Deteritorializarea : condiia cultural a globalizrii Capitolul anterior s-a ocupat de implicaiile mai evidente", dar, dup cum s-a

dovedit, i mai puin plauzibile ale globalizrii asupra schimbrii culturale - problema perspectivei, vzut fie ca anticipare sau ca avertizare, de apariie a unei culturi unice, globale, unificate !n capitolul de fa vom studia o categorie conceptual larg prin care putem concepe implicaiile culturale ale globalizrii "ceast categorie surprinde un numr de aspecte ale culturii globalizate #nu globale$ aa cum e trit in e%periena cotidian, dar se refer la acestea plecind de la o supoziie de baz, i anume aceea c globa&izarea'' (transform in mod fundamental relaia dintre locurile in care trim i practicile, e%perienele i identitile noastre culturale )ocurile", susin *orle+ i ,obins, in mod provocator, nu mai sint suportul clar al identitii noastre" #-../ : 01$ 2tilizind conceptul de deteritorializare", vom incerca s inelegem de ce lucrurile ar putea sta aa Conceptul de deteritorializare 3umeroi teoreticieni au folosit termenul de deteritorializare" in legtur cu procesele globalizatoare #de e% "ppadurai -..4 : 5arcia Canclini -../ 6 *linar -..7 6 )ull -../ 6 8ea-therstone -../ 6 *attelart -..9 6 *orle+ i ,obins -../ 6 )atouche -..:$, in timp ce alii au preferat termeni precum delocalizare" #;hompson -../$, dislocare" #5iddens -..4$ pentru a suprinde diverse aspecte ale procesului Dei e%ist citeva diferene de accent intre aceste utilizri-, cred c putem identifica un sens general al conceptului care ne poate a<uta s inelegem transformrile ample din cadrul relaiilor loc-cultur in conte%tul modernitii globale =rin urmare, a dori s utilizez termenul de deteritorializare" intr-un mod foarte amplu, inclusiv pentru a surprinde ceea ce 5arcia Canclini numete pierderea relaiei naturale dintre cultur i teritoriile geografice i sociale" #-../ : 77.$ =entru a m apropia de aceast idee vreau s m intorc, pentru scurt timp, la e%punerea implicaiilor distanrii spaio-temporale i ale deincapsulrii pentru e%periena spaiului pe care o face 5iddens Dup cum am vzut in capitolul 7, un aspect central al teoriei lui 5iddens e acela c modernitatea elibereaz relaiile sociale de constringerile interaciunilor fa-in-fa din localitile societilor premoderne, permiind e%tinderea relaiilor in timp i spaiu, ceea ce constituie, din punctul su de vedere, miezul globalizrii Dar, desigur, deincapsularea implicat aici nu presupune c oamenii inceteaz s-i triasc viaa in localiti reale" Deci, din punct de vedere al e%perienei culturale, ceea ce devine important e modul in care aceast lrgire a relaiilor sociale afecteaz caracterul localitilor in care trim in mod normal Dup cum ne vom reaminti din discuia anterioar, 5iddens surprinde aceast transformare descriind locurile moderne ca fiind din ce in ce mai fantasmagorice" Caracterul familiar, linititor, al decorurilor culturale printre -/> &?@3 ;?*)!3A?3 care ne micm in mod obinuit ascunde influenele forelor i proceselor sociale aflate la distan ;otui, 5iddens aduce argumente impotriva afirmaiei generale c modernitatea semnific pierderea confortului e%isteniali a siguranei e%perienei comunale locale in faa forelor sociale din ce in ce mai abstracte" care nestructureaz viaa *ai degrab, 5iddens susine c pstrm un sentiment de familiaritate in e%periena noastr de zi cu zi a conte%telor locale, dar c aceast familiaritate nu mai deriv din particularitile locului cu coordonate fi%e" ?amenii vor fi in continuare acas" in localitile lor, dar sint, la un anumit nivel, contieni c acestea sint locuri fantasmagorice", in care, cel mai adesea, trsturile familiare nu sint specifice doar respectivului local i nu fac parte din dezvoltarea sa organic" ci sint, mai degrab, trsturi care au fost plasate in" local de ctre fore aflate la distan : Bona comercial local este un mediu in care, prin plasamentul cldirilor i planificarea atent a locurilor publice, se cultiv sentimentul inutilitii efortului i al securitii Ci totui, orice persoan care face cumprturi acolo este pe deplin contient c multe dintre magazine fac parte din anumite lanuri de magazine, care se pot gsi in orice ora i c e%ist intr-adevr nenumrate asemenea zone comerciale cu un design asemntor" #-..4 : -9- 6 ed rom : ->7$ =rin urmare, e%periena dis-locrii" din societatea modern nu e o e%perien a alienrii, ci a ambivalenei ?amenii posed" locurile in mod fenomenologic, intr-un anumit sens provizoriu, recunoscind, la un anumit nivel, forele absente care structureaz aceast posesiune Ci, desigur, aceast percepie e legat de realitatea declinului continuu al proprietii locale asupra spaiilor publice, intr-un sens material direct, ce ine de globalizarea capitalului *icile afaceri in detaliu - de e%emplu magazinul din col" #cornershop "$, condus de fa-

-/9 5)DE")!B",F C! C2);2,G milii din localitate, altdat omniprezente in *area Eritanie, precum i in numeroase alte ri europene - au fost inlocuite, in ultimii patruzeci de ani, de supermarHeturi7 i de lanurile de magazine, numite, anacronic, magazine la osea" #high street"$, plasate in incintele comerciale "stfel de magazine din centrul comercial" - el insui un loc publicIprivat ambiva-lent, necunoscut in *area Eritanie inainte de anii J:4 apar i dispar la porunca forelor pieelor globale i nu, in primul rind, ca e%presie a voinei locale, alta decit cea implicat in formalitile prevederilor de planificare Dar argumentul nu se refer pur i simplu doar la transformarea spaiilor comunitare i comunale publice Dup cum am vzut in capitolul 7, putem face o distincie intre localele cele mai intime ale modernitii - spaiile locuinelor noastre private - i locuinele societilor premoderne, in ceea ce privete gradul de deschidere ctre lume", in special ca o consecin a utilizrii curente a tehnologiilor de comunicare casnice =rin urmare, legtura dintre e%periena noastr cultural practic i localizarea noastr e transformat la toate nivelurile Dup cum spune 5iddens, insi estura e%perienei spaiale se transform, asociind apropierea i distanarea in modaliti pentru care e%ist puine similitudini in epocile anterioare" #-..4 : -94 6 ed rom J: ->7$ "ceasta e e%periena pe care voi incerca s o ptrund cu a<utorul categoriei deteritorializrii "ceast e%perien e modul fundamental in care ne trim vieile de zi cu zi in societile moderne : ea afecteaz aproape toate aspectele practicilor noastre comune, a a<uns s fie naturalizat" i luat ca atare in flu%ul curent al e%perienei, dar e, totui, o condiie cultural ambivalen i comple% F important s subliniem aceast ambivalen i, de aceea, s facem o distincie intre condiia deteritorializrii i afirmaia c modernitatea global, in avintul su masificant, centralizator, e distrugtoare pentru localitile reale 3u cred c lucrurile stau aa, chiar dac termeni similari - dis- locare", delocalizare" - par, la prima vedere, s su-// &?@3 ;?*)!3A?3 gereze acest lucru =entru a face aceast distincie important, putem analiza ideea c modernitatea inlocuiete localitile reale cu non-locuri" 3on-locurile "ntropologul francez *arc "uge descrie non-locurile" in felul urmtor: Dac locul poate fi definit ca fiind relaional, istoric sau preocupat de identitate, atunci un spaiu care nu poate fi definit ca relaional, istoric sau preocupat de identitate va fi J un non-loc ? lume unde oamenii se nasc la maternitate i mor la spital, unde punctele de tranzit i locuinele temporare prolifereaz in condiii lu%oase sau inumane #lanuri hoteliere i locuine ilegale, cluburi de vacan i tabere de refugiai, mahalele cu cocioabe # $, unde se dezvolt o reea dens de mi<loace de transport, ele insele spaii locuite, unde clientul obinuit al supermarHetului, al <ocurilor mcanice i crilor de credit comunic fr cuvinte, prin gesturi, cu un comer abstract, nemediat, o lume ce a capitulat, astfel, in faa indi- ir,K vidualitii solitare, a efemerului, a temporarului, ofer antro- # 6 pologului #i altora$ un nou obiect de studiu #"uge -../ : 10$ "uge susine c modernitatea capitalist contemporan creeaz un mod specific de e%perien practic localizat, pe care o descrie ca supermodernitate", definind interaciunile noastre tot mai puternice cu aceste nonlocuri" Fl d ca e%emple slile de ateptare din aeroporturi, centrele comerciale, autostrzile i staiile de benzin, automatele bancare de la colul strzii, trenurile de mare vitez "ceste locale supermoderne sint, pentru el, non-locuri", diferite de locurile antropologice" care creeaz socialul organic" #-../ : .9$ -/: 5)?E")!B",F C! C2);2,G - Fl d drept e%emplu de loc antropologic" - un loc ce ofer identitate i memorie cultural, legindu-i pe locuitorii si de istoria localului prin repetiii zilnice ale interaciunilor sociale organice" - urmtoarea descriere generalizat a centrelor orelelor franceze provinciale tipice, aa cum artau in a ;reia ,epublic # $ LcuM hotelurile, cafenelele i magazinele principale # $ concentrate in centrul oraului, nu departe de locul unde se ine tirgul" : )a intervale regulate, duminica sau in zilele de tirg, centrul prinde via" LF un locM unde itinerariile individuale se pot intersecta i amesteca, unde se schimb citeva cuvinte i singurtatea e, pe moment, uitat, pe scrile bisericii, in faa primriei, la te<gheaua cafenelei, sau in ua brutarului: ritmul destul de lene i dispoziia vorbrea ce caracterizeaz, inc, dimineile de duminc din 8rana provincial contemporan #-../ : ::-:1$ F%ist, fr indoial, ceva nostalgic in descrierea fcut de "uge acestor locuri reale" Dar, in mod interesant, nu le privete ca parte a unei lumi a vieii tradiionale, pe cale de dispariie, ci ca fiind caracteristice unei perioade anterioare a modernitii insi - ceea ce el numete

modernitate baudelai-rean" #p .7$, unde legtura dintre prezent i trecut, vechi i nou, e inc vizibil, iar legtura dintre loc, memorie i identitate se pstreaz in interaciunile curente *odernitatea baudelairean, dup cum afirm el, e inc vie in 8rana contemporan, dar e ameninat de incursiunile supermodernitii in aceste non-locuri, interaciunile organice vorbree" sint inlocuite de semne mute : instruciunile de pe automatul bancar : N rugm e%tragei cardul N mulumim" - sau semnele luminoase pe autostrad- Cir de maini de doi Hm pe ">" intr-un supermarHet, cumprtorul nu mai are parte de sociabilitatea pieei, ci se anga<eaz intr-o conferin solitar cu etichetele, instruciunile i cintarele automate Chiar i locurile antropologice" reale se pot transforma in non-locuri pentru cei din e%terior pe msur ce istoria lor trit cu adevrat se te%tualizeaz" =entru a e%emplifica acest lucru, "uge descrie e%periena celui ce parcurge autostrzile care trec prin orae de provincie i care, totui, prin intermediul panourilor, fac reclam pentru punctele lor de atracie, prezentate ca locuri istorice : oferilor care conduc le<er pe autorute du sud li se atrage atenia asupra unui sat fortificat, din secolul al Ol!!-lea, asupra unei vii renumite, asupra dealului etern din Neze-la+ " #p .1$ 3on-locul autostrzii e caracterizat, pentru "uge, tocmai de itinerariul su in <urul locurilor reale, pe care le fi%eaz in semne menite s le transforme in marfa "ceeai tem se continu in descrierea staiilor de benzin, care ii asum un rol din ce in ce mai agresiv, de centre ale culturii regionale, vinzind o diversitate de bunuri locale, alturi de hri i ghiduri" Fl vrea s spun c non-locul surogat, anonim, al staiei de benzin - probabil punctul cel mai apropiat de locul real" la care a<unge ma<oritatea cltorilor - e un fel de simulacru al locului antropologic "celai argument se aplic i in cazul cltoriei cu trenurile de mare vitez, ;5N, unde imaginile din revistele companiei de ci ferate oferite cltorilor suplinesc absena locurilor reale care nu mai sint clar vizibile - chiar i numele grilor e acum imposibil de citit din goana trenului =rin urmare, locurile sint din ce in ce mai mult invadate de te%te" 3on-locurile sint, dup cum vedem, locale sumbre ale contemporaneitii moderne : locuri ale solitudinii #chiar in prezena altora$, tcerii, anonimatului, alienrii i lipsei de permanen Aint locuri unde interaciunea e instrumental i contractual" - apoteoza 5esellschaft-vOm - desprins de orice relaie organic cu o comunitate care e%ist in continuitate, prin timp "rgumentul lui "uge privilegiaz, de asemenea, localul" ca sediu al autenticitii Cone%itatea" eficient a ;5N-ului i a autostrzii sint puse in antitez cu serviciile LferoviareM locale i drumurile de interes local", care penetrau, -/0 5)?E")!B",F C! C2);2,G inainte, intimitatea vieii cotidiene" in special calea ferat local, care trece lent prin spatele caselor, ii surprinde pe provinciali pe nepregtite, in intimitatea vieii lor cotidiene, in spatele faadei, pe partea dinspre grdin, dinspre buctrie sau dormitor" #pp .0-..$ ,eacia critic imediat la aceast afirmaie ar fi s o considerm drept o alt versiune a teoriei anlienrii" anti-moderne, evocind o comparaie cu miticul 5emeinenschaft Dar asta ar insemna s pierdem din vedere punctul principal, acela c non-locurile, oricit de discutabil ar fi punerea lor in opoziie cu autenticitatea" locurilor antropoloice, sint, totui, fenomene spaial-culturale complet noi, deosebite, trsturi specifice doar peisa<ului cultural de la sfiritul secolului al OO-lea "uge privete aceste noi trsturi proeminente cu ochiul etnografului i susine - cred eu, in mod <ustificat - c o anumit e%perien a non-locului #indisociabil de percepia mai mult sau mai puin clar a accelerrii istoriei i a contraciei planetei$ e, in ziua de azi, o parte esenial in orice e%isten social" #p --.$ =rin urmare, e%periena non-locurilor, e, cu siguran, un aspect a ceea ce eu numesc cultur deteritorializat ;otui, nu trebuie s le e%agerm importana in primul rind, genul de locale pe care le descrie "uge nu cartografiaz totalitatea e%perienei spaio-culturale moderne : locurile reale" i nonlocurile se impletesc i se amestec" in societile moderne #p -41$ Dup cum am vzut in capitolul -, din punct de vedere spaial, lumea" terminalului aerian internaional e%ist simultan cu cea a cartierului care incepe imediat dincolo de gardurile sale =rin urmare, e periculos s considerm c deteritorializa-rea se aplic doar lumii tranzitului i impermanenei 2na dintre trsturile discursului lui "uge care incura<eaz aceast atitudine este faptul c totul e privit din punctul de vedere al unui etern pasager, iar localele sint analizate intotdeauna din perspectiva celui care trece prin ele - in trenuri, maini sau avioane "ceast perspectiv accentueaz aspectul alienant, individua-lizant i contractual al nonlocurilor -/. &?@3 ;?*)!3A?3

A lum ca e%emplu pregtirea de imbarcare a pasagerilor de pe aeroportul ,oiss+ -, care traverseaz cartea sa ca un leitmotiv Aubliniind natura contractual a relaiilor de aici -simbolizat de rutina verificrii documentelor care stabilesc validitatea" prezenei pasagerului in cadrul localului: verificarea biletelor, a documentelor de imbarcare, a paapoartelor, a vizelor -, "uge le pune in contrast cu complicitile" de limb, referin local, cu regulile nescrise ale tiinei de a tri care se aplic locului antropologic" "stfel, ne provoac : incercai s v imaginai o analiz durHheimian a slii de ateptare de la ,oiss+P" #p .9$ Dar nu ine seama aici de e%periena complet diferit a ocupanilor mai stabili ai aeroportului ,oiss+ funcionarii, hamalii, ingri<itorii, personalul de serviciu i de paz a m d, care lucreaz acolo =entru aceti oameni, non-locul terminalului e, in mod cert, un loc real" : locul lor de munc Ci trebuie s presupunem c ei il resimt cu toat bogia antropologic, regulile tacite ale tiinei de a tri", subtilitile contactului interpersonal cotidian, prieteniile, rivalitile a m d e%istente in cazul oricrui alt loc de munc> Deci, desemnarea locurilor ca non-locuri nu e absolut, ci depinde, in mod crucial, de perspectiv Desigur, acest lucru implic, de asemenea, c non-locurile nu sint in mod necesar atit de intrinsec alienante, ci sint locuri in care relaiile sociale pot fi re-localizate Comparai modul in care descrie "uge interaciunea de la cas, intrun supermar-Het: Clientul # $ ii inmineaz cartea de credit unei tinere la fel de tcute precum el insui #nu prea vorbre din fire, oricum$, care trece fiecare articol prin maina de decodat" #p -44$, cu modul in care o lesbian din *area Eritanie descrie avanta<ele sociale ale cumprturilor de la supermarHet: F distractiv s mergi la Aainsbur+Js intotdeauna cind merg acolo m intilnesc cu o mulime de lesbi ceea ce-i foarte bineP Ci cu oameni cu care nu te-ai mai vzut de secole, aa c, intr-un fel, a<ungi s ce trebuia s fie cam douzeci de -:4 5)?E")!B",F C! C2);2,G minute, cit intri i iei citeva lucruri, inelegi, a<ungi s sporovieti cu lumea i asta-i destul de chiar imi place chestia asta #Eell i Nalentine -..1 : ->0$ 3e-am putea intreba cit de tare difer aceast ieire in lume de intilnirile pe treptele bisericii sau din faa primriei modernitii baudelairiene 8oarte mult, s admitem, in termenii te%turii generale a relaiilor sociale din modernitatea tirzie", dar nu chiar aa de mult pe o anumit a% ce opune relaiile organice i relaiile contractuale !deea e c non-locurile pot fi considerate cazuri particulare de locale deteritorializate", intruchipind relaii distanate, ceea ce nu le face, in mod obligatoriu, sterile din punct de vedere social sau cultural *iHe 8eatherstone e%prim o idee asemntoare intr-o analiz a rutinelor i ritualurilor sociale mici, subtile dar luate de-a gata, care surprind caracterul cultural unic - caracterul de acas" - al oricrei localiti", pentru cei care triesc i lucreaz acolo : micile ritualuri care constau in comandarea unui rind de buturi intr-un anumit mod " Citind celebra remarc a 5ertrudei Atein cu privire la ?aHland, California - "colo, de fapt, nu e nimic" -, 8eatherstone arat c aceast afirmaie ar putea fi interpretat ca o inregistrare a aparentei absene a # $ sedimentrii afective i simbolice in te%tura material a cldirilor i a mediului i in practicile intrupate ale vieii sociale" #8eatherstone -../ : .9$ Dar, desigur, aceasta ar insemna s privim localele din e%teriorul cultural: gluma 5ertudei Atein, dup cum spune 8eatherstone, se referea la srcia de capital cultural recognos-cibil", in vreme ce pentru locuitorii efectivi ai ?aHlandului, fr indoial, locul era resimit ca fiind o localitate plin de sens i bogat din punct de vedere afectiv - dac nu chiar vie =entru rezideni, ?acHland are sens pentru c sint ei acolo" Conceptul deteritorializrii, prin urmare, ar trebui s poat surprinde noutatea transformrii contemporane a locului - atit trsturile sale pozitive, cit i cele negative fr a ceda in faa tentaiei de a o interpreta ca pe o simpl srcire sau diso-:&?@3 ;?*)!3A?3 luie a interaciunii culturale =utem merge mai departe in inelegerea acestei ambivalene intrinseci a deteritorializrii in-dreptindu-ne atenia asupra cazului ipotetic de e%perien trit" a modernitii globale F%periena practic a deteritorializrii ,a+mond Qilliams ne-a oferit punctul de plecare #de fapt, inainte ca ma<oritatea oamenilor s inceap s vorbeasc de globalizare$ prin urmtoarea descriere in care surprinde stilul de via occidental burghez i cosmopolit" : Fra odat un englez care lucra intr-un birou din )ondra, pentru o corporaie multinaional cu sediul in Atatele 2nite intr-o sear, conducea spre cas, in maina sa <aponez Aoia sa, care lucra la o firm ce importa din 5ermania aparatur de buctrie, era de<a acas *ica ei main italian era adesea mai rapid prin trafic Dup o mas care a inclus carne de miel din 3oua Beeland, morcovi din California, miere me%ican, brinz franuzeasc i vin spaniol, s-au instalat s urmreasc o emisiune la televizorul lor, fcut in 8inlanda Fmisiunea era o comemorare retrospectiv a rzboiului de recuperare a !nsulelor 8alHland =rivind-o, s-au simit inclzii de sentimente patriotice i au fost foarte mindri c sint britanici #Qilliams -.0> : -11$ Qilliams folosete acest e%emplu pentru a se

lansa intr-o discuie asupra naturii contradictorii a identitii naionale contemporane, i am putea merge pe firul acestei idei, gindin-du-ne la modul in care globalizarea e%perienei practice poate face s devin din ce in ce mai greu de susinut sentimentul unei identitii culturale locale" #inclusiv al identitii naionale$, pe msur ce vieile noastre de zi cu zi se impletesc tot mai mult cu, i sint din ce in ce mai mult penetrate de, influene -:7 5)?E")!B",F C! C2);2,G i e%periene care ii au originile la mare distan Dar putem considera, in egal msur, c acest cuplu ilustreaz substana mai ampl a deteritorializrii, fr a ne intoarce prea mult la discursul naionalitii, de care am incercat sscpm in capitolul anterior Din moment ce un argument cu privire la globalizare e acela c este un proces din ce in ce mai accelerat, ar putea fi interesant s aducem acest cuplu la zi, din anii J04 la sfiritul anilor J.4 in primul rind, trebuie s lum in considerare conte%tul evenimentelor mondiale" ce se dezvolt rapid =e msur ce aceti apro%imativ cincisprezece ani se deruleaz inainte cu repeziciune pe ecranul televizorului lor, cei doi vor fi martorii unor schimbri neprevzute, dintre care multe sint direct legate de procesul larg al globalizrii, fiind cauzate de globalizare i contribuind la aceasta in egal msur De e%emplu : Cernobil-ul i e%plozia sa #literal i metaforic$, cderea zidului Eerlinului i prbuirea lumii comuniste, micarea spre o unitate european mai strins, reprezentat de ;ratatul de la *aastricht i moneda european unic, deregularizarea pieelor capitaliste globale, ilustrat de Eig Eang-ul" bursei londoneze, intilnirile la nivel inalt pe tema polurii mediului i a modificrii climei i, desigur, alta rzboaie - din Eeirut, 5olf, Aomalia, Eosnia, ,uanda - toate derulindu-se cu o prelucrare i instantaneitate" tehnic sporit in propria lor camer de zi "stfel de evenimente globale se leag de e%periena cultural a deteritorializrii in cel puin dou moduri in primul rind, unele vor avea efecte directe asupra mediului material imediat i asupra condiiilor materiale ale oamenilor De e%emplu, reglementrile 2niunii Furopene pot avea un impact #negativ sau pozitiv$ asupra practicilor de munc ale micilor afaceri locale, sau bursele de dezvoltare regional ale 2F pot transforma zonele construite locale in zone urbane stagnante *odul in care oamenii locului resimt aceste intervenii #fie ca amestec ne<ustificat sau ameninare la adresa modului nostru britanic de via" sau ca promisiune a unei noi i destul de -:> &?@3 ;?*)!3A?3 vagi identiti europene i a unui proiect comunitar"$ va depinde, in mare, de gradul in care beneficiaz de pe urma lor sau sint dezavanta<ai de ele Dar, in substrat, e%ist cu siguran o contiin sporit a importanei forelor indeprate" de dincolo de ceea ce, la un nivel destul de fundamental i pe parcursul unei perioade e%tinse de timp istoric, am a<uns s considerm a fi organizarea noastr politic natural" i valabil : graniele teritoriale ale statului nostru naional9 in cazul impactului legislaiei europene, e%periena determinrilor indeprtate poate fi legat de anumite procese internaionale bine precizate #chiar dac misterioase$, politiceIeconomice i de ageni i centre ale puterii identificabile #eurocraii" din Eru%elles$ Dar alte evenimente au un impact mai dramatic i aparent mai intimpltor - de e%emplu efectele fluctuaiilor de pe pieele capitaliste mondiale asupra economiilor particulare Cele mai spectaculoase fluctuaii sint crizele pieelor de aciuni internaionale sau crizele monetare periodice - Bilele negre" la care ne-am referit in capitolul > ?amenii care resimt impactul unor astfel de evenimente - asupra slu<bei lor, asupra ratelor de ipotec sau asupra economiilor - sint, desigur, pre-dispui s se simt, in general, mai nesiguri in planificarea propriei viei i mai puin increztori in capacitatea guvernului naional de a controla evenimentele Dar, intr-un sens mai larg, asemenea evenimente pot participa la e%tinderea lumii fenomenale" a individului: oamenii a<ung, probabil, sa includ, in mod curent, evenimentele i procesele deprtate in

percepia a ceea ce e semnificativ pentru propria lor via personal !at un aspect pe care l-ar putea implica deteritorializarea : lrgirea continu a orizontului de relevan in e%periena curent a oamenilor, inlturind nu doar contiina cultural" general ci, in mod crucial, procesele de planificare a vieii" individuale intr-un conte%t autosuficient centrat pe localitate fizic sau pe un teritoriu definit politic Desigur, astfel de efecte vor avea un impact inegal - rzboaiele indeprtate, de e%emplu, nu pot avea acelai impact -:9 5)?E")!B",F C! C2);2,G direct asupra e%perienei practice a oamenilor pe care il au crizele economice Dar, intr-un alt sens, conflictele sint mai imediate, apar mult mai pregnant in e%periena cotidian decit in orice alt perioad anterioar i aceasta, desigur, datorit modului in care ne sint livrate" la domiciliu de ctre tehnologiile mass-media globalizatoare, in special de televiziune Nom discuta mai amnunit despre rolul mass-media in glo-balizarea culturalinclusiv despre fenomenologia" specific pe care o presupun - in capitolul / Dar, in momentul de fa, e important s subliniem marea importan a mi<loacelor de comunicare in mas in cadrul procesului de deteritorializare Ci putem incepe prin a ne referi la omniprezena tehnologiilor mass-media i comunicaionale in e%periena practic modern - i la modul in care, in consecin, e%periena mediat a<unge s se suprapun" e%perienei imediate" =rin urmare, s revenim la cuplul nostru de cltori prin timp Ca oameni de afaceri instrii i de succes, au achiziionat numeroase noi tehnologii de comunicare fa de anii J04, pentru a ine legtura" cu lumea : un satelit sau #mai discret$ un cablul ;N, telefoane celulare, pagere, fa%uri, computere i laptop"-uri, modeme pentru a se conecta la internet a m d "cum ii primesc i ii trimit corespondena prin pota electronic in mod curent i poate chiar vor naviga pe internet, ca o alternativ la televiziune 2nul dintre lucrurile cele mai interesante cu privire la modul in care utilizeaz acesta tehnologie de comunicare este cit de rapid a<ung s o considere un lucru absolut normal, cit de repede ii pierde caracterul de miracol i a<unge s se integreze in viaa de zi cu zi Dar cum resimt ei faptul c propria lor cas e acum mai deschis" ctre informaieR intr-un sens direct, sint, cel puin potenial, mult mai bine informai De e%emplu, acum pot alege nu doar dintre emisiunile de tiri de pe diverse canale terestre" naionale #EEC sau !;3$ ci i intre cele difuzate de diverse canale de satelit comerciale, cum ar fi EAH+E, de canalele specializate in tiri internaionale ca C33 sau chiar, cu e%cepia problemelor de limb, de alte -:/ &?@3 ;?*)!3A?3 posturi naionale din Furopa sau de dincolo de ea Ci, mai mult decit atit : acum pot verifica aceste informaii cu cele oferite de specialiti pe site-urile de internet "stfel, de e%emplu, s-ar putea s vrea s compare tirile transmise de EEC despre o anumit problem ecologic cu versiunea oferit de site-ul organizaiei 5reenpeace !nternational =rin urmare, intr-un anumit sens, tocmai aceast opiune pe care o ofer noile tehnologii mass-media contribuie la

dete-ritorializare " fi mai bine informat" presupune a avea la dispoziie o palet de perspective asupra unor evenimente de dincolo de cultura de acas", a fi capabil s te situezi la distan de punctul de vedere" #naional, local$ Chiar dac e promitoare, din perspectiva dezvoltrii unor dispoziii culturale cosmopolite, aceast opiune reprezint, de asemenea, pierderea certitudinii culturale, chiar i a confortului" e%istenial pe care il resimim dac lumea de acolo" ni se prezint din punctul fi% al unei perspective naionaleIlocale nedisputat Deteritorializarea, in sensul deschiderii ctre lume i al lrgirii orizonturilor culturale prin mi<loacele de comunicare in mas globalizate, poate fi, prin urmare, o condiie ambigu "cest gen de ambiguitate se desprinde i din modul in care tehnologiile comunicaionale pot fi vzute, intrun mod simultan, ca ieiri din" i intrri in" spaiile noastre intime de trai Corolarul lui a ine legtura" ar putea fi faptul c atenia noastr fa de lumea din e%terior e solicitat in mod mai constant, c sintem permanent de serviciu" ca ageni ai comunicrii "ceast percepie este, desigur, larg rspindit in legtur cu telefonul: simultan o binecuvintare i un blestem, o omniprezent #indispensabilR$ unealt de confort social i o prezen strin mereu gata s ne convoace, impunindu-i propria prioritate implacabil asupra activitilor pe care le-am ales pentru moment Dar acum e%ist i mesa<ele de fa% i mesa<ele electronice la care trebuie s rspundem, mesa<ele robotului telefonic care ne cer s intoarcem un apel, telefonul celular sau pagerul care ne insoesc chiar i atunci cind sintem in micare, -:: 5)?E")!B",F C! C2);2,G emisiunile de televiziune pe care trebuie s ne reamintim s le inregistrm i pe urm s gsim timp s le urmrim in toate aceste moduri, tehnologiile mass-media i comunicaionale au o iriportant cultural nu doar in termenii mesa<elor i ai reprezentrilor pe care le poart, ci i datorit capacitii lor de a ne structura e%periena i modul in care utilizm timpul i spaiul Conectarea comunicaional, cuplarea" la reeaua global mass-media i a comunicaiilor, are implicaii pentru modul in care resimim distincia dintre sfera public i cea privat : cuplul nostru ar putea simi c aflu%ul de informaii de care se bucur inseamn, totodat, c propriul lor cmin nu mai e ine%pugnabil in acest sens, &oshua *e+roSitz #-.0/$ il citeaz pe &ohn ,usHin : "ceasta e natura cminului - e un loc al pcii6 un adpost la distan nu doar de orice form de agresiune, ci i de teroare, indoial i scindare Dac nu e aa, nu mai e un cmin6 dac nelinitile vieii e%terioare ptrund in interior i dac soul sau soia permit societii inconsecvent suprtoare, necunoscute, neiubite sau ostile a lumii de afar s treac pragul, inceteaz s mai fie un cmin 6 devine, atunci, doar o parte a lumii de afar pe care ai pus un acoperi i in care ai aprins un foc #?f DueenJs 5ardens", citat in *e+roSitz -.0/ :777$ *e+roSitz folosete concepia romantic a lui ,usHin cu privire la spaiul privat sacrosanct al cminului pentru a ilustra modul in care tehnologiile mass-media au contribuit la dezvluirea politicii se%elor in sfera privat,

politizind", astfel, personalul" in viaa familial/ Cu toate acestea, se poate considera c acest citat reflect o idee mai general )sind deoparte politica se%ual paternalist a lui ,usHin, nelinitile sale cu privire la intruziunea deconcertant a lumii e%terioare in sfera casnic au un ecou deosebit in cultura mediat a sfiritului de secol al OOlea *iza aici este schimbarea fenomenologiei locului care definete casa drept cmin =entru ,usHin, acesta depindea de no-:1 &?@3 ;?*)!3A?3 iunea de adpost", atit ca form de protecie fizic- punerea unui acoperi" deasupra spaiului - cit i ca protecie psihologic i emoional, formarea unei granie - pragul", spaiul liminal - ce separ lumea de afar de lumea interioar a intimitii i subiectivitii *odelul acestei distincii spaiale, dup cum arat "uge, se regsete in persona<ele mitologiei clasice, @estia i @ermes : @estia simbolizeaz vatra circular amplasat in centrul casei, spaiul inchis al grupului aplecat spre interior #i, prin urmare, intr-un anumit sens, al relaiilor cu sine insui$6 in vreme ce @ermes, zeul pragului i al uii, dar i al interseciilor i porilor de ora, reprezint micarea i relaiile cu ceilali" #"uge -../ : /0$ *ergind pe firul acestui dualism clasic, ne putem imagina penetrarea spaiului casnic cape un triumfal lui @ermes asupra @estiei )a urma urmelor, @ermes era, de asemenea, zeul comunicaiilor - in versiunea roman a mitului, *ercur, mesagerul zeilor i acum, inevitabil, numele unei companii telefonice @estia era, in mitologia roman, Nesta, protectoarea #virginal$ a focului casnic, sacru Dar, din nou, simbolurile vetrei i al pragului inseamn mai mult decit acest gen de dualism #se%ual$ !ncursiunile lumii de afar" au implicaii ambigue, surprinse in figura lui !anus - zeul roman al pragului - care e celebru pentru c privete in doua direcii =utem gsi citeva paralele interesante cu viziunea lui ,usHin in =oetica spaiului de 5aston Eachelard #Eachelard -.:.$ Dup cum arat "nn 5ame #-../$, incercrile lui Eachelard de a descrie fenomenologia- e%periena afectiv i imaginativ - a caselor se bazau tocmai pe noiunea de adpost i protecie, pe valorile intime ale spaiului interior", pe senzaia de confort imediat", pe locuirea, pe care o implic o locuin" #Eachelard, citat in 5ame -../ : 744-74-$ Dar aceast adpostire" nu se refer doar #cum am putea deduce din afirmaiile lui ,usHin$ la e%cluderea unei societi ostile", potenial amenintoare i scindante 6 pentru Eachelard, casa constituie, din punct de vedere imaginativ, un aspect al sinelui -:0 5)?E")!B",F C! C2);2,G uman ca locatar" - intr-adevr, casa devine o parte a sinelui intrupat - casa e corpul" #5ame -../ : 747$ Dup cum susine 5ame, protecia" i adpostul" indic principiile auto-consti-tutive ale integrrii" i legrii", astfel incit casa ofer continuitate, o oprelite in calea dispersrii subiectului" #p 74-$ =rin urmare, ptrunderea lumii

e%terioare in interior nu amenin doar intimitatea vieii familiale burgheze F%ist, de asemenea, o provocare implicit la adresa granielor" care incon<oar inele ;otui, nu trebuie s ne imaginm aceast provocare ca pe o ameninare la adresa identitii sinelui, ci poate ca pe o deplasare a granielor dintre inele privat" #de e%emplu, inele structurii familiale insulare$ i inele imaginat in relaie cu un orizont mai amplu al apartenenei umane *odificarea acestui prag", generat de penetrarea tehnologiilor globaliza-toare in spaiul inchis al casei intr-o msur nebnuit nici de ,usHin, nici de Eachelard -, devine, astfel, un mod de a inelege efectele ambivalene ale deteritorializrii asupra identitii sinelui Dar, desigur, decorul domestic nu e, nicidecum, singurul in care se fac simite efectele deteritorializrii Cuplul nostru nu va rmine acas in fiecare sear De e%emplu, de la apariia cinematografului multiple% in anii -.04, ei merg mai frecvent la cinema, ceea ce e, in sine, o ciudenie a e%perienei dete-ritorializate Comple%ul de cinematografe e un loc in afara oraului", la grania dintre zona de afaceri i cea comercial i, prin urmare, e incercuit, dac a<ung in amurg, de depozite intunecate mai degrab decit de barurile, magazinele i restaurantele din <urul cinematografelor mai vechi, ?deon sau 5aumont, din centrul oraului Dar, bineineles, e mai uor -i e mai sigur - s parcheze aici Ci interiorul creeaz aceeai senzaie : c sint intr-un un mediu care a fost plasat" in localitate in mod artificial - e vorba, cu siguran, de un cinematograf american i toate, de la accentul transatlantic al coloanei sonore a reclamelor i de la termenii uor enervani ai anunurilor luminoase #dulciuri", rugm aruncai gunoiul -:. &?@3 ;?*)!3A?3 aici"$ pin la gleile gigantice de popcorn care se consum, indic acest lucru Ci, deloc surprinztor, din cele apro%imativ dousprezece filme care ruleaz, cele mai multe sint filme de la @oll+Sood, din moment ce comple%ul e inglobat pe plan vertical" de companiile americane productoare de filme Ce imagini ale localitii, ce peisa<e i ce ritmuri lingvistice vor gsi in aceste filme, ca fundal al naraiuniiR Cu rare e%cepii, de genul filmelor =atru nuni i o inmormintare, 5ol puc sau adaptrile dup romane clasice precum ,aiune i sensibilitate sau ;he Qings ofthe Dove, probabil cele mai multe vor fi din Atatele 2nite ii alieneaz, oare, acest lucruR ii face s se simt victime ale imperialismului culturalR ?are nu cumva, in mod parado%al, aceste locuri de filmare indeprtate - peisa<ele fizice ale "me-ricii, de la marile spaii deschise ale Sestern-urilor sau ale filmelor a cror aciune se petrece pe osea, pin la peisa<ele urbane ale filmelor de aciune sau ale serialelor poliiste de televiziune - sint, intr-un fel, mai degrab familiareR 5indii-v la cit de uor ne raportm la aceste medii, fr s fi avut, ma<oritatea dintre noi, europenii, contact direct cu ele ?are nu ne simim aproape la fel de acas" cu *eg ,+an i ;om @anHs in Aeattle cum ne simim cu Flinor DashSood i Fd-Sard 8erras in DevonshireR Deoarece, unde sint, de fapt, aceste locuri, dac nu in imaginaia noastr cultural, in repertoriul nostru de locuri te%tuale" construite

din toate milioanele de imagini pe care le-am intilnit in filme, emisiuni de televiziune, cri i revisteR Ci oare chiar ne este necesar ca vreunul dintre ele s corespund chiar atit de indeaproape localitii noastre reale"R 2n alt aspect al deteritorializrii este, prin urmare, transferul localitii, ce se petrece pe acest trim interte%tual al imaginaiei =utem inelege mai bine despre ce e vorba dac facem o comparaie intre consumul in mod curent al unor imagini repre-zentind locuri indeprate i reglementarea imaginilor in lumea de trai mediatic a individului, prin procese pe care *ichael -14 5)?E")!B",F C! C2);2,G Eillig le definete ca naionalism banal" #banal naionalism$ #Eillig -../$ =rin naionalism banal, Eillig inelege reintrirea, in mod curent, a imaginilor care leag identitatea ceteanului de statul-naiune, in ritmul constant al vieii cotidiene =rin acest proces - pe care Eillig il opune naionalismului aprins", al onorrii sau al fluturrii in vint a drapelurilor" -naiunea e indicat, sau fluturat, in fiecare zi in vieile cetenilor si" #Eillig -../ : :$ Eillig d ca e%emple -pe care le studiaz intr-o analiz subtil a discursului socio-psihologic - formulele retorice de adresare pe care le utilizeaz in mod frecvent politicienii naionaliti sau deictica - demonstraia retoric" - a relatrii tirilor in ziarele naionale Cititorul #sau spectatorul$ e poziionat subtil ca membru al naiunii - cminul su - nu doar in transmisiunile politice, ci i in tirile interne, sportive, de cultur popular #;he 5reat Eritish =ub" L*arele =ub EritanicM$ sau chiar in buletinele meteorologice Comparaia pe care vreau s o fac cu teza naionalismului banal nu o contrazice Eillig discut, de asemenea, i ideea c naionalismul banal e pe cale de a fi inlocuit de globalismul banal" #-../ : -7. i urm $, asociind-o cu o abordare postmo-dern a globalizrii Fl respinge aceast idee - i pe bun dreptate, cred eu - pe temeiul persistenei, demonstrabile, a strategiilor i practicilor identificrii naionale, atit in forma sa aprins cit i in cea banal =oziia lui se apropie aici de cea a lui "nthon+ Amith, pe care am discutat-o in capitolul > Ci sint de acord cu el ;otui, vreau s spun c imboldurile mai mult sau mai puin deliberate ale naionalismului banal concureaz, pe acelai teren fenomenologic, cu o intreag gam de imagini deteritorializante intimpltoare Caracterul familiar al peisa<elor i scenariilor cinematografice strine" i indeprtate despre care am vorbit mai sus face i el parte din procesul mi<locit, practic, al formrii identitii, alturi de formele retorice de adresare care leag identitatea de localitate #localitatea naional$ 3u susin c aceste imagini distanate contrabalanseaz, in mod direct, procesele pe care le descrie Eillig, dar, in -1&?@3 ;?*)!3A?3 mod clar, au un rol semnificativ in constituirea apartenenei imaginate =entru a apela la un e%emplu banal", am putea s ne gindim la codul vestimentar al tinerilor care intr in comple%ul cinematografic : imbrcmintea sport

americano-internaional", un fel de uniform a culturii globalizate a tineretului: *unca depus pentru ancorarea identitii in naiune trebuie vzut ca munc : un proces care nu se desfoar fr efort in sinul unei culturi populare bine inrdcinate in spaiul geografic *ai degrab, e realizat in sens contrar tendinei mai largi a indentificrii imaginare de a scpa, relativ fr efort, din graniele construite ale localitii @rana global i identitatea local Cultura trit modern nu e, desigur, e%clusiv, o cultur mediat =rin urmare deteritorializarea poate fi resimit i in alte moduri De e%emplu, ,a+mond Qilliams sublinia proveniena internaional a mincrurilor aezate pe masa cuplului su la inceputul anilor J04 "stzi ar gsi o gam i mai mare de mincruri strine" pe rafturile supermarHeturilor 2nele dintre acestea - pastele i pizza, de e%emplu - nu mai sint de mult considerate ceva neobinuit ci se comercializeaz, acum, pe scar larg, ca alimente zilnice comune, in vreme ce, pe de alt parte, a avut loc o imens lrgire a gamei de specialiti culinare promovate tocmai datorit atraciei lor e%otice : taco me%ican, curr+ tailandez, ciabatta i mmlig italian, gravad-la% suedez a m d Ci pe ling acestea, desigur, fructele i legumele de import, atit cele familiare cit i cele e%otice, au a<uns s fie accesibile in mod mai mult sau mai puin constant, indiferent de anotimp "ceast transformare a culturii culinare britanice poate fi interpretat in termenii globalizrii industriei alimentare in sine, incepind cu ceea ce &acH 5ood+ #-..1$ numea producia global a hranei industriale" 5ood+ arat modul in care dezvol-17 5)?E")!B",F C! C2);2,G tarea conservrii, mecanizrii, desfacerii i transportului in secolul al OlO-lea a transformat alimentaia maselor din ?ccident, punindu-le la dispoziie o buctrie industrial" de mincruri produse in serie, adesea furnizate de actuale sau foste colonii F%emple de genul dezvoltrii industriei de conservare a crnii de vit din 8ra+ Eentos, 2rugua+, dovedesc c aceast industrializare a transformat modul de alimentaie al lumii dezvoltate precum i economiile rilor din )umea a ;reia, care s-au orientat spre furnizarea acestor ingrediente la o scar industrial" - i apoi cum tocmai aceste ri din )umea a ;reia au a<uns s depind, ele insele, din ce in ce mai mult, de hrana industrial #5ood+ -..1 : >>0$ Desigur, in secolul al OO-lea, acest proces s-a accentuat, atit ca amploare cit i ca grad de comple%itate tehnic generind, in )umea a ;reia, dependene economice intens criticate #vezi, de e%emplu, 5eorge -.07 6 5oodman i ,edclift -..- 6 ;anse+ i Qorsle+ -../$ nu doar datorit relaiilor de dominaie economic, ci i datorit efectelor asupra mediului "ceste critici au scos in eviden legtura dintre asigurarea unei opiuni din ce in ce mai mari pentru consumatorul din ?ccidentul dezvoltat i condiiile la care sint supui muncitorii industriei agricole transnaionale care produc mazrea mangetout de BimbabSe, fasolea Henian, garoafele guatemaleze a m d Ci in termeni culturali, s-a discutat mult despre abstractizarea" consumului din ?ccident in raport cu producia din

)umea a ;reia, adic despre modul in care cone%itatea comple% a industriei alimentare globale face ca aceste bunuri de consum s apar, aa cum ar spune *ar%, ca din senin", pe rafturile magazinelor noastre locale David @arve+, de e%emplu, folosete apariia culturii alimentare globale ca e%emplu de compresie spaio-temporal", descriind modul in care intreaga buctrie a lumii s-a strins acum intr-un singur loc", pe rafturile supermarHeturilor sau in restaurantele cu specific din orice ora occidental de mrime medie "ceast alturare cultural, sugereaz el, se aseamn cu alturarea imaginilor din intreaga lume -1> &?@3 ;?*)!3A?3 la televizor sau in parcurile tematice *ergind pe urmele lui Eaudrillard, @arve+ consider c aceast cultur alimentar global face parte dintr-o gam intreag de simulacre" care ne fac s trim, in prezent, e%periena geografic a lumii prin substituie" Dar, adaug el, e%periena se petrece in aa fel incit ascunde aproape perfect orice urm a originii, a proceselor de munc ce le-au produs sau a relaiilor sociale implicate in producerea lor" #@arve+ -.0. : >44 6 ed rom p >4>$ Ausan Qillis dezvolt tema abstractizrii i a prezentrii ineltoare a bunurilor, in fascinanta sa analiz a ambivalenei supermar-Hetului De e%emplu, ea leag tema congelrii, refrigerrii i climatizrii, aa cum sint resimite acestea in timpul unei plimbri de-a lungul rafturilor magazinului, de controlarea temperaturii prin tehnologiile de transport care ne livreaz fructele tropicale : *eninute intr-o baie constant de aer rece, aceste fructe nu pot produce mirosuri, nu pot atrage insecte, nu pot dezvolta ciuperci i nu se pot strica "erul condiionat e un mediu de abstractizare care rupe producia agricultural a )umii a ;reia de cldura muncii i de cldura pieei # $ Fl invelete produsul in puritatea antiseptic a lumii dezvoltate i il rupe de legtura cu locul de producie Cumprtorul care intr intr-un supermarHet climatizat i ii alege fructele, papa+a, mango, grapefruit, banane # $ nu e contient de factorii i de forele de munc care stau in spatele producerii lor, ca un turist care triete e%periena *e%icului in aerul din holul climatizat al hotelului #Qillis -..- : /-$ Dar, dei acest gen de abstractizare e important in termeni culturali i politici, vreau s m concentrez asupra altei ordini de abstractizare - cea implicat in ruperea e%perienei consumului alimentar de e%periena localitii consumatorului =rin urmare se pune intrebarea in ce mod contribuie prezena acestor mincruri globale" #pizza, curr+, chill+, Hebab-ul, mincarea -19 5)?E")!B",F C! C2);2,G chinezeasc, burgerul, pastele$ ca opiuni alimentare zilnice la e%periena general a deteritorializrii, pentru consumatorii notri britanici ipotetici "m putea presupune c, pentru ma<oritatea oamenilor, aceasta a subminat sentimentul puternic de legtur intre mincarea pe care o consum i localizarea cultural imediat : in *area Eritanie, restaurantele indiene sint, acum, mult mai numeroase decit tradiionalele restaurante de fish and chips"TJ #&ames -..: : 0-$ ;otui, problema e

complicat, din moment ce se bazeaz, in primul rind, pe presupunerea c e%ist o relaie destul de simpl intre alimentaie, buctrie i sentimentul apartenenei culturale Dup cum susin Eell i Nalentine, nu e%ist o legtur esenial facil, iar marcarea apartenenei locaionale prin raportare la obiceiurile alimentare se bazeaz, in mare, pe mitologia cultural, ascunzind realiti istorice sincretice i comple%e : 3u e%ist o mincare in esen naional6 mincarea pe care o tU privim ca fiind caracteristic unui anumit loc are o intreag ii istorie de micare i amestec # $ 3u e%ist decit hran U naturalizat # $ modificat, adaptat i hibridizat in timp VVW: in plus, alimentele pe care le considerm in mod tradiional i, ca facind parte din sentimentul identitii unei anumite naiuni, ascund adesea o istorie indelungat de legturi comerciale, schimburi culturale i, in special, colonialism #Eell i Nalentine -..1 : -:.$ =e ling aceast mare problem a flu%ului istoric constant al culturii alimentare #identic cu cel al altor genuri de culturi$, e clar c intr-o societate multicultural, multietnic, precum cea britanic a anilor -..4, e greu, s susii c alimentaia naional tradiional" const din friptur de vit, budinc, pete cu cartofi pr<ii, ceai i sandviciuri cu castravete ;radiionale T =ete cu cartofi pr<ii - considerat meniu britanic tradiional #n tr $ -1/ &?@3 ;?*)!3A?3 din al cui punct de vedereR !ar aceast intrebare vizeaz nu doar amestecul etnic din cadrul populaiilor naionale, ci i diferenele de alimentaie dintre clasele sociale ;otui, in ciuda acestor obiecii, a avut loc o transformare important care trebuie e%plicat i care leag cultura alimentar de inaintarea modernitii globale in primul rind, legtura const in continuarea i accelerarea procesului de industrializare i globalizare simultan a hranei, despre care vorbete 5ood+ "ceste procese industriale conservarea, uscarea, congelarea, ambalarea - marcheaz o semnificativ ruptur material de sursa curent a alimentelor, ruptur care e, cu certitudine, o parte a procesului general de deincapsulare" Cu siguran, inaintea acestor descoperiri tehnologice instituionale oamenii depindeau mult mai tare de hrana produs pe plan local !mporturile e%otice se limitau la bunurile de lu% #disponibile doar unei mici elite$, care erau relativ uor de pstrat in timpul transportului : ceaiul sau condimentele, de e%emplu =rin urmare, globalizarea, de la primul su impact, submineaz, in mod clar, relaia material strins dintre proveniena hranei i localitate !ar aceast transformare specific a modernitii trebuie s fi fost privit, in general, ca un lucru bun : o imbuntire a alimentaiei, nu doar in ceea ce privete varietatea, ci i in ceea ce privete aprovizionarea i prezena pe pia in mod constant Cu toate acestea, inveniile menionate au avut i un impact cultural mai discutabil in zilele noastre, faptul c putem gsi alimente proaspete de import in orice perioad a anului #i c folosim din ce in ce mai mult alimente semipreparate$ inltur legtura specific, ce poate fi considerat pozitiv, dintre alimentaie i localitate, determinat tocmai de restricie - de limitele prezenei produselor locale pe pia Condiiile aprovizionrii constante, nedifereniate, inltur prezena limitat pe pia a fructelor i legumelor doar in timpul sezonului" i, prin urmare,

slbesc legtura subtil dintre clim, anotimp, localitate i practicile culturale inainte de industria-1: 5)?E")!B",F C! C2);2,G 2zarea alimentar, dup cum ne reamintete Delamont, in toat Furopa hrana era determinat de vremea seceriului, tunsul mieilor, inceputul sezonului de clocit, coacerea primelor fructe de var a m d " #Delamont -../ : 70 i urmtoarele$ =rin urmare, ritmurile, anticiprile i diferenierile unui calendar alimentar", al abundenei estivale, al proviziilor pentru iarn, al 8estivalului ,ecoltei i al specialitilor de Crciun i =ate, care contribuie la meninerea unui sentiment special, puternic, al culturii locale, sint ameninate cu dispariia in al doilea rind, trebuie s e%plicm intr-un fel efectele accelerrii uimitoare a globalizrii i industrializrii hranei din sfera culturii supermarHetului, in ultimii treizeci de ani Cred c in acest caz putem identifica un aspect nou : o alt ordine a tranziiei, in care deteritorializarea acioneaz nu doar pe baza practicilor de consum efective, ci i pe baza miturilor culturii alimentare Nreau s spun c i-au pierdut fora tocmai stereotipiile care pun semn de egalitate intre harn i, de e%emplu, cultura naional 5indii-v la e%emplul legturii dintre friptura de vit i britanism" in *area Eritanie multicultural a anilor -..4 aceast identificare continu s aib o anumit for cultural, dei e evident c se menine mai mult la nivelul mitului decit al practicii efective 8ora ei se vede, de e%emplu, in continua criz generat de riscul contaminrii cirezilor de vite britanice cu EAFT$ i de posibilitile de transmitere a unei forme a bolii #C&DN"$ la om ,eaciile la aceast criz nu sint doar dovada unei simple ingri<orri in ceea ce privete riscul de imbolnvire #)upton -..:$, ci dezvluie aumite neliniti cu privire la identitatea naional ? dovad in acest sens o constituie faptul c interdicia impus de 2niunea Furopean asupra e%portului britanic de carne de vit a fost prezentat de mass-media popular nu doar ca o ameninare economic, ci ca parte dintr-un discurs popular mai larg despre atacul forelor T !niiale pentru bovine spongiform encephalopath+: encefalopatie spongiform bovin, boala vacii nebune" #n tr $ " !niiale pentru Creutzfeldt-&aHob disease version #n tr $ -11 &?@3 ;?*)!3A?3 ostile de la distan ale birocrailor de la Eru%elles la adresa culturii britanice !nterdicia recent #-..1$ a guvernului britanic privind vinzarea de carne de vit cu os", a incura<at noi manifestri de rezisten ale acestui mit al identitii culinare De e%emplu, faptul c anumii mcelari sau proprietari de restaurante au inclcat legea in mod intenionat a fost interpretat ca un gest de sfidare nu doar la adresa intruziunii statului in sfera libertilor civile", ci i la adresa atacului asupra unei tradiii" ce leag independena stereotipic a caracterului englez de dreptul cultural" la o alimentaie tradiional bazat pe carnea de vit #Eeefeaters"T, &ohn Eull"TT a m d$ Ci totui, trebuie s plasm acest gen de reacie in conte%tul actual, in care consumarea vitei britanice" nu reprezint decit o mic parte din cultura alimentar din *area Eritanie, altfel complet pluralizat, dup cum demonstreaz

alimentele din supermarHeturi, varietatea de cri de bucate cosmopolite din dreptul casei de plat sau numrul din ce in ce mai mare de restaurante cu specific sau hibride" Atephen *ennell e%prim foarte bine implicaiile acestui fenomen arunci cind spune c pluralismul culinar e corespondentul unui fenomen mult mai familiar in domeniul artelor : dispariia unui stil unic dominant" #*ennell -.0/, citat in )unt i )ivingstone -..7 : .0$, o idee fundamental, cred eu "limentaia britanic tradiional", constind din mese cu friptur de vit", pete cu cartofi pr<ii i rulad cu unc nu a disprut ;otui, dac pin in anii -./4 i -.:4 a constituit, probabil, un stil" destul de uniform pentru masa populaiei, astzi nu mai e decit o opiune de consum intr-o mare varietate de tipuri de alimentaie =rin urmare, s-ar putea afirma c legtura dintre astfel de mincruri i un anumit mod de via britanic" e, cel puin, atenuat -supravieuiete doar in sensul unei opiuni e%plicite de stil de T *inctorii de carne de vit", numele grzilor suveranilor englezi din trecut #W #n tr $ TT &ohn ;aurul", personificare a naiunii engleze, englezul tipic, dup ;he @is-tor+ of &ohn Eull #!storia lui &ohn Eull$, de &ohn "tbuthnot #n tr $ -10 5)?E")!B",F C! C2);2,G via printre altele : a minca in stil britanic" ca opus lui a minca in stil american, italian, chinezesc, tailandez, spaniol sau indian 6 a minca la @arr+ ,amsdenN i nu la *cDonalds sau =re a *anger1 Ci nu e vorba aici doar de stilul" consumului de alimente ca fenomen social i recreativ X a lua masa in ora" "cest fenomen e ilustrat i de citeva dintre cele mai bine vindute cri de bucate din anii J.4, ce au ca scop e%tinderea unei piee in care mincarea cosmopolit e luat de-a gata ca opiune zilnic accesibil 2n bun e%emplu in acest sens e cartea lui 3igel Alater ;he >4 *inute CooH LEuctria in >4 de minuteM Atilul lui Alater demonstreaz #i popularizeaz$ o familiaritate le<er, luat de-a gata, cu o gam larg i diversificat de ingrediente i stiluri alimentare etnice De e%emplu, ocolind autenticitatea in favoarea unui eclectism bazat pe ideea de f-i pe plac", el scrie : oare chiar conteaz c imi mninc lintea condimentat sau piinea de naan cu furculia i cuitul, aa cum mninc piinea pr<it cu fasoleR LAauM, dac vreau s mninc tieei chinezeti cu lingura i furculia, in stil italian, mai degrab decit s-mi torn sosul pe brbie i pe mas cu beioareleR #Alater -..9:.$ F uimitoare, in aceast afirmaie, supoziia c cititorii si au, in mod obinuit, un gust cosmopolit, supoziie ce a<unge pin la o uoar nelinite c unii dintre ei ar putea avea scrupule, strduindu-se s pstreze autenticitatea cultural a stilurilor de a minca strine chiar i in propria buctrie de acas Cu siguran, e cu totul altceva decit presupoziia c hrana reintrete identitatea naional *odul in care acest eclectism cosmoplit tirbete" mitul mincrii naionale tipice poate fi considerat, in termeni mai largi, ca un e%emplu de transformare a tradiiei" in modernitate refle%iv "stfel, in anii J.4, ecuaia carnea de vit egal bri-tanism" e dublu ameninat : de contaminarea vitelor cu EAF, simbolizind o contaminare" simbolic a mirului puritii naionale, i, mai important, de natura precar a miturilor identitii culinare insele in conte%tul

pluralitii de stiluri pe care o T )an britanic de restaurante defish and chips #n tr $ -1. &?@3 ;?*)!3A?3 identific *ennell, echivalena dintre naiune i alimentaie e%ist astzi, cu siguran, nu ca o a doua natur" neanalizat, ci ca o tradiie <ustificat" - tradiie, dup cum spune 5iddens #-..4 : >0 6 ed rom : 9-$, simulat" Desigur, in acest tip de generalizare trebuie s inem cont de faptul c e%ist diverse niveluri de specificitate in diverse conte%te naional-culturale #i chiar regionale$ !mpactul forelor deteritorializante din ziua de azi poate fi resimit mai slab in anumite ri - sau chiar orae - unde cultura alimentar a fost, din punct de vedere isoric, mai eclectic i mai deschis influenelor strine : de e%emplu, in amestecul hibrid, de lung durat, al buctriei stradale, asociat cu o tradiie mercantil i cu mai multe valuri de migraie colonial, pe care il descrie @annerz #-..:$ in cazul "msterdamului "cest e%emplu contrasteaz puternic cu investirea profund i persistent a unui produs principal simbolic cu semnificaii culturale i spirituale", ilustrat, bunoar, de caracterul central al consumului de orez in identitatea cultural <aponez, despre care vorbete ?HnuHi-;ierne+ #-..>$ #Eel i Nalentine -..1 : -1.--0-$ ;otui, in ciuda conte%telor istorice diferite ale culturilor receptoare, e clar in continuare c forele deteritorializante sint prezente in cultura alimentar a tuturor naiunilor occidentale i c se e%tind rapid ctre grupurile mai instrite ale )umii a ;reia #Classen -..:$ Ca i celelalte aspecte ale deteritorializrii menionate anterior, transformrile care au loc in cultura alimentar implic un amestec comple% de avanta<e i dezavanta<e 8oarte puini ar fi dispui, probabil, s se intoarc la alimentaia britanic lipsit de imaginaie i probabil destul de nesntoas - i, desigur, la crizele periodice de alimente -din perioadele anterioare #Drummond i Qilbraham -..-$ in anii J.4, doar un numr restrins de oameni, care incearc s fie de sine stttori sau s se bazeze doar pe hrana proaspt produs pe plan local, resimt un anumit aspect, altdat firesc, al culturii alimentare : perioada de foame" din primvar, dup epuizarea -04 5)?E")!B",F C! C2);2,G alimentelor inmagazinate, inainte de apariia noii recolte de sezon Ci, pe ling aceast crescut disponibilitate i varietate a hranei, probabil c s-a produs de asemenea - dei aceasta e doar o speculaie optimist - o anumit bre in insularitatea cultural : ovinismul mai larg i poate chiar anumite elemente ale ostilitii fa de practicile culturale ale minoritilor etnice ar putea disprea tot aa cum dispar, treptat, i pre<udecile legate de mincare #gunoi strinP$ Dar, pe de alt parte, globalizarea industriei alimentare, pe msur ce transfer controlul de pe plan local la cel global, introduce noi zone de nelinite i nesiguran De e%emplu, senzaia general de risc implicat in consum a

crescut cu siguran - de la crizele periodice ale contaminrii lanului alimentar #miel de Cernobil", vit cu EAF", noile tensiuni legate de rspindirea gripei puilor din @ong Yong asupra altor specii, noile tensiuni legate de bacteria F coli care a aprut in Acoia, produsele de porumb american rezistente la antibiotic$ la nesigurana de fond cu privire la utilizarea tot mai e%tins a pesti-cidelor in industria agricol, la iradiera alimentelor i la alte metode de conservare ,iscul into%icaiei alimentare din cauza ignorrii igienei era endemic in societile premoderne, iar contrafacerea deliberat a hranei de ctre furnizori dateaz, cel puin, de pe vremea societilor greceti i romane din antichitate #5ood+ -..1 : >/-$ Dar atit pierderea controlului local asupra hranei i alimentaiei cit i modul in care acest aspect e perceput, periodic, sub forma unei crize" - o ameninare la normalitatea vieii printre sistemele e%pert" #capitolul 7$ de la distan sint ceva nou Cuvintele adresate de ?prah Qinfre+ telespectatorilor uneia dintre emisiunile sale de dupamiaz din aprilie -..:, dup ce s-a aflat c vacile de carne sint hrnite cu resturi de la alte vite infectate i c vitele americane risc s fie infectate cu EAF, sint un e%emplu elocvent in acest sens : Apunei-mi, nu v ingri<oreaz puin toat chestia astaR *ie tiu c mi-a tiat orice chef de hamburgeri *i-a tiat orice chefP" #citat in -0&?@3 ;?*)!3A?3 Coles -..0 : >$ A-ar putea considera c remarca lui ?prah Qinfre+ - care a fost invinuit c ar fi accelerat declinul critic al vinzrilor de carne de vit din Atatele 2nite i care a fost subiectul unui celebru proces <uridic - a reprezentat o ruptur in relaiile normale de incredere ale modernitii globale ce poate fi comparat, fr e%agerare, cu izbucnirea unei crize financiare catastrofale" =entru c, dac pin i hamburgerii - ceva mai mult decit echivalentul american al crnii de vit -au devenit periculoi, atunci in ce mai putem avea incredereR intr-adevr, astfel de incidente #care, intimpltor, ilustreaz, de asemenea i impletirea dimensiunii culturale cu alte dimensiuni ale modernitii globale$ trebuie vzute ca erupii ale unui proces de fond mai cronic, de negociere precar a relaiilor de incredere cu sistemele e%pert distanate 2n alt e%emplu in acest sens e problema utilizrii alimentelor modificate genetic - roii i sos de roii, soia - introduse treptat in supermarHeturile din Atatele 2nite i Furopa ?bservai rspindirea practicii de a oferi, in supermarHeturi, etichete cu informaii despre produs pentru astfel de alimente controversate, pentru a spori increderea consumatorilor Ci, desigur, astfel de neliniti au contribuit de asemenea la apariia diverselor practici de re-locare", in cultura alimentar: de e%emplu, micarea fermelor organice, orientate spre producie i livrare local #sistemele local bo%"$, cutarea alternativelor la cumprturile din supermarHet, cooperativele alimentare a m d #Eelasco -..>$ Cred c putem afirma, fr a duce mai departe acesta discuie, c, in societile industriale dezvoltate" de genul celei britanice, putem regsi, la sfiritul secolului al OO-lea, un tip clar de e%perien cultural deteritorializat intr-o

intreag gam de activiti cotidiene Dei, dup cum am vzut, deteritorializarea are diverse aspecte, o caracteristic central const in slbirea sau ruperea legturii dintre cultura cotidian trit i localizarea teritorial ;otui, aceasta nu e resimit in mod tipic ca o simpl pierdere sau instrinare cultural, ci -07 5)?E")!B",F C! C2);2,G ca un amestec comple% i ambiguu : de familiaritate i diferen, de e%pansiune a orizonturilor culturale i percepie crescut a vulnerabilitii, de acces la lumea dinafar" insoit de ptrunderea in lumile noastre private a unor noi oportuniti i riscuri Dar am incercat de asemenea s subliniez natura practic a acestei e%periene *i se pare c, dei toate acestea reprezint transformri profunde ale e%perienei culturale, ele nu sint resimite, in mod normal, ca revolte dramatice ci sint, din contr, asimilate rapid cu normalitatea i percepute - oricit de precar - ca realiti ale vieii actuale mai degrab decit ca o serie de deviaii de la cum a fost sau cum ar trebui s fie viaa Din acest punct de vedere, unele incercri de a descrie e%periena general a modernitii culturale - de e%emplu, in viziunea lui *arshall Eerman #-.07$, imaginile disoluiei #topirii"$ soliditii culturale, inspirate de *ar%, sau imaginile maelstrom-ului modern sau ale unui tourbillon social inspirate de ,ousseau - sint destul de ineltoare prin caracterul lor dramatizant Dei sar putea s descrie condiiile e%perienei sociale moderne #globale$, mi se pare c e%periena insi e #cel puin in ?ccident$, in general, mai puin prime<dioas sau dramatic, iar rapiditatea transformrilor - chiar i crizele" intermitente - ceva peste care oamenii de rind trec destul de uor, din punct de vedere cultural ?biecii la adresa deteritorializrii Dup ce am schiat citeva aspecte care pot fi considerate ca deteritorializare, vreau s m indrept acum ctre citeva dintre obieciile care ar putea fi aduse atit ideii in sine cit i aplicrii sale generale ample la analiza globalizrii culturale -0> &?@3 ;?*)!3A?3

*itul localismului premodern =rima dintre aceste obiecii se leag de supoziia de baz a conceptului insui : deteritorializarea presupune in mod evident e%istena unei legturi strinse intre cultur i loc in perioada premergtoare proceselor de globalizare Dar aceast idee e discutabil, din mai multe puncte de vedere *orle+ i ,obins #-../$, de e%emplu, se bazeaz pe o literatur critic din domeniul antropologiei care pune sub semnul intrebrii ceea ce am putea numi orientarea localist" a disciplinei0, nscut, intr-o oarecare msur, datorit e%igenelor metodelor sale de teren "cest localism const dintr-un set de presupoziii despre caracterul limitat, inrdcinat", insular i pur" al culturilor premoderne

#in special$ *orle+ i ,obins citeaz citeva contra-argumente la adresa acestor presupoziii ce se gsesc, de e%emplu, in afirmaiile lui &ames Clifford #cu care ne-am intilnit in capitolul -$ conform crora cultura nu e doar colectivitatea centrat" in <urul satelor pe care antropologii de teren tind s o studieze, ci i, in egal msur, culturile itinerante" ce se negociaz atit in relaiile e%terne cit i in cele interne" #Clifford -..7, citat in *orle+ i ,obins -../ : -7.$ "stfel de afirmaii implic o critic la adresa identificrii termenului de indigen" cu ideea de fi%itate i localizare, lucru pe care "r<un "ppadurai il respinge fr echivoc : probabil c indigenii, oameni limitai la i de locurile crora le aparin, grupuri neatinse de contactul cu o lume mai larg, nici n-au e%istat vreodat" #citat in *orle+ i ,obins -../: -70$ Dup cum concluzioneaz *orle+ i ,obins, sensul mai larg al acestei critici la adresa localismului antropologic este acela c ar trebui s respingem toate imaginile ,,culturiLlorM pure, omogene, autentice, indigene" i s admitem c fiecare cultur a integrat, de fapt, elemente din surse e%ogene laolalt cu diversele elemente care, treptat, au a<uns s se naturalizeze in interiorul ei" #pp -7.-->4$ -09 5)?E")!B",F C! C2);2,G "ceast critic e foarte semnificativ i intemeiat i e important, dup cum vom vedea mai tirziu, pentru modul in care e formulat hibriditatea cultural 8ora sa in conte%tul de fa const in faptul c ne atrage atenia asupra posibilei implicaii a deteritorializrii, aceea c presupune o cdere in dizgraie, o indeprtare de relaia natural" originar, inocent, dintre cultur i loc intr-adevr, utilizarea e%presiei lui 5arcia Canclini - pierderea relaiei naturale dintre cultur i teritoriile geografice i sociale" - ar putea fi gsit vinovat din acest punct de vedere, dac nu ar e%ista ghilimelele interioare ;otui, cred c putem evita acesta implicaie Deteritoria-lizarea pe care am e%emplificat-o implic, cu certitudine, o micare de indeprtare de o stare anterioar, in care e%periena cultural era legat mai strins de loc, dar nu implic in mod necesar tipul de mituri ale indigenitii care e, pe drept, criticat "ceast critic are fora cea mai mare atunci cind arunc o privire retrospectiv asupra liniei de demarcaie dintre modernitate i tradiie" Ci, dei e adevrat c, dup cum am vzut in capitolul 7, teoria modernitii globale bazat pe distanare spaio-temporal atribuie interaciunii sociale din societile premoderne constringeri mai mari in ceea ce privete locul i, prin urmare, mai multe determinri locale ale e%perienei culturale, ea nu e incompatibil cu recunoaterea mobilitii relative #adesea remarcabile$ a anumitor seciuni ale respectivelor societi =rin urmare, dac vorbim despre legturi strinse intre cultur i teritoriu nu inseamn c susinem caracterul insular sau c e%cludem influenele e%ogene ca elemente constante ale practicii i e%perienei culturale Dar, cu toate acestea, ideea e c au e%istat diverse orinduiri sociale in care o anumit deschidere ctre lume" disponibil nou pur i simplu nu era posibil )ocalitatea" - in sensul

importanei mediilor i climatelor fizice locale, al caracteristicilor de relief locale, al obiceiurilor i practicilor locale, al dialectelor lingvistice, al culturii alimentare locale, al anumitor particulariti locale ale sistemelor religioase mai largi a m d - era cu adevrat mai pu-0/ &?@3 ;?*)!3A?3 ternic in astfel de culturi ,espingind miturile caracterului indigen, trebuie s ne ferim s cdem in e%trema cealalt i s eliminm toate aceste e%emple clare ale importanei localitii in societile premoderne =rin urmare, din aceast perspectiv, deteritorializarea nu mi se pare un mod valid de a inelege un tip de e%perien cultural care e specific modernitii globale i diferit de proprietile generale ale fluiditii, mobilitii i interactivi-tii, ce pot fi atribuite tuturor culturilor istorice in plus, s-ar putea obiecta c e%emplele de deteritorializare pe care le-am prezentat mai sus sint, oricum, foarte recente - micri in interiorul societilor moderne mai degrab decit e%emple care e%tind diferenierea modernitateIpremodernitate ?are acest lucru compromite in vreun fel teoria modernitii ca epoc glo-balizatoare clar delimitat de epocile anterioareR Fi bine, eu, unul, nu cred Dac inelegem prin deteritorializare ceva specific societilor moderne, inseamn c o considerm o condiie cultural pus in micare de tranziia la modernitatea social Ceea ce nu presupune, totui, c modernitatea e un proces incheiat, ci e mult mai firesc s il privim ca un proces in desfurare, in dezvoltare, ca pe o epoc, in sensul dat de ;herborn cuvintului, acela de intindere deschis in toate direciile" #capitolul 7$ "adar, schimbrile pe care le-am menionat pot fi considerate dovezi ale ritmului accelerat al globalizrii, care transform propriul nostru localism cultural modern Deci, conceptul de deteritorializare e, in acelai timp, un mod de teoretizare a condiiilor favorizante" ce stau la baza culturii global-moderne i un mod de a descrie i de a inelege fenomenele culturale empirice cu care ne confruntm in conte%tul transformrilor uluitor de rapide din acest stadiu al modernitii in care ne aflm -0: 5)?E")!B",F C! C2);2,G !negalitatea deteritorializrii Dar mai e%ist o serie important de probleme legate de ideea de deteritorializare, grupate in <urul intrebrii: cui aparine e%periena pe care o descriemR Cine ia parte la cultura globalizat i cine e e%clus de la aceastaR ?are ideea deteritorializrii poate fi generalizat, la urma urmei, in mod utilR 2rmrind traiectoria imaginar a persona<elor cosmopolite caricaturale ale lui Qilliams - oameni instrii, cu pregtire, occidentali #albiR$, din clasa de mi<loc, bine informai - nu putem spune c am acoperit un segment foarte larg de populaie, in ceea ce privete poziia socio-economic i e%periena cultural =rin urmare, e%ist riscul ca discuia despre e%periena deteritorializat s fie destul de e%clusivist Doreen *asse+ e%prim foarte bine aceast idee, afirmind c globalizarea include o geometrie a puterii" specific, astfel incit unii o controleaz mai mult decit alii6 unii iniiaz flu%uri i micri, alii nu 6 unii se afl mai aproape de receptor decit alii6 unii sint efectiv prizonierii ei" #*asse+ -..9 : -9.$ =entru *asse+, <uctorii privilegiai in procesul de globalizare sint elitele, cei

care trimit i primesc fa%uri i e-mailuri, care particip la tele-conferine internaionale" ins *asse+ opune aceast elit numrului mare de oameni care sint afectai de globalizare, fr a avea control asupra procesului : de la sezonierii i locuitorii favelelor din )umea a ;reia, pin la pensionarul care locuiete intr-o garsonier, intr-un ora din *area Eritanie, care mninc pete cu cartofi pr<ii, hrana britanic tipic muncitoreasc, de la un restaurant chinezesc cu mincruri pentru acas, care urmrete un film american la un televizor <aponez i care nu indrznete s ias din cas dup cderea intunericului Ci oricum, chiar dac ar vrea, mi<loacele de transport in comun nu mai circul" #*asse+ -..9 : -9.$ 5lobalizarea e un proces inegal, nu doar fiindc presupune invingtori i invini", sau fiindc reproduce multe configuraii -01 &?@3 ;?*)!3A?3 familiare de dominaie i subordonare, ci i deoarece e%periena cultural pe care o distribuie e foarte comple% i variat F important, deci, s nu considerm c un segment ingust al e%perienei culturale reprezint totalitatea acesteia, a<ungind s fim fascinai #o tentaie mai ales pentru cadrele academice, sugereaz *asse+$ de tehnologia i stilul de via asociat acesteia, disponibil celor bine informai" ? obiecie similar e e%primat de *orle+ i ,obins, care susin c, pentru anumite grupuri sociale, fr acces la noile tehnologii de comunicare i transport, modernitatea, departe de a oferi orizonturi din ce in ce mai vaste, ar putea presupune chiar o ingustare i o localizare a e%perienei, din moment ce ansele lor de via se reduc treptat iar ei inii se impotmolesc din ce in ce mai tare in micro-teritoriile in care s-au nscut" #-../ : 7-.$ De altminteri, e%emplul pe care-- au in minte nu e cel al pensionarilor britanici, ci al tinerilor americani de culoare sau din "merica )atin - aa cum sint prezentai in filme de genul filmului lui &ohn Aingleton, Eo+z 3 the @ood, pentru care localitatea e, de fapt, insui destinul, unde orizonturile, departe de a fi globale, nu se intind decit pin la graniele cartierului #the @ood"$" #ibid $ Dup cum subliniaz *asse+, acestea nu sint simple argumente moraleIpolitice, ci conceptuale Deoarece, dac ideea de deteritorializare nu se poate generaliza la un anumit nivel de baz, incluzind diversitatea de diviziuni sociale, economice i geografice, ea ii pierde o mare parte din for i nu mai prezint interes ca abordare a implicaiilor culturale ale globa-lizrii Dac deteritorializarea e doar o descriere a e%perienelor segmentelor instrite, mobile i bine informate din prile cele mai dezvoltate ale lumii nu devine invalid ca descriere cultural, dar, intrun anumit sens, ii pierde mult din preteniile de a fi o descriere a e%perienei culturale globalizate 8iindc -nu-i aaR globalizarea ar trebui s aib o cuprindere global Fi bine, cred c putem rspunde la aceste obiecii in aa fel incit ideea de deteritorializare s rmin, mai mult sau mai -00 5)?E")!B",F C! C2);2,G

puin, general aplicabil, dei in anumite limite in primul rind, putem fi uor de acord cu principala direcie a acestui gen de critic - aceea c globalizarea, in toate aspectele sale, e un proces inegal, privilegiindu-i pe unii, dezavanta<indu-i pe alii, reproducind tiparele vechi de dominaie i subordonare i in-troducind altele noi Dar observai c astfel recunoatem faptul c globalizarea se poate aplica, in principiu, ma<oritii oamenilor care triesc in lumea de azi "rgumentul lui *asse+ despre geometria puterii" globalizrii, de e%emplu, nu susine c anumii oameni sint e%clui din proces, ci c e%ist un acces difereniat la controlul asupra evenimentelor din cadrul procesului Dac acest lucru e adevrat in ceea ce privete economia politic a globalizrii, atunci e adevrat, de asemenea, i in ceea ce privete aspectul su cultural =utem fi de acord c deteritorializarea are o aplicabilitate e%trem de larg, avind, in acelai timp, efecte inegale "stfel, dac ne referim la diferenierile sociale #de ras, clas, se% i virst$ din cadrul societilor dezvoltate, e evident c unii oameni vor tri cultura deteri-torializat mai intens, mai activ i #prin comparaie$ intr-un mod mai plcut decit ceilali Distana dintre cuplul lui Qilliams i pensionarul lui *asse+ ilustreaz clar aceast idee Dar am grei dac am inelege e%periena deteritorializrii ca pe ceva ce apare doar dup un anumit prag de bunstare socio-economic, deasupra cruia se trece la un h+perspaiu" al stilului de via cosmopolit in vreme ce dedesubt se afl e%cluderea din intregul proces al globalizrii i o e%perien de alt ordin =utem face acest tip de greeal dac punem prea mult accent pe tehnologiile globalizrii - dac, de e%emplu, ne gindim la globalizare ca la ceva ce poate fi cumprat" prin achiziionarea celei mai recente aparaturi #i a celor mai recente programe$ de comunicare Dar, dup cum am incercat s subliniem, utilizarea acestor tehnologii e doar o parte din tot ceea ce implic deteritorializarea )a fel de semnificativ poate fi, -0. &?@3 ;?*)!3A?3 de e%emplu, e%periena transformrii mediului cultural local in urma inchiderii uzinelor de industrie grea din zonele muncitoreti, atunci cind aceste uzine sint reamplasate in alte pri ale lumii Aau, ca parte a aceluiai proces, in urma amplasrii" de noi uzine, cu o cultur a muncii diferit, in aceleai zone #fabrici de maini <apneze in ri europene$ Aau, transformarea unei regiuni populate predominant de muncitori albi intr-o regiune multi-etnic, datorit emigraiei strine ;oate aceste e%emple implic aspecte ale scoaterii e%perienei culturale din conte%tul su local, dar nici unul nu e legat direct de utilizarea tehnologiei de comunicare i, in mod evident, nici unul nu reprezint o e%perien cumprat", la un anumit nivel de bunstare Din acest punct de vedere, putem considera c un britanic alb dintr-o comunitate muncitoreasc multietnic care ii face cumprturile la magazinul asiatic din zon, care a luat locul magazinului britanic tradiional, are un contact tot atit de direct cu cultura alimentar global ca i cel din clasa de mi<loc, care se plimb prin dreptul alimentelor etnice din Aainsbur+ sau Qaitrose ? a doua precizare care trebuie fcut in legtur cu problema accesului la tehnologie e c se poate dovedi c

deteritoriali-zarea se asociaz cu tehnologii nu foarte sofisticate, care sint rspindite pe scar larg in ziua de azi #cel puin in rile dezvoltate$ i care fac, astfel, parte din viaa cotidian a ma<oritii =rin urmare, doar cei puin la numr care nu vorbesc niciodat la telefon sau nu se uit niciodat la televizor sint e%clui de la deteritorializare pe acest motiv DicH @ebdige observ acest lucru : ;rim intr-o lume unde cosmopolitismul practic" face parte din e%periena comun" ;oate culturile, oricit de indeprtate i din punct de vedere temporal sau geografic, devin, astzi, i accesibile, ca semne iIsau bunuri de consum Dac nu vrem s mergem i s vizitm alte culturi, vin acestea s ne viziteze sub forma imaginilor i a informaiilor de la televizor # $ -.4 5)?E")!B",F C! C2);2,G 3u trebuie s fii educat, instrit sau s ai spirit de aventur ca s cltoreti prin lume la acest nivel in anii J.4 oricine e, mai mult sau mai puin, cosmopolit #cu sau fr voie, in mod contient sau incontient$ #@ebdige -..4 : 74$ 8r a e%agera potenialul acestui cosmopolitism practic", putem s fim de acord, cel puin, c pin i grupurile margina-lizate pentru care localitatea inseamn destin" triesc e%periena unei localiti transformate, in care lumea mai larg intervine din ce in ce mai mult A-ar putea s fie, din diverse puncte de vedere, invinii" globalizrii, dar acest lucru nu inseamn c sint e%cluse de la efectele sale, c sint sortite s eueze la marginea curentului principal al modernitii globale Din contr, mi se pare c cei sraci i marginalizai - de e%emplu, cei care triesc in cartierele urbane srace - adesea se gsesc, zi de zi, mai aproape de unele dintre cele mai puternice transformri, in vreme ce oamenii mai instrii ii pot permite s se retrag in zonele rurale, care au, cel puin in aparen, o localitate" mai statornic i mai stabil =rin urmare, pentru a rezuma, cred c se poate afirma, in mod plauzibil, c deteritorializarea in societile dezvoltate occidentale nu e o e%perien rezervat celor mai privilegiate grupuri, ci presupune un anumit nivel de baz de generalitate Dezavanta<ul, in cadrul globalizrii, poate fi resimit in multe feluri, inclusiv sub forma srciei de informaii", ins acest lucru nu presupune e%cluderea de la transformrile culturale fundamentale care rup e%periena trit de inrdcinarea sa in localiti *ai mult decit atit, dup cum am susinut tot timpul, e%periena deteritorializrii e profund ambigu, ames-tecind, in combinaii comple%e, sporirea puterii cu vulnerabilitatea, ansele cu riscurile De aceea, nu trebuie considerat o simpl problem a accesului la distribuirea resurselor, legat de o gam de avanta<e sociale incontestabile -.&?@3 ;?*)!3A?3 Desigur, toate cele de mai sus se refer la e%periena lumii dezvoltate Dar problema inegalitii globalizrii are o relevan acut pentru e%periena cultural a oamenilor din )umea a ;reia - dintre care milioane nu au vorbit

niciodat la telefon i nu s-au uitat niciodat la televizor ?are situaia st complet diferit in acest cazR =utem susine, in mod convingtor, c aceti oameni - ma<oritatea populaiei lumii, la urma urmelor - triesc o e%perien a culturii deteritorializate care nu are nimic in comun cu cea trit de lumea dezvoltat"R Fi bine, aceste intrebri ridic numeroase probleme, comple%e i dificile, dintre care unele depesc scopul discuiei de fa in primul rind, e%ist o intreag gam de pobleme empirice controversate, cu privire la definirea sensului de azi al sintagmei )umea a ;reia" )a ora actual, conceptul insui e instabil, din mai multe puncte de vedere, ca rezultat al globalizrii i al tiparelor inegale de dezvoltare economic De e%emplu, se remarc adesea c traiectoria de dezvoltare a rilor proaspt industrializate #3!C$ ale )umii a ;reia - ;igrii "asiatici" sau ri din "merica )atin, cum ar fi *e%ic i Erazilia - le fac incomparabile cu cele mai srace ri ale lumii - Ciad, *auritania, Eangladesh a m d 5radul de integrare a )umii a ;reia in modernitatea global #atit in termeni politicoeconomici, cit i culturali$ depinde de punctul din acest continuum in care considerm c se afl centrul su de greutate in ziua de azi Dar, trebuie s lum in considerare, pe ling e%emplele de dezvoltare rapid, considerate adesea o dovad a roadelor globalizrii, crizele economice frecvente din multe ri asiatice proaspt industrializate i, totodat, viziunile mai sceptice ale unor teoreticieni precum @irst i ;hompson #-..:$, la care ne-am referit in capitolul > =e scurt, situaia e, in mod inerent, comple% i schimbtoare =entru a spori i mai mult aceast comple%itate #in special trecind de la economia politic la cultur$, trebuie s inem cont de faptul c gama de e%periene trite in cadrul societilor )umii a ;reia - de la fermierii ce se afl la limita supravieuirii in zonele rurale indeprtate pin la -.7 5)?E")!B",F C! C2);2,G elitele urbane, instrite - e mult mai ampl decit cea din lumea dezvoltat, chiar i numai prin faptul c lrgesc grania dintre modernitate i premodernitate" ;oate acestea fac ca generalizrile legate de e%periena comun a deteritorializrii s devin destul de riscante Dar, alegindu-ne drumul cu atenie, putem presupune, cred eu, cele ce urmeaz in primul rind, c, in prezent, segmente masive ale populaiilor din )umea a ;reia sint, de fapt, e%cluse de la e%periena mai ampl a proceselor globalizrii ,epere de genul @uman Development !nde% L!ndicele de dezvoltare umanM al 3aiunilor 2nite, care combin factori de genul alfa-betismului, pregtirii profesionale, longevitii i puterii de cumprare #;homas et al -..9 : 77$ arat cit de mare e prpastia dintre e%periena vieii din rile aflate in virful ealonului #cum ar fi Canada$ i cele situate cel mai <os #cum ar fi 5uineea$ Ci nu prea e nevoie s consultm aceste date pentru a inelege c pentru milioane de oameni din anumite regiuni, cum ar fi "frica sub-deertic i "sia de sud, viaa pur i simplu nu presupune trirea e%perienelor curente ale deteritorializrii pe care le-am descris in legtur cu lumea dezvoltat,

intr-adevr, genul de neliniti culturale legate de deteritoria-lizare menionate anterior par destul de triviale in comparaie cu faptul c, in acelai timp, milioane de oameni triesc la nivelul subzistenei" Cred c in acest caz se aplic argumentele pragului" Dar, pe de alt parte, trebuie s evitm s construim o imagine nerealist a )umii a ;reia contemporane, prezentind-o ca predominant izolat, marginalizat, rural, premodern" Deoarece, pin i in economia rural, trebuie s inem cont c, pe ling fermierii care triesc la limita subzistenei e%ist i un numr mare de agricultori anga<ai in afacerile agricole" transnaionale din )umea a ;reia "cetia din urm sint, intr-un anumit sens, integrai in modernitatea global, lucreaz cu tehnologia ei, au relaii distanate cu principalii factorii determinani ai vieii lor, fac parte din baza de producie a capitalis-.> &?@3 ;?*)!3A?3 mului global Desigur, critica capitalismului global se bazeaz, in mare parte, pe faptul c s-ar putea ca aceti oameni s nu fie implicai" mai mult decit ca simpli muncitori #e%ploatai$ =robabil c agricultorii care au probleme de sntate din cauza efectelor substanelor chimice utilizate in producerea alimentelor din supermarHeturile europene i nord americane nu ii fac cumprturile la supermarHet ;otui, sint, desigur, contieni in mod acut de forele de la distan ce dein controlul asupra mi<loacelor lor de trai =utem gsi un e%emplu interesant pentru acest gen de contientizare in fascinantul film al lui *arH =hillips #-..1$, *ange ;ouf, un documentar despre legturile economice i culturale stabilite datorit faptului c o ferm din BimbabSe produce mazre mangetout, cultivind aceste legume pentru lanul de supermarHeturi ;esco, pe baza unui valoros contract e%clusiv 2nul dintre aspectele relevante pe care ni le dezvluie filmul e nivelul sczut de informare despre cellalt" i, direct legat de acesta, gradul mare de ignoran cu privire la cellalt" de care dau dovad productorii i consumatorii Dup cum se poate bnui, cumprtorii intervievai in supermarHet nu tiau nici de unde provine mazrea, nici unde se afl BimbabSe i nu erau deloc interesai de condiiile producerii bunului de consum "gricultorii intervievai, dimpotriv, s-au dovedit a fi contieni de relaia comercial distanat care st in centrul vieii lor, mergind de la contientizarea ierarhiei cererii care trebuie satisfcut prin operaiunea transnaional i de la importana respectrii standardelor de calitate ale produsului cerut", pin la o contientizare comple% a importanei comerului e%tern pentru economia din BimbabSe Dar, de asemenea, a ieit la iveal o construcia mitic bogat, plin de imaginaie, cu privire la genul de via pe care o duc locuitorii ,egatului ;esco" din nord, in contrast evident cu imaginaia relativ srac a consumatorilor britanici Ca i in cazul grupurilor subordonate din lumea dezvoltat, dezavanta<ul const, in cazul de fa, nu in e%cluderea de la globalizare, ci -.9 5)?E")!B",F C! C2);2,G

in poziionarea inegal in interiorul acesteia !ar manifestarea acestei inegaliti" nu leag resursele culturale i imaginare de avanta<ele economice ;otui, la acest nivel de implicare" in globalizare, s-ar putea spune c e%perienele culturale practice ale lumii dezvoltate nu se pot compara cu cele ale )umii a ;reia Dar, in acest caz, am fi nevoii s ne imaginm altfel )umea a ;reia din ziua de azi, astfel incit s includem in ea dezvoltarea rapid a urbanizrii i industrializrii i prezena, respectiv utilizarea tehnologiilor de comunicare din aceast lume ;endinele spre urbanizare sugereaz c, pin in anul 7444, <umtate din populaia lumii va locui la ora i se prevede creterea acestui procent pin la dou treimi pin in anul 7474 #;homas et al -..9 :146 v i Nidai -..: :9$ "cest tipar va avea, cu siguran, cel mai mare impact in )umea a ;reia, unde se afl de<a oraele cele mai mari ale lumii, din punct de vedere al numrului de locuitori !ar tendina aceasta se leag, desigur, de micarea de indeprtare de economia pur agrar i de indreptare spre anga<area in sectorul industrial i in cel al serviciilor, trstur specific, dei in grade diferite, tuturor rilor )umii a ;reia )a acestea se mai poate aduga tendina de cretere constant a accesului la tehnologiile mass-media, cum ar fi televiziunea Dei e%ist in continuare o prpastie uria intre saturaia din ma<oritatea rilor lumii dezvoltate, unde aproape fiecare gospodrie deine un televizor i rspindirea mult mai puin frecvent a televiziunii in lumea in curs de dezvoltare #Arebern+-*ohammadi, -..-$, ritmul de cretere a proprietii asupra mi<loacelor audiovizuale i de comunicare e mult mai rapid in cazul rilor )umii a ;reia #QinseH -..1 6 "bercrombie -..: : 1/$ Ci, pentru a spri<ini aceste afirmaii, e%ist dovezi ale unei uoare imbuntiri generale a nivelului de dezvoltare, msurat de @uman Develop-ment !nde% L!ndicele de Dezvoltare 2manM, in aproape toate rile in curs de dezvoltare #;homas et al -..9 : 1>$ Desigur, toate acestea trebuie temperate, amintind c astfel de tendine pe termen lung pot ascunde tot felul de inegaliti -./ &?@3 ;?*)!3A?3 actuale i #posibil$ viitoare 5lobalizarea nu inseamn nivelare =rpastia dintre lumea dezvoltat i )umea a ;reia nu se atenueaz treptat ci se pstreaz tot felul de inegaliti structurale la nivelul economiei politice, al accesului la tehnologie, al srciei de informaii" a m d in mod cert ar fi nesbuit, prin urmare, s incercm s susinem c e%periena cultural a celor dou lumi e comparabil, dac aceast comparaie nu e posibil decit bazindune, pur i simplu, pe argumentul convergenei gradate a bunstrii materiale generale i a standardului de via ale acestora 2nele sectoare i unele pri ale )umii a ;reia au, intr-adevr, un standard de via comparabil cu cel al grupurilor instrite din ri precum *area Eritanie iar stilul de via al cuplului britanic ipotetic pe care l-am descris sar putea s nu fie complet strin unui mare numr de cupluri instrite din Eomba+, Aao =aolo, Aeul sau *e%ico Cit+ Dar

numai acest gen de comparaie nu va <ustifica afirmaia c e%periena cultural deteritorializat are aplicabilitate global, general ;otui, nici nu e nevoie Deoarece, dincolo de punctul de prag" despre care vorbeam mai devreme, miza tririi e%perienei unei culturi deteritorializate nu e, in primul rind, starea material, ci trirea unui stil de via care, ca urmare a diverselor fore ale modernitii globalizatoare, e desprins" de legtura ei cu localitatea "cest principiu nu se aplic numai populaiei lumii dezvoltate Ci, desigur, se poate afirma c anumite grupuri de populaie din )umea a ;reia de azi resimt mai acut e%periena deteritorializrii decit cele din lumea dezvoltat, tocmai datorit poziiei lor in procesul inegal de globalizare Deteritorializarea la margini" =entru a ilustra acest lucru, vreau s m concentrez asupra citorva afirmaii ale lui 3estor 5arcia Canclini, un specialist me%ican in teoria culturii, a crui definiie a deteritorializrii am adoptat-o #i am adaptat-o puin$, la inceputul capitolului de fa -.: 5)?E")!B",F C! C2);2,G )ucrarea lui 5arcia Canclini-4 e interesant, in mod special, datorit faptului c nu abordeaz comple%itatea culturilor latino-americane din perspectiva familiar a modelelor de dependen, ci in termenii modernitii globale, in cadrul creia se situeaz aceste societi, in mod ambiguu : unde tradiiile nu au disprut inc, iar modernitatea inc nu a sosit in intregime" #5arcia Canclini -../ :-$ 5arcia Canclini concentreaz aceast ambiguitate pe care, dup cum vom vedea mai tirziu, o percepe, din diverse puncte de vedere, ca pe o hibriditate cultural - in urmtoarea intrebare : Cum putem inelege prezena meteugurilor indigene i a catalogurilor de art avangardist pe aceeai masR Ce vor pictorii atunci cind, in aceeai pictur, reamintesc imagini precolumbiene i coloniale, laolat cu cele ale industriei culturale, iar apoi le reelaboreaz folosind computerele sau lasereleR" #-../ : 7$ 3u e vorba de )umea a ;reia in care premodernitatea se <u%tapune ferm i ireconciliabil modernitii: enclava urban pe fondul unui larg teritoriu rural, o versiune cultural a argumentului dualitii structurale" #Cardoso -.07$, in care ranul i oreanul se confrunt, de parc ar s-ar afla la capetele opuse ale istoriei, neinelegindu-se reciporc 5arcia Canclini incearc, mai degrab, s ineleag tipul de cultur ce se ivete tocmai ca urmare a dezvoltrii inegale a urbanizrii, industrializrii i a mi<loacelor de comunicare in mas, care atenueaz deosebirile puternice dintre cultura rural i cea urban i care fac ca societile respective s devin scena atitor micri i ciocniri, atit in sens propriu, cit i in sens metaforic in aceste societi tradiia i modernitatea coe%ist, intr-un mod complicat i forat, la diverse niveluri: de la cel al omului din clasa mi<locie, care meterete obiecte de art in camera sa de zi, pin la cel al vinztorilor ambulani care ii instaleaz tarabele baroce, cu dulciuri specifice zonei, aparate radio de contraband, ierburi medicinale i casete video" la coluri de strad - intersecii" in egal msur geografice i culturale #-../ : >$

-.1 &?@3 ;?*)!3A?3 in interpretarea acestei e%periene culturale 5arcia Canclini respinge genul de gindire care construiete relaia modernitate-tradiie pe modelul centru-periferie #e%presia abstract a unui sistem imperial idealizat" #-../ : 7>7$, in favoarea unei viziuni a modernitii ca o condiie ce ne privete pe noi LtoiM, cei din orae i de la ar, din metropole i din rile subdezvoltate" #-../ : 7:0$ "stfel, atunci cind vorbete despre deteritoriali-zare, dei descrie fenomene care sint, intr-un anumit sens, specifice conte%tului american, totui le pune pe seama unei condiii de baz, ce poate fi recunoscut ca surs comun a e%perienei culturale deteritorializate din lumea in curs de dezvoltare" i din lumea dezvoltat" deopotriv in centrul concepiei lui 5arcia Canclini cu privire la de-teritorializarea din "merica )atin se afl ideea fundamental a deincapsulrii, in sens literal, a populaiei prin procesele de migraie a forei de munc #v i "ppadurai -..4$ : de la ar spre ora i peste graniele naionale Deci, pentru el, localele cele mai proeminente ale culturii deteritorializate sint acele spaii de pe grani", formate prin migraie =entru a ilustra aceast idee, 5arcia Canclini prezint citeva cercetri etnografice intreprinse in ;i<uana, un ora me%ican de frontier, care a cunoscut o enorm sporire a populaiei, comparativ cu anii J/4, datorit influ%ului de oameni din toate regiunile *e%icului, plecai in cutare de locuri de munc *uli dintre aceti noi-venii fac naveta in fiecare zi pentru a lucra in maUuiladoras sau la muncile agricole dincolo de grania cu Atatele 2nite "lii ii gsesc de lucru in industria turismului, care ii ofer serviciile milioanelor de vizitatori americani, venii de dincolo de grani in ;i<uana pentru a vedea *e%icul" Dar, in ciuda faptului c ;i<uana e un loc cu muli locuitori nouvenii, un ora al tranzitului i al interseciei culturale, 5arcia Canclini il descrie ca pe un ora modern, contradictoriu, cosmopolit, cu un puternic sim al identitii" F interesant c identitatea de sine a oraului e tocmai rezultatul unei deteritorializri intense in cadrul muncii sale de cercetare -.0 5)?E")!B",F C! C2);2,G in ;i<uana, 5arcia Canclini a trebuit s ii indemne pe subieci s identifice locuri i imagini pe care le consider a fi cele mai reprezentative pentru modul de via i cultura specifice oraului Cei mai muli au legat ;i<uana de ceea ce se afl dincolo de ea : ,evolution "venue, cu magazinele i centrele sale turistice # $ antenele parabolice, trecerile legale i ilegale ale forntierei, cartierele unde sint concentrai cei venii din diverse pri ale rii # $ dumnezeul emigranilor", cruia trebuie s-i cear s le fac rost de documente" sau s-i mulumeasc pentru c n-au fost prini de la migra #5arcia Canclini -../ : 7>9-7>/$ 5arcia Canclini continu prin a sugera c natura deteritoria-lizat a culturii ;i<uana poate fi descoperit i in alte aspecte : in caracterul su bilingv i in modul in care locuitorii si i-au asumat, cu o anumit ironie, propriile lor imagini culturale surogat, imprtiate in oraul turistic &u%tapunerea imaginilor din toate prile *e%icului vulcani, modele aztece, cactui, vulturul i arpele" - oferite turitilor nord americani nu au pretenia de autenticitate

local i totui sugereaz ce inseamn oraul pentru locuitorii si 5arcia Canclini identific chiar i un proces de reteritorializare" #fcind o paralel interesant cu noiunea lui 5iddens de re-locare"$, prin care unii dintre locuitorii ;i<uanei ii revendic proprietatea cultural asupra oraului : "ceiai oameni care laud oraul pentru c e deschis i cosmopolit, vor s fi%eze semne de identificare i ritualuri menite s-i diferenieze de cei care doar il traverseaz, care sint turiti sau # $ antropologi dornici s ineleag intersecia culturilor" #-../ : 7>.$ =rin urmare, ;i<uana e un e%emplu de loc unde identitatea e furit in mod comple% dintr-o e%perien local" dominat de relaia sa cu alte locuri : restul *e%icului, "merica de 3ord, lumea larg -un e%emplu de localitate delocalizat" 2n e%emplu i mai uluitor de localitate deteritorializat oferit de 5arcia Canclini #citind un studiu de , ,ouse, -.00$, -.. &?@3 ;?*)!3A?3 e cel al oraului rural izolat "guililla din *ichoacan, o provincie din sud-vestul *e%icului Departe de a fi un ora de frontier in sens fizic sau cultural, "guililla a fost, totui, fundamental transformat de un anumit tipar de migraie, instituit pentru prima dat in aii J94, ctre California - mai precis ctre capitalul microelectronicii din Ailicon Nalle+, ,edSood Cit+ Dup cum arat studiul lui ,ouse, emigranii din "guililla care i-au gsit de lucru ca muncitori sau care s-au anga<at in industria serviciilor de acolo nu au tiat legtura cu "guililla, ci au creat i meninut un flu% constant intre amplasarea lor din afara rii i locul de origine 8lu%ul de dolari a spri<init economia agricol in declin a localitii in timp ce muncitorii inii fie s-au intors frecvent dup perioade scurte de munc in Atatele 2nite, fie au inut strins legtura cu cei de acas prin telefon ,ouse susine c aceste flu%uri au creat o comunitate funcional unic, dispersat in spaiu : =rin migraia constant dintr-o parte in cealalt i prin utilizarea tot mai frecvent a telefonului, locuitorii din "guililla tind s reproduc legturile cu oameni aflai la dou mii de mile distan la fel de activ cum menin relaiile cu vecinii apropiai !ar ceea ce e mai important i mai general, prin circulaia continu a persoanelor, banilor, bunurilor i informaiilor, mai multe aezri distincte s-au amestecat cu asemenea for incit probabil c pot fi inelese mai bine ca formind o singur comunitate dispersat intr-o varietate de locuri #,ouse, citat in 5arcia Canclini -../ : 7>7$ Dei ;i<uana i "guililla difer din multe puncte de vedere, ele e%emplific, totui, e%celent ideea central a deteritoriali-zrii - aceea c globalizarea desprinde viaa cultural de legtura sa strins cu localitatea fizic De asemenea, ambele cazuri demonstreaz c fenomenul deteritorializrii, departe de a fi rezervat doar centrelor de bunstare din ?ccident, e resimit mult mai puternic, din anumite puncte de vedere, la margini 744 5)?E")!B",F C! C2);2,G Ci, mai mult decit atit, culturile latino-americane, pe care le descrie 5arcia Canclini, in ciuda rolului lor subordonat

in geometria puterii specific globalizrii i a diverselor niveluri de privaiune, sint, totui, intr-un anumit sens, culturi infloritoare 3e-am putea simi tentai s abordm o retoric inversat i s plasm marginile in centrul culturii globalizate - un lucru la care face aluzie 5arcia Canclini cind scrie : @ibridizrile descrise de-a lungul crii de fa ne duc la concluzia c, in ziua de azi, toate culturile sint culturi de frontier" #-../ : 7:-$ =entru a vedea cit de intemeiat este o atare afirmaie, putem trece acum la analizarea ideii de hibridizare, a relaiei sale cu deteritorializarea i a utilizrii sale ca o categorie necesar pentru a inelege cultura globalizat @ibridizarea !deea c, de fapt, cultura globalizat e o cultur hibrid e atractiv deoarece decurge direct din noiunea de deteritoriali-zare, in sensul c traficul din ce in ce mai intens intre culturi pe care il aduce cu sine procesul de globalizare sugereaz c dispariia legturii dintre cultur i loc e intovrit de amestecarea practicilor culturale dezrdcinate, producind noi forme de cultur, hibride i comple%e Dei nu se leag intotdeauna in mod e%plicit de analiza globalizrii, acest gen de comple%itate cultural a fost una dintre temele cu greutate in lucrrile dedicate culturii postcoloniale #de e% Ehabha -..9 6 Zoung -../$ sau identitii culturale, in general #de e% @ali -..7 6 5ilro+ -..> 6 Dodd -../ 6 @annerz -..: 6 Qerbner i *odood -..1$ =in i un teoretician de genul lui "nthon+ Amith, care, dup cum am vzut in capitolul >, susine c miezul etnic rmine, in continuare, semnificativ pentru identitatea naional, recunoate anumite semne de hibridizare parial a culturilor naionale" #Amith -..4 : -00$, datorate amestecului multietnic al ma<oritii populaiilor naionale 74&?@3 ;?*)!3A?3 Dar ideea de hibridizare cultural e una dintre noiunile aparent simple care, la o e%aminare mai atent, se dovedesc a avea o mulime de conotaii i implicaii teoretice ineltoare #Qerbner -..1 6 =apastergiadis -..1$ 3u vreau s m ocup in profunzime de toate aceste probleme, ins va trebui s pregtim puin terenul in <urul conceptului pentru a vedea cit de util este pentru inelegerea naturii culturii globalizate Deci, s incepem cu un citat care e%prim destul de bine ideea i care, in acelai timp, introduce noi elemente problematice F vorba de un citat dintr-un eseu al scriitorului Aalman ,ushdie, in care ii apr romanul Nersetele Aatanice impotriva acuzaiilor de blasfemie, pe care i le-au adus anumite comuniti musulmane : Cei care se opun cel mai vehement romanului astzi sint de prere c amestecul propriei lor culturi cu diverse alte culturi o va slbi i ruina Fu sint de prerea opus Nersetele satanice laud caracterul hibrid, impuritatea, amestecul, transformarea care ia natere din combinaiile noi i neateptate intre fiinele umane, culturi, idei, convingeri politice, filme, cintece Ae bucur de amestecul dintre rase i se teme de absolutismul =uritii *elan<, ghiveci, puin de-aici cu puin de-acolo, aa apare pe lume noul F marea ans pe care o d lumii migraia maselor i eu am incercat s o imbriez Nersetele satanice sint pentru schimbarea-prin-fuziune, pentru schimbarea-prin-combinare F un cintec de

dragoste pentru eurile noastre corcite #,ushdie -..- : >.9$ intreaga afacere ,ushdie" - romanul in sine(ftva, dezbaterile pe care le-a generat, pe tema libertii de e%presie, blasfemie, rasism, valori occidentale vs valori islamice, liberalism i fundamentalism a m d - a devenit un important punct de interes pentru politica cultural a modernitii globale Dar, fr s ne lsm prini de aceste probleme specifice, s considerm, pur i simplu, lauda pe care o aduce ,ushdie hibriditii ca atare, drept o poziie cultural ce provine, dup cum spune 747 5)?E")!B",F C! C2);2,G el, chiar din e%periena dezrdcinrii, separrii i metamorfozei, # $ adic din condiia de emigrant, i care # $ se poate constitui intr-o metafor a intregii umaniti" #-..- : >.9$ Desigur, aceast afirmaie implic ideea, asemntoare celei a lui 5arcia Canclini, c e%periena hibrid inseamn, din ce in ce mai mult, e%perien global =oate c elementul principal al ideii de hibriditate e pur i simplu amestecul - combinarea, fuziunea, melan<ul in aparen, acesta e un lucru evident i deloc e%cepional: hibriditatea e amestecul intre culturile din divese pri, generat de traficul crescut dintre culturi - i in special de procesele de migraie, dup cum arat atit versiunea lui ,ushdie, cit i cea a lui 5arcia Canclini - pe care il produce modernitatea global )a acest nivel empiric elementar, hibriditatea e un mod de a descrie i de a gindi fenomenele culturale de tip ghiveci, puin de-aici cu puin de-acolo", ce par s prolifereze !n acest sens, reprezint o incercare de a face fa fenomenelor precum bo%ul tailandez practicat de fetele marocane din "msterdam, rap-ul asiatic din )ondra, cornurile evreieti fcute de irlandezi, taco-urile fcute de chinezi" #3ederveen =ieterse -../ : />$ ;otui, dincolo de aceast utilizare descriptiv-empiric simpl, conceptul de hibriditate, dup cum sugereaz ,enato ,osaldo, are dou poluri distincte : =e de o parte, hibriditatea poate implica un spaiu intre dou zone pure, aa cum utilizarea termenului in biologie face diferena intre dou specii diferite i pseudo-speciile hibride care rezult din combinaia lor !n mod similar, conceptul antropologic de sincretism susine c, de e%emplu, catolicismul popular ocup o poziie de hibrid, la <umtatea drumului dintre puritatea catolicismului i cea a religiei indigene =e de alt parte, hibriditatea poate fi ineleas ca o condiie continu a culturilor umane, care nu conine zone de puritate deoarece au loc in mod continuu procese de transculturalitate #imprumuturi reciproce intre culturi$ in loc de hibriditate versus puritate, 74> &?@3 ;?*)!3A?3 aceast abordare sugereaz c nu e%ist altceva decit hibriditate #,osaldo -../ : ON$ Dup cum remarc ,osaldo, tensiunea dintre aceste dou poziii rmine nerezolvat in operele ce proslvesc hibriditatea--, cum ar fi cele ale lui ,ushdie sau 5arcia Canclini, dar in care, adesea, prima poziie - pe care am putea-o numi poziia puritii originare" - e prezent mai puternic "stfel, s-ar putea spune c ,ushdie, savurind in mod retoric impuritatea" melan<ului cultural, sugereaz c au e%istat odat culturi originale, pure care au dat natere

unor forme corcite", turbulente dar, totodat, dinamice Fl se opune, din punct de vedere ideologic, apostolilor puritii # $ care # $ au semnat dezastrul printre fiinele umane amestecate", dar versiunea lui de amestec presupune e%act acest gen de esenialism, chiar dac numai sub forma unei condiii care trebuie depit F foarte posibil ca, forat fiind, ,ushdie s admit c nici o cultur nu poate fi in starea aceasta originar pur, ci c, prin natura lor, culturile sint mai mult sau mai puin permeabile i se afl in continu schimbare =roblema e c tocmai structura argumentului hibriditii in aceast form pare s invoce, implicit, miturile puritii originare !ar imaginea biologic a ideii de hibrid, dup cum arat ,osaldo, contribuie la acest fapt @ibriditatea, la urma urmei, deriv din noiuni legate de cultivarea plantelor i de creterea animalelor i e adus in sfera cultural prin intermediul noiunilor care au incrctura negativ de amestec rasial, cum ar fi incruciarea raselor sau noiunile mai ambigue - dei, la origine, tot de provenien rasial - de metisa< i creolizare #@annerz -.01 6 3ederveen =ieterse -../ 6 8riedman -..9, -../$ Desigur, aceti termeni sint utilizai astzi, aproape e%clusiv, intr-un mod laudativ, tocmai pentru a submina argumentele care leag fora i destinul cultural de puritatea rasial #=apastergiadis -..1$ Din contr, are loc chiar o rsturnare implicit a acestei idei, hibridul a<ungind s fie considerat spe749 5)?E")!B",F C! C2);2,G cia mai puternic, mai viguroas Dar se poate argumenta c cei care folosesc noiunea de hibriditate in acest scop politico-ideologic accept i reproduc implicit unele dintre conotaiile nefericite ale acestui discurs de inspiraie biologic : de e%emplu acceptarea ironic, de ctre ,ushdie, a etichetei de corcitur", sau pretenia sa c este un bastard al istoriei" #-..-: >.9$ 3oiunea de hibriditate cultural ar avea de citigat dac s-ar debarasa de acest baga< cvasi-biologic &onathan 8riedman duce ideea mai departe, artind c sursa esenia-lismului confuz" din discursul hibriditii sau al creolizrii e nepotrivita substanializare a culturii" #8riedman -../ : 07$ introdus de metafora amestecului - prin care culturile sint prezentate ca i cum ar curge" #in mod asemntor fluidelor corpuluiR$ impreun =rin urmare, putem vedea c e%ist o mare varietate de capcane in calea poziiei puritii originare" Dar cum rmine cu cealalt interpretare a lui ,osaldo : nu e%ist decit hibriditate"R in mod clar, aceast viziune e de preferat, deoarece susine opinia larg acceptat in ziua de azi, c, prin natura" ei, cultura e fluid, dinamic, proteic, eternschimbtoare i c, in nici un moment al istoriei, nu e fi%, stabil, static-7 Ceea ce ar insemna s considerm c starea originar" a culturii e ceea ce Qerbner, inspirindu-se din Eahtin, numete hibriditatea organic incontient", in care, in ciuda iluziei de ingrdire, culturile evolueaz in istorie prin imprumuturi, aproprieri mimetice, schimburi i invenii necontientizate #Qerbner, -..1 : 9-/$ Dar atunci se pune intrebarea : ce rost au termeni de genul hibridizrii pentru desemnarea unui aspect specific procesului globalizriiR Dac toate culturiile din istorie au fost hibride, ei bine, atunci ce mai e nouR A-ar putea susine c globalizarea accelereaz procesele de amestec, dar, astfel,

dup cum spune 3ederveen =ieterse, se pstreaz o oarecare nuan tautologic: globalizarea accelerat contemporan inseamn hibridizarea culturilor hibride" Dup cum arat in continuare 3ederveen =ieterse, s-ar putea ca ideea de hibridizare 74/ &?@3 ;?*)!3A?3 s rmin relevant doar ca o critic a esenialismului # $ ca o contragreutate pentru conceperea introvertit a culturii" #3e-derveen =ieterse -../ : :9$ Qerbner descoper o deosebire mai bun atunci cind opune hibriditatea organic" cu idea lui Eahtin de hibriditate intenionat", o utilizare deliberat a unui amestec, in forma lingvistic i in alte forme culturale, menit s ocheze, schimbe, provoace, revitalizeze sau s scindeze prin fuziuni intenionate intre limba<e sociale i imagini neasemntoare" #-..1 : /$ A-ar putea ca acest gen de oc estetic s fie trstura destructiv a anumitor producii culturale ale modernitii globale, ins el nu descrie intreaga gam de intreptrunderi culturale contemporane "r trebui atunci s tragem concluzia c, pin la urm, conceptul de hibriditate cultural rmine doar o valoare strategic", nefiind cu adevrat adecvat pentru a surprinde natura mai general a culturii deteritorializateR Fi bine, s nu lum, deocamdat, nici o hotrire ci s analizm, mai intii, un alt grup de probleme asociate cu hibriditatea "ceste probleme se invirt in <urul negli<rii aparente a rolului relaiilor de putere in structurarea amestecului hibrid =entru a ne e%prima cit mai simplu cu putin, metaforele amestecului i confluenei tind s sugereze c in combinaie intr msuri egale" i un grad de intimplare - ghiveciul" lui ,ushdie, puin de-aici cu puin de-acolo" Dar poziia sceptic arat tocmai caracterul inegal al resurselor culturale implicate i forele hegemonice familiare, incetenite #?ccidentul, capitalismul multinaional$, care acioneaz pentru a preveni apariia noului, ca form de provocare la adresa poziiilor hegemonice "i<az "hmad e, in mod special, sceptic cu privire la noiunea de hibriditate din aceast cauz "hmad e nemulumit, in special, de modul in care cei ce scriu pe tema postcolonialismului, ca ,ushdie sau, in special, @omi Ehabha #-..9$, au incercat s foloseasc ideea de hibriditate cultural #in conte%tul amplu al teoriei culturale postmoderne$ pentru un fel de revan ideologic asupra ?ccidentului "cest fapt implic o privilegiere 74: 5)?E")!B",F C! C2);2,G ce amintete de remarcile lui 5arcia Canclini cu privire la culturile mai largi - a e%perienei hibride marginale" deplasate a emigrantului, considerat a sta in centrul e%perienei globale, in detrimentul hegemoniei culturale in decdere a ?ccidentului ins aceste micri teoretice i discursive, susine "hmad, sint neconvingtoare din moment ce pur i simplu nu reuesc s se implice in problema puterii materiale manifeste a capitalismului global #occidental$ =rin urmare, cei care laud hibriditatea in teorie", pentru poziia sa anti-esenializatoare, sfiresc, intr-un mod destul de naiv, prin a susine tocmai preteniile culturale ale capitalismului transnaional insui" : deoarece !E*, C33 a sint cele care susin c sint mesagerii unei culturi a productivitii, a cunotinelor i plcerilor globale F, in mod evident, adevrat c e pe cale de a se construi un regim informaional global Dar oare trebuie s [ ludm acest proces ca fiind o hibriditate globalizat sau s il conceptualizm ca pe o penetrare a

structurilor uniforme ale ideologiei imperialiste in gospodriile indeprtate, rspindite in mod global # $R #"hmad -../ : -7$ =oziia general a lui "hmad se aliniaz aici cu citeva dintre viziunile suspicioase asupra procesului de globalizare la care ne-am referit anterior i, in mod special, cu poziia critic pe care am intilnit-o in capitolul >, care interpreteaz globalizarea cultural prin prisma imperialismului i a hegemoniei culturale, in ciuda tuturor problemelor pe care le pune aceast poziie, trebuie s precizm c "hmad ridic o problem important atunci cind insist c orice teorie despre hibriditate trebuie pus pe seama structurilor hegemonice : aceea a relaiilor de putere in cadrul proceselor culturale Cu toate acestea, recunoaterea structurilor hegemonice nu duce in mod obligatoriu la respingerea ideii de hibriditate intr-adevr nu e vorba de o opiune intre, pe de o parte, teza hibriditii in forma simpl a flu%urilor culturale nereglemen741 i &?@3 ;?*)!3A?3 tate, anarhice care se combin creativ i, pe de alt parte, teza incorporrii", in care hegemonii culturali absorb i restructureaz culturile subalterne dup propria lor imagine i conform propriilor scopuri F%periena hibrid e mai degrab, aa cum o descrie 5loria "nzaldua, poeta i scriitoarea din Chicana, o e%perien care scap incorporrii, rminind marginalizat intr-o zon de grani" care, in mod intrinsec i contradictoriu, amestec plcerile i necazurile : Aint o femeie de grani # $ ;oat viaa am oscilat intre grania me%ican i altele 3u e confortabil s locuieti in acest teritoriu, in acest loc al contradiciilor ;rsturile proeminente ale peisa<ului sint ura, minia i e%ploatarea ;otui, au e%istat compensaii pentru aceast mestiza, i chiar anumite bucurii A trieti la grani i la margini, s pstrezi intact integritatea i identitatea multipl i schimbtoare e ca i cum ai incerca s inoi intr-un nou element # $ F o bucurie s participi la evoluia viitoare a omenirii # $ #"nzaldua -.01 : =refa, f p $ ?pera lui "nzaldua se concentreaz asupra acestei ambiguiti : trirea unei e%periene noi i insufleitoare e%periena de a fi, in accepiunea lui 5arcia Canclini, in avangarda dezvoltrii culturale - in cadrul structurilor hegemonice care marginalizeaz" in mod constant amestecurile pe care le creeaz Dup cum se e%prim "nzaldua, in poezia sa ;o live in the Eorderlands means +ou" #" tri in zona de frontier inseamn s fii tu"$: " tri in zona de frontier inseamn A pui chile in bor s mninci tortillas din fin necernut s vorbeti o me%ican te%an cu accent de ErooHl+n s fii oprit de la migra la punctele de frontier "ici puterea forelor hegemonice e resimit in cadrul hibriditii care e, cu toate acestea, resimit ca avind propria putere 740 5)?E")!B",F C! C2);2,G

cultural independent Deci, aa cum spune 3ederveen =ie-terse, ine de recunoaterea modului de operare a acestui amestec comple% de hegemonie-hibriditate : "adar, hibriditatea pune problema termenilor amestecului, a condiiilor de amestec i melan< in acelai timp, e important s remarcm c, in procesul de hibridizare, hegemonia nu e pur i simplu reprodus, ci e re-configurat in mai multe moduri" #-../ : /1$ =utem inelege aceast reconfigurare" dac ne gindim la faptul c micarea populaiilor din )umea a ;reia spre lumea dezvoltat - diaspora postcolonial" - are consecine asupra identitii culturale a naiunilor imperialiste de odinioar Dup cum se e%prim Yevin ,obins, acest gen de deteritorializare reprezint o modalitate prin care Cellat s-a instalat chiar in inima metropolei occidentale # $ printr-un fel de invazie inversat, periferia s-a infiltrat acum in miezul colonial" #,obins -..- : >7$ =rin urmare, dei putem fi de acord cu "hmad c procesul creaiei hibriditii e neutru din punct de vedere al puterii, acest proces nu avanseaz in mod necesar pe o traiectorie predic-tibil care reproduce vechile hegemonii *ai degrab, dup cum consider, pe bun dreptate, ,obins, s-ar putea ca insi identitatea cultural occidental, stabil i mult prea increztoare in sine, s a<ung s fie ameninat : "ceast erupie de putere infrunt i tulbur perspectiva sigur i centrat a ordinii coloniale" #-..- : >>$ =unind cap la cap toate aceste idei, putem concluziona c ideea de hibridizare e util pentru a descrie, cel puin, un aspect de sine stttor al procesului de deteritorializare Cu certitudine, e necesar un anumit termen pentru a surprinde fenomenul general de amestec cultural ce crete, incontestabil, o dat cu inaintarea globalizrii *ai mult decit atit, noiunea de cultur hibrid poate fi util pentru a inelege tipul inedit de identificare cultural ce se ivete de e%emplu, in cultura tinerilor, construit in <urul formelor populare de muzic, de genul hip-hop-ului" #5ilro+ -..> : >> i urmtoarele$ - in spaiul cultural transnaional" ;ransmutaiile comple%e ale 74. &?@3 ;?*)!3A?3 practicilor i formelor culturale, care trec rapid i fr efort dincolo de graniele naionale prin intermediul economiei culturale transnaionale, ne pot a<uta s ne facem o idee despre cum ar putea arta o viitoare cultur popular globalizat" : adic diferit, in caracter, de natura integratoare, eseniali-zatoare" a culturilor naionale, cu o te%tur mai le<er, mai proteic i relativ mai indiferent fa de meninerea discriminrilor puternice ale originii i apartenenei Cu toate acestea, implicaiile hibridizrii ca simplu amestec" nu sint, dup cum am vzut, foarte clare, cum nu sint nici poziiile politice care s-ar putea desprinde de aici "r putea fi preferabil un termen care, de e%emplu, s nu poarte in circ tot biologismul rezidual al metaforei hibridului " in orice caz, se pare c e important ca ideea de hibridizare s fie analizat in strins relaie cu analiza mai ampl a schimbrii culturale pe care o sugereaz deteritorializarea- i s fie folosit in mod circumspect pentru a identifica aspecte ale acestui proces, mai degrab decit s fie considerat independent, ca descriere general a condiiei culturale globale "cest lucru e important mai ales pentru a evita

supraaprecierea flu%ului cultural al globalizrii prin omiterea tendinei de re-localizare, chiar dac pentru scurt timp, a amestecurilor culturale in poziii identitare stabile" Cu aceast idee am a<uns la concluzia general a prezentului capitol "m incercat s descriu prin ideea de deteritorializare un fel de condiie cultural general, care provine din rspin-direa modernitii globale 8r indoial, procesul de globali-zare are i alte implicaii culturale, dar am incercat s sugerez c cele pe care le-am cuprins in categoria de deteritorializare sint cele mai centrale i mai semnificative, fiind resimite de ma<oritatea oamenilor lumii, ale cror e%periene zilnice le transform intr-un mod radical Dar, in concluzie, e important s accentum faptul c procesul de deteritorializare nu e unul liniar i unidirecional, ci e caracterizat de aceeai micare dialectic de contratimp #,push andpultJ$, specific globalizrii insi "colo unde e%ist detritorializare, e%ist i reteritorializare 7-4 5)?E")!B",F C! C2);2,G Dei am intilnit citeva e%emple de practici de reteritoriali-zare - de e%emplu in relatarea lui 5arcia Canclini despre locuitorii ;i<uanei care ii revendic proprietatea asupra oraului - nu am insistat, in general, asupra acestui aspect, deoarece am vrut s m concentrez, in capitolul de fa, asupra forelor care ne indeprteaz de legturile cu locul F%ist ins cel puin dou motive <ustificate pentru a recunoate amplitudinea acestei fore contracarante in primul rind, dup cum am subliniat, condiia deteritorializrii e ambigu, combinind avanta<ele cu dezavanta<ele =rintre acestea din urm se numr diversele puncte vulnerabile e%isteniale care se ivesc atunci cind vieile noastre se deschid ctre lumea mare iar sentimentul unui cmin sigur i bine delimitat - atit in sens propriu cit i figurat - e ameninat ;endina de reteritorializare poate fi vzut, astfel, in diversele incercri de re-intemeiere a cminului" nostru cultural =rintre acestea, se numr e%emplele unor proiecte culturale imaginative colective, foarte directe - de e%emplu, faptul c diasporele culturale creeaz patrii imaginare", cum ar fi Yalistanul" pe care i-revendic diaspora siHilor #"ppadurai -..4 : >47 6 Cohen -..1 : -4: i urm $ Dar, in general, e%ist numeroase cazuri mai comune i de mai mic amploare, prin care subiecii umani incearc, dup cum spune *arshall Eerman #-.0> : >90$, s se simt acas" in lumea modernitii globale, s se impace cu transformrile sale i s ii creeze( din acestea noi identiti i naraiuni ale sensului personal in al doilea rind, mai este i faptul, simplu, dar important c sintem cu toii, ca fiine umane, incapsulai i localizai din punct de vedere fizic in acest sens material fundamental, legturile culturii cu locul nu pot fi niciodat complet tiate iar localitatea continu s ii e%ercite puterea asupra noastr, ca situare fizic a lumilor in care trim =rin urmare, deterito-rializarea nu poate insenina sfiritul localitii, ci transformarea sa intr-un spaiu cultural mai comple% "mbele aspecte ale potenialului contracarant al reteritorializrii vor avea o pondere mai semnificativ in capitolul ce urmeaz