj pare aproape exclusiv familial, sint
aluzii Ia prictcni. lumea mic-burgbeZA este, in csentA.
alca.tuitA din rude i din colegi, ea nu comporta. cri1e
adcvmtc, doar mici infruntAci de toanc i de vanitate. Oragos-
tea cste cea din Curicrul Inimii; estc un domeoiu apartc, eel
aJ .,trcburilor" sentimcntale. Dar, ca i in tranzactia comcrcialA,
dragostca aici .,inccputu:ri promi\fttoarc'', ,deceptii" $i
.,alegcri proaste": intr-o sa.ptlmina.. admiratorii sc imputioea1A,
o indiscrctic. o gelozic fleA temei. CcruJ cntimental nu sc
deschidc intr-adevAr mare dccit in fata ,solutici atit de dorite".
cAsa.toria: $i mai trcbuic, pe deasupra, ca accasta sa fie $i
. potrivitA''.
204 ROLAND BARTHES
0 singura trasatura idealizea1..a toata accasta lume astrala,
foarte coocreta de altfel, faptul cA ruciodata nu este vorba de
bani. Omcnirca astrologicA din salariul ci lunar: este
ci't este. nu e ruciodata de el , de vrcmc ce pcnnite
, viata". Via \A pe care astrele mai mult o dcscriu decit o preves.
tcsc; vi itorul este rareori pomcnit. iar prezicerea este mcrcu
neutra1iz.atA de dad. int C$CCuri , cle nu
vor fi marl, dacA int chipuri mohori'le. buna dumncavoastrt
dispozitie leva descreti. rclatii plictisitoare, se vor dovedi utile
etc.; dacA starea dumneavoast:Ji generaiA trcbuie sA sc imbu-
n!ta\cascA, lucrul se va inumpla dupa un tratarncnt general pe
care i1 veti fi urmat, au poatc datorit! lipsei oricArui
tratamcnt (sic).
Astrele sint morale, ele acccptll scl lie modificate de cAtre
virtute: curajul , r!bdarca, buna clispozitie, stApinirea de sine sint
mtotdcauna cerute fatA de deceptille anuntatc cu sfialcl. Jar
paradoxul cste cA acest univers aJ detenninismului pur este
oumaidecit imblm;dt de libcrtatca caracterului: astrologia este
fn primul rind o a vointei. chiar dacA rezuJtatele
sint mistificare purn, chiar dacA problcmele de conduitA sinl
escarnotate, ea r!rnine instituirc a rcalului in fata
cititoarelor ei: astrologia nu cstc ca1c de evaziune, ci
realistA a conclitillor de via\! ale angajatci , ale viozatoarei.
La ce poate oare sluji accasta dcscriere purn, de vreme
cc nu pare-sa comporte vreo compensat:ie oniric!? Ia
cxorcizarca rcalului nuntindu-1. i n aceast! ca sc num!rt
printre toate incercArile de semi-alicnarc (san de semi-eliberare)
care urrnArcsc sa obiectiveze realul, a ajunge insA piol
Ia demistificarea lui. Este bine cunoscuta eel putin una clinue
aceste tentative nominaliste: Literatura, care, in fonnele ei
degradate. nu poate ajunge dincolo de numirea trrurii: astrologia
Literatura au sarcina de instituire , fntirljatA" a
real ului: astrologia cstc Literatura lurnii mic-burghe7.c.
Arta vocala burgheza
Ar pa.rca o nccuviin\A sA-i dau cu unui cxcclcnt
bariton, Gerard Souzay, insa un disc pe care accst cintAfc\ a
inregistrat citcva meloclii de Faure imi pare a il ustm o intrcag!
mitologic undc sc regasesc principalele crnnc ale artci burghc-
re. Acea.lit! artA este esen\,ialmcntc de scmnalare, ea impune
ncobosit nu emo\ia ci scmncle cmotiei. face Gerard
Souzay: avlnd, de exemplu, de cintat o tristc{c cumplitA, el
nu se nici cu implul continut semantic aJ acestor
cuvrntc, ruci cu linia muzica1a care lc sustine: ii mai trebuie
dramatizarea foneticii cumplitului, suspendarea, apoi explo-
darca dublci fricative, dezl!ntuirea ncnorocirii in substan-
\3 litcrci; toalA lumea ca avem de a face cu chinuri cu
adevA.rat ingrozitoare. Din pAcatc, accst pleonasm de ioten{ii
cuvintul mw..ica. mai ales jonct,iunea lor. care
estc obiectul artei vocalc. Yn muzica.. se intimpl! ceea
cc sc inumpl! in altc artc, inclusiv in literatum: forma cca
mai inaltA a exprcsici artistice este de partea literalit!tii. adicA,
in defmitiv, de partea unei anumite algebre: trcbuie ca oricc
rorrna sa tind! c!tre abstract,ie, ceca cc. sc nu sc opune
nicidccum senzualit!tH.
este tocmai ceca cc refuZA acta burgbezA; ea vrea
intotdeauna ia consumatorii drept naivi c!rora trebuie
206 ROLAND RARTHES
sA le mesteci munca supraindica intentia. ca nu cumva sa
nu fie indcajuns priccputa (tnsa arta este ambiguitate, ca
cont:razice, intr-un sens. propriuJ mesaj. muzica indeo ebi, <:aci
ea nu este niciodata. intrutotuJ. lri ta sau vcselll). Sublinierca
cuvintuJui prin rcliefarca abwlvA a foncticii, dorind ca guturala
purcmicA a cuvintuJuj fie cannaua care mll$d pllmintuJ,
dentala din picpr blindctca care pALrunde. inscamna practici
o titcralitate de ou de dcscricrc, sA corcspon-
dente abuzive. Trcbuie de aJLfcl SA amintim aici ca pirituJ
melodramatic, prezent in interpretarea lui Gerard Souzay, cste
una ilin achizitiile istorice ale burghe1iei: regllsim
suprasarcina de intcn{ii in arta actorilor traditionaJi. care
sint, se actori de burgbczic pcnlnl ca.
Acest soi de pointilism fonctic. care dA ficd\rci litcre o
importantA nccuvenitA, atinge uneori absurdul: estc o so/cm-
niwtc caraghioasa. cea care Ia dublarea lui n in so/cnne/,
o fcricire (fr. bonheur) cam gretoasA, cea care nc cstc scmni-
ficatll prin emfell..a care cxpuJzeazA fcricirca din gura
cum scuipi un lmbure. De altfeJ. aici regllsim o constant.a
mitoJogicA dcsprc care am mai pomenit cind a fo t vorba de
poezie: conceperca anci ca o adunare de amllnunte puse Jao-
laJtA. adica pe deptin scmnificativc: pcrfcctiunca pointilista a
lui G(5rard Sout.ay este perfect ecbivaleotA cu prcfcrinta rnicutei
Minou Drouct pcnlru mctafora amAnuotuJui. sau cu costumelc
pASarilor lui Chantcclcrc, fAcutc ( 1910) ilin pene lipite una cite
una. ln arta aceasta. o intimidare prin amAnunt, aflat.a
bineinteles in panca opw a rcalismului, de vreme ce realismul
presupune o tipizarc, adica o prczcnta a tructurii, deci a duratei.
Aceasta arta analiticA este ortiUi mai ales in
muzicA, al cArci adcvru- nu poalc fi niciodatA decit de ordin
rcspiratoriu, prozodic nu fonetic. Astfcl, frell.Arilc lui
Souzay sint dislru c tot LimpuJ de expresia cxccsiva a unui
MITOLOGll 11)7
cuvlnl. insArcinat. cu slingAcie. rnoculezc un ordin intclcctuaJ
para7jt in ilintr-o bucata aJ cintecuJui . Se pare cA. aici.
atingem o dificultate majorn a execu\ici muzicalc: nuanta
uebuic scoasA dintr-o zona. interioarn a muzicii, in nici un caz
ea nu trebuie impusa din afarn ca un semn pur intclectiv: cxi LA
un adevAr senzuaJ aJ mwJciL adevAr uficicnt, care nu uporta
sA fie tingheril de o cxpresie. latA de cc intcrprctarea unor
excelcnti virtuozi nc lasA att"t de des cu un robato.
prca spectacuJos, rod al unui cfort vizibil cAtre emnilicatic.
se distrugc un organi m cc contine cu mare grija. intr-insul
propriuJ mcsaj . Unii amatori, sau mai bine. unii
care au tiut rcgllsi ceea ces-ar putea oumi litera total A a textului
muzical, ca Panzera pcntru cintec. sau Lipatti pcnlru pian,
sA nu adauge muzicii nici o inlentie: ei nu sc afcrcaza
oficios in jurul liccruui amAnunt, sprc dcoscbirc de arta bur-
ghczA, care cstc lototdeauna indiscretA. Ei au lncrcdcrc in
materia imcdiat definitiva. a muzicii .
Plasticul
to pofida numclor sale de cioban grec (Polistiren, Feno-
plast, Polivinil , PolietilenA), plasticul. ale cArui produse au fost
adunatc de curmd mLr-<> expozitie, este in escntll o substanta
alchimica. La intrarea tn stand. publicul muJtla coadA
ca sA vadA cum se face operatia magicA prin excclentA: conver-
tirea materiei; o ideala, tubulara. $i oblong! (formA polri-
vit.A pcntru a manifcsta sccretuJ unui itinerar), trage .tarA efort,
dinLr-<> grAmadA de cristalc verzui. strruucitoare
cu striuri. De o parte, materia bruta.. teluricA. iar de alta.
obicctul finit, omenesc; si. intre aceste douA extreme. nimic;
nimic deci"t un Lraseu. de-abia supravcghcat de un functionar
cu sapcA. jumAtatc zcu, jumAtate robot.
AstfcJ, mai mult dccit o substan\A,. plasticul este
transfoilDArii _infinite, el este. asa cum o indiccl numcle
lui popular, ubicuitatea devenit.A vizibiJA: de altfcl. prio accasta.
plasticuJ este o materie miraculoasa: miracolul este iototdcauna
o conversiune a naturii . Plasticul rAmine imprcgnat de
aceast.A trecere brusccl; cste mai mutt urmA a unci decit
obiect.
filndca aceastA miscare, aici. este aproape infinitA.
transform1nd cristalele originare inLr-<> multime de obiecte din
ce in ce mai suprintiitoare, plasticul cste de fapt un spcctacOI
MTTOLOGII 209
cc trcbuic descifrat: insusi pcctacoJul rct.ulratelor ale. fn fata
oncArei forme tcrminale (va.lizA. perle. caro erie de automobil,
jucAric, stofA. tcavA. lighcan sau htn.ic). mintea mereu
materia primA ca un rebus. Ceea cc inseamnA ca. posibiliratea
de chimbarc a plasticuluj este totalA: eJ poatc fonna alJ"t cAldAri
cit i bijutcrii. Jar aceast.a cxplicA miscarca perpetuA. vi ul
omului in fata leg<UuriJor pc care le surpriodc intre ingularul
origi nii si pluralul efectclor. de altmintcri fcri itA. de
vrcmc ce omul isj mAs<>a.rn puterea dopA dimcnsiunile l:ranSfor-
mArilor. iru usi itincrarul plasticuJui provocindu-i euforia unci
minunatc alunce<lri de-a lungul Naturii.
YnsA pretul accstci reu itc consta in faprul ell plasticul.
sublimat ca mi care. aproapc ca nu cxbtA ca ub Consti-
lui estc ncgativA: nici dur nici profund. el trcbuie sA c
multumcascA t:U o calitate substantialA ncutra, in ciuda avanta-
jclor sale utilitarc: rezistcnta. stare cc presupunc simpJa uspcn-
darc a unui ahandon. in ordinea JXX:ticA a mariJor obstante
plasticul cstc un material defavorizat. picrdut inLre moliciunea
cauciucului duritatca platA a mctalului : cl nu realit.caz.A nici
unul din produsclc adcva.ratc din ordioul mineral. spuma. fibrn,
trdt. Este o ubsranta io oricc stare o,-ar afla, plasticul
parcA ar li un precipitat. ceva tulburc. ca o mintJna inta.ritA,
o neputinta de a atingc vreodata netetlmca triumlltoare a
Narurii. in. a ccea <Jc i1 r:radeaza eel mai muir estc . uncruJ JX
care-1 race. gol plat in timp; acest unct i1 tricA,
dupA cum il tricA culorilc. cad pare a nu lc fixe1e dccit
pe cclc mai chimicc: din galben. din ro u i din verde, cl nu
rc(ine decit starea agrcsiva. nefolosindu-se de cle dccit ca de
un numc, in stare sA doar conccpte de culori.
Moda pia ticului subliniaza o cvolutie in rnitul imita(iei.
Sc stie ca imira(ia cstc, istoric vorbind. o practica burghet.A
(primcle fal uri vcstimentarc dateat.A de Ia inccputurile
210 ROLAND BARTHES
capitalismului); dar, pinli acum, imita[ia fkea parte dintr-o
Jume a aparentei, nu a uzajului; unnArea sA reproducA Ia PretUri
mai mici substantele celc mai rare. diamanrul. mAtasca, blana,
argintul, toatA tr11ucirea Juxului lumii. Plasticul Bcut guler este
l
o substantA mcnajcn\. Estc cca dinw materie fermecata care
incuviinteaz,A prozaismul. dar o face intmcit acest prozaism este
pentru el o ratiune triumfltoare de a exista: pentru prima datA,
artificialul crure ceea ce este comun, nu cltre ceca ce
este rar. totodatA, func{ia ancestralA a naturii este modificatA:
ea nu mai este ldeea, Substanta porn ce trebuie gAsitA sau
imitatA: o matcrie arti1iciala. mai fecUJKIA decit toate zAcA.mio-
tele din Jume, ova inlocui , va inventarea formclor.
Uo obiect Joxos n\mlne mcreu legat de pammt. el
mereu, cu afectare, originea lui mineraJa sau animaJa, tema
naturaJa fatA de care el nu este decit o actualitatc. Plasticul
este afundat cu totul in utilizare: pim Ia lii111A, se vor iovcnta
obiecte peotru plAccrca de a le folosi. lerarhia substantelor este
abolitA: una sin gum le pe toate: lumea intreagA poatc
fi de plastic, ba chiar viata, de vrcme ce se pare cl s-a incepot
fabricarea aortelor din plastic.
Marea familie a oamenilor
La Paris, a fost prezentatA o marc expozitie de fotografii
cu scopul de a an\ta universalitatea gesturilor in viata
cotidiaoA a rumror (Arilor din lume: moartea, munca,
jocurile, impuo pretutiodeoi ex.istA
o familie a Omului.
The Family of Man, eel putin cste titlul original a1
acestci expo1jtii care ne-a sosit din Statcle Unite. Francezii au
tradus: La Grande Famine des Hommes (Marea Familie a
Oameni/or). Astfel, ceea ce, Ia ioceput, putea trecc drept o ex-
presie de ordin zoologic, care re{ioea din similirudinea compor-
tamcntelor pur simplu unitatea uoei spccii, aici este foarte
mult moralizat. sentimentalizat latA-ne trim.i$i nurnaidedt
Ia acel mit ambiguu al umane al cArui alibi
o intreagA parte din umanismul oostru.
Mitul acesta functioneaza in doi timpi: se mai
intii diferenta dintrc morfologiile umane, se exagereazA exo-
tismuJ, sint manifcstate varieta.ti)e ncsf'lf$ite ale spetei , divcrsi-
tatca pieilor, a craniilor a obicciurilor, imaginca lumii este
diversificatA dupa bunul plac. Apoi, din accst pluralism, se
scoatc o unitate: omul sc nde moare pretu-
tindeni in acel<eii fel ; dacA in aceste acte mai subzistA vreo
panicularitate etnica, se lasA eel pu\in de inteles cA ex.istA in
212 ROLAND BARTHES
fondul fiecAruia din ci o .. naturn .. idcnticA, diversiLatca lOr
ncfiind dccit fom1aJa, ca nu de7minte existcnta unei matricc
comunc. A<.-casta tnscamna evident postuJarca unei esentc
umane, iata ca Dumnezeu estc introdus din nou in Expo7itia
noast.nt diversitatca oarnenilor puterea. bogatia lui
unitatca lor dcmonstreaza vointa lui. De toate
ne incrcdinte<v.A prospccrul de prezentarc, care ne spune, cu
pana lui Andre Chamson. ca .. aceastA privirc asupra coadic,iei
umane sea.mruu1 de bun3 camil fntrocilva cu privirea binevo-
itoare a lui DumnC/cu asupro dcri/oriului $i sublimului ao tro
mu uroi de fumier.
Scopul spiritualist cstc accentuaL de citatele cc insotcsc
liccare capitol a1 Expozitiei: accstc ciLate siot adesea provcrbc
, primitive", versctc din Vechiul Testament; elc dclinesc, toate,
o intclcpciune etcmA. un ordin de afirmatii evadat din Istorie:
.,Pilmintul cstc o mamil cc nu piere niciocfatA. Sfl mM1inci pfine
$i sare $i sa spui adcvilrul etc.''; c te domnia adevArurilor
gnomicc. jonctiunea virstclor omenirii, in gradul eel mai neutru
al lor, acolo unde cvidenta trui mului nu mai an:
valoare dcctt in sinul unui limbaj pur .. poetic''. Totul aici.
continut fotogcnie a imaginilor. discurs care Jc justifica.
suprimarca hotAritoarc a lstoriei: sintcm
Ia suprafata unci identita(i. impiedica(i chiar de scnti-
mentaliLatc sa pcltrundcm in acea zonA ulterioarn a conduitclor
umane. acolo unde alicnarca istoriell introduce accste ,dire-
rente" pe care noi lc vom numi aici pur i simplu .. ncdrcptati".
Accst mit aJ ,.condi\iei" umanc se sprijina pe o foarte
vediC mistificare, accca de a punc intotdeauna Natura Ia baza
Istoriei. Oricc umanism clasic po tulca7A ell, daell se zgiric
i toria oamcnilor, rclativitatea institutiiJor lor. sau diversi-
tatea superficiall1 a pielii lor (dar de ce nu i-am intreba pc
pArintii lui EmmeL Till. tinarul ncgru asasinat de catre albi, ce
MITOLOGIJ 2 13
giodesc ei dcspre marca familic a Oameni/or?). se ajunge foarte
repede Ia ruful profund aJ unci naruri univcrsalc. Uma-
oi mul progrc.'>iSl. dimpotriva. rehuie mereu a sc giodcasca
sa inverse'le termenii acestei foarte vechi imposruri , sA curetc
0
econtenit natura Ia uprafa\'1. ,Jegile'' i .Jimitele" ei, pcntru
a descopcri Istoria i a stabili in cA atura ea cste
i toriell.
Exemplc'! Pai sA Jc Juam chiar pe celc din Expozitia
noastrn. moartea? Da. sint faptc de natura. faptc
univcrsalc. Dar daca Jc lipsim de lstorie. nu mai este nimic
de pus dcspre ele, comentariul devine pur tautologic: aici,
fotogralici mi e pare flagrant: din rcpovcstirca mortii
sau a nu e invata literalmcntc nimic. Pcntru ca aceste
fapte naturale a ajunga Ia un limbaj adev<lrat, cle trebuic
introduse intr-un ordin al adica a sc postulet.e ell
cle pot fi transformate, naturalitatca lor poate fi supusa criticti
noastre de oameni . Oci oricit ar fi de universale, clc sint
scmnele unci scriituri istorice. Copilul, fclra indoiala, sc
mereu, insa, In volumul general aJ problemei umane. ce
importantA are ,.C!icnta" accsrui gest pc linga pf"C\ul modurilor
lui de a fi. care sint perfect istorice? ExpozitHJc ar trebui a
nc spuna dacA on copil se binc au rAu. daca mama sufcrA
aducindu-1 pc lume. daell cste au nu atins de mortalitatc, dadl
are acces Ia o forma au alLa de vii tor. nu sa ne vorbcasca
despre o ctcmA liriell a La fcl i pcntru moartc: chiar
trcbuie A-i cintAm intruna riscind astfel a uitam ell
putcm inca foartc mult impotriva ci? Putcrca aceasta. dcocam-
dalll foartc linara. prea tinMc\. trebuie lavita, nu idcntiLatea
terila a mortii ,.naturale.
Cc sa spunem dcsprc muncA? Expozitia o printre
marile fapte universalc. Ia nnd cu cu moartca, ca
cum ar fi vorba in mod vAdit de ordin de fatalitatc.
214 ROLAND BARTHES
Chiar ancestral: monca ra.rrune
perfect_ mru foarte ev1dent, in modurile, rrdJj .._
scopunle avanta_Jele sale, tncit nu va fi niciodaai \!:'
confund!m intr-o identitate pur gestualA muncitoruJ .
eel occidental (sA-i pc muncitorii nord-=
Goutte d'Or ce gindesc despre Marea Familie a
apoi, in fatalitatca ei: binc cA munca
in in care este .. profitabila". cA,
vom modifica poale cindva r.r.ezllt
muncu. rc accastA muncA, pe dc-a-ntregul istori..__
.
w sA ru se vorbcascA. nu dcspre o cstctica
1
ICIIIo
rilor laborioase.
Prin urmare, rna tern foartc muJt ca justificarea ..
' ad .
__ nu lie curnva nevoia de a da irnobiJillll
une1 .,Jo{clcpciuni" $i a unei ,.lirici" care nu-
ruzeazA gesturilc omuJui dccit pentru a le ocutraliza mai bill.
La muzic-hall
TimpuJ tcatruJui , oricare ar fi cl, este intotdeauna lcgat.
Cd a1 muzjc-hallului estc, prio defini(ie, intrcrupt; este un timp
ioedial Aici se aOa sensuJ varietApi: timpul scenic sa fie un
limp just. real. sideral, timpul lucrului nu eel aJ prcvi-
Dunii sale (tragedia), sau aJ rcvizuirii (epopcca). AvantajuJ
accstui timp literal este acela cA el poatc sluji mai bine ca ori-
c:an: altul gestul, introcit. fapt foarte evident, gestul nu exi ta
c:a spcct.acol decit din momentuJ cind timpul estc intrerupt
(aceasta sc vedc foarte bine in pictura istorica. unde gestul
surprins aJ personajului, ceea cc am oumit in alta parte numen,
IU5pCDdA durata). fn fond. varictatea nu este o simpla tehnicA
de distractie. ea cstc o conditie a artificiului \m sensul baude-
llirian aJ tenncnului). Estetica propric muzic-balluJui insearnna
ICOIIerea gestului din camea dulceaga a duratci, prezentarca
lui intr-o stare supcrlativa, definitivA, transformarea lui tntr-o
vimalitate pura, dcsprinderea lui de orice cauzA, cpuizarea lui
c:a spcctacol nu ca sernnificatic. Obiecte (de jongler) $i gestwi
(de acrobat). Curll\Me de timp (adicA de un pathos totodata
de un logos), st:rnlucesc ca artificii pure, care amintesc
precizja rece a vi1j unilor baudelairicne provocate de ale
Wllci Jumi intr-adcvar purificate de orice spirirualitate tocmai
fiindca a renun\at Ia timp.
216
ROLAND BARTHES
Torul cstc facut. in mutjc-halJ, pcnLru a pregllti
o adevAratcl promovarc a obicctului i a gcstului (ceca cc tn
Occidcntul modem nu se poate face <.lccil tmpotriva spcctaco-
lclor p ihologicc. mai cu searml impooiva teatruJui). Uo
oumar de mUtic-hall cstc aproapc lntoo:lcauna aJcatuit dintr-un
gest diotr-un material: patinatori lrambulina lor LacuitA,
corpuri de acrobati . chimbatc uoele cu altele. dansatori anli-
podi.$ti (mArturiscsc marea mea predilcctie peom.t acestc oumcrc
de dcoarcce aici corpul cste obicctivizat pc
nesimpcc: nu este obiect dur i catapultat ca In acrobatia pura.
ci mai cutind substaota moaJe i deosA, apta pcnlrU
foarte scurtc). sculptori i pastele lor multicolore.
prestidigitatori pAsclnd hlrtie. m:ttase. tig:.ri. i alunecArilc lor J
de ccasuri. de portofcle etc. Or. gcstul obiectuJ s:tu sint
materiile naturale ale unci vaJori ce nu a avut acces Ia cena
dccit prin mutic-hall ( au eire). acesta llind MoncA. Muzic-
halluJ, eel putin in partea lui variali1 (deoarcce cimccul. adicA
vedeta americanA, tine de alta mitolo&ric). mw.ic-hal.Ju] estc
fonna esteticA a muncii . Ficcare nurnar e prctJntA aici fie ca
exercitiu. fie ca produs aJ unci ostcneli: uncori actul (eel aJ
jongJcruluL aJ acrohatului, al mimului) apare ca suma tinala
a unei nopti de antrenamcnt. altcori estc recrcat in intrcgime
ab origine in fata puhlicului. Oricum. e produce un cvenimcnt
nou, iar accst evcniment cste aJcAtuit de catrc perfcctiunea
fragila a unui efort. Sau, mai curind. artificiu mai subtil. efortul
este pcrceput Ia virfuJ lui. in accl moment aproape impo ibil
cind sc va cufunda in perfcctiunea implinirii, fara a fi pAr.lsit
complct riscul sau. La muz:ic-haJI, toru1 este
aproape doblndit; insa tocmai accst aproape constiruic specta-
colul, pastnndu-i, In ciuda emfat.ei. virtutea muncii. De accca,
spectacolul de muzic-hall nc nu rezultatul actului.
MlTOLOG/1 217
ci modul lui de a fi. sub(.irimea upmfctci ale Este
vorba de un mod de a face posibilA o stare contradictoric a
jstoriei in gcstul artisruJui sinl vizibile.lo timp.
musculatura grosolana a unci munci ancvoioase. ca trecut. i
octc-tjmea aerianA a unui act lcsne de infaptuil. dintr-un
ccr fermccat: in ambelc cazuri. muzic-ballul estc munca omc-
nca'id mcmorializatA i . ublimata.: primcjdia efortul slot cm-
nificate in timp cu ubsumarea lor de catrc ris sau gratie.
Muzic-hallul arc nevoie. de o fccric profunda care
a inJAturc. de pe truda. orice asperitatc, nciAsindu-i decit epura.
Acolo domncsc bulclc strruucitoarc. bastoanele mobila
tubulara. mAtAsuriJc chimicc. alburile cri nilOarc maciucile
cintcictoare; luxul vizual ali ea71! aici facilitatea, dcpusd in
limpezimca substantclor $i coerenta gcsrurilor: uneori. omul
este suport vertical , arbore In lungul caruia alunccA o femeic-
tulpinA; alteori. de intreaga sala. estc ccncstczia
elaoului. a grcutA\ii, nu invinsA, ci sublimata de salt. tn aceasta
lumc metalizata, apar vechi miruri de germinarc. cfrnd acestci
repre1cntari a muncii garantia unor foarte vcchi mi$CAri
naturale. natura fund lntotdcauna imaginca continuului. adica,
Ia urma urmci , a facilitAtii.
Toata aceastA magie muscularn a muzic-hal lului cstc esen-
tialmente urbana: nu dcgcaba mlUic-halluJ este ceva anglo-
saxon, nascut in lumca aglomcratiiJor urbane a marilor
mjturi quakcriste ale muncu: promovarca obiectelor. a mctalelor
$i a gcsturilor visatc, sublimarca muncii prin ei
magica. nu prin consacrarc, cain folclorul rural. toate accstca
fac parte din artiliciul Or3$Cior. respingc idcca de natura
informa. c1 reduce spatiul Ia un continuu de obiecte solidc,
straJucitoare. proclu e. carom acrol arti tului lc da statutul
prestigios al unci gindiri foarte munca. mai cu seama
218
ROLAND BARTHES
mitificata, face materia fericita, dcoarcce. spcctacuJos, ca pare
sA o metaJificate. zvirlite. prinsc din nou, minuite,
ibtreg lununos de rni$CAri, in djaJog permanent cu gcstuJ
obiectele %i picrd aici siru tra incapA(inarc a absurditatii
artificiale $i ustensile. pcntru o clipA, ele nu mai plictisesc.
Doamna co Camelii
Se mai joacA Inca, nu $tiU unde In lume, Doanma cu
Camelii (iar acum cilAva vrerne era jucatA $i Ia Paris). Accst
succes trcbuie sA atraga atentia asupra unci mitologii a lubirii,
care pe scmne mai dureazA acum, deoarcce alienarea tinerei
Marguerite Gautier In fata cJasei stAplnilor nu este fundamental
cliferit!l de cea a micilor burgbeze din zilele noastre, intr-o lume
Ia fel de clasificatA.
Or, de fapt , mituJ central al Doamnei cu Camclil nu este
lubirea, ci Marguerite ca sA fie recunos-
cutA, $i atunci pasiunea ei (In sens mai curind ctirnoJogic dcclt
sentimental) vine In tntrcgime de Ia altuJ. Armand (fiul unui
financiar) reprczintA iubirca clasicl, burgher/A, de Ia
cuJtura esen\ialista $i care se va prelungi in analizele lui Proust
este o iubirc scgregaticl, cea a proprietaruJui care-$i ia prada;
iubire interiorizata care nu lumea dccit eu intcrmi-
tente $i tntotdeauna cu un sentiment de frustrare, ca $i cum,
intotdeauna, lurnea n-ar fi dec1"l amenintarea unui furt (gclozii,
certuri , decep\ll, nelini$ti. rupruri. toane etc.). lubirea Margue-
ritei cstc cu toruJ altceva. Mai intii. Marguerite a fost mi$CatA
simtffid cl estc rccunoscuCA de Armand $i. dupA accca, pasiunca
nu a fost pcntru ea decil solicitarea pennancntA a accstei
de accea sacrificiuJ pe care consimte sA-l facA Ia
220 ROLAND RARTHES
cererea Dlui Duval renun\ind Ia Annand nu cstc nkidccum
moral (in ciuda fr.ucologici). ci nu cste decit unna-
rea logicA a po tuJatului un rnijloc . upcrior (mult
dcasupra iubirii) de a li recuno cuta de catre lumca stApinilor.
Iar dacA Marguerite isi ascundc acri Ociul ti dA masca cinis-
muJui. accasta nu sc intimpla poate decit in momcnrul cmd
argumentul devine cu a<.lcvArat Litcra1ura: privirea-ce-rccu-
a burgheziJor estc IAsat<l aici pc scama cititorului care,
Ia rindul sAu. o recuno<l$tC pc Marguerite chiar i in deceptia
iubitului ci.
Accasta inscamna cA nein\elegerile care ajuta intriga sa
avanseze nu stnt de or<.l in psihologic (chiar dacA, ablll.iv,
limbajuJ este psibologic): Armand i Marguerite nu sint din
lume sociala nu poatc li vorba lntre ei nici de tragcdic
raciniana nici de marivaudaj. Conllictul cste exterior: nu avem
de a face cu o pasiunc impclrtitA impotriva ei
ci cu doua. pasiuni de natura difcritA. <.lcoarece ele provin din
locuri djfcrite ale societAtil. Pasiuoca lui Armand. de tip bur-
gbez, apropriativ, cste prin definitie ucidcrca cclwlalt; iar pasiu-
nea Margucritci nu poatc incununa eforrul ei de a li rccunoscutA
declt printr-un sacrificiu care. Ia nndul lui. va constitui uciderca
inclirecta a pasiunii lui Armand. Simpla disparitatc socialA,
continuata amplificattl de doua ideologii amoroasc, nu p<>ate
dcci sa producA aici dcdt o iubirc imposibila, imposibilitatc
al cArci imbol algebric este moartca Margueritei (oricit de siro-
poasa estc ca pc ccna).
Di fcren\'1 iubirilor provine evident dintr-o difcrcn\A de
Armand intr-o cscn\A o etemitatc de
dragoste, Marguerite in alicnarii ei. nu
deci't in ea: se tic i, intr-un sens, c vrca cunct.anA. Jar propriile
ei conduite de adaptarc sint, ele, pc de-a-ntrcgul, condwte
de uneori i i ac;umA cxcesiv propria ci lcgcnda.
MITOLOG/1 221
se afunda in virtejul clasic al vie\ii de curtct.anA (asemcnea
acelor care sc asuma c). altcori ca aoun{A
0
putcrc de ce nu aut und
virtUti .. naturale". cit un dcvotament de condi\iC, ca si cum
acrificiul ci ar avca functia A manifcstc nu ucidcrea curtct.anei
care estc ca. ci <.l impotriva, sa afiseze o cunezana supcrlativa.
rru-a a picrdc ceva din ca in cu un sentiment
burghez clcvat.
Vcdem astfcl cum se precizeazA continutuJ mitic al accstci
iubiri. arhetip al cntimentalitAtii mk-burgheze. Estc o tare
foarte specialA a mitului. definit de o semi-luciditate, sau. ca
sa fiu mai exact. o luciditate pa.rv.ita pe care am
semnalat-o in rcalul ac;trologic). Marguerite i i alie-
narea, adic:A vcde rcalul ca o alienarc. insA ca
aeeasta prin purtiki de purl\ scrvilitate: ori joacA
personajul pc care stApinii il de Ia ca. ori incearcA
sa ajunga Ia o valoare din interioruJ accleiasi lumi a stapinilor.
Yn arnbclc cazuri, Marguerite ou este nimic mai mult decit o
Juciditatc alienata: vedc cA sufertt. dar nu-si inchipuie vreun
leac altfel decit ca parazit Ia propria ei suferin\A: ea se stie
obiect, dar nu-si vede alta menire decit aceea de a mobila
muzeul tApinilor. in ciuda grotcscului subicctului, un pcrsonaj
ca acesta nu este lipsit de o anumilit hoglltic dramatica: nu
estc. de hunrt scamA, nici tragic (latalitatca care apac;A asupra
Margucritci cstc socialA, nu mcrafizicA). nici comic (purtarca
Margucritci c.c;te dctcrminata de conclitia. nu de csen\'1 ei) si.
bineintcles. nici revolutionar (Marguerite criticA in nici
un feJ alienarea). 1-ar trebui in.sA foarte putin ca sA ajungA Ia
statutul personajuJui brecbtian. obiect alieoat. dar sursa de
critica. Personajul Marguerite Gautier rclminc - iremediabil -
departc de pcrsonajul brcchtian prin pot.itivitatca lui: Margue-
rite Gautier, .,in<.luio atoarc" prin tubcrculota de care sufcrA si
222 ROLAND BARTHES
frazele frumoase pe care le spune, prindc publicul , ij comu-
orbirea ei: derizoriu de proastA, ca ar fi deschis ochii mic-
burgbcz.i. Accm nobilA, intr-on cuvint. ,,serioasA", ea nu
face decit sA-i adoarmA.
Poujade intelectualii
Cine sint intelectualij pentru Poujadc? Cu deosebire
.,profesorii" ( .. sorbonard, vajoici pedagogi, i.Dtc/ecruali de capi-
talA de piasA') Iii tclullcienii (., tchnocrari, politchnicicoi,
I
po/ivalcnri sau polihori - fr. ,;polyvolcurs"). Se poate ca, Ia
origine, severitatea lui Poojadc Ia adrcsa iotclcctual ilor sA fie
iotemeiatA pe o simpla ranchiuna fiscal!: ,profcsorul" este un
profitor; mai inw, cste un saJariat (.,Dragul meu
nu-ri c:IAdeai seama cit. crai de fcricit pc vremea cind crai
salariar"; apoi. nu dcclara. fiscuJui ICC\iile particulare
pe care le dA. Tehnicianul este un sadie: sub fonna ur'itA de
tot.i a controloruluL el chin we contribuabilul. Dar cum poujadis-
mul a lnccrcat numaidecit construiasa marile Juj arheti-
puri. intclectualuJ a fost repedc transfcrat din categoria fiSCal!
in cea a rruturilor.
Ca orice flpton\ miticA, intelectualuJ tine de o tern!
general!, de o substantA: aerul. adicA este o idcnt.it.atc prca
putin vidul. Superior, inteJectualul planeazA, cl nu
sc pc realitate (realitatea este evident pAnuntuJ, mitul
ambiguu care inseamnA rasa, ruralitatea, provincia, bunuJ simt,
' Cele mai muhc citate provin din caru:a lui Pouj:lde. Ftti choi.'i
le combtJt (Am sles lupra)).
224 ROLA D BARTHES
obscuruJ oeoumArabil etc.). Un patron de restaurant care primc-
te in mod rcguJat intclccruali ii .. elicoptere. imagine
dcprcciativA care rcrrage zborului puterea virihl a avionului:
intclcctuaJuJ se desprinde de real. dar raminc in acr. pc loc.
invutiodu-se in cere; ccru.iunca lui cstc jalnicA. Ia fel de
departc atit de marclc ccr rcligios cit de pAminruJ solid a1
bunului simt. u arc . .r.Jd<lcini'' in inima natiunii. lntelectualii
nu sint nici nici sint liinte posomoritc .
.,abrutizate'' . AJtirudinea lor ex acta. este cca a norului, vechi
cintec aristofanesc (pe vremea aceea. intclcctualul era Socratc).
Suspendati in viduJ superior. intelcctualii sint to\i umpluti cu
nori, ei int .. toba care sun/1. plinfl liincl cu vint'': sc vcdc apruiod
aici fundamcntul incvitabil aJ oricarui anti-intclcctualism:
suspiciunca limbajului . rcduccrca oricArui cuvint potrivnic Ia
un zgomot, a a cum sc intimpll\ lntotdcauna in polemicile mic-
burghczc, care consta in demascarea Ia altul a unei iniirmitati
complementare fata de cea pe care n-o vedem Ia noi, in ilnpovA-
rarca advcrsarului cu urrnArile pmpriilor noa<;trc in
atribuirca numelui de intuncric propriei noastrc orbiri de
dercglarc vcrbala proprici noastrc urditAti.
AJtirudinca spiritclor . .superioarc" este aici o data mai
mult asirnilata abstractici. fAr.l indoialA prin intennediuJ unei
stAri comuoe inaltimii cooceptului. starea aceasta fLind
rarefierea. Este vorba de o abstraq:ie mecanicA. intelectualii
nefiind decit de gi'ndit (nu .. inima" Je cum
ar pune filosolii entimentaJi ti. ci .. viclenia . un soi de tactica
alimcntata de intuitic). Tcma accasla a gindirii cste
in mod fuesc prcva.zutA cu atributc care ii intarcse
puterea de a dauna: mai inui. batjocura (intelectualii sint sceptici
in fata lui Poujade). apoi rAutatca. deoarecc in abstractia
ei, cste sadie:!: functionarii de pc strada Rivoli sint
.,vicio i" cArora lc place sa-i chinuiasca pc conlribuabili:
MITOLOGII 225
ai SistemuJui , ei au complicatia rece a acestuia, acea
ioventie steri.la, proliferare negativa, care i1 flcea pe MicheJet
sA strige cit i1 tinea gura cind venea vorba de Iezuiti . Politchni-
dcnii au de altfel, pentru Poujade, cam rol ca lezuitii
peotru liberalii de altA datA: sursA a ruturor relelor fiscaJe (prin
intmnediul strizii Rivoli. desannare eufemicA a lnfernului).
constructori ai SistemuJui cAruia apoi i se supun ca
cadavre. pcriodc ac cadaver, pooivit cuviotclor iczuite.
Aceasta inseamn! cA, la Poujadc, cstc, in mod
ciudat, capabila de execs. Orice faptA omcocascA, chiar mentall,
avind o existent! doar cantitativa, cste de ajuns sA fie compa-
ralA. ca volum, cu capacitatca poujadistului mijlociu pentru a
o decreta excesivA: probabil cA exceselc sint tocma.i
virtutile sale cA ca iocepe chiar acolo unde Poujade o soar
inutiJa. fnsl$i aceastA cuantificarc cstc importantA peotru
retorica poujadistA de vreme ce ca da unor mOD$tri,
acci politebnicieni, rcprczentanti ai unci pure, abstractc,
care nu se aplicA Ia real decit sub o formA punitiva.
Ceca ce nu tnseamna ca judccata lui Poujade despre
politelmicieni intelectuaJi) cstc disperaiA: va fi posibil,
desigur, ca .,intelectualul din Fran,a" sA fie ,,redresat". El suferA
de o bipcrtrofie (va putea deci fi opcrat), caci a aJArurat cantitatii
normale de inteJigen\A a micuJui comerciant uo apendice de
o greutate excesiva: acest apendice este, curios, alcAtuit chiar
din $ti.intl, obiectivatA totodatA conccpruaJizatA, uo soi de
materie care atiml greu care se de om sau se desprinde
de el intocmai ca mW mobil sau blJCAtica de uot pe care
negustoruJ le adaugA sau Je ia ca sA ob\:inA o cintArire exactA.
Dacl polltehnicianul ajunge sA fie abrutizat de matematki,
inscamnl cA, dupa ce sc un anumit procentaj de
se ajunge Ia universuJ calitativ aJ otravurilor.
limiteJe slnatoase ale cuantificarij, to mAsura in care
226 ROLAND BARTHES
nu mai poate fi definitA ca muncA. este discreditat.A. InteJectualii
politebnicieni, profesori, sorbooarzi functionari, ou fac nimic;
sint estc(i. ci frecvcoteaza, ou circiuma bunA de provincie,
ci barurile ,.elegante" de pe rmlul stJ'ng. Aici apare o temA
iodragitA de toate regimurile de forta: asimilarea intelecrualit!tii
cu triodavia: intelectualul este prin definitie un ar trebui
pus in Ia muncA, o activitate, mAsurabila doar in excesuJ
ei nociv, trebuie sA fie convertitA intr-o muncA concrctA, adicA
accesibila masunlrii poujadiste. Se cA, la rigoare, nu poate
fi muncA mai cuantificatA - deci mai benefic! - deci't aceea
de a sApa gropi de a face grimezi de pietre: este munca
in stare punl, cea pc care, de altminteri, toatc regimuriJe post-
poujadiste sf'1f$C:SC in mod logic prin a o rezerva intelecrualului
trfndav.
AceastA cuantificare a muncii antreneaza in mod faresc
o promovare a fortei fuice, cea a a pieptului, a
bratelor; dimpottivli, capul este un Joe suspect tocmai in m.Asura
in care produsele sale sint calitative, nu cantitative. Aici rcglisim
discreditarca obi$nuitA a creierului de Ja cap sc-mpute,
spune adesea Poujade), a cArui compromitere fatal a este evident
exceotricitatea pozitiei sale, in partea cea mai de sus a
trupului, aproape de .,nor'', departe de .rldAcini". Este exploata-
tA Ia maximum ihs!$i ambigujtatca superioritAfij; se
o i'ntreagA cosmogonie, care joacA oecootenit pe vagi asem.AnAri
iotre flZic, moral social: lupta corpului impottiva capului in-
seamnA toat.A lupta celor ,,mici", lupta obscurului vital impottiva
pArtii de sus.
Poujade $i-a dezvoltat foartc repede legenda fortei
sale fizice: inannat cu o diploma de monitor, vechi membru
a1 RF.A., rugbist. aotecedentele sint garant:ia valorillui: cApe-
tenia dA trupelor sale, in scbimbul adeziunii lor, o putere
esentialmentc mAsurabiJA, de vreme ce este cea a trupului. Drcpt
,.
I
MTTOLOGII 227
care. eel diotii atu a1 lui Poujadc {trebuie sA inteleget:i: baza
increderii ce sc poate avea in cl), estc rezistcnta
Jui (,Poujade, este dracu' gol. estc de neinfrint' ). Primele lui
campanii au fost mai inaiote de orice pcrformante fizice
care atingcau supraumaoitatea ( .EsLc dracu gol'). Aceastli forta
de otel produce ubicuitatea (Poujade estc pretutindeni In acel3$i
timp), ea indoaic chiar materia (Poujade distroge toate
m8$inile pc care le Cu toate acestea, in Poujade mai
existli altA valoare. ou oumai re-/istenta: un soi de farmec
fizic, dAruit din pe deasupra fortei-marfl, ca unul din
acele obiecte inutile prin care. in drcptul foarte vechi, doblncti-
torul i1 !ega pe vinzAtorul unui bun imobiliar: accst ..
care pune bazele pare sA fie geniullui Poujade, partea
cea mai bonA a calit!tii in aceastA economic a mAsuririi pure,
cste vocea sa. A cu siguraota. dintr-un Joe privilegiat a1
corpului, loc median totodatA mU$Chiulos. toracele, care, in
toatA aceastll mitologie corporala, cste anticapul prin cxcelentA;
iosA vocea, vehicul a1 vcrbului ce redrcsea7J\, scapa legii dure
a cantitAti]or: uzurii. soarta obicctelor de rtnd, ea ii substituie
propria ei fragilitatc, rise orgolios a1 obicctelor de lux: disprctu-
irea eroicA a obosclii, rabdarea dirz.a nu sint pe pottiva ei: ci
doar delicata aJjntare a vaporizatorului , ajutorul miogiietor a1
microfooului: vocca lui Poujade prime$te, prin transfer, impon-
derabila prestigioasa valoare ce se covine de drept, in alte
mitologii, creierului iotelectualului .
Se intelege de Ia sine cA loctiitorul lui Poujadc trebuie
sA aiba aceca$i prestaota. ceva mai grosolao!, mai putin
diabolicll: el este .,eel robust'': ., virilul Launay, fost jucAtoc de
rogbi... cu brafele lui pl.roase $i putcmice ... nu pare sA fie un
prune neprihhlit", Cantalou, , fnalt, robust, diner-o bucatA,
drcpl in fa[A, Jr.i st:ringc mJ'na $i sincer". C!ci ,
3$a cum aratA o frazA binc cunoscutA, implinirca fizicA cste
228 ROLAND BARTHES
la baza limpezimii morale: numai fiinta putemicA poate fi
sinccm. Ne dam seama cA esen{a comunA tucuror acestor man
calitati este bArt>Atia. al ca.rei substitut moral este .. caracterul",
rival al inteligentei. accasta din wmA nefiind admi.sA in ceruJ
poujadist: este inJocuita cu o virtute intelectuala special!;
viclcnia: croul,la Poujade, este o fiintA inzcstrata cu agresivitate
mutate (,,Esrc un individ $mecber'). aceasta rauta.
cioasA, oricit ar fi ea de intelcctiva. nu reintroduce detestata
ratiune in panteonuJ poujadist: 1.cii mic-borghezi o dau sau o
retin dupA cum au chef, urmind o pura ordine a $aDSci: de
albninteri, dacA ne gindim bine, este uo dar aproape fizic, com-
parabiJ cu fleruJ animaJclor: nu este decit o fioare ram a f011ci.
o putere a ncrvilor de a capta vintuJ ( .Eu merg dup3 radar').
DimpotrivA, dczavantajele corporalc ii aduc intelectualuJui
tot feluJ de calificativc: Mendes este o pocitanie, seama.nA cu
o stic/A de apA mincralil (dispret ati't pcntru apA, cit peotru
dispepsie). Refugiat in hipertrofia unui cap fragil $i inutil, toat.a
fiinta intelectuaiA cstc atins! de eel mai greu cusur fizic,
oboscJJla (substitut corporal aJ decaden(ei): dC$i trindav, intelcc-
tuaJuJ estc obosit din Da$lcrc, ca $i poujadistul, acesta este
muncitor $i intotdeauna bine dispus. Ajungem aslfel Ia ideea
profundA a oric:Arei moraJitati a corpului omenesc: ideea de rasa.
Intelectualii int o rasa, poujadi$tii o alta.
Cu toate acestca, Poujade are dcspre rasa o conceWc
paradoxaJA. Constat.ind cA francezuJ mijJociu este produsuJ unor
multiple amestecuri (vcchea plac.A: Franta. creuzetu1 raselor},
Poujade opune cu trufic aceasta varietatc de origini sectei
restlinse a cclor ce ou s-au incruci$at niciod.ata decit intre ei
(trebuie. bincintcles, sa intclcgeti: evreii). Aratind cAtre Mcn-
des-France, strigA: , Tu rasist!''; apoi comcnteazA: ,,Dintrc
noi doi, numai el poace fi rasist, cAci eJ are o rasA". Poujade
practic! din plin ceea ces-ar putea oumi rasismuJ amestecuJui.
MITOLOGJI 229
de altfel , flra nici un rise, de vreme ce ,,amestecul" alit de
Jaudat nu a amestecat, dopa parerea lui Poujade insU$i . decit
acei3$i Dupont, Durand sau Poojade. ldeea de .,rasa" sintet.ica
este. evident, important!, deoarece permite sA sc insiste cind
pe sincretism, cind pe rasA. tn primul caz. Poujade dispune
de vecbea idee, cindva de nafiune, care a alimen
tat toate formele franccze de liberalism (Michelet impotriva lui
Augustin Thierry, Gide irnpotriva lui Barres etc.): ..
mei, celpi, arvemii, s-au amestecat cu t()fii. Eu sine rczu/tatul
if:$iC din creuzecuJ cu nAvMiri $i exoduri'). tn aJ doilea caz,
cl flra oici o bAtaie de cap obiectuJ rasist fundamental ,
Smgele (aici este vorba indeosebi de singcle celt. eel al lui
Lc Pen, breton zdravmJ, despArtit de o pmpastie rasialA de este{ii
Noii Stfnge, sau singcle gaJic, care-i lipse$te lui Mendes) . Ca
$i in cazul inteligcntei, aici avem de a face cu o distributie
arbitrara a vaJoriJor: adunarca unui fel de singe (aJ celor ce
se numesc Dupont, Durand Poujade) nu produce decit singe
pur se poatc ramtne in ordinea tihnitA a unci insumm de
cantitlti omogene; ins! altc fehm de singe (mai cu seama eel
al tehnocrafilor apacri?.J) sint fenornenc pur calitative, cJ.iscre..
ditate, tocmai prin aceasta nature\ a lor, in universuJ poujadist .
ele nu se pot amesteca, accede la statutul de mare cantitate
francczA, la acel ., vulgar'' al cArui triumf numeric se opune
oboselii intelectualilor , distin$i".
Opozitia aceasta rasiaJa dintre cei putemici $i cei obositi,
Gali apatrizj, vulgar $i distins. este de altfel pur $i simplu
opozilia dintre provincie Paris. Paris rezumA tot viciuJ
francez: SistemuJ, sadismuJ, intelectnalitatea, oboseaJa: ,,Paris
este un monstru, deoarece viara este dezaxacA: aici, viara este
trepid.antA, ame[itoarc, abrotizantA, de diminea{A pin3 sears etc."
Paris apartine acelei3$i otravi, substantA caJitativA
(ceea ce Poujadc in alta parte, flra sA-$i dea seama
230 ROLAND BARTHES
cit de bioe a nimerit-o: dialccticA). pc care am vW!t-o opu-
oindu-se lumii cantitative a bunuJui simt. Yntruntarca
a fost pentru Poujade inccrcarea hotAn"'toare, Rubicooul sau:
sA vinA Ia Paris, pentru a-i recupera pc dcputatti moderati de
provincie corupti de capitala. adevmti reoegati ai rasci lor,
l,$teptati In sat cu furci , salt ce a definit o mare migratie rasiala
mai curind decit o cxtcosiune politicA.
fn fata unei sospiciuni atl"'t de constaote, Poujade putea
oare sA salveze vreo forma de intelecrual. sA dea despre el o
imagine ideaHl, intr-un cuvint, sa postuJcze un intelectuaJ
poujadist? Poujadc ou ne spune decit cA. in OlimpuJ sAu, nu
vor intra decil .Jntclcctua/ii vrednici de acest aumc". latA
cA ne intoarcem. IncA o data, Ia una din aceJe faimoase definitii
prio idcntitatc (A = A), pc care le-arn numit. cbiar 1n aceasta
carte in mai muJte nnduri, tautologji. adicli neant. Orice
antiinteJectualism in moartea limbajuJui, adicA
in distrugerea sociabilillitii.
Celc mai muJte din aceste terne poujadiste, oricit ar parea
de paradoxal, sint temcromantice degradatc. Dad Poujade vrea
sA defineascA poporul. cl citeazA indelung prcfata Ia Ruy Blas;
dupA cum iotelecrualuJ vftzut de Poujade este, cu foarte putioe
cxcep\ii. recunoscut in Legistul lezuitul Lui MicheJet, omuJ
uscat, infumurat, steril baljocoritor. Mica burghczie preia
astAzi Dl0$tenirca ideologicA a burgbezici LiberaJe de ieri, adicl
cea care a ajutat-o in asceosiunea ei sociala: sentimentalismuJ
lui Micbelet cootinca multi geoneni rcactionari. Banes
accst lucru. DacA nu ar fi marea diferen{A de talent, Poujade
ar putca incA senma unelc pagini din Popocullui Michclet (1846).
lata de ce. in problema intelectualilor, poujadismul iJ
muJt pc Poujade; ideologia antiiotelectualista cuprin-
de medii politicc variate, si nu trebuie sA fii poujadist ca s!
UI"a$ti ideea. C!ci aici sc are In vedere oricc formA de culturl
MITOLOG/1 231
explicativa, angajatA, si salvata nu este dec it cultura ,,ioocent.a".
cea a cArei naivitate ciA minA IiberA tiranului. De aceea, scriitorii,
in seos propriu, nu sint din familia poujadista (unii ,
foarte cunoscuti. i-au trimis lui Poujade operele lor cu dedicatii
roAgulitoare). Condamnat este iotelecrualul. adid o
sau, mai bine: o Privire (Poojade undeva cit de
muJt suferea, ca tinAr licean. cind era privit de colcgi). Nimeni
sA nu ne privea.sca.: iata principiul antiintelecrualismului
poujadist. Numai cA, din punctul de vedere aJ etnologului, con-
duitele de iotcgrare de excludere sint, evident, complementare
$i. intr-un sens, care nu este eel pc caro-l crede el, Poujade
are nevoie de intelectuali: cAci, chiar dad ii condamna, o face
ftindcA vede In ei un rill magic: in societatea poujadista,
tualuJ de\ine locul blestemat $i necesar al unui vrnjitor dec!zut.
n
l\1ITUL iN l.aELE NOASTRE
Ce este un mit in zi.lele noastre? Voi da numaideci"t un
prim rnspuns. foarte simplu, care se pottive$te perfect cu
etimologia: mirul estc o vorbire' .
Mitul este o vorbire
nu orice vorbirc: Jimbajul are ncvoie de conditii \
speciale ca sA dcvinA mit: vom vedca aceasta intr-o clipA. tnsa.
de Ia inccput, trebuie sA sustinem cu hot!rire ell mitul este un
sistem de comunicare, este un mesaj. Vedem deci ell mitul
poate fi un obicct c.oncept sau o idee; este un mod 'J
de semnmcare. Jo;;;;.a::va fi nevoie. mai tir.tiu, sl-i punem
aceStef forme limite istorice, conditii de folosirc, sA rcinvestim
sociewea in ea: dar, mai iotii. trebuie s-o dcscriem ca formA.
Vcdcm ell ar fi co totul ilw.oriu sa vrem sA facem o
discriminare substantialA intrc obiectele mitice: intrucit mitul
este vorbire. de discurs poatc ti mit. Mitul no se I
define$te prin""" ob;ctllf mcsajului sau. ci prin felul in care-1
spunc: mitul CUI108$te nu sobstantialc. Prin
wmare, orice poate fi mit? Da. cred, deoarcce universul
estc sugestiv Ia Orice obiect din lume poalC trece de
Ia o existcnta inchisl. motA. Ia o stare oralA. deschisA aproprierii
1
Mi -;e va obiecta ca rermenul mir are o mie de alre sen.wri . fnsll
eu am incercat Sll defincsc lucruri. nu cuvinre.
236
ROLAND BARTHES
societ.Atii , cAci nici o lege, natural! sau nu, nu interz.ice sa se
vorbeascA desprc lucruri. Un copac este un copac. Da, de buna
seam!. fnsa un copac spus de Minou Dronet nu mai este chiar
un copac, csre un copac impodobit, adaptat unui anumit fel
de consumare, un copac investit cu ingAduinte titerare, cu
. cu imagini, pe scurt, cu un uz.aj social care se adauga
matenet pure. -
Evident , nu totul estc spus in limp: unele obiecte
devin prada vorbirti mitice pentru un moment, apoi dispar,
altele le iau locul , acced Ia mit. Exista oare obiecte faialmente
sugestive, * cum spunea Bau<flaire despre Femeie? Cu sigu-
cA nu =. fi concepute mtturi foarte vechi . dar nu eteme;

tnt in ea nurnai ea regie-


/ vtata moartea timbaJulw llllttc. Vecbe sau nu, m.ito-
l poate avea. o bazA istoricA, dcoarece mitul este
\ o vorbue aleasA de tstone: el nu aparc din ,,natura"lucrurilor.
'->'- Aceasti vorbiro este un mesaj. Ea poate deci foarte bine
sl fie altcum decit oral!; poate fi alcAtuitA din scrieri sau din
discursul scris, fotografia, cinematograful,
sportul, spectacolclc, publicitatea, toate a.cestea pot
servJ drept suport vorbirii miticc. MituJ nu se poate defmi nici
prin obicctul slu, nici prin materia sa, deoarece mce materie
poate fi dow.A in mod arbitrar cu semnificatie: sAgeat.a pe care
o aducem ca sl semnifJClm o provocare este ea o vorbire.
sigurao{A cA, in ordinea perccp(iei, irnaginea scrisul, de
pildi, nu cer tip de COD$tiinta; iar in imagine existl
foarte multe moduri de lecturA: o schemA se prereaz!la xmo.i-
ficatje mult mai mull deCJ'\ un desen, o mai mult decil
un original, o caricatunl mai mull dect'\ un portret fnsi aici
nu mai este vorba de un mod teoretic de reprezentare: este
vorba de aceastA imagine, propusA peotru aceastA semnifica(ie;
vorbirea miticl este formatA dintr-o materie Iucrait mai inaintc
MJTOWGll 237
in vederea unei comunicari apropriate: intrucit toate matcrialele
rnitului, reprezcnt:ative sau grafice, presupun o semni-
ftcanta, noi le putem judeca independent de materia lor. Accast.l
rnatcrie nu este indiferentl: imaginca este. desigur, mai irnpera-
tivl decil scrisul, ea impune semnificatia dintr-o daiA, flrl sl
o analizeze, flri s! o disperse1.c. insA nu avem de a face cu
o diferen\A constitutiva. lrnaginea devine scriitud din clipa in
care este semnifacativa: ca scrijtwa, ca face po&ibila o Iexis.
Vom intelegc deci. aici, de acum inaintc, prin limbaj,
discurs. vOibire etc., orice unitate sau orice sintez.a semnifteativa,
verbaiA sau vizuaiA: o fotografte va fi pentru noi vorbire Ia
fel ca un articol de ziar; cbiar obiectelc vor putea deveni
vorbirc dacl scmnificA ceva. Acest mod generic de a concepe
limbajul este de altrninteri justificat de istoria scrisului: cu mult
inaintc de inveotarea alfabetului nostru. obiecte ca mAnunchiul
de sfori de culori difcrite (quipou) al sau desenc ca
pictogramelc au fost vorbire curentA. Nu inseamnA insl cA vor-
birca miticA trebuic trat:atA ca timba: Ia drepl vorbind, mitul
tine de o $tiintA general! coex..tensivA cu lingvistica care este
scmiologia.
Mirul ca sistem semiologic
Ca studiu al unei vorbiri, mitologia nu cste, intr-adevir,
l dccit un din acea vasta a semnelor pe care
Sausswe a po&tulat-o acum vreo patruzeci de ani sub numcle
de smJiologie. Scmiologia nu este deocamdat.l constituit.l. Cu
toate accstea, pomind de Ia Saussure uneori independent de
cl, o mare parte din cercet:area contemporanA revine neconlmit
Ia problema semniflca(iei: psibanaliza. structu.ralismul. psihologia
eidc:ticl, unele tentative noi de criticA literart cwn ar fi cea
238
ROLAND BARTHES
a lui Bachelard, nu vor sa mai tudie7,..c faptclc decit ca fapte
ce semnifica. Or, a postula o semnificatic lnseamnA a recurge
Ia serniologic. Nu vrcau sA spun ca semiologia ar putea realiza,
in moo egil. toate aceste cercctAri: ele au continuturi diferite.
Dar au un statut comun, toate smt ale valorilor, ele nu
se mArginesc sA intilneasca fapruJ: ele TI defincsc i1 explorev.A
ca un valant-pour [cchivalent].
De vreme ce studiaza scmnificatiile independent de con{i-
nutul lor, semiologia estc o a fonnelor. vrea sa spun
un cuvint despre necesitatea despre limitele unei astfel de
formale. Nccesitatca este cea a oricArui limbaj exact.
Jdanov balea joe de filosoful Alexandrov. care vorbea despre
,.strucrura sfcricA a planetei noastre". ,,PinA acum, spune
Jdanov, parcA numai fcmna pulea li sferic'. Jdanov avea
dreptate: nu se poate vorbi despre structura cu tennenii fonnei ,
$i nici reciproc. Se poatc foarte bine ca. pe planuJ ,vietii". sA
nu fie dccit o totaHtate indiscemabiJA de structuri $i de fonne.
fnsA nu are ce face co inefabilul: ea trcbuie sA vorbeasca
despre .. viati". daca vrca s-o transforme. Ympot:riva unui
\
de din pAcate, platonic, al sinte..
ze1, once cntJcA trcbu1e sA acccpte asceza, artificiul analizei
in analizl, ea trebuie sA puna de acord metodele Jimbajcle.
Mai putin terorizat! de spectrul .formalismului", critica istorica
ar fi fost poatc mai putin steriJA; ea ar fi inte]es cA studiul
specific aJ formelor nu contrazice co nimic principiile necesare
ale totalitAtii ale Istoriei. Dimpotriva: cu cit un sistem cstc
mai specific definit in fonnele sale, cu ati't mai bine se supune
el criticii istorice. Parodiind o vorbA cunoscutA, spune ca
putin fonnalism indepArteazA de Istorie, dar daci-i mult aduce
Ia accasta. ExistA oare exemplu mai bun de critica IOtalA decit
descrierea formaJA $i totodatA istorica, semiologica
sfinlCniei , In Saint...Oencl de Sartre? PericoluJ este.
MJTOLOGD 239
dimpot:riva, atunci cind fonnele sint socotito obiecte ambigue,
jumAtate..fonne J.UtE.nAtate-substante. cind forma cste
cuo substa de.Jonna. cum a f'lcut de exemplu realismul
jdanovian. Scm:iologia, stabilita in limitele ei, nu este o capcanA
metafizicA: ea este o $tiinta ca oricare alta. ncccsarA dar ou
suficient!. Important este sA vedem ca unitatea unci explicatii
ou poate tine de amputarea unuia san a altuia din demerswile
ei, ci, cum spune Engels. de coordonarea dialectica a $tiintelor
speciale cc au fost angajatc. stau lucrurile $i cu,mitQiggia: I
ea face parte din semiologie ca fonnala in acel8$1
timp. din if!eolog!e ca istorica: ea studiaza
Voi aminti a$3dar ca o relatie
intte doi termeni. un se cant i un semniflcat. Aceasta
relitie are in vcdcre obiecte de ordin diferit, drept care nu cste
vorba de o egalitate, ci de o echivalen{a. Acum trebuie sA avem
grija cA, spre dcosebire de limbajul comun, spune doar
ca semnif1C8Dtol exprimA semn.i:ficatuJ, eu am de a face, ca
in orice Sistem semiologic. nu cu doi, ci cu trei termeni diferiti;
cici eu percep nu un $ir de termeni unul dupA altul, ci coreJatia
care ii lll'lqiC: existA dcci scmniflcantul. semniflcatul
care IOtalul a"SOciativ al primilor doi tcrmeni. SA lulm de
exemplu un bucbet de t:randafui: ii ccr sA scmnilice pasiunea
mea. Aici nu existA deci decit un scmnificant un semnificat,
1
Dezvoharea publicitatii , a pre.'lei mari, a r.Wioului, a ilustratiei, fan\
mai vOC'bim despre supravietuirea unui numAr tie riwri
comunicative (rituri ale aparentei sociale), face sa f.e mai urgenta ca oricind
constituirea unci $fiill(e semiolog.icc. Tnu-o zi tntreaga. oare cile cimpuri
cu ldevarat nt!'il!mnifiCal)tC stribatem? Foane putinc. cil.eodatA nici unul.
Ma aflu aici , in fata marii: ea nu poana. desigur, nici un me.saj . kQ pe
plaja, ce tie I))UCrial drapele, lozinci. semnaJe, mici panouri.
haine, chiar i o bronzare. pentru mine, tot atilea me.u.
240 ROLAND BARTHES
trandafirii pasiunea mea? Nici m1car ati't Ia drept vorbind,
aici ou existA decit trandafiri ..pasionalizati". lnsa, pe
planul analizci, existA intr-adevAr trei termeoi; deoarece
trandafui iJlCArcati cu pasiune pot fi foarte bioe pe drept
cuvmd in traodafiri $i pasiuoe: $i unii $i cealaltA
existau ioainte de a se alAtura de a forma acest al treilea
obiect, semnul. A$a cum. ce--i drept. pc pJanul triirii nu pot
sA despart trandafirii de mcsajul pc tot astfel, pe
planul anali7..ci. nu pot confuoda trandafirii ca semnificant cu
traodafirii ca semn: semnificantul este gol, semoul este plio,
el este un sens. SA mai luAm incA un exernplu, o neagra:
o pot face sA semnifice in mai muJtc feluri, cAci nu este <kiit
un simplu semniticant; dar dacA it incarc cu un scmnificat
defioitiv {COil<iaffiJiarc Ia moartc, de exemplu.
anonim), el va deveni un Lnre semnificant, semnifiC8t
semn, existA, impli'Catii functionale (ca de Ia parte._
Ia intreg) atil de sttinse, incit analiza poate sA parA
'
vom vedea ins! numaidecit cA aceastA distioclie are o impor-
tant! capital! penb'U stud.ierca mitului ca sb'Ucturi serniologicA.
trei tcnncni sint, pur formali. ii ll se pot
da continuturi diferite. latA citcva excmple: penbUSaussure,
cue a uciat pe un sistem scmiologic special, dar din punct
de vedcre metodologjc exemplar, limba, semn.i:ficatul este
conceptul. sc:mnificantul este imaginea acusticA (de ordin
psihic), iar relatia dintre concept $i imagine este sernnuJ
(cuvintul, de pildA), entitate coocretA
3
PenbUFreud, se $tie.
psihismuJ este o bogAtic de cchivalcn\C, de valant-pour. Un
tc:rmeo (rnA ab{in sA-i dau o intiictate) cstc constituit de sensul
manifest al cooduitei. un altul de sensu! sAo latent. sau seos
1
NO(iunca de cuvTilt una dinue ccle mai in lingvilllic:a.
0 rolosesc pentru simplificare.
MITOUXJJJ 241
propriu (de exemplu. substratul iar al treilea termen
este o corelare a primiJor doi: este visul insll$i, in totalitatea
lui, actul ratat sao nevroza. concepute ca
economii operate datoritA jonctiunii unci forme (primuJ termen)
a unei functii intentionale (al doilea tennen). Aici vedem
cit de nccesar este sA deosebim semnuJ de semnificant visul,
pentru Freud, ou este datul lui manifest in mai mare m.Asunl
decit continutul sAu latent: este legAtura functional! a ector doi
termeni. In uitica in (rnA voi mArgini Ia aceste
trci exemple cunoscute), scmnificatul este constituit de criza
originarn a subicctului (despAqirea indeprut.area de mamA Ia
Baudelaire, numirca fwtului Ia Genet); Literatura ca discurs
formeaza scmnificantul; iar relatia dintre cri7.A discurs
opera, care este o AceastA schemA tridi-
mensional!, oricit de consrantA i-ar fi forma, nu se reaJizeazA,
in ace18$i fel: vom spune 8$3dar incA o datA cA semio-
logia nu poate avca unitatc decit Ia nivelul formelor, nu al
cimpul ci cstc limitat, ea nu se referA decit Ia
un limbaj, nu decit o operatie: lectura sau descifrarca.
Yn mit, sc schema tridimen ionala de care am
vorbit: scnmificantul, semniliCitiiJ $i semnul .(Ti\Sa Jllitul este
un sistcm special prin faptul cA el se _J:X>Olind de
la un lant semiologic ce exist! maJntcaltli\ este un si rem
scmiologic secwid. Ceca ce, in primul sistem, este semn (adicA
un intreg prin asocierca dintre un concept $i o imagine),
in al doilea devine simplu scmnificant. Sli arninlim aici cA
matcriile vorbirii mitice (limba propriu-7Jsa, fotografJe, pictunl,
rit, obiect etc.). oricit de difcritc ar fi ele Ia inceput.
din clipa in care sint de mit, se reduc Ia o simplA func\ic
scmniflcalltA: mitul nu vede in aceste diferite materii dccit o
ClCCC8$i matcric primA; unitatea lor consta in faptul cA toate
sint rcdusc Ia simpluJ statut de limbaj. Fie ca este vorba de
242 ROLAND BARTHES
grafie literal!, fie cA este vorba de grafie picturala, mitul nu
vrea sa vada aici dccit un total de semne, decit un semn global,
tennenul final al unui prim lant semiologic: tocmai acest
termeD final va deveni prim tennen sau termen partial al
sistemului o:Wit pc caro-l Torul se petrece ca
cum !!lltul ar dq;W;i cu o masura sistemul fonnal al primelor
semnificatii. fntrucil aceasta transJatic este capitala pentrU
analiza mitului, o voi rcprezeota in felul llllDAtor, spatializarea
schemei nefiind, bincintcles, dec:i"t o simplA metaf<ri:
MIT
Exist! in mit. dupa cum se vede, douA sisteme
logice, unul fiind extras din celalalt un sis_tem lingvistic, limba
(sau modurilc de reprezcntare cc-i sint asimilate), pe care-t voi
oumi limbajcbk:ct, deoarece est& limbajUJ pe care mirul
peotru const.rui propriul sistem; mitul
pe care.-1 voi numi meta-limbaj. deoarece este o a doua limbA.
MITOLOGll 243
fn care vorbim despre prima. Analizfnd meta-limbajul,
Jogul nu se mai poate intrcba care cste alcAtuirca limbajului:
obiect, el nu mai este silit sa tin! seama de amanuntelc schemet
lingvisticc: nu va fi obligat sa cunoasca decil termenul total
a1 semnului global . numai in masura in care accst termen
va fi compatibiJ cu mitul. lata de cc semiologul cste indrept.Atit
sA trateze in mod similar scrisul imaginea: cJ retitle cA amin-
doua sint semne. ca ajung Ia pragul mitului , cA sint inzcstrate
cu acee3$i functie sem.niflcanta, cA unul cealalta constituie
un limbaj-obiect.
Este momeotul sa dAm un cxcmplu sau doua de vorbire
miticA. Primul i1 voi imprurnuta de la o obscrva{ie a lui Valery':
sint elev in clasa a cineca, intr-un Jiceu fnmccz; deschid grama-
tica latina citesc aici o frazA din Esop sau din Fcdru: quia
ego nominor leo. MA opresc ma gindesc: in propozitia aceasta
exist! o ambiguitatc: pe de o parte. cuviotele au sensu! lor
simplu: cAci eu rnA numesc leu. pc de alta parte, fraza vrca
in mod vadit sa semnifice altceva: in masura in care mi se
adreseazA mie, elev de-a cincea, ea imi spune !impede: cu sint
uo exemplu gramaticaJ menit sa ilustrcze regula acordului
atributului. Sint chiar obligat sa recunosc cA fraza nu-mi
ficA nicidecum sensul ei. ea cauta foarte putin sa-mi vorbeascA
despre despre oumele lui; semnificatia ei adcvlratA
ultimA este sa mi se impunA ca prezen\A a unui anumit acord
aJ attibutului. Trag coocluzia cA rnA aflu in fata unui sistem
special, marit. deoarece este coextensiv limbii:
exist! un scmtl.ificant. dar acest scmnificant cste el insU$i format
dintr-un total de scmne. el este uo prim sistern semiologic
(eu rnA numesc leu). in rest, structura formalll se
corect: existA un semnificat (eu sint un cxcmplu gramatical)
Tel Que/, II . p. 191.
244
ROLAND BARTHES
o semnificatic globala. care nu cstc nimic altceva deci't core.
latia semnificanruJui cu scmnificatul: caci nici dcnurnirea leului
.
nici cxcmplul grarnatical nu-mi stnt date separat.
latA acum un alt exernplu: rnA aflu la frizer. mi sc <fa
un ournAr din Paris-Match. Pc copenA, un tinAr ncgru imbnlcat
in uniforrnA francezJ, cu ochii ridica(i. atintiti desigur pc o cuta
a drapelului rricolor. Acesta este scnsul irnaginii. Dar, oaiv sau
nu, vad foarte binc ce tmi sernnificA ca. anume: cA Franta
estc un mare imperio, cA toti fill ei. iodifercnt de cul001e, slujesc
cu crcdin{A ub drapelul sAu, cA ou exista rAspuns mai bun
dat dctractoriJor uoui colonialism pierdut dccil 7.elul accstui
negru de a-i sluji pe lui asupritori. MA aflu,
o datA, in fata unui sistcm semiologic mArit: exista uo
ormat cl dintr-un sistem P.realabil (un soldat
negroCIAonorul mllitar francez); existA un semnificac (aici estc
un amestec intentional de francitate $1 c:te-niilftaritare); exista
in o prczcntA a sernnificatuJui prin scmnificant. -
triiiii a trece Ia analizarea flecAruf t.ermen al sistcmu-
lui mitic, trcbuie sa nc intclegem asupra tcrminologici.
acum cA tc li considcrat, in mit, din douA
punct.e de VcaCre: ca t.enncn final al sistemului lingvistic, sau
ca tcnnen initial al sis&emului mitic: aici. oc trcbuie,
douA oumc: pe pJanuJ limbii , deci ca final al priroului
sistem, voi nurni semnificanruJ: scns (cu mA ayWQ;C..Jeu. ua
negro dA aooruJ militai {J'a,accz); peJ)laoul milului.jlvoi nwni:
fOfllJL in ceea ce semni.fica!U), no este posibiJl vreo
arnbiguitatc: ii vom lisa numele de CQIJCepl. AJ treilca !Cimen
este corelarea primilor doi: in sist.emul limbii eSe .voma de
scma; dar nu se poatc sa reluAm acest teoncn Bra ambiguitate.
de vremc cc. in mit aceasta cstc caractmsfica lui principall),
senuii1'iCii:ii este format din scmnele J.imbij . Voi numi accst
a1 treuea tcrmcn al mitului scmailicatic: cuviotul este aici cu
MITOLOGU 245
au'"t mai bine justilicat cu cit mitul are cu adeva.rat o dubJA
fuoe1ie: dcscmneazA ootificA, explicA i impunc.
Forma conceptul
Semnificantul mitului se preziotA arnbiguu: este sens
totodatA formA, pe de o parte pUn. pe de alta got. Ca sens,
scmnificantul posruJeazA o lecturn, i1 perccpcm cu ochii , are
o realitatc scnzorialll (spre deoscbire de semnificanruJ lingvistic,
care este de ordin pur psihic), are o denumirea leului.
salutul ncgrului sint ansambluri plauzibile, ele dispun de o ratio-
nalitatc suficientll; ca total de semne lingvistice. scnsul mitului
r are 0 valoare proprie. face parte dintr-o istorie, cea a
sau cca a negrului: in ens, este construitA in prealabil o scmni-
ficatie. ea s-ar putea lirnita Ia ea IDSA$i. dacA mituJ nu
transformind-o totodatll intr-o formA vidA, parazitA.
Sensu! este scum complct, el postuleazA o un
o memorie, uo ordin comparativ de faptc, de 1dct, de hot!riri.
Devcnind formA. sensul indcpartevi cootingcnta; se
istoria se evapod. ou mai ramine decillitera.
ExistA aici o pcnnutare paradoxaJa a operatiunilor de lecturA,
o regresiune anormalll de Ia sens Ia formA. de la scmnul
lingvistic Ia semnificantul mitic. Dacll incbidem quia ego aomi-
nor leo intr-un sistcrn pur lingvistic, propozitia recapltl aici
1 o plenitudine, o bog!\ie, o istorie: sint un animal. uo leu, eu
traicsc iotr-o anumitl tara. rna iotorc de Ia vin!toarc, cineva
vrea sl impart prada cu o viticA, o vacA o cum insA
eu sint eel mai putemic, iau eu torul, din diferite motive, ultimul
fund pur simplu cA eu rnA aumesc leu. Ca f()['I]].A a mitului,
propozitiunea ou mai contine insll aproape nimic din aceastl
lunga istorie. Sensul continca uo intreg sistem de valori; o
246 ROLAND BARTHES
l
istorie, o geografie, o moral!, o zoologie, o LiteraturA. Forma
a alungat toatA aceastA bogA{ic: &Ar.kia ci nouA are nevoie de
o semnificatie care s-o umple. Trebuie sA ccrcetarn tndelung
\
in lcuJui a face toe grarnatical, trebuie
pusA m parantezc btografia negrulru, dacA vrem sA eliberAm
imaginea, s-o pregruim sA-$i primeasca. semniticatul.
Dar, in toate acestea, puoctul capital este cA forma nu
suprima sensul, ea nu face deci'l sA-l sAr.lcea.scA. sA-l alunge,
i1 tine Ia dispozi{ic. Sc crede ca sensul va muri, este lnsa o
moartc cu suspendare: sensuJ "' i ierde valoarea. dar i$i pas- l
treazA \'iata, clio care se va hra.ni fonna mitului. SensuJ va fi I
pentru forma un fel de re7..ervA instantanee de istorie, ca o bogA-
{ie supusA, pe care o poti apropia sau indcpArta intr-un soi de
altcman\A r:apic:IA: trcbuie ncincetat ca fonna sA poatA prinde r
radAcini in sens $i sA-$i ia de aici brana naruraJA; trebuie,
mai cu scama, sa se poatA ascunde aici. Acest joe necootenit
de-a.: Y:.flti a5Cimselea intJc.SC06 mitul. Forma
mitului nu este un simbol: negrul care salutA nu estc simbolul
lmpcriului francez: arc prea multA prc2Cn\A penbU aceasta, eJ
se ciA drcpt o imagine bogatA, trait!, spontana, i.nocentA, indiscu-
f4P..Ilr.Oar.1rnltc13$i timp, accistA imagine cstc supusA, inde-
plrtalA, devine aproape transparent!. ea se ciA un pic inapoi,
1
complice cu un concept binc inannat, impcrialiwca
t..,Ua.neeZA: devine luatA cu imprumut.
SA vedem acum semnificatul: istoria care sc SCW"ge in
afara formei va fi absorbita in intregimc de concept. ConcepruJ
este determinat: el este istoric $i totodata intentional; el cste
moba care ducc a profercuea mitului. Excmplaritatea grama-
ticaHl, imperiaJitalCa francezA sint insA$i pulsiunea mitului.
Conceprul restabilC$tc un lant de caU7.c $i de efectc, de mobiluri
$i de intcntii. Spre dcoscbire de forma, cooceptuJ nu este
nicidecunt abstract: el este plio cu o situa{ie. Prin cste _
..::-'
MITOLOGll 247
iroplantatA in mit o in_!!ea&A noua istorie: in denumirca leuJui ,
golitA 1n prealabil de contingenta ei, exemplul gramatical va
aminti intteaga mea existen{A: Tunpul , care rnA face sA rna. nasc
intr-o vreme cind este predatA gramatica latinA; lstoria, care
rna doosebe$te printr-on intreg joe de segregatie sociala de
copili care ou inva{A latina; traditia pcdagogica datorita cAreia
exemplul este ales clin Esop sau din Fedru; propriile mele
obiceiori lingvistice, care vad in acorduJ atributului un fapt
ootabil , vredoic sA fie ilostrat. La fel se petrec lucrurile cu
negrol care saluta.: ca fonnA, sensul este scurt, izolat, sAracit;
in calitate de concept aJ impcrialitAtii fraocc7, iata-1 din nou
lcgat de totalitatea Lumii: de lstoria gcneralA a Fran\Ci , de aven-
rurile a colonial e. de dificultAtiJe ei prezentc. La drept vorbind,
in concept se i.nvesle$tc ou atit realul cit mai cu seamA o
anwnitA a ru; trecind de Ia sens Ia formA, -
imaginea picrde din valoarea ei de ca s-o primeasc1
mai bine pe cea a conceptului. De fapt. cuprinsa
in conccptul mitic este o confuzA, fonnata din
asociatii moi, nclimitate. Trebuie sA stAruim asupra acestut
caracter deschis aJ conccptnlui; nu este nicidecum o esen abs-
tractl, purificatA; este o condensare infoiiiia. instabila, nebu-
loaSA, a ctrei unitate $i coeren\A tin in primul rind de func\ie.
in acest sens, sc poate spune ca. penbU cooceptul mitic,
fundamental este caracterul lui de a fi apropriat: exemplaritatea
gramaticala se rcferA foarte precis Ia o anwnitA clasa de elevi,
francezA trebuie sA impresi011C1 un anumit grop
de ci'titOn, nu un altul: cooceptul rtspuodc strict unei func\ii .
el se ca o teodintA. Accasta aminte$te ncgre$it semni-
fiC8lu.l unui alt sistem semiologic, frcudismul: Ia Freud, aJ
doilea tameo ai sistemului cste sensul latent (con\,inurul) aJ ........._
visului, at acmlui ratat, aJ nevrozei. Or, Freud notea7A cA sensul
sccund al conduitei cste sensuJ ei propriu. aclicA apropriat unei
248
ROLAND BARTHES
situapj complete, profunde; cstc, ca si conccptul rnitic,
intentia conduitei.
Un semnificat poate avea mai multi semnificanti: este in
primul rind cazuJ scmnificatului lingvistic al semnificatului
psihanalitic. &te ca7.ul conccpLului rnitic: eJ are Ia dispozitie
o masA oelimitalA de semnificanti: eu pot gasi mii de fraze
care contin acordul atributului, pot gasi mii de imagini
care sA-mi semnifice imperialitatea francczA. Ceea ce tnseamnA
cA, din punct dt: veckrc cantiwiv, conceptul este mult mai slrac
decit semnificantul, adcsca el nu face decit sA se re-prezinte.
De Ia fon:nA Ia concept, sAracia boga{ia sint in propor\ie
inversA: slraciei calitativc a foonei, depozitara a unui scns
rarefiat, ii corespunde o boga\,ie a conccptului dcschis intregii
lstorii; iar abunden\ci cantitative a formclor, ii corcspunde un
rnic numar de ooncepte. Aceasta rcpetare a conceptului sub
diferite forme estc import.anta peotru mitolog, ea pennite dcsci-
frarea mitului: avcm de a face cu insistcnta unci conduite care-
dezvaluie intentia. Ceea cc confirma faptuJ cA ou exisli o
rela(ic reglemcntata intrc volumul scmnificatului si eel al sem-
oificaotului: in lirnbA, cste propoq.ionala, ea nu
prea cuvlntul , sau eel puJin tiiiiiatea cooaetT.lD mit,
dirDpotriva, cooceprul sc poate cxtinde peste o iotiodcrc foarte
marc de semnifJCaDt de pildl, o carte intreaga va fi semnificao-
Lul uoui ingur concept; invers, o forrt:l! minoscu1A (un cu-
vlnt, uo gest, chiar izolat, numai sa fie observat) va pu&ea sluji
de semnificant uoui concept umflat de o foane bogata istorie.
nu cste obi$nuitA in limba, dispt'OQOrtia aceasta intre
semnificibf1i seiimfficat nu cste o exclusivitate a mitului: Ia
Freud, de excmplu, actul ratat este un semnificat de o subtirime
ce n-are nici o lcgatura cu scnsul proprio pe care-1 tradcazl.
Am mai spus ca ou exista nici o fixitate in conceptele
miticc: ele se pot face, altcra, desfacc, disparea complet.
MITOLOGll 249
fundca stnt i torice, istoria lc poate foarte suprirna. AceaslA
instabilitatc it obliga pc mitolog Ia o terminologie adaptata,
despre care 3$ vrca sa spun aici citeva cuviote, Q.eoarcce adesea
ea este priJej de ironic: cste vorba de neologism. ConceptuJ
este uo clement constirutiv al mitului: dacA vreau sa dcscifrez
ni$te rniruri, trcbuic sA pot numi ni$te conccptc. Dicti<>narul
imi dA cileva din clc: Bunatatea, Milostenia, Sanatatea, Omenia
etc. Ynsl, prin definitie. lntruc'it ele imi sint date de dic(ionar,
aceste cooccple ou sinl istorice. Or, eel mai adesea, eu am
nevoie de coocepte efemcre, legate de contingeote limitate: aici,
neologismul este incvitabil. China estc ceva, iar ideea pe care
si-o pulca face ou prca deroult despre ca uo mic-burghez frao-
cez cste altceva: pentru acel amestcc special de clopo\ei , de
si de locuri uode se furncaza opium, nu este posibil alt
cuvint decit sinitate. Nu estc frumos? Sli ne consolam eel putin
rccuooscind cA neologismul conceptual ou cste niciodatA arbi-
trar: cl cstc coostruit dopA o regulA proportional a foarte
Semnificapa
In semiologie, al treilca tennen nu cste altceva, dupA cum
se $fie, dCCi asoctapa primilor dol: este singwUJ ce ne este
dat peOcplin $i suficieot. este singuruJ ce este efectiv coosumat.
L-am numit semniftca{ie. Vedem deci eli semniftcatia cste
insusi mitul, scmnul saussurian cste cuVintul (sau mai
exact entitatea concreta). Dar inainte de a da caracterele semni-
ficatjei, trebuie sAne gindim pu{in Ia felul to care cste ea pregA-
titA, adicA Ia modurile de corelarc a cooceptului si a fonnci mitice.
5
latinllatiniratc = basc/x = baschuate
250 ROLAND BARTHES
Mai intii, trebu.ie sA ootAm cA in mit primii doi termeni
smt perfect manifC$ti (spre deosebire de ce se petrece In alte
sistcme semiologicc): nu estc unuJ .. ascuns .. m spatele celu.ilalt.
amindoi slot Ia vcdcrc, aici (nu unul aici altul acolo). Orici't
de paradoxa! ar pArea, mitul nu ascuncle oimic: func{ia lui estc
sA deforme nu sA fucA sa <.lispa.ra. Nu cxistA nici o latent!
a coiK:eptului fatA de formA: nu este oevoie de un incon$tient
peotru a explica mitul. A vern de a face, evident. cu douA tipuri
diferite de maoifcstare: prezenta formei este literall, imcdiatA:
ea este, pe deasupra, intindere. Accasta se expJicA - ttcbuic
s-o repetAm neconteoit - prin nat\.U'a lingvisticA a scmnificantului
mitic: de vreme ce este con titu.it din1r-un sens dinainte 1rasa1
'
nu se poate manifesta dccit prinlr-o materie (in timp ce. in
limba, semnificaotul rammc psihic). to cazul mitului oral,
aceastA extensie estc lioeara (cilci cu ml numesc leu); In eel
al mitulu.i vizual, extensia este muJtidimensionaUi (in centro,
uniforma_ negruJu.i, sus, negrul chipului sao, Ia stinga, salutul
militar etc.). Elementelc formei au iotre cJc relatfi de
Joe, de proximitate: moduJ de prezen\A al formei estc spatial.
Conceptul, dimpotriva, este dat gJobal, el este un soi de nebu-
loasA, condensarea mai mult sau mai putin destrAmatA a unci
CUO<>a$teri . Elemente)e sale Smt legate prio rela{ii asociative:
el are ca suport nu o mtindcre, ci o substa:o\A (dc$i metafora
aceasta ramine incA prea spa{ialA): modul ei de prczen\A este
memorial .
Rei$ dintre conceptul mitulu.i $i scns estc, in esen\A,
Tomrei*-JIC /OHiiire. ct sc rcglsC$te o aowniLA aoaJogie
onnalA cu un sistem semiologic complex cum este cef a1
!
psihaoalizelor. A$3 cum pcntru Freud. scnsullatcot a1 condWtci
defOI'll:leaZA sensu! ei manifest, tot astfel, m mit,
deformeazA sensu!. deformarea aceastaiiU este posibiJA
dccit ftiodci orma rnitulu.i este dinaiote constitu.ita de un sens
MITOLOGII 251
lingvistic. Yntt-uo sistem simplu cum estc limba, semniftcatUI
ou arc D.imic de dcfonnat, deoarece scmoificantul. vid, arbitrar,
ou-i opune nici o rez.istenJA. tnsA aici, lucrurilc staU co totul
allfel: semnificantul are inlrUcitva douA fete: o fa\! plio!, sensul
(istoria leulu.i, a oegrului soldat) $i o fat! vida, forma (clci
eu mA numesc leu; negru-soldat-franccz-salutind-drapclal-
CooceptuJ deformeaza, evident, plio!, scosul: leul
$i oegruf sint pnva{l ae JStOna lor, Slot schimbati in g
Exemplaritatea latinA dcfonneaz.A deournirea leuJui in toatA
contingenta ei; iar irnpcrialitatea fraocczA tulburl tot un limbaj
prim, un discurs factual care-mi povcstca salutul unui negru
in unifonnA. AceastA deformare nu estc insA o abolirc: leul
oegrul dmio_$0lo:..Cooceptiifa:.ro'iievoie de ci: stnt amputati
pe jurnAtate, li se ia memoria nu siot indliitnici,
iorAd.Acinap in mod tacut, totodatA sint vorbareti. vorbire pe
de-a-Oiregul Ia dispozitia conceptului. Cooceptul, litcralmente,
defOI'IlleaZA, dar ou abo1C$te seosuJ: uo cuvint va reda mai
aceastA cootradic{ie: il alienea7..A.
Trcbuie sA nc a,;nmfirn tot timpul cA mituJ este un sistem
dublu: in cl, se produce un fel de ubicu.itate: punctuJ de plecare
al mitului este constituit de sosirea uou.i sens. Ca sA pastram
metafora spatiall, al cArei caracter aproximativ l-am subliniat
mai inaiote, voi spune cA semnificatia mitului este alcAtuitA de
un fel de ce se continuo, alternind sensul
$i fonna sa. un limbaj-obiect un meta-limbaj,
o pur semniftcaotA o COD$liin\A pur irnaginanta;
ateastA altcmare estc inlr-o oarccarc masurl adunalA de con-
cept, care se de ea ca de un semnificant ambiguu,
iotelectiv $i totodatA imaginar. arbitrar $i natural .
Nu vreau sA hotArAsc dinaiote implica{iile morale ale unu.i
astfel de mecanism. dar ou voi putea dintr-o analiz.a
obicctivl dacA anu cA ubicuitatea semnificantuJui m mit
252 ROLAND BARTHES
-
\..) reproduce aidoma fizic( alibiului ( d acest cuvmt este
un termen spatial): in alibi-existA un Joe plin $i un Joe gol,
legate printr-o rclatic de identitate negativA (,,nu rnA aflu acolo
unde aedeti voi d rnA aflu: mA aflu acolo unde credeti voi
ca. nu mA aOu"). Dar aHbiuJ obi$nuit (poHtist. de pildA) are
. un sfir$it, realul i1 Ia un moment dat. din invirtire. Mitul
este o valoarc, cl nu este suplS probei nimic nu-l
impjedid sa fie un alibi permanent ii este de ajuns ca semnifi-
cantul sau sA aibA douA fe\C, ca sA di punA intotdeauna de un
altundc: sensuJ este i otd aic pentru .A,ga;1.13Jta forma;
- -
forma este int()(dcauna aici pen.t[\1 a..disumlS sen$ul. i niciodatA
nu eSie conflict, rupturn intre sens forma: ele
nu se afla- niciodatA in acclll$i punct. Tot astfel, dad rna aflu
in $i privesc peisajuJ prin gearn, pot sa-mi fixez privirea,
dupa cum doresc, cind pe gearn cind pc peisaj: uneori voi simti
prezcnta geamului $i depArtarea pcisajului, aJteori. dimpotriva,
transparent& geamului $i profunzimca peisajuJui; insa rezu.ltaruJ
acestei aJtcmante va fi constant: gcamuJ imi va fi prezent $i
in acelll$i timp vid, peisajul imi va fi ireal $i in acelll$i timp
$i cu semnificantuJ mitic: fonna este aici vidA, dar
prezentl, sensu) este absent, dar plin. Nu voi fi swprins de
aceastl contradic;tie decit tiacA vreau sa suspend acea
rotativa de formA $i de sens, dad-mi fixez privirea asupra
fiedruia ca asupra unui obiect diferit de celAJaJt, $i dacl aplic
mituJui un procedeu static de descifrare, adid dad-i contrariez
dinamica lui proprie: intr-un cuvint, dad tree de Ja starea de
cititor aJ mituJui Ia cea de mitolog.
(()( aceastA duplicitatc a semnifJCantuJui va detennina
caracterele scmnificatiei. acum ca mitul este o vorbire
defmitl prin intentia ei (eu s1'iit un exemp1u gramatJca/j in muJt
mai marc rnlSuii dedt prin litera ci (cu mA numesc leu); $i
d totll$i intenjia este oarecum flXA. purificatA, eternizatl,
MITOLOGll 253
aQcntalA de dtre li tem (lmperiul francez? dar csce pur $i
simplu o taJC:iCCst ncg:ru viteaz care aluUf ca un tiaJJr
de pc Ia no1). Ambiguitatea constitutiva a vorbirii miticc va
avca pentru semnirlcatie douA consecinte: ca sc va prezenta
ca o notificare
MituJ are interpclator: pomit de Ia
un concept istoric, apruut direct din contingen\A (o lc:ctie de
latinA, lmperiuJ ameniotat). pe mine rnA cautA: cste intors c:Atrc
mine, ii suport fof\a intcn\i<>nalli. rna someazA sa-i primcsc
ambiguitatea expansivA. Dad rnA plimb de pildA in Tmutul
base spaniol
6
pot de buna seama sa constat intre case o unitate
arhitccturalli, un stiJ comun, care mA face sa recunosc in casa
bascA un produs ctnic detcnninat. Cu toate acestca. nu rna simt
vizat personal, $i nici, ca sa zic 8$3. atacat de accst stil unitar:
vll.d prea bine ca cl era aici inaintea mea, fm-a mjnc: cste un
produs complex, cc are detenninari.le lui Ja nivelul unci istorii
foartc intinsc: nu-mi cere, nu rna provoaca sA-l numesc, doar
dad ffiA gindcsc sa-J introduc intr-un vast tablou a) habitatului
rural. Dar, dacA rnA aflu in regiuoea parizianA zArcsc in
capatuJ strAzii Gambctta sau aJ strazii Jean-Jaures o cochetA
casa de muntc, cu tigJe f0$ii, cu 1emnarie cu ape1e
asimetricc $i cu un gard mare de nuiele impletite
'in mi sc pare d primesc o invira{ie st.Aruitoa.rc, personaJa,
sa numesc accst obicct ca fund o casa de munte bascA; mai
muJt decit at.t"t, sa vld aici esenta bascbitAf,ii. Ceca ce
inseamnA c:A, aici, cooceptuJ mise manifestA in toatA aproprierea
lui: rnA cautl ca sa rna oblige sa recunosc toate intcntiile care
1-au motivat, 1-au dispus aici ca semnaJuJ unci istorii
Spun: o;paniol. deoarece in promovarea micii burghezu a
du.o; Ia il'lflorirea unei tntregi arhitceruri .. mitice'' a de munte ba'lee.
ROLAND BARTHES
individuale, ca o confidentl1 o complicitate: este o chemarc
adevAratA ce vine din partea proprietarilor easeL lar aceastA
cbcmare, ca sa fie $i mai imperativll, a acccptat toate saraciri.le:
tot ce justifica aceastA casA bascA in ordinea tehnologiei: poclul,
scara exterioad, porumbllria etc., toate acestea au cAzut: n-a
mai r!mas deci't un semnal scurt, indiscutabiJ. adhominarea
este atl\ de directA, incit roi sc pare cA aceastA casl1 a fost creatA
cbiar acum, pcntru mine, ca un obiect fcrmecat cc a apArut
in prez.entul meu Bn1 nici o unnA clio istoria care 1-a produs.
\
Oci !_Orbirea aceasta interpelativA este totodatA o vorbire
incremenitA: in clipa cind trebuie sA iiii atingA, ease suspeodA,
se in juruJ ei $i prinde generalitate: ea
mNbQtc. se punl!.cA. Apropnerea conceptuJui se tre-
ZC${e dintr-o datA indepartatA de cAtre litera)jtatca scnsuJui. Este
un soi de I'Cfincre, in sensu! fizic $i totodatll juridic aJ tennenuJui
(fr. arret): imperialitatea francezA iJ cood.amnA pe negrul care
salutll sA ou fie decit un semnificant instrumental: oegruJ mA
interpeleazA in numele imperialitlltij franceze; dar, in acel3$i
timp, salutuJ negrului capitA se !itrificA, se intare$te,
se fixeazA intr-un considercnt mcnit sA iotemeicze impe-
rialitatea Crance-lA. La suprafata limbajului , ceva nu fT1i$cA: uza-
jul senmificaCjei este aici. pitit m spatde coonmicindu-i
o factllrA DOlificatoa.re; insa, totodatA, faptul paralizea2A iotenfia,
ii dA un fel de rau de irnobilitate: ca sA o porifice. o ingbeatt.
CSIC o votbire fwat.i $i cA vorbirea
datA inapoi DU mai este ibtrutotul cca care.. aJost fu:rat!: resti-
o-a fost exact Ia Jocul ei Furti$3gul acesta. acest
scurt moment de uucaj, constituie aspectu1 intepe&it aJ mitului.
Mai ramioe de examinat un ultim clement at semnificatiei :
motivafia. Se cA. 'in limbA, semnuJ cste arbitrar: nimic nu
obligA ,,m mod fi!CSC" irnaginea acusticA .,arbore" sa semnifice
conceptuJ arbore: aici . scmnuJ estc oemotivat. arbitraruJ
MJTOLOGII 255
acesta are limite, care tin de relatiile asociative ale cuvmtuJui:
Jimba poate produce un fragment de semn prin aoalogie cu
alte semne (de excmplo, spunern aimable, nu amablc, prin
analogie cu aime). Semnificatia mitica no este niciodatA cu totuJ
arbitrara, ea este lntotdeauna partial motivatll, cootine in mod
fatal o parte de analogie: pentru ca excmplullatinesc sA intiln-
eascA denumirea leului , este oevoie de o aoalogie, aceasta fiind
acorduJ atributului: peotru ca imperialitatea francczA sA-l
imprcsioneze pe oegrul care salutA, este nevoie de o identitate
tntre salutul ncgrului saJutul soldatului francez. Motivatia este
necesar! insa$i duplicillltii mitnlui: mitul fol<>Se$te analogia
dintre scns $i _:xistll mit fara formA motivatA . entru
a percepe puterea de rnotivatie a mituJui, este de ajuns sA ne
gindim Ia un caz extrem: am clinaintca mea o colectie
de obiecte at1t de dezordonate incit nu-i pot gasi nici un scns;
s-ar pArea ca aici, lipsiU de sens prealabil , forma nu-$i poate
i.nradAcina nicAieri analogia $i ca mitul este imposibil. lnsA
fonna poate ofcri spre lectura dezordinea ca atare: ea
poatc da o semniftcatie absurdului, poate face din absurd un
mit. se petrcc luaurile cind, de exemplu, bunuJ
1
Din punct tJe vedere eoc, in mit, . tiiljenitoarc este tocmai forma
lui motivat4, tJeoarec:e, daca o a limbajului, ease bazeaz.ii
tocmai pc arbitraritatca c;cmnului. Dezguscator, in mit. e'te rccur.;ul Ia o
naruri Juxul formelor semnificativc, C"cl in acele obiecte care- i impo-
tlobe.<;c uti lilalea cu o aparent:l nawrala. Dorinta de a da grcutate liCmnifica
ciei adluginW-1 tOld garantia nawrii provoacA un soi de miwl es1e
prea bogar. $i ceca ce-i este tocmai motivatia. acea'ta
seamant cu accca pc care eu o simt in fll(.a anelor care nu vor ..a aleaga
illiJ'e phy.V.'i 5i folosint.k> pc cea dintii ca id!al $i pc cea de-a doua
ca economi'lire. Etic vorbind, cstc oarecum josnic sa joci pc wnbele
256 ROLAND BARTHES
simt mitifica suprarealismuJ: nici mAcar absents motivatiei ou
i'mpiedica formarea mitului; caci accastA ea va
fi indeajuos obiectivatA pentru a deveni lizibila: in cele din
unnl, lipsa motivatiei va devcni motiva\ie sccund.A, mitul va
fi restabilil.
Motiva{ia este fatala. Dar aceasta n-o impiedica sA fie
fragmentad. to primuJ nod, ea nu este ,,naturale\": forma
prime&te analogille de Ia istorie. Pede altA parte, analogia intre
sens $i concept este, intotdeauna. doar partiala: fonna lasA de
o parte muJte anaJoguri $i nu retine decll CJ"teva din ele: pAstrea-
za acoperi$ul aplecat, bimele aparente ale casei de munte basce.
Ia scara. Ia pod. Ia patina etc. Trcbuie mers chiar $i
mai dcpartc: o imagine totaliJ ar exclude mirul , sau eel putin
J-ar obliga sa nu cuprinda in ea declt totalitatea lui: acest din
urma caz cste eel al picturii proastc, construitA in intregime
pc rnitul , plioului" $i aJ .finiroJui" (cstc cazul invers. dar sime-
tric, al rnitului absurdului: intr-un caz, forma mitilica ,,absents".
in ceiAlalt, un prcaplin). Dar, in gcncraJ, rnirul profcrn sA lucrezc
fu ajurorul imaginiJor saracc, incomplete. unde scnsul este
dcgrcsat foarte bine, pregatit pcntru o scmnifJCatie: caricaturi,
simboluri etc. Yo sfif$il, motiva{ia cste aleasA printre
altele posibile: eu pot da impcrialitatii francezc multi alti sernni-
ficanti , nu numai salutul rniJitar aJ unui negro: un gcoera1
francez i1 decoreazA pe un soldat senegalez ciung. o cAlugArita
ii da ccai unui arab intins pe pal,'Wl inva\AlQt alb tine lectii
cu ni$le negri$ori foarte atenti: pteSa are grijA sa dcrnostrcze
zilnic ca rezerva de semnificanti mitici este inepuizabila.,
Ex.ista de altfel o comparatie cc va arrua foarte bine ce
este semnificatia mitica: ea nu este nici mai molt nici mai putin
arbitrari decil o ideograma. Mitul este un sistem ideografic
pur. unde formclc smt indl motivate prin coocepml pe care-1
reprezinlA. tlrn ca tOtu$i sa poalA li vorba eumva sA acopere
MITOLOGll 257
totalitatea lui reprezentativa.. $i. 8$8 cum. din punct de vcdere
i toric. idcograrna a parasit treptat conccprol pentru a se asocia
unetului, pierz1ndu-$i tot mai mull motivatia. tot astfcl uzura
unui mit se recuno8.$le dupA arbitraritatca semnificatiei sale:
intrcgul Moliere intr-Wl guler de medic. _,
Lectura descifrarea mitului
Cum este rcceptat mitul? Trebuic sA revenim. IncA o datA,
Ia sen $i totodata forma. DupA
cum mli voi fi xa pe unul sau pe cealallA, sau pe ambele in
acel8.$i Limp. voi produce trci tipuri <liferitc de lectura.
I. Dad\ mli flxez asupra unui scmnificant concep-
tul sa. umple forma mitului flrl\ ambiguitate. $i mA regA.scsc
in fata unui istem irnplu. unde scmnilicatia redcvine litcralA:
negrul care salutA cste un cxemplu al imperialitA{ii franceze,
este simbolul ei. Acest mod de a ne fixa estc eel. de pilda.
ai produc!torului de mit, al rcdactorului de presA care plcacA
de Ia un concept i ii caulA o forma' .
2. Dd mA flXCZ asupra unui semnificant plin, in care
deoscbesc !impede sensul $i forma, prin wmarc $i dcfotma\ia
pe care forma o impune ensului, desfac semnificatia mitului ,
il reccptez ca o impostura: negroJ care salulA devine alibiul
impcrialitA{ii franceze. Acest tip de ftXare este eel ai mitolo-
gului: el dcscifreaza. mitul. intelege o deformare.
ubertatca tie u ...: fLXB a.'upra unui a altu1 aspect nu o
problc:mi de ea tlepindc tie concrctll a 'illbleclului
' Noi rccept(lm denumll'ea leu lui c:. un excmplu uin
latina. dcourecc ne aflam. ca ni\te oamem mari cc .,inrcm. pozitic
de crcatie fata l.le ct. Voi rcveni mai incolo a. .. uprn valorii contextului in
acea.\lil structurA miLic4.
258 ROLAND BARTHES
3. fn dad\ rna fixez asupra scmnificantuJui mitului
ca asupra unui int:reg incxlricabil alcAtuit din sens din formA,
receptez o semni.ficatie arnbiguA: cu mspund mccanismului
constiwtiv al mituJui, dinarnicii lui proprii, devin cititorul mito-
lui: negruJ care salutA nu mai cste nici nici simbol,
incA ma.i puJin alibi: este irnerialilAtii franccze.
- Priillelc douA fixAri sint de ordin static, analitic; clc distrug
mitul, fie sustiffindu-i intcntia, fie demasctnd-o: prima este
cinicA, a doua cste demistificatoare. A treia fixare este dinamicA,
ea consumA mitul potrivit scopurilor structurii sale: cititorul
vede mitul ca o povcste adevaratA totodalA ireaJa.
Daca vrcm sA legAm structura rniticA de o istorie generala,
s! arAtAm cum rupunde mitul unui intcrcs general al unei
anumite societati. adicA sA trecem de Ia semiologie Ia ideologic,
trcbuie sA nc situAm, evident, Ia nivcluJ celei de a trcia situatii:
cititorul de mituri trebuic sA dezvAluie
a acestora. Cum rccepteazA cl, asrAzi, mitul? Daa-1 rccepteazA
co inocen\A, ce iniCn:s ma.i avcm sa i-IIJ"OIXIllCffi? dd-1
gindindu-se mult Ia el, ca mitologuJ, cc importan\A mai are
alibiul prezentat? DacA cititoruJ de mit nu vede in ncgrul care
salutA impcrialitatea francezA, era inutiJ sa-i fie atribuitA: iar
dacA o vede, mitul nu cste nimic altceva dectt o
politicA in mod loial . Intr-un cuvint, ori mituJui
cste prea obscurA pcntru a fi clicace, ori este prca limpede
pentru a fi crczutA. In arnbele cazuri, undc cste arnbiguitatea?
Accasta nu cste decit o faJsA alternativa. Mitol nu ascunde
nim.ic nu nirnic: el mitul nu este nici
minciunA nici marmrisire: este o modificarc. Pus in alter-
nativei de care vorbeam ma.i inai:ntc, mitul i$i o a treia
Amenintat sa disparA dacA cedeazA Ia una sau alta din
cele douA fixAri, se descurcA printr-un compromis. el este acest
compromis: tnsArcinat sa ,ajute A treacA" un concept
MJTOLOGU 259
intentional, mitul nu in limbaj decit tradare, deoarece
limbajul nu poate decit sa $Learga conceptul , dacA i1 ascunde,
sau sA-l dcm8$te. dacA i1 spune. Elaborarea unui aJ_ doilea \
, semiologic ii va pconitc mitului sA scapc de dilcma: sa I
dezvaluie sau sA lichideze conceptuJ. cl il va naruraliza. '
Am ajuns acum Ia princiEiul rnitului: el transfollllA
istoria in- nani'fa. ntilegcm de ce. pentru consumacorul de
mituri, intentia, adhominarea conceptului poatc fi manifcstA Bra
sa pam totu$i interesatA: cauza care face A fie profcralA vorbirea
rniticA este perfect explicit!, insA ea este numa.idccit trccutA
tntr-o naturA; nu cstc cititA ca mobil. ci ca rci\iunc. DacA citesc
ca simbol pur $i simplu al impcrialil!lii , trebuie
sa renunt Ia realitatea imaginii, ea se discrcditeazA in mea
devcnind instrument. lovers, dacA dcscifrcz salutul negruJui ca
alibi al colonial:itAtii, distrug cu ma.i mare certitudine mind
sub evidenta mobilului sAu. lnsa. pentru cititorul de mit, rezul-
tarul este cu totul difcrit totul se pctrccc de paiCA imaginea
ar provoca m mod natural conceptuJ. c;, i cum semnift.eantul
ar mflinra sernnificawl: mitul ex.istA din momentul procis cind
imperialitatca franceza trece in starca de natu:rn: mitul cstc o
vOJbire justificatA excesiv. ' ....
latA un nou cxcmplu ce va ajuta sa se intclcaga foarte
bine cum ajunge cititorul de mit sa rationalize7.c semnificatul
prin semnificant. Sintem in luna iulic, citcsc titlorile marl din
Francc-Soir. PREfURI: PRIMA SCADERE. LEGUME
ScADEREA A i:NCEPliT. Sa stabilim Ia iuteala structura
semiologicA: cxcmpluJ este o fraz.a. primuJ sistcrn este pur ling-
vistic. Scmnificantul celui de aJ doilca sistem estc constituit
a.ici de un anumit nomAr de accidcntc lexicaJe (cuvintele: prima,
inceput, scMk:rea), sau tipografice: Litcre enonne pe pagina intii,
- unde cititorul de obicei capitale din lume.
Semnificatul sau conccptuJ este ceea ce trebuie numit cu un
260
ROLAND BARTHES
neologism barbar dar incvitabil: guvcmamentalitatea, Guvcmul
conccput de presa cca rnai importanta ca EsentA de eficacitate.
Scmnificatia mitului decurge !impede: prc{UJ Ia fructe i legume
scade deoarecc a hotAn"t guvcmuJ. Numai ca. intimplarc
la unna wmci desruf de rara, jumal. fie din tndrnznea!a,
fie din cinste. a demontat, cu douA ri'nduri mai jos. mitul pe
care tocmai iJ eJaborasc; adauga drcpt. cu litere modeste):
,.Scaderca cstc favorizata de anotimpului". Exemplul
acesta cste instructiv din doua motive. Mai intii, vcdem aici
din plio caracterul imprcsiv aJ mituJui: de Ia eJ un
cfcct imediat n-arc nici o important-a c:A, dupa aceea, miruf
cste dernontat. actiunca lui este presupi.ISA a fi mai putemicA
decit expHcatiiJe rationale care, putin mai tirziu, iJ pot dezmin{i .
Ceea ce mscamna ca lectura mirufui sc cpuizeazA dintr-o datA.
Arunc in marc graba o privire pe Froncc-Soir al vecinuJui mcu:
nu cuJeg dedl un sens. lnsA citcsc tn el o semnifica{ic adcva.rata:
cu prirnesc prezenta actiunii guvemamenlale in scadcrea
pretuJui Ia fructe legume. Accasta este totuJ, i cste de ajuns.
0 lecturll mai insistcnta a mirufui nu i-ar spori nici puterea
nici miruJ cste imperfectibil in timp indiscu-
tabil: nici timpuJ , nici nu-i vor adauga ccva, dar
nici nu-l vor cu nimic. apoi, naturaJizarca conccprului,
pc care am dat-o mai sus ca functie esentiaJA a rnituJui, aici
cste exemplarn: intr-un prim istem (exclusiv lingvi tic), cauza-
liratea ar fi literalmcote narural!: pretuJ fructelor i a1 lcgumelor
scade fiindcA cste anotirnpuJ lor. in sistemuJ sccund (mitic),
cauzalitatea este artificiala, faJsA, insa ca sc st:rccoara oarecum
in furgoanele Naturii. Din accst motiv, mituJ este trllit ca o
vorbire i.noceota: nu fiindcA intentiiJe lui sint asctmSC: daca ar
fi ascuose. ele nu ar pntea fi encace: ci fiindd\ sint naturalizate.
De fapt. cititoruJ poate consuma rnitul cu inocenta ihtrucil
c1 nu vcde in acesta un sistcm semiologic, ci un sistem inductiv:
MJTOLOGll 261
acolo unde nu estc dec1"t o echivalentA. el vedc un fel de proccs
caw.al: scmnificanruf emnificatuJ au. pentru el, relatii de
naturA. Aceaslll confuzie poate fi exprimata in alt fel : oricc
si tern semiologic este un sistem de valori; or, consumatoruJ
mirufui ia semnilicatia drept un sistem de fapte: mituJ cste citit
ca un sistcm factual in vremc ce cl nu cste dcet"t un sistem
scmiologic.
Mitul ca limbaj furat
Prin ce se caracterizea1.A mitul? Prin proprietatca de a
transforma_'!!!...sen in forma. Cu alte cuvinte, mituleste futot-
deauna uo furt de limbaj. Eu fur oegruJ care saluta. casa de
munte in cuJori albe brun"c. scaderca sczoniera a pretului
Ia fructc. nu ca sA fac din ele cxempJe . au simbolwi, ci ca
sa naturaJizcz, cu ajutorul lor. lmperiuJ, prcferinta mea pcntru
- lucrurile basce, GuvcmuJ . Oarc oricc limbaj prim este, in mod
fatal. pradA mituJui? Nu exista nici un sens care sA poata rezista
in fata accstei caprurtri care-1 amenintA cu forma ei? De fapt,
nimic nu poate scapa de mit, mituJ poate dezvolta structura
lui secunda pomiod de Ia orice sens cum am vazut,
pomind de Ia privarea de sens. fnsa nu toate limbajele
rczista in fel .
Limba. care cste limbajul eel mai des furat de mit, pre-
zintA o re7..istent[ slaba. Limba contine ea uncle predispo-
zitii rnitice, schita unui aparat de semne destinate A maoifeste
intcntia datorilll cArcia este utilizatA: cste ceca cc am putea numi
expresivitJJtea limbu: modurile impcrativ sau subjooctiv. de
excmplu, s1nt forma unui scmnifJCat special. diferit de sens:
scmnificatuJ cste aici vointa mea. sau rugArnintea mea. De aceea
unii au definit indicativuJ. de pilda, ca o stare sau un
262 ROLAND BARTHES
grad zero, fatA de subjonctiv sau de imperativ. Or, in rnitul
pe deplin constituit, sensu! nu e.ste niciodat.A Ia graduJ zero,
motiv pentru care cl poate fi defonnat, naturalizat de cAtre con-
cept. Trcbuie sA ne amintim incA o datA cA privarea de sens
nu este niddccum un grad zero: de aceca mitul $1-o poate foane
bine insu$1, dindu-i. de excmplu. semnifica{ia absurdului , a su-
prarcalismuJui etc. to fond, numai graduJ zero ar putca rezista
mitului.
Limba se cu rnituJ ei in aJt fel: foartc rar ea
impune dintru inccpul un sens plin, nedcformabil. Faptul se
cxplicA prin abstractia conceptului ci: cooccptul de arborc cste
vag, se cu multiple contingente. Limba dispune, fhrn
indoiaJA, de un intreg aparat apropriativ (acest arbore, arboreJc
care etc.). insa. In juruJ scosului finaJ , mnine intotdeauna o
substantA virtuaJA uncle plutesc aJtc scnsuri posibile: sensu!
poate, aproapc in mod constant. fi intcrpretat. S-ac putca spune
cA limba ii oferA mirului un sens ajurat. Mitul se poate insinua
cu se poate um1la in cl: este un Curt prin colonizare
(de excmplu: scAderea a inccput. Dar ce scAdcre? cea deter-
minat! de anotimp. sau cea datorat! guvemuJui? semnificapa
devine aici para7JtuJ articoluJui. hot.An1
DacA sensu! cste prea plio ca sA fi. iovadat de mit,
acesta il modificA. il dpc$te in i'nttegi:me. se intimpla cu
limbajuJ rnatematic. to sine, este un limbaj nedeforrnabil , care
luat toate prccautiile posibilc lmpotriva inrcrprelAri.i: nici
o para7jtA nu se _e>atc in in eJ. tocmai
de aceca maful j] va rua in bloc; va lua 0 formula matemat.icA
(E = mel) va face din acest sens inaJterabiJ semnificantuJ
pur aJ matematicitatii. Se vcdc ca, aici. mitul fuca. o rezisteo{A,
o puritate. Mitul poatc atingc oricc, corupe orice, chiar rni$ca-
rca care i1 refuza; incit, cu cit limbajuJ-obiect rezist.A mai mult
Ia inccput, cu ati't mai mare este prostituarea lui finaJA: cine
-
MTTOLOGIJ 263
rezista total , ccdcazA aici totaJ: Einstein de o parte,
de cealaJta. Acestui conflict i se poatc cia o imagine temporal!:
limbajul rnatcrnatic este un limbaj si care trage
perfectiunea chiar din aceasta moarte con im\itA: mituJ estc,
dimpolrivA, un Jirnbaj care nu vrea sA moara: el smuJgc sen- f
surilor din care sc alimentea7ll o supraviC\uire insidioasA, degra-
dat!, le provoacA o suspcndare artificialA, in care se instaJcazA _J
confortabil , face din clc cadavrc vorbitoarc.
latA un aJt timbaj care rczista mituJui cit poate de mult:
limbajul nostru poetic. Poczia contemporana
10
estc un sistcm
scmiologic rcgresiv. in vreme ce mituJ o ultra-
semnificatic. amplificarca unui istcm prim. poczia, dimpotriva,
tncearcA st regaseasca o infra-sernnificatie, o stare pro-scmio-
logicA a limbajuJui: deci, ease straduie a rctransfonnc semnuJ
In scns: ideaJul sau - tendentiaJ - ar fi sa ajunga nu Ia sensuJ
cuvintelor, ci Ia sensu! lucrurilor
11
. De accca ca tulbura
limba, dt poatc de mull abstractia conceptului
arl>itrarul scmnului si intinde pinA Ia liroita posibilului legAtura
dintre semnificant si semnificat; structura ,,flotant!" a concep-
tului estc exploat.ata aici la maximum: sprc deosebirc de proza,
Poc.lla uimpolriv<1. ar 1i un purcmic milic. tic vreme
cei impunc liert'lutui un o;emnificant suplimentar. anume: tcguluritate:.t.
Alexandrinut . de cxcmplu. 111e rolut de sen." Ill unui acetll$i
Limp. pe aceta tk: semnificant al unui tocal nou. adica l'Cmmfica(ia lu1
poc:uca. Reu ita. cind l'C produce. esre in func1ie de gr.tdut de fuziunc
aparenta a ector c.Jou:l Vedcm ca nu eoae nic1dccum vorba tk: o
unnonie fntrc fond i forma. ci tlc o ah-orbire ekg11nttl a unci forme in
alta. Pnn elegnnra in\Cieg o economic de mijloace cit poarc de mare.
Priro-un abuz o;ccular, criticu confunda .o;en,ul (on<lul. Limba cste
iniOCdeauna doar un de fonnc. ... ul e.'te o fonnil.
11
uici .o;ensul cum i1 imclege Sartre, cu o calitatc naturala
a lucrurilor, in afara unui sistcm scmiologic (Suint Genet. p. 283).
264
ROLAND BARTHES
semnuJ poetic ihcearcA A dea Ia iveaJa tot potent,iaJuJ semnj-
ficaruJui, in speranta ca va ajungc in cele din urma Ia un fel
de calitatc transceodcniA a lucruJui, Ia sensuJ lui natural nu
uman). A$8 sc explicA ambitiilc esentiaJiste ale poeziei, convin-
gerea cA oumai ea prinde fusll$i lucrul, in masura in care ca
se vrea un anti-Hrnbaj. La urma urmei, dintre tO(i cci ce folosesc
vorbirea, poetii sint eel mai pu\in cAci nornai ei cred
cA sensuJ cuvintelor nu este decit o forma. Ia care, cum
stnt, nu se pot margini. lata de ce poc7..ia ooastn1 modema se
manjfestA mereu ca o ucidere a JirnbajuJui, un fel de analog
seosibil, aJ IAcerii. Fata de mit, poezia ocupA pozitia
inversa: rniruJ este un sistem serniologjc cc pretinde sa dcvinA,
depA$indu-se, si tern factual; poezia cste un sistem semiologic
cc pretinde sa dcvina, restringindu-sc. sistem escnt,iaJ.
Dar In accst caz, ca in eel aJ limbajuJui matematic,
rezistcnta poc7..iei face din ea o prada ideaJA pcntru mit:
aparenta dczordinc a scmnelor, aspect poetic aJ unui ordin
csentiaJ. este capturaiA de catre mil, t:ransformata In semnificant
vid, ce va sluji Ia scmnificarea predei. Aceasta este explicatia
caracterului improbabil aJ poeziei modemc: refuzind cu
cie miruJ, poezia i se preda rcnuntind Ia orice rezisten{A. Regula
pocziei clasice con tituia, dimpottiva, un mit consimtit. aJ cArui
izbitor arbicrar forma o anumir.a perfect,iune, de vreme ce echili-
bruJ unui sistcm scrniologic de arbitrarul semnelor sale.
Consimtirca voluntacc1 Ia mit poate, de aJtminteri , defini
intreaga ooastra LiteraturA traditionaJa: din punct de vedere
nonnativ. accastA Literatura cste un is tern mitic caracteristic:
exista un sens, eel aJ di cursuJui; exista un semnificant, care
este acc18.$i discurs ca forma sau scriitura; exist.A un semnilicat,
conceptul de literatura; cxista o semnificatie. discwsuJ literar.
Am abordat accasta problema in Le Dcgre zero de I'Ecriture,
care nu era,la urma urmei. dccit o rnitologie a limbajului litcrar.
MJTOLOOll 265
Defioearn acolo scriitura ca scmnificant aJ mitului litcrar, adicA
o formA plinA cu sens care de La conceptul de Lite--
raturll o semnificape noua
1
z. Am ugerat cA istoria. modificlnd
scruroruJui. provocasc, acum vreo suiA de ani, o crizA
moraJa a lirnbajuJui litcrar: scriitura s-a dczvaluit ca sem-
nilicant. Literatura ca scmnificatie: rcspiogind faJsa naturA a
l.imbajului litcrar tJ:aditjooal, scriitorul s-a deportat cu violcnta cAtre
o anti-natur.l a limbajuJui. Subversiunca scriiturii a fost actul
radical prin care un anumit numar de scriitori au incercat sa
nege litcratura ca sistem mitic. Fiecare din accstc revolte a fost
o ucidcrc a Literaturii ca semnificatie: toatc au posruJat redu-
ccrca discursuJui litcrar Ia un sistem scrniologic simplu, sau
chiar, in cazuJ poczici, Ia un sistem prc-scmiologic: o sarcinA
imensA, care ccrca atitudini radi.caJc: sc $tie ca unii au ajuns
pina Ia sabordarca pur simplu a discursuJui, tacerea, rcala
sau transpusa. manifestindu-se ca singura armA posibila impo-
triva putcrii rnajore a rnitului: recwenta sa.
Sc pare deci cA cstc deosebit de greu sa rcducem rnitul
din interior: deoarecc chiar mi$carea pe care o facem ca sA
scapam de el devine, Ia rinduJ ei, prada rniruJui: mituJ poate
: Sti/ul, eel pu1m a_<;a cum il dcfineam eu. nu e.o;tc o f()l'lM, el nu
line de o analizA semiologica a Lit.erdlurii. De fapt . tilul o
amemntnta necontcnit Oc: fonnali7.are: mai inu1. cl poatc foarte bine o;c
c.legradeze in o;criitura: o scriirura-Malraux, Ia Malraux in.'u i. Apoi.
stilul poat.e foarte bine si devina un hmbaj particular: eel pc care scriitorul
n folo.;qt.e cJoBr penuu ine si numai pencrv Wx:: atunc:i "tilul este un fcl
de mil solipsist. bmba pc care scriitorul $i-o vorbc tc: se intele'c ca. Ia
ace'l grad de , olidllicarc, stilul nece iUl o dcscifmn:. o critica profunda.
Lucnlrilc lui J.-P. Richard un cxcmplu de de cncicll nccesara
a stilunlor.
266
ROLAND BARTHES
oricind, In ultima instan{A, sa scmnificc rezistenta care i se
opune. La drept vorbind. cca mai bun! ai1llA impotriva mituhti
sa fie mitificat Ia nndoJ lui , adic:A sa se producA on mit
cial: iar aa:sr mit va fi 0 adevaratA mitologie.
vrcme ce nutuJ fum JunbaJ, de ce n-ar twa mit? Pentru
pccasta, ar fi sa el furat punctuJ
\:ie plecare aJ unut aJ treilea Lant senuoJogJc, sa-i propuna
scmnifica(ia sa ca prim tcrmen aJ onoi aJ doilea mit. Literatura
ofern citcva excmple marl de astfcl de mitologii artificiaJe. MA
voi opri aici Ia Bouvard et Pecuchet de Aaubert. Este ccea
ce s-ar putea numi un mit experimental, un mit de gradul aJ
doilea. Bouvard prietcnuJ sAu Pecucbet rcprezint! o anumitA
(in conflict, de aJtfcl, cu aJte pAturi borgheze):
discursuJ lor este o vorbirc mitic:A: limba, aid, are un sens
insA acest sens este forma vidA a unui semnificat conceptual:
care, aici, este un fel de tehnologicA; intilnirea dintre
seos concept fonnea1..A, in acest prim sistem mitic, o semni-
ficatie: retorica lui Bouvard Pocucbet. Aici (descompun
pentru nevoile analizei) intervinc Aaubert: acestu.i prim sistem
rnitic, care estc un aJ doilea sistcm semiologic, ii va suprapuoe
un aJ trcilea lant, in care prima verigA va fi scmnificatia
primului mit, sau termeouJ slu final: retorica lui Bouvard
Pecuchet va devcni forma nouJoi sistem; conceptuJ va fi produs
aici chiar de Aaubcrt, de privirea lui Aaubert asupra mituJoi
pe care $i-l coostruisera Bouvard Pecuchet: va fi veleitatea
lor constitutivA. insa(ietatea lor, a uccni-
cillor lor, adid ceca ce vrea sa pot numi (simt insA fulgere
Ia orizont): bouvard-$i-cucheitatea. fn ceca ce semni-
ficatia final!, pcntru noi, ea este opera, Bouvard et PC:cuchet.
Puterca celui de aJ doilea mit este de a-1 coostitui pe primuJ
ca naivitate privitA. Aaubcrt s-a <.ledat Ia o adev!ratA rcstaurare
arbcologic:A a unei vorbiri rniticc: estc Viollet-Le-Duc aJ unci
MITOLOGll 267
anumite idcologii burgheze. Dar, mai pu(in naiv decit VioUet-
lc-Duc, cJ a pus in reconstintirea lui omamente suplimentare
care o demistific:A; accste ornarncnte (care int forma celui de
aJ doilea mit) slnt de ordin subjonctiv: exist! o echivaJentA
semiologicA intrc restituirca subjonctiva a discursurilor lui
Bouvard P6cuchet. veleitarismul lor".
Meritul lui Aauben aJ tururor mitologiilor artiflciaJc:
sibt uncle remarcabile in opera lui Sartre) estc aceta de a fi
dat problcmei reaJismuJui o expUcit semiologid. Un
merit, desigur, imperfect, deoarece ideologia lui Aaubert, pen-
tru care burghezul nu era decit o Uiiciune cstetica, n-a avut
nici o legAturA cu reaJismuJ . Dar, mAcar. cl s-a ferit sa confunde,
pacat major in litcraturn, reaJuJ ideologic cu rcaluJ semiologic.
Ca ideologic, reaJismul literar nu depinde nicidccum de Jimba
vorbita de scriitor. Limba cste o forma, ea nu poalc fi realislA
sau nercalista. Tot ce poate ea este s! lie sau sa ou fie mitic:A
sau, ca In Bouvard et P6cucbet. contra-mitid. Din plcate. intre
realism mit on exjstA nici o antipatie. Se $tiC cit de adesca
litecatura noastr! ,.realistA" este mitic:A (Chiar dacA n-ar fi decit
ca mit grosolan aJ rcalismului), $i cit de mutt Uteratura noastrn
.,ncrealistA" arc eel putin merituJ de a nu prea fi 3$3 ccva. inte-
lept ar 6, evident, sa defmim realismul scriitorului ca o proble-
ma esentiaJ ideologic!. Nu vrem sa spunem cA nu exista o
rcspoosabilitate a foo:nei de real. tnsA aceastA responsabilitatc
nu se poate mAsura decit in termeni scmiologici. 0 fonnl nu
se poate judeca (de vreme ce cste votba de proces) decit ca
scmnificatie, nu ca expresie. Limbajul scriitoruJoi nu este
obligat sa reprezinte reaJul, ci sa-l sernnificc. Acest lucru ar
u Forma subjoncliva. deoarece in ace.q fel exprimn latina .... tilul
discursului indirect'', admirabil instrument cJe
268 ROLAND BARTHES
trebui sA-i impuna criticii obliga{ia de a .folosi doua mctode
foarte deoscbite: realismul scriilorului trebuie tratat fie ca
0
substan\A idcologicA (de exemplu: tcmcle marxiste in opera lui
Brecht), fie ca o valoare semiologicA (obiecteJe. actoruJ, muzica
sau culoriJc In dramarurgia brechtiana). ldealul ar fi. evident,
ca accste douA crit.ici sA fie conjugate; constantA este
aceea cA sint confundate: ideologja arc metodele saJc, scmio-
logia le arc $i ea pe ale ci.
Burgbezia ca socieuue anoniroil
MituJ c.c;tc compatibil cu istoria sub doua aspecte: prin
forma, care nu este dcclt relativ motivat.a; prin concept, care
este istoric prin natura lui. Sc poate deci iocbipui un studiu
diacronic a1 mituriJor, fie cA lc supunem unci retrospec{ii ($i
atunci se pun bazele unci mitologji istorice), fie cA wmarim
unele mituri run trecut pina Ia fonna lor actualA ($1 atunci facem
istorie prospectiva). Eu m-arn oprit aici Ia o schi\A sincronicA
a mituriJor contcmporane dintr-un motiv obiectiv: societatea
noastra este domeniul privilegiat aJ semnifica{iiJor miticc.
Acum trebuie sa spunem pcntru ce.
Oricarc ar fi accidcntele, compromisuriJe, concesiile $i
aventurile politicc, oricare ar fi schimbarile tehnice, cconomice
sau chiar sociale pe care ni le aduce istoria, societatea noastrn
mai este incA o societate burghez.a. Eu $tiU foartc bioe cA. din
1789 incoace, In Franta. -au succedat Ia putere mai multe tipuri
de burghe7je; dar statutuJ profund r.lmine, starutuJ unui anumit
regim aJ proprictatii. aJ uoei anumite ordini, aJ unci anumite
idcologii. lnsA in denumirea acestui regim se produce un
fenomen rcmarcabiJ: ca fapt economic, burghezia este aumica
MITOLOGII 269
llrA grcutate: capitali mul se profeseaza. Ca fapt politic, ea
cste grcu de rccunoscut: nu exist.a un partid .. burghez" in Ca-
merA. Ca fapt ideologic. ea dispare cu lOtUI: burghezia $i-a $Ler5
numeJc trecJnd de Ia realla reprezentarea sa. de Ia omul econo-
mic Ia omul mental: ea sc impaca. cu faptele, dar nu se intelcge
cu vaJoriJe, ca i$i supuoe statutuJ unei adevArate opcratiuni de
ex-numire: burgbezia sc drept clasa socialil care au
vrea sA fie aumitA. ,,Burghez". ,,mic burgbez". ,.capitalism"'\
.,prolctariat"
16
, int locuriJe unei bemoragii continue: sensu! se
scurge in afara lor, pinA ce numelc devine inutiJ.
, Fcnomenul acesta de ex-numirc este important, trebuic
sa-l examinam putin mai in Politic, hemoragia
numelui burghez sc face prin ideea de nafiune. La vremea ei,
a fost o idee progrcsista. care a slujit Ia excluderea aritocratici;
astAzi. burghczia e diluea1..a in natiunc. chiar dacA va respingc
clementele pe care ca le decretcaza alogcoe Acest
sincrctism dirijat ii pcrmite burgheziei sA capete garan{ia
numcricA a alia{iJor Ai temporari , toate clasele intemxxliare,
deci ,Jnfonne". Folosirca indeluogatA nu a putut depolitiza pro-
fund cuvmtuJ na(iune; substratul politic este acolo, foarte aproa-
pe. o anumita circumstan\A iJ manifestA dintr-o datA: in CamerA,
- ,.Capnah,mul coodarnmll .;a.. I imbogAtea'ld pe muncitor". ne
Match.
'' Cuvi'ntul ,.capitaliQn" nu cstc tabu din punct tie vetlerc economic,
ci dtn puncl tie vedcre itleol<>glc: el nu poate p;lrrunde rn vocabularul
reprezcnl!lrilor burghca. Trcbuia l>l1 existe Egiptul lui Faruk pentru cu un
tnbunal contlamne pc cincva pentru .. une/tiri anti-capitJJliMe".
.. Burghezia nu folose te cuvi'nrul ,,Prolerariat", reputat a li un mil
tie J.tinga. dccit amnci cind exisra un intereS sa se arate ca Prolctariatul
din calcu cea drcaptrt tie catre Partidul Comuni t .
I
I
I
II
li
II
.:!
Iii

270 ROLAND BARTHES
existA particle ,.nation ale", $i sincretismul nominal aratA aici
ceea ce el pretindca cA ascundc: o disparitate esen{.ialA. Vcdem
cum vocabularul politic al burgbeziei postuleaz.A cA exist.a on
universal: in ea, politica este reprczentare. tm fragment de idoologie.
PoJjtic, oricare ar fi efortul universalist al vocabularului
ei, burgbezia prin a se poticni de un oucleo rezislent,
care, prin definitie, este partidul revolutionar. insA partidul nu
poatc constirui dccit o politic!: in societatea burghezA,
nu existA nici cultura nici moralA proletara_ nu existA artA
tarA: ideologic, tot ce nu este burgbez este obligat sA imprumuce
de Ia burghczie. ldeologja burghezA poate umple orice
fArA primejdie, sA-$i piardA numcle: nimcni, aici, nu i-1 va
da inapoi; ca poate, flrn sA intllnpine rezistentA. subswna tealrul ,
arta, omul burghcz sub analogul lor vC$llic; intr-un cuv"mt, ea sc c:
poate ex-numi fMA opreli$ti, cind nu mai este cleci't
naturA urnaJlA: aici. clefectiunea numelui este totaJA.
ExistA fArA indoiaJA revolte irnpotriva icleologiei burgheze.
Este ceea ce in general se avangarciA. lnsA acestc rcvol-
te sint socialrnente limitate, etc sint rccuperctbile. Yo primul rind,
fiindcA ele provin chiar dintr-un fragment al de Ia
un grup minoritar de de intelcctuali. flrA alt public clecit
insa$i clasa pe care o contcstA, $i care, ca sA se exprime, depind
de banii ei . apoi, accste rcvolte sint inspirate intotdeauna
de diferenta foarte mare dinttc burgbczul etic burgbezul poli-
tic: avangarda contcstA existen{a burgbezului in artA, in moralA,
ii contestA, ca in celc mai frumoase vremuri ale romantismului

pe bAcan, pe filistin; dar nici vorbA de contestare poJitica
11
c
11
Un fapc rcmarcabil este acela c;t adve.-..arii ctici (sau e.<itctici} ai
burgheziei nlmin, cei mai multi. indiferenli. dac4 nu chiar legati de
de1ermin4riJe ei politice. Dimpoc.rivl1. advcrsarii politici ai buryheziei nu
lie gindesc sll-i condamnc cu 11everiate repi'C7-entarilc, ei merg pina
acolo incit le Accast4 ruprurJ a ataeurilor C.\'le 1n avantajul
burgheziei , ea ii pennite a.o;cunda numelc. Or, burghezia nu ar trebui
sa lie intelea..a decil ca sinteza a detcnninllrilor i a reprezen!AriJor sale.
MITOLOGII 271
Avangarda nu-i iartA burgbeziei limbajul. nu starutul. Ceea ce
nu inscamnA cA statutul i-1 aprobA neapArat; insA it pune in
parantezc: oricit de violentA ar fi provocarea, in cele din urm!
ea 4i asumA omul parAsit, ou omul alienat; iar omul parAsit
tot Omul Elem este
11

Acest anonirnat al burgheziei devine mai pro fund atunci
ciod trecem de Ia culmra burghezA propriu-zisA Ia formele ei
intinse, vulgarizate, utilizate, Ia ceea ce s-ar putca oumi filosofia
publicA, cca care alimentcazA morala cotidianA, ceremonialele
civile, riturile profane, adicA nonnelc nescrisc ale vie(:ii rclatio-
nale din socictatca burgheza. Este o iluzie sA reduci cultura
dominantA Ia nucleul ei inventiv: existA o culturA burghczA
de pur consum. ToatA Franta se scaldA in aceastA ideologje
anonimA: prcsa noastrn, cinematograful. tcatrul, litcratura de
mare consum, ceremonialele, Justitia. diplomatia, conversatiilc
noastre, vrcmca frumoasA sao un'U, crima care cste judccatA,
cununia Ia care ne efTlOtionAm, bucAtAria visatA, haina pc care
o purtAm, totul, in via{a noastrA cotidianA, depinde de reprezen-
tarea pe care burghezia si-o face $i nc-o face dcspre relatiiJc
omului cu lumca. Aceste forme .,normalizate" retin putin aten-
{.ia. chiar pe mAsura intinderii lor; origjnca li sc poate pierde
lesne; ele se bucura. de o pozitie intermediarA: nefiind nici direct
politice, nici direct ideologice, clc due o viata tihnit.a ihtre
ac{.iunea militantilor contcst.arile intelcctualilor; mai mutt sau
mai pu{in abandonate de unii de altii, ele sc alAtura masei
enorme a nediferen{.ierii , a nesemnificArii, adicA a naturii. Cu
toate acestca, prin etica ei, burghezia pAtrunde in Franta: prac-
ticate la nivel national , nonnele burgheze sint trAite ca legj
11
POt exista figuri ,.dcwrdonate,. ale omului parasit (lonc.'iCO, de
pilda). Ccea ce nu tc nicidecum sccurilalea Escntelor.
ROLAND BARTHES
evidcnte ale unei ordini naturale: cu cil\Ciasa burghezA i$i propa.
ga reprczentArile, cu atit mai mull acestca se natura.Lizeal.A.
Faptul burghez se absoarbe intr-un unjvers indistinct, al carui
unk locuitor estc OmuJ Eleen, nki prolerar, nici burghez.
latA dcci ca, p!trunzind in claselc intenncdiarc, ideologia
poale pierde. eel mai sigur, numele. Nonnele mic-burgheze
sint ni$te reziduuri ale cuJturii burghe7-e, sinr ni$te adevarun
burghezc degradate, sanlcitc, comcrcializate. U$0r arhaizante,
sau. dad vrem: dernodatc. AJianta politica dintre burgbczie
mica burghczie de peste un veac istoria Frantei: ea
a fost rareori ruptA, $ide ficcare dat! fAn\ urmrui (1848, 1871,
1936). AJianta se inl!re$te cu treccrca timpuJuj, devine treptat
o simbiozA; se pot produce treziri provizorii, insa ideologia
comunA nu mai este pusA Ia indoiala: un aluat , natural"
toate reprezentruile cAsAtoria burghc-1.!
din lumea marc. rezuJtatA dintr-un rit de clasA (prezentarea $i
consumarca bogAtiilor), nu poale avca nici o legAtura cu statutuJ
economic al micij burghc,jj: insA prin prcsA, actuaJitAti, Utera-
tunl, ea devine treptat norma. daca nu tra.ii:A, eel putin
visatA, a cupluJui mic-burghcz. Burghczia absoarbe intruna in
ideologia ei o iotrcagA omenirc care nu-$i are statutuJ profuod.
care nu-l poate trai dccit in imaginar, adicA intr-<> fixare
o sarncire a COD$tiintei'
9
RAspindindu-$1 reprezentArile cu
ajutoruJ unuj catalog de imagiru colective destinate micU bur-
ghezii, burgbezia consacrn nediferen{icrea iluzocic a claselor
sociale: din clipa in care o dactilografli care douA7.ed
cind de mil de franci. sc recuno(i$tc in cAsAtoria burghe-a
din lumca marc, ex-numirca burghezA este deplinA.
Provocarea unui imaginar colectiv e.'tc imotdcauna o fapta
inumana, nu numai pentru ca vt,lll e.-.cntialtZCliZll viata transfonnintl-o fn
destin, dar fiint.lca c te i ca el c.'tc ganmtia unci absente.
' Franci vechi. adic:l o wma (n.tr.).
'
MJTOLOG/1 273
Defectiunca numelui burgbez nu este un fenomcn
iluzoriu, accidental. accesoriu, natural sau nescmnificativ: este
ideologia burghezA, prin care burghczia trans-
formA reaUtatca lurrui in imagine a lumli. 1 toria in Naturn.
lar particularitatea accstci imagini este aceea de a fi o imagine
rastumatA
20
StaruruJ burgbeziei este special, istoric: omuJ pe
care-1 repre1jntA va fi uruversaJ. etem; clasa burgbezA cons-
truit putcrca tocmai pe progresc tchnice, pe o trans-
fonnarc nclimitatA a narurii: ideologia burghezA va restitui o
naturA inalterabila: primii filosofi burghezi in(esau lumea cu
se'mnmcatii , supuncau toatc lucrurile unei
decret.lndu-le destinate omuJui: idcologia burgbezA va fi scien-
tist! sau intuitiva. ca va constata faptul sau va pcrcepc valoarca,
dar va rcfuza cxplicatia: ordinea Jumii va 1i suficienl! sau
inefabil A, ea nu va fi niciodata semnificanlA. fn idcca
primA desprc o lume pcrfectibiiA. mobila.. va produce imaginea
rAstumatA a unci omeniri imuabilc, dcfmitA printr-o idenlitatc
rcinccputA Ia nesrlf&il. Pe scurt, in societatea burghcl.A
cootemporanA, trecerca de Ia real Ia ideologic se ca
trecerea de Ia o anli-phy is Ia o pseudo-piJy i .
Mitul esce o vorbire depolicizalA
Aici aflAm mituJ. Semiologia nc-a invAtat ca mitul trebuie
sA intemeia.e o intcnt:ie istoricA in naturA, o contingent! in
eremitate. tnsa accst demers este insU$i demcrsuJ ideologiei
burghczc. Societatea noastrA estc, obiectiv, domcniul privilegiat
,.Daca oamcnii i com.litiile lor apar in orice ideologic r4srumatc
ca lntr-o camera obM:ur.i. fenomenul decuq,>e din procesullor vital btoric .. .''
(Marx. /cJCologic AllemJIIk.lc. I, p. 157).
274 ROLAND BARTHES
al semnificatiilor mitice, deoarece mituJ este. formal, instrumen-
tul eel mai pollivit cu r!sturnarca idcologicA cc o
Ia toate nivelurile comunica.rii umane, mitul rnstoarna anli-
pbysis to pseudo-physis.
Lumea ofcrn mitului on real istoric, definit, dintotdcauna
'
de felul m care oamenii 1-au produs sau utilizat; iar mitul
restituie o imagine nacura};J a acestui reaL cum ideologia
burgbezA se prin defectiunca numeloi burghez, tot
asrfel m.ituJ este constituit de pierclerca calitAtii istorice a
lucrurilor: lucrurilc pierd in cl amintirea tlorim lor. Lumca mffit
In lim"1rajtt"O rela"(ic (JJa}ecticA de acuvitlr,<Tc acte
ca iese din mit ca un tablou annonios de esente. S-a opcrat
o prestidigitatie. care a schimbat reaJul, 1-a golit de istoric
1-a omplut cu natura., care le-a Juat lucrurilor ensollor omenesc
to fel mcit sli le faca sA semnificc o ncsemnificarc
omeneasdi. Functia mitului cste accca de a cvacua rcalul : el
1
cste, literalmente. o scorgcre oemcetat<l, o bemoragie, sau, dac.1
l, preferAm, o evaporarc, adicA o abscntl'l ensibiJA.
Acorn potem completa definipa emiologicA a mitului in
1
societatea burghc'l.A: mitul este o vorbirc de-polili/-atA. Trcbuie
sA lntclegem: politicli in scns profund, ca ansamblu al
relatiilor umane 1n structnra lor rcalA, socialA, in puterea lor
de a frturi lumea; trcbuie mai cu scamA sa-i clAm o valoare
activA sufixului de-; el reprezinU\ aici o operatorie,
actualizeazA nctocetat o dcfcctiune. In cazul oegrului-soldat, de
exemplu, nu este evacoatcl, binemtelcs, imperialitatea france-a
\ (chiar dimpotrivA, ea trcbuie sll fie prezeotA), ci calitatea
contingentll, istorica, intr-on cuvint: fabricalii. a colonialismului .
MituJ nu neagA lucrurile, functia lui este dirnpollivA vorbeas-
cA despre ele; pur simplu. el Jc purificA, Je inocentca7.A. Je
fi.xeazA in in ctemitate, le dA o limpc-tjme care nu
cste cea a explicatici, ci aceea a constatArii: dacA co constat
I

MITOWGII 275
impcrialitatca francezA fMa a o explica, nu-mi trcbuie dccit foar-
te putin ca s-o gAsesc firea.sdi. clc Ia sine inrcJcaS<l: jata-mA
Trecind de la istorie Ia mitul face o economie:
el complexitatca actclor le dA simplitatca
esentelor, suprimA orice dialecticA. orice incursiune dincolo de
vizibilul irncdiar, orgaoizeazA o lome flm1 contradicpj intrucit
cste tipsitA de profunzime, o lumc Ia vedere,
o minunatA limpezjme: lucrurile par sA semoifice singureU.
Cum adic.1, mituJ este tototdeauna o vorbire depolitizatll?
cu alte covintc, realul este tototdeauna politic? Este destul sA
vorbim despre un Jueru ca despre ceva natural pentru ca el
sA dcvinA m.itic? S-ar putea rAspunde, cum a Marx, ca.
obiectul eel mai natural contine, oricit de slaba ar fi , oricit de
difuz.A, o urma politica,. prczcnta mai mult sau mai putin
memorabiiA a actului omcnesc care 1-a prodos, arneoajat, folo-
sit, supus sau rcspins
2
-' . Uona aceasta poate fi lesne man ires-
talA de limbajol-obiect. care Jucrurilc, mcta-limbajul ,
care despre Jucruri. llcind-o in mult mai mica mAsurA.
Or, m.itul este intotdeauna meta-limbaj: dc-politizarca pe care
o opereazA intervine adcsca pc un fond naturalizat mai dioainte,
depolitizat de un mcta-limbaj general , dresat pentru a cinta
lucrurilc, no peotru a Je a.c(iona: se intelege de Ja sine
puterca de care are nevoie mitul pentru deforma obiectul
va fi mult mai micA to cazul unui copac decit in cazul unui
sudanez: intr-o parte. sarcina politicA estc foo.rte aproape, estc
nevoie de o mare cantitate de natura artificialA pcntru a o
u Principiului placerij al omuJui freudian i putca adauga
principiul claritatii umanita!ii mitologicc. este ambiguitatca mitului:
limpezimea lui estc cuforicil.
D V. Marx i exemplul cu Ciresul. It/Col. All .. I. p. 161.
276 ROLAND BARTHES
cvapora; dincolo. ca cstc indepArtatA. purificat! de o substanta
secularA de meta-limbaj . ExistA mituri puternice mituri
slabc; in cete dintii , cuantumuJ politic este imediat, de-politi-
z.area estc abruptA; in cele din a doua categorie. calitatea politicA
a obiectului s-a $fcrs, ca o cuJoare, dar un nimic o poare inviora
dintr-o datA; ce cste mai natural decit marca? ce este mai
,politic" decil marea cintatA de care au flcut Continent
perdu '!A
De fapt, mcta-limbajuJ fonneaza un fel de rezervA pentru
mit. Cu mituJ. oamenii nu se aflll intr-o de adev!r, ci
de utiliza.re: ei de-politizeazA dupa nevoile lor; existA obiecte
miticc IAsate sA doannA o vreme; atunci ele nu sint decit ni$1C
structuri mitice, a cAror incArcalllr.l politicA pare aproape
mdiferentA. fnsA aici nu cste decit o oportunitate de
nu o diferentll de structurA. Este cazul exemplului nostru din
gramatica latinA. SA rctinem cA aici vorbirea miticl1
asupra unei materii de mult tirnp rraosfonnatA: fraza lui Esop
apal\ine litcraturii . ea cste. chiar dintru inceput, mitificatA (adic!
iooceotatA) de dltre fictione. Este insA de ajuns sA repunem
o tenncnuJ allantuJuj in natura lui de timbaj-
obiect, pcntru a masura evacuarea realului operatA de cAtre mit:
sa ne inchipuim seotirnentelc unei societAv realc de animale,
traosfonnatA in exemplu de gramatica, in naturn atributivA!
Pentru a judeca incA.rcAtura politica a unui obiect golul mitic
care nu lrcbuie niciodatA sa ne situAm din punctuJ
de vedere aJ semnificatici, ci din eel al sem.nificantului, adicA
al furat , in scmnificant. din puoctur de vcdere a1
limbajului-obiect. adicll al sensului: nici o indoiaJA ca, daca am
coosulta un leu real, el ar afuma ca exemplul de gramatica
este o stare putcmic de-politizata, ar revendica ca pe deplin
z
4
V. p. 199.
'
MJTOLOGll 277
politicA jurisprudents care-1 ajutA atribuie o pradA intrucit
el este eel mai puternic, cu conditia sa nu dAm peste vrcuo
leu burgbcz care nu s-ar sfii mitificc forta dindu-i forma
uoei datorii.
Se vedc bine cA aic1 nescmnificarea politica a mituJui tine
de situatia lw. Mitul, o bine, este o valoare: este dcstuJ
sa-i modificAm vecinatAtiJe, sistemul general prccar) In care
sc plaseaz.A, ca sa-i reglllm cu cit mai mare prccizie importan\8.
Domeniul mitului este redus aici Ia o clasa de-a ciocea dintr-un
liceu francez. Presupun ins! ca un copil captivac de povcstca
leului, a juncanci a vacii regasind prin intermcdiul vietii
imaginare rcalitatea acestor animale, ar aprecia cu mutt
mai putinl1 nepllsare decit noi acestui leu transfonnat
m atribut. De fapt, dacll mitul accsta ni se pare ncscmnificant
din puoct de vedere politic, inscamna pur sirnplu cA rnitul
cu pricina nu este ftcut pentru noi.
Mitul , Ja stfnga
DacA mituJ este o vorbire dc-poti tizatA, existA eel pu\in
o vocbire ce se opune rnitului: vorbirea care rnmine politica.
Aici trebuie sA ne intoarccm Ia deosebirea dintrc limbajul-obiect
$i meta-limbaj . Daca eu sinl tAictor de lemne daca ajung
sa numesc arborele pe care-I dobor, oricare ar fi fonna frazei
mete, ...Aibonili nu vorbcsc d cl . Aceasta
inscamnA ca limbajuJ meu este operational. leg;u-ae obiectuJ
sAo intr-un mod tranzitiv: intre arbore $i mine, ou existl altccva
decit munca mea, adica un act: acesta cste un limbaj politic;
el imi reprezintA natura nwnai in masura in care eu vrcau s-o
traosfonn, este un limbaj cu ajutoruJ ca.ruia eu acfionczobiectul:
pentru mine, arbore1e no este o imagine. cstc pur sirnplu
278
ROLAND BARTHES
sensul acJylli.W.CU Dar dace'\ nu sint Uiietor de Jemne, eu nu
mai pot vorbi aroorele. nu pot decit a vorbcse de cJ. desprc
eJ; limbajuJ meu nu mai este instrumenrul unui arborc actionat,
ci arborcle (Aiat devine in Lrumcntul limbajuJuj meu; cu
arborele, eu nu mai am decit o rclatic inucuvjtivA; arborcle
nu mai este ensuJ rcaluJui ca act uman, cl cstc o ' imaginc-
fatA de limbajul reaJ al taietorului de Jemne, eu
creez un limbaj ccund. un meta-limbaj, in care cu voi actiona,
nu lucrurile, ci numele lor. i care fatA de limbajuJ prim cste
ceea ce estc gcstuJ fatll de act. AccsL limbaj secund nu cste
in mtregirne mitic. dar cste insu i locul undc se insLaJeazA mirul;
cAci mitul nu poate Iuera decit asupra unor obicctc ce au primit
medicrca unui prim limbaj.
Exista un limbaj care nu Le mitic, este Hmbajul
omuJui producAtor: prctutindeni unde omuJ ca a trans-
forme rcalul nu casa-l pastrete ca imagine, prctutindeni unde
i$i lcaga Jimbajul de raurirea lucruriJor, mcla-limbajul este
trimis Ia un limba}obiect. mituJ este imposibil. lata de ce
limbajuJ propriu-7js nu poatc fi un limbaj mitic.
Revolutia sc ca un act catharti mcnit sa detvaJuie
incarcatura poJitic! a lumii: ca face lumea. i limbajuJ ei, Jimba-
juJ ei in intregimc. cste absorbit functional in accasta inflpruirc.
Revolutia exclude rnituJ intrucit ea produce o vorbire pc deplin,
adica. initial $i in ceJe din urma. politica. nu, cum face mituJ,
o vorbire ini{iaJ politicc'\ finaJmcnte naturaJa. A a cum cx-
numirea burgbc'/A ati't idcologia burgheza cit mituJ,
tot aslfel numirea revolutionara identilica revolutia priva-
tiunca de mit: burghezia se mascbeaza ca burghezie $i tocmai
prin aceasta produce mituJ; rcvolutia sc ca revolu{ie
$i tocmai prin aceasta abo1C$te mirul .
Am fost itJtrebat dad\ cxista mituri ,.de stinga". Bine--
intelcs cA exist<l. in acce3$i mllsurlt in care linga nu cste
'
MlTOLOGll 279
MituJ de apare tocmai in momentuJ in care
se trasforma in ,,..,ti'oga". adicA acceptA sA se mascheze,
sA-$i ascundA numcle, sa producA un meta-limbaj inocent
sA se defonnct.c in . .Natura''. Acca lA e7o.-numire
poate li sau nu tacticA. nu estc locul a discutAm acum. tn
tot ca7ul. ea cste. mai dcvremc au mai tirtiu, sim\ita ca un
procedeu opus rcvolutiei, $i intmdeauna. mai mult sau mai
in comparatie cu mirul. i. toria
,deviationismcle". A sosit o zi. de pilda. cind socialismuJ tnsll$i
a definit mituJ taJini L. SLaJin, ca obicct vomit a prczcntat,
vrcme de ani. caracterclc constitutive, in stare pura, ale
vorbirii mitice: un scns. Stalin eel rcaJ. eel a1 istorici; un semni-
ficant, care era invucarea rituala. Ia StaJin. caractcrul fatal al
cpitetelor Juatc din natura cu care era in onjurat numelc lui;
un semnificat, care era intcn(:ia de ortodox.ie. de disciplinA. de
unitate. apmprialA de cAtrc partidele comunistc Ia o situatie
anumitl\; o scmnilicatie, in care era un Stalin sacraJizat,
aJe cArui dctcrminari i. toricc sc rcgaseau fixate in naturcl,
sublimate sub numclc GeniuJui, adica al irationalului $i aJ
inexprimabilului: aici, de-politizarca cste cvidenta. ca denunta
mituJ pc
Da. mirul exi. ta la sti'nga, dar cl nu arc nicidccum
caJitati ca rnituJ burghez. Mitul de stinga este nccsenJial. to
primul rind, obicctele pc care le cuprinde sint rare. sint doar
citeva poJiticc, doar dacA nu rccurge cl insll$i Ia intreg
arsenaJuJ de mirori burgbctc. Niciodata rnitul de sti'nga nu atin-
ge domcniul imens a1 rela\iilor umane, foarte vasta suprafatl'l
Este tic n:marcat ca hru..ciovi\mul \ - 11 prct.cntat nu ca o '>Chimbare
pohtica, ci, ln I1'10ll i exclu\iv. cu o cJc llmbaJ. Converurc
de altfcl inoomplctil. deoarccc llru-.ciov 1-u devalorit.lll pe Stalin. nu 1-a
cxphc-.st. nu 1-a rcpohuzat.
280 ROLAND BARTHES
a ideologiei ,nesemnificante''. Via{a cotidiana ii este inaccesi-
biJA: in societatea burgheZA, nu exista mit ,de stinga" privitor
La cAs!torie, bucmrie. casa. teatru. justitie, morala etc. apoi,
este un mit accidental, folosirca lui nu face parte dintr-o
strategic, ca in cazu1 mituJui burghez, ci doar dintr-o tactic!,
sau, In eel mai rlu caz, dintr-o devia{ie; dac! se produce, este
un mit apropriat unci comoditAti. nu unei necesitati.
Yn mai cu seama, este un mit sarac, esentialmcntc
s!rac. Nu sA proliferezc; produs Ia comanda. dintr-o
perspectiv! temporala limitatA, se greu. ti
o putere majorA: imaginatia. Orice ar face, rnmine in cl ceva
reapAn literal, un iz de lozincA: cu o fonnuHi expresiva., este
uscat. ExistA oare ceva mai uscat decit mitul stalinist? Nici
un fel de inventie, doar o apropriere ncmdeminaticA: semni.fi-
cantul mitului (fonna aceca a cArei bogatie in mitul
burgbez o nu este deloc variat se reduce Ia un
pomeJnic.
lmperfectiunea aceasta, dac! indr.lznesc sA spun tine
de natura ,stmgii": oricare ar fi nedetenninarea acestui termen,
stinga se lntotdeauna prin raportarc Ia eel asuprit,
proletar sau colonizat
26
Or, vorbirea asupritului nu poate fi dedt
sAracA, monotona, imediatA: s!rncia acestci vorbiri este
masura limbajuJui asuprituJui: el nu are deo"t unuJ. mereu
limbajut actelor sale; meta-limbajut este un lux, el nu
poate deocamdatA ajunge Ia el. Vorbirea asupritului este reala. ,
I ca cea a t!ictorului de lemne, este o vorbirc tranz.itiva: ii este
aproape cu neputint:a sa mintA; minciuna cste o bogatie. ea
,_presupune o fonne de schimb. SAnlcia
faceasta csentJaiA produce mJturi rare, sJabe: sau fugitive, sau
AMAzi. colonizawl c.'tc eel cc- i a'umtl din plin condilia etica si
politica descrisa de Marx drept condilic a prolclarului. '
l

MITOLOGll 28 1
apasAtor de indiscrete; ele in cle natura lor de mit,
arata masca cu degetuJ; masca aceasta cste cca
a unei pscud"pbysis: aceastA phy i cste ca o boga{ie,
asupritul nu poate decit s-o ia cu imprurnut cl nu poate goli
sensul real allucruriJor, dmdu-le acestora luxuJ unci fonne vide,
cru:rc inocenta unei false Nanni. Putem spune cA, intr-un
sens, mituJ de stinga este intotdcauna un mit artificial , un mit
reconstituit: de aici i e trage stingacia.
Mitul, Ia dreapta
Statistic, mituJ este Ia dreapta. Aici, el este esen\ial; bine
br!nit, lucios, expansiv. vorbArc(, cl se inventeazA mtruna. Cu-
prinde totul: justitiilc, moralcle. estcticile, diplomatiile, artele
Literatura, spcct.acolele. Expansiunea sa este pc
mAsura ex-numirii burgheze. Burghezia vrea sA pastreze exis-
tenta flirA aparentA: negativitatea aparentci burgbeze,
nesf'II$itA ca orice negativitate, solicita Ia mitul . Opri-
matul nu este nimic, cJ nu are in el decit o vorbire. cea a eman-
cipArii sale; oprcsorul este totul, vorbirea lui este bogatA, multi-
fonnA, supla, ea dispune de toate gradclc posibile de demnitate:
are exdusivitatca meta-limbajului. Asw;!tul .fJ
nu are de.cit un limbaj activ, tranzitiv (politic); asupn-
torufi' pastreal..A, vorbirea lui este deplina, intranzitivA, gestuaJA,
teatraiA: este MituJ; limbajuJ unuia sA transfoone,
limbajul celuilalt sA etemizeze.
Aceasta plenitudinc a mirurilor Ord.inii zice
burghezia) comporta oarc difcrentc interioare? Exista, de pildA,
mituri burgheze mjturi mic-burghcze? Nu pot cxista diferente
fundameotale deoarccc, oricare ar fi publicul care i1 conS\11DA,
mituJ postulcaz! imobilitatea Naturii. Pot ins! cxista grade de
.
t
282 ROLAJ'ID BARTILES
imptinire sau de cxpan iune: uncle miluri e coc mai bine in
anumitc tone sociaJc: exislA i pcntru mil micro-cli mate.
Mitul CopiiArici-PoeL de excmplu. cste un mit burghe-t.
avansat: abia a i it din cultura (Cocteau. de excmplu)
nu face dccit sA abordcrte cultura con umalA (L 'Express):
o parte a burgheziei poate incA sA-l prea inventat, prca
putin mitic pcntru drcplul de a-1 con acra (o
intreagA parte a criticii burgheze nu lucrcazA dccit cu materialc
pe potriva mitului): estc un mil care nu a fo l inca. bine rodal.
eJ nu continc deocamdatA destula naturJ: pentru a face din
Poet clemcntuJ unci cosmogoni.i. trebuie sA sc renuntc la minunc
(Mozart Rimbaud etc.) i sA sc acccple normc noi, cele ale psiho-
pedagogjei, ale .frcudismului etc.: estc un mit doocamdaLA necopt.
Fiecare mit poate comporta ac;tfel istoria i geografia . a;
una cste de altfcl semnuJ ecleilalte: un mit se coace dcoarecc
se intinde. Nu am putut face nici un srudiu seriu despre gco-
grafia sociala a miturilor. Dar cste foarte posibil sA fie trasate
ceea cc ar numi i oglosele unui mit, liniilc care defi-
ncsc locul social undc este vorbit acesta. Yntrucit este un loc
mi cMor. ar fi mai bine sA se vorbeasca. desprc undele de im-
plantare ale mitului . Milul Minou Drouet, de pildA. a cunoscut
eel putin trci unde amplilicatoare: 1) L ''(press: 2)
Ellc; 3) France-Soir. Uncle mituri osciJeazA: vor trece in presa
cea mare. Ia renticrul de Ia margjnca in salonul de
coa.fur.l. in metrou'? Gcografia sociala a miturilor va fi grcu
de stabilit atita vremc cit nu vom avca o ociologic analiticA
a preseF
7
Putcm insa spune ca locul ci exista de pe acum.
n Tir.s.JCIC ztarclor \int dat.: mwfictcntc. Celclahe mfonna\11 im acct-
dcntalc. Pari .. -Match a - lupt-.emndicauv, cu -.copltn pubhcitare- compo-
zi tia publicului ..au in tennent de mvcl de viatA (Figaro, 12 iulie 1955)
dm 100 <.lc cump;M'liiOn. Ia 001). 53 au o 49 .su o c-.amcr.i de OOic etc.,
in' remc ce nivclul metlm <.le ul froncetului ..c ,UJb,Je tc a<;lfel: rna inA:
22C!. camcn! tie txUc JJC,. Jar dacl pwcrca tle cumpordi'C a ClOtorulw revtsto
,\1iJlch C<;IC ridicat . faprul pu!c!a fi daJu., c.lin mttologta publicafti

MITOLUGIJ 283
introcit dcocamdata nu putcm stabili formclc dialcctalc
ale mitului burghct. putem schi\a fonnclc . ale retoricc.
Prin retoricA trebui sA in\elegcm aici un ani-amblu de figuri
lixe. rcglcmcntatc, in. istente. in care vin sa . e formclc
variate ale semnificantului miti . Accstc figuri sint trasparente.
in scnsul cA ele nu tulburc\ plao;ticitatea emnilicantului; dar sint
. ulicient cooccptualil.ate pentru a se adapta unei rcprct.cnt.ari
i. torice a lurnii cum rctorica clasicA poatc explica o rcpro-
zent.arc de tip ari totelic) . Prin rctorica lor, rniturilc burghczc
conturcazA perspectiva general<\ a aceslei pscudo-physis. care
visul lurnii burghc1e contcmporanc. lata care sint
"""i':t'
1. acdnare Am mai dal exemple cu aceasta figure\
foarte gcncr.illi, care constA in a martyrisi .rnul accidental aJ
unei instirutii
lmaifrlarul colectiv estc imunitM prin inocularea unei mici
cantitati de rAu rccunoscut: in fclul acesta estc apruHI de riscuJ
unci . ubversiuni gcncralitate. ln urma cu nu mai mult de o
suta de ani, acest tratamcnt liberal n-ar fi Cost posibil: pc vremea
aceea. binclc burghez ou pactit.a, era foartc rigid; intrc timp.
s-a miAdiat mull: hurghezia nu mai A rccunoascA uncle
subvcrsiuni localizatc: avangarda, irationalul infantil etc.; de
acum inaintc, ea inlr-o economic de compcnsare: ca
to orice societate anonimA bine facuta, pAf\ile mici <.:ompenscazA
din punct de vedere juridic (dar nu in realitate) pAr\i le mari.
2. Privarea de i torie. Mitul privca71\ de orice I torie
obicctul despre care in mit. istoria se cvaporA; cste
un soi de lujnica ideala: ea prcgateste. aduce. aranjeatl\,
ll Murx ..... trcbuic ..a ne ocupam de! iK."Cll\lll ''torie. Je vn:me ce
ttleologta <;e reduce fiC Ia o COOceJl'IC eronata dc'pn: acca\IA ''toric. fie
Ia
0
ub.,trJCfic completJ u OCC'ICCi i(roni." (lclCologie ullemandc. I. p. 153).
284 ROLAND BARTHES
st!pioul ea disparc in tAcere: nu mai mmine decit sA
te bucuri flra a te intreba de uode vine acest frumos obiect
Sau, mai bine: el ou poatc veni decl"t din eternitatc: dintot-
deauna, el a fost f'Acut peotru omul burghez, dintotdcauna,
Spaoia din Ghidul AJbastru a fost tlcut.a pentru turist, dintot-
. deauna ,primitivii" pregatit dansurile in vederea unci
petreccri exotice. Vedern cum dispare, datorita acestei fericite
figuri, tot ce este stinghcritor: detenninism $i totodat! libertate.
Nirnic nu este produs. nimic nu este ales: nu mai rrunine deci't
sa posedA.m aceste obiecte noi, din care a disparut orice urma
maculanta de origine sau de alegere. Aceast! evaporare miracu-
loas! a istoriei este o all! forma a unui concept comun celor
mai multe dintre mituriJe burgheze: iresponsabiJitatea omului.
3. ldentificarca. Micul burghez este un om neinstare sa
$i-l inchipuie pe CeiA1alt
29
Oac! ceiA1alt i sc arat! In fata oc:hi-
lor, micuJ burghez se face c! nu-l vcde, i1 ignor! $i i1 neaga,
sau iJ transformA in el ln universul mic-burghez, toate
faptele de confruntare sint fapte rcverberante, orice altul este
redus Ia acel3$i. Spcctacolele, tribunalele, loc:urile uncle ceiAJalt
riscA sA se expun!, dcvin og]inda. Fiindc! cciAJalt cste un scan-
dal ce ateoteaz! Ia csenta. Dominici, Gerard Dupriez nu pot
accede Ia existeo\A social! decit dac! in prealabil sint rcdll$i
Ia starca de rnici simulacre ale Curtii cu Juri, ale
Procurorului General: este pretul ce trebuie pl!tit pentru a-icon-
damna potrivit de vreme ce estc o operatiune
de balanta. iar balanta nu poatc cintari decit ace13$i $i acel3$i.
Yo orice COD$tiin\A mic-burghezA exist! mici simulacre ale
l'l Marx: ... reprezenUtn{i w burghe2iei intrucit mintea,
lor nu limit.ele pc care acea..ui clw a le lnL'ICaZA activiaitilor ei."
(18 Bromaire). Gor\i: mieul burghez e."te omul care '>a preferat pe sine.

MJTOLOGIJ
285
pung3$ului, ale paricidului, ale pederastuJui etc . pe care perio-
dic corpul judiciar le exuagc din crcicrul sau, lc pune pe banca
acuzatiJor, Je must:rn $i le condamn! : intotdeauna sint judecati
analogi care s-au abAtut de Ia calea cea drcaptA: chestiune de
drum, nu de natura, ad 8$8 esce &ut omul. Uneai - rar - CeiA1alt
se dovedC$te ireductibi1: nu dintr-un scrupul DC3$teptat. ci
fiindc! bunul simr se opune Ia accasta: unul nu arc pielea alba,
ci neagrn. altul bea sue de perc nu pemod. Cum sA-l asi:milezi
pe ncgru. pe rus? Ex.ista aici o figura de salvare: exotismul .
Cel!.lalt devine pur obiect, spectacol, spcctacol de marionete:
zvlrlit Ia marginile umanit.atii. el nu mai atenteaza la sccuritatea
cAminului. Accasta cstc mai cur1nd o tigu.ri mic-burghcza. O.ci.
chiar dac! nu-l poatc trni pe CeiA1alt, burghezul poate mAcar
sA-i imagineze loc:ul: cstc ceca ce se nUJTlC$le liberalism $i care
este un soi de economic intclectuala a locurilor recunoscute.
Mica burgbe'tJe nu estc libcralA (ca produce fascismul. in vremc
ce burghezia i1 folOSC$te): ea face cu inrirziere itinaarul burgbez..
4. Tsutologia. Oa, cuvinrol nu este frumos. Dar $i
lucrul este foarte url"t. Tautologia cste acel procedeu verbal care
const! in defmirea prin acel3$i ( .. Teatrul cscc tcarrun.
Se poatc vedea in ca una din acele condoite magicc de care
Sartre s-a oc:upat In Scbipl a unci Lcorii a emofiilor. ne refugiem
in taotologic ca in (ric!, sau in furie, au in tristete. cind nu
avem nici o explicatie: carcnta accidental! a limbajului se
identific! in mod magic cu ceea cc hotArim sA fie o rezisten(A
natural! a obiectului. in tautologic. cxista o dubla ucidere: este
ucis rationalul fiindc! va re'.list!; estc ucis limbajuJ llindc! va
t:rndeaz!. Tautologia estc o disparitic Ia momenruJ potrivit, o
afazie salutara, este o moarte. sau, dac! vrcm, o comedie,
,,reprezcntarca" indignata a drepturiJorrealului impotriva limba-
jului. Magic!, ca nu poate, bincinteles, decit sA se adaposteasc!
In spatele unui argument de autoritatc: cum pArintii,
286 ROLAND BARTHES
ncmai$tiind ce sa raspunda. ii spun copilului care cere
.. estc f1$a fiindcA cste B$a", sau. i mai bine: .,dc-aia, gata,
a ta-i tot ": act de magie nl$inoasa. care face vcrbaJA
din rational, dar o abaodoneazA numaidccit. $i crede dl a dpat
de cauzalitatc dcoarece ca a cuvintul de introducerc.
Tautologia atcstA o profundA ncincrcdere fa\A de limbaj: i1 res-
pingeti fiindca va Yrua oricc rcspingcre a limbajului
estc o moarte. TautoJogia intcmciaza o lume moartA, o lome
imobila.
5. Nicinici mul. Numcsc astfcl acca igurn mitologid cc
constil in a stabili douA conlrarii i a le cintAri unul cu ajutorul
ccluilaJt in fel incit a fie amindouA (Nu vreau
nici asta, aici asta). Este mai curind o figur.'l de mit burghez,
dcoarece de o formii modcma de liberalism. Rcgasirn aici
figura balantei: rcalul C!-.lC rcdus mai inui Ia anaJoguri; apoi
este cintMit; in sflf$il. o datA cc egalitatea cste constatata. il
azvirlim. Aici , mai cste $i o conduitA magica: cstc trimis Ia
plimbarc ceea cc n-arn li indrvnit alegcm; fugim de reaJul
intolcrabil reducindu-1 Ia doua contrarii care se cchilibreazA
nurnai in mAsura tn care sint formate, de grcutatea lor
specificA. Nicinicismul poate avca forme degrctdate: in ast:.ro-
logie, de pilda, rnuJ cste urrnat de un bioc egaJ; int intotdeauna
prezisc cu prudentA dinlr-<> perspcctiva de compensare: un
cchilibru terminal imobilizcaza valorile, viata, dcslinul etc.: ou
mai avem de ales. trcbuie a oc asumam.
6. Cuantificarc.c'l calitilpj. A vcm aici o figura care vaga-
bondeazA prin toate figuriJe preccdcnte. Rcducind oricc calitate
Ia o cantitate, mitul face o economic de iotcligenta: el intelege
realul fad multA bAtaie de cap. Am dat mai multe exemple
pentru acest mecanism. pc care mitologia burgheza - $i mai
ales mic-burghc1.A- ou ezita , A-I aplice faptelor csteticc desprc
care. pe de alta parte . . pune cA ar {ine de o CSCD\A imatcrialA.

MITOLOG/1 287
Teatrul burghet este un bun cxcmplu de de
pc de o parte. tcatrul este dat ca o cscntA ircductibiJA Ia oricc
limbaj care se dezva.tuic doar inimii. intuitiei: cl
de Ia accasta caJitate o dcmnitate (se iotcrtice, ca
o crimA de .Jczcscnta''. sA c vorbeascA dcsprc teatru in mod
$riintific: sau mai curind. oricc mod intelecruaJ de a situa tcatrul
va fi di creditat !-.Ub numelc de scicnti m, de limbaj pedant);
pe de altA parte, arta dramaticA burghet.A mizcaJ.A pe o pun\
cuantificarc a efectclor: un intreg circuit de aparcnte numArabiJe
, o egalitate cantitativa intrc banii dati pc bilet
lacrimile artisrului, luxul unui decor: ceca ce numim, de
exemplu, ,.firescul" actorului cstc. in pri mul rind. o cantitate
foarte vizibila de efectc .
7. Constal<!rea. Mitul tindc dire proverb. Idcologia bur-
gbezA aici iotercscle ei univcrsalismul.
refuzul de explicatic, o inaltcrabiJa ierarhic a lumii. Trebuie
in a. din nou a dcoscbim limbajul-obiect de meta-limbaj .
Proverbul popular. anccst:r.tl. de o percepcrc instrumcntala
a Jumii ca obicct. 0 constatare rurala ca .. este vrcme frumoasil"
pastrca:r.A o legarura reaiA cu utiJitatca vremii frumoase; cste
o constatare implicit tchnologica.: aici. cuvtmul. in ciuda formci
lui gencraJc. abstractc, acte. sc in erea:rA mlr-o
economic de fabricare: omul de Ia \ar.'l nu dcspre
vremca frumoasa, cl o actionca:rli. o atragc in munca lui . Toate
proverbcle noastrc populace rcprctinta in fclul accsra o vorbire
activa care treptat s-a solidificat in vorbirc reflcxiva, tnsa o
refiCClic scurtatA. rcdusA Ia o constatare. i oarccum timidA.
prudenta. foarte aproapc de cmpiri m. Proverbul popular
prcvcde mult mai mull dccit afirma, el rrunine vorbirca unci
omeoiri care c nu care C.\Le. Afori mol burghez
apartinc meta-limbajului. estc un limbaJ ecund care se cxcrcitA
asupra unor obicctc cc c afla prcgatitc. Fom1a sa clasicA cste


288 ROLAND BARTHES
maxima. Aici, constatarea nu mai cstc indrcptatA cAtre o lume
ce trebuie faurita.; ea trebuie sA se refere Ia o lume facuta., sa
ascundA urmclc accstei produceri sub o evident! cste
o contra-explicatic, cchivalcntul nobil aJ tautologjei. aJ acelui
imperativ agAtal deasupra capului copiilor lor de parintii
care nu mai &tiu ce sa rospundA. Tcmciul constatArii burghezc
este bunul simt, adicA un adevAr care se oprc&tc Ia ordinul
arbitrar aJ celui care vofbe&te.
Am amintit aceste figuri rctoricc tara nici o ordine,
se poate sa existe multe altele: uncle sc pol uza, altele se pol
Dar cum sint, vedem foarte bioe cA ele sc
in doua compartimcnte. care siill ca Semnele Zodiacalc ale
universului burghcz: Esentele &i Balantele. Ideologia burgbczA
transfonnA necontenit produsele istorici in tipuri esentiale;
cum sepia cemeala ca sa se protejezc, idcologia
burgbczA intruna taurirea perpetuA a lumii. fixiod-o ca
obiect de poscsiune, inventariindu-i averea, imbal-
&Amind-o, injecund in real cine cc esenta puri.ficatoace ca
sa-i opreascA transformarca, fuga sprc altc forme de existenta.
lar averea aceasta, fixata. tncrcmcoita, va deveni ptnA Ia urma
mAsurabill: morala burgbczA va fi. in cscn\1. o operatiune de
cintArire: esentele vor fi plasate in balante aJ cAror ac
imobil va fi omuJ burgbez. CAci insu.si scopul miturilor estc
mobilizarca lurnii: trcbuie ca miturile sa sugereze &i sa rnimcze
economic univcrsalA care a lixat o datA pentru totdeauna
11erarbia poscsiunilor. Astfel, z.ilnic .si pretutindeni, omul este
oprit de mituri. trirnis de clc Ia accl prototip imobiJ care
in JocuJ sAu, il sufoca aidoma unui enoon parazit intcm
limiteaz.A activitatea Ia un cadro ingust undc ii cste tngAduit
sA sufere BrA sa clinteasca lumea: acea pseudo-physis burghezA
este, cu adevarat, o interdictie: ea nu-i perrnite omului sA se
r
MITOLOGll 289
inventeze. Miturilc nu sint nimk altccva dccit solicitarea ncin-.
cet;"ta., neobositll, exigenta insidioasA &i inflexibila. care vrea
ca lOti oameoii sa sc recunoasca to acea imagine.
totu..si demodatA. construitll cindva dcspre ci ca cum ar fi
trebuit sA dAiouie de-a pururi. CAci Natura in care sint inchlse
sub pretext deale face eteme nu estc dccil un Uzaj. lar acest
U1.aj. oricil de mare ar fi, vor trebui sa-l ia ih Illiha .si sa-l
trans forme.
Necesitatea $i limitele mitologiei
Trebuie sA spun. ca sa lnchci, citcva cuvinte despre
rnitolog. Termenul este foartc pompos. foarte plin de sine. Yi
putem pre-.cice mitologului, de cumva se va gasi vreunul
vreodatA, uncle grculllti. daca nu de metoda. eel putin de
sentiment. Nu-i va fi , desigur. greu sa sc simta justificat: oricarc
ar fi cAile pe care apucA. cstc sigur cA mitologia participA Ia
o flurire a lurnii: sus\intnd c!, in mod constant, omul din socie-
tatea estc Ia ficcarc clipa scufundat ihtr-o falsA NaturA.
ea inccarca sa regAseascA. sub ioocenta celei mai naive victi
alienarea profundA pe care accastA inoccota trcbuic
s-o ajute sa dispara; dezvaluirca pc care o opcrca7A cstc
un act politic: bazatA pc o idee responsabila desprc timbaj, ea
postuleazA, astfcl, libcrtatca acestuia. Cu siguranta cA, in acest
sens, mitologia estc un acord cu lumea, nu cum este ea.
ci cum vrca sA fie faurita.. (Brecht avca pentru aceasta un
euvint de o ambiguitate eficace: Einverstandnis, intelegere a
realului totodata complicitate cu el).
Acest acord aJ mitologiei il justificA pe mitolog, dar nu
11 satisface: staturul lui profuod rllminc dcocamdata un statut
de excludere. Justificat de cAtre politic. rnitologul este totu.si
.

290
ROLAND BARTHES
indepartat de accsta. Vorbirca lui este un meta-limbaj, ea nu
nimic; eel mult dezvAluie, dar pentru cine o face?
Sarcina sa limine tot ambiguA, stingbcritA de originea sa
El nu poale uti actiunea revolutionarn decl"t prio procurA: de
aici decurgc caracterul de imprumut aJ functiei sale, acel
ceva cam tea(>M cam sirguincios. caracterul de incercare
de excesivA simpJificare ce marchca7..a orice conduitA inteJec-
tuaJa siruata rara echivoc in politic Oiteraturile , degajale" siot
infinit .. elc se afla Ia locul lor In meta-limbaj).
Apo1, mJtologul se exclude dintre toti consumatorii de
mit, ceea ce inseamnA ceva. Nu cstc vorba de un anumit public
foarte spcciaJ.lO. Dar cind mitul atiogc intreaga colectivitate,
vrem sA cliberAm mitul , trebuie sA ne indep!rtam de
intreaga colcctivitate. Oricc mit cit de cit general este efectiv
ambiguu. deoarcce cl reprezintA umanitatea, chiar a acelora
care, neavmd de nici uncle, 1-au imprumutat. Descifrarea
ThruJui Frantei, a bunului Vin din Franta, tnseamoa sa te
abstragi diotre cei care se distreazA cu aceasta, care se incalz.esc
cu ceva. Mitologul cste coodamnai sA tra.iasd o socialitatc
pcntru el, a fi social inseamna, In cazuJ eel mai bun,
a fi adevarat: cea mai mare socialitate a lui consta in cea mai
mare moraJitate, legarura sa cu lumea estc de ordin sarcastic.
Trebuic sA mergem chiar mai departe: intr-un sens
mitologul este cxclus din istorie chiar in oumele aceluia
care el pretindc actioneaz.a. Distrugerca pe care o duce in
JD DespArtirea lie face nu numai de public, ci. uneori, chiar i de
insU$i obiecrul mitulua . Pentru a tlcmistifica acea Copilarie Poetica. de
am silit oanxum sa nu am lnctetlere in copilul Minou Drouet.
A sA agnor in ea. sub mitul enorm care-i incurca via{a, un fel de
tandra, dc.'IChisa. Nu este niciodata bine sa vorbesti Fmpotriva
unea feure.
MlTOLOGll 291
limbajul colectiv este. pentru el, absolulA, ea cu
sarcina lui: el trebuic s-o tra.iasca flrn vreo nldejde
de intoarcere, f1rn presupuncre de platA. Nu are voie
inchipuie ce ar fi, seosibil. lumea arunci cind obicctul imediat
aJ criticii sale va fi disparut; utopia este pcntru el uo lux
imposibiJ: el are mari indoieli adevarurilc de miioe vor fi
reversul exact aJ rninciunilor de astaz.i. lstoria nu asigunl
niciodatA triumful pur simplu aJ unui contrar asupra
cootrarului &Au: ea dezvAiuie, pe ce se face, rezultate
inimaginabile, sinteze imprcvizibile. Mitologul nu se ana nici
macar fn siruatia lui Moise: el nu vcdc Pamintul Fagaduin\ei .
Peotru cl, pozitivitatea de miine este in intregime ascunsA de
negativitatea de astazi; toate va1orile ac\iunii sale ii sint date
ca acte de distrugere: unele le acopera exact pc celelaJtc, nimic
nu AceaslA perccpere subiectiva a istorici, unde
gennenele putemic aJ viitorului nu eslc dccil apocalipsa cea
mai profundA a prezeotului, a fost cxprimatA de Saint Just cu
o vorba ciudatA: , Republica este alcAtuitA din clistrugerea totaJA
a opusului ei". Nu trcbuie sA intelcgem aceasta, cred eu, in
sensul banal de: ,.trebuie curatat terenul inaintc de a recoostrui".
C6pula are aici uo sens exhaustiv: existA, pcotru cineva. o J1031r
te subiectiva a istoriei, cind viitorul se face esenta. distrugere
esentiaJA a trecutuluL
Mitologul estc amenintat de o ultimA excluderc: el riscA
neconteoit sA faca sA dispara realul pe care pretinde
jeazA. tn afara oricarui limbaj , automobilul DS.l9 este un
obiectiv definit din punct de vedere tehoologic: atioge o anumi-
ta viteza, infrunta vmtul iotr-un anumit fel etc. Dar desprc acest
real, mitologul nu poate vorbi . Mccanicul , inginerul, chiar
utilizatorul votbesc obiectul; mitologul este lnsA condamnat Ia
meta-limbaj. Aceasta excluderc are un oume: este ceca ce ou-
mim idcologism. Jdanovismul 1-a condamoat cu
292 ROLAND BARTHES
(P.trA a dovedi lnsA ca. penrro moment, putea fi evitat), in
scrierile de inceput ale lui LukAcs, in lingvistica lui Marr. in
lucra.ri ca cele ale lui Goldmann. opuntndu-i rezcrva
onui real inaccesibil ideologici, ca Umbajul dupA teoria lui
Stalin. Estc drept ca ideologismul rezolvA contradictia realului
alienat, printr-o amputare, DU printr-o siDteza (ihsA jdanovismul
nici macar Do o rezolva): vinul cste, in mod obiectiv, bun, $i,
in acelll$i limp, bunAtatea vinuluj estc uo mit iata aporia.
MitoJogul iese de aici cum poate: se va ocupa de buoatatea
vinului DUde vin, istoricul se va ocupa de ideologia
lui PascaJ. nu de CugelArP
1

S-ar parea ca avem de a face cu o di{jcultate spccifica
tirnpului: astAzi, eel putin peotru moment, Do mai exista decit
o alegerc posibila, $i aceastA alcgere nu poate fi flcuta decit
intrc douA metode, arnbele Ia fel de excesivc: sA propunem
unreal in intregimc penneabilla istorie sA ideologiWT1; sau,
dirnpotriva. sA propuoem unreal In celc din lll7DA irnpenetrabil,
ireductibil $i, In acest caz, sA poetiWT1. hllr-uo cuV'mt, eu nu
vad deocarndatA vrco sintC7.A intre ideologic $i poezie (prin
poezie mtcleg, in mod foarte general. cautarea seosului inalie-
nabil aJ lucruriJor).
Incapacitatea de a o perccpere instabiiA a realului
da. P.trA indoiala, ihsA$i masura alicnArii noastre prezente: plutim
ncincetat intre obiect demistificarea lui , sA-i
redAm totalitatca: caci. dad li IAsArn greutatea pc care o are,
31
Uncori, chiar aici, in mitologii, am umblat cu irediaJri:
inb'UCit sufeream ocupindu-ma numai de evapol'llrea realului, marn apuca1
sa-l substan{ializez in mod excesiv, sll-1 dcscop:\r surprinzator. chiar savuro
de compact. i fac vrco citcva J)'ih:malizc substantiale ale unor obiectc
mitice.

MITOLOG/1
293
il respcclAm, dar il redarn tot mi tilicat. S-ar parea ca sintem
condarnnati o vremc sa vorbim excesiv despre real deoarece,
de bonA searna, idcologismul contrariul Au slot ni$te conduite
deocarndata magice. terorizate. orbilc fascinate de sfi$ierea
lumii sociale. $i tocmai accasta trebuie sA c!utam: o
impacare intre real oamcni, int:rc descriere explicatie, intre
obiect $i
Septembrie 1956
Reclarna pentru profunzimc 105
Otcva vodle de-ale Dlui Poujade 108
Adamov si limbajul 111
Creierul lui Einstein . 115
Omul-Jet 118
Tabla de materii
Racine esle Racine r
121
Billy Graham Ia Vclodromul de lama 124
Proccsul Dupriez . 128
Mituri si semiologii . 5
, 131
I. Mitologii . 17
DouA miruri ale tcatrului unar 134
Lumea catch-ului . 19 Turul Fran\Ci ca cpopee 137
Actorul Studio d'Harcoun . 31 Lexicul alergatoriJor 147
Romanii In film . 35
1
Ghidul Albastru 150
Scriitorul In concediu 38 Cca care vcde limpede 154
Croazicra Singclui Albastru 42
t
BucAtarie omarncntalll 158
Critica muta si oarba 44 Croaziera vasului Barory 161
Saponide si 48 Utilizatorul grcvci 165
Omul sarman si proletarul 51 GramaticA africana 169
MaJ1jeni . 53
Critica ruci-nici 177
Operatia ASTRA . 56
Striptis 180
Con jugale 59 Noul Cilrot:o 184
Dominici sau triumful )jterarurii 63
Literarura dt.tpA Minou Drouet 187
Iconografia abatclui Pierre. 68
Fotogenie clcctorala 196
Rornane si copii . 71
Continent pierdut . 199
Jucarii 74
Astrologie 202
ParisuJ nu a fost inundat . 77
Arta vocala burghcza 205
Bichon ptintre negri 81 Plasticul . 208
Un muncitor simpatic 85
Marea famil ie a oamenilor 211
Olipul Gretei Garbo
88
La muzic-hall 215
Putcre $i dezinvolturA 91 - Doamna cu Camelii 219
Vinul si lapteJe 94
Poujade si intelectualii 223
Biftecul si cartofii prajjti 98
Nautilus si Bateau ivn: 102
D. Mitul in zileie noastre 233
In aceeasi colectic au mai apArut:
I . - Ortogalia limbii romiinc
2. George Nicolescu, Magia auru/ui
3. loan Oprea. Lingvislicll $i lilosofic
4. Alexandru Huw. ldeea europeaml
5. AnlOn Carpinschi. Descbiderc $i sens ia gindirea polilicA
6. Alexandru Husar. Lectiile istoriei
1. Jean Borella, Criza simbolismului relig.ios
8. Stelian Dumisttaccl. Sate disp.1rute, sale amenin(ace
9. Pavel Olibaia, Tara Rom6ncascil inlre Bizaat $i Occident
10. Petru loan. Logidl $i filosofic
1 I. Daniel Combes. Epopeea vinului
12. Anton Adamut, Filosolia subscnntei
13. I. Saizu, Al. Tacu, Europa economica lnterbelic.1
14. Jean-Nrel Jeanneney, 0 istaie a mijloarekr dc comunicarc.
De Ia origini $i pJnll ascw
In pregAtire:
Serge Bernstein & Pierre Mil za. /scoria Europci
Guy Heonct. lstorin natiunilor $i naponalismului In Europa
Constantin Ciopraga, Personalilatea literaturii 1'0lJlinc
:. :;s:;.. U!liV. CLUJ.:i,
Nr. A .113 19 0:}
-----
executat
European pentru Cooperare
~ i Str. Cronicar Mustea nr. 17
Cod 6600 1r 0321233800 Fax: 032-230197