Comentarii la Critica Facultatii de judecare Filosofia artei la Imm. Kant Introducere .........................................................................................1 Functiile facultatii de judecare...............................................................

4 Judecata estetica si judecata de gust.....................................................9 Judecata de gust si frumosul............................................................... 13 Arta si geniu.......................................................................................17 Introducere Neindoielnic, Immanuel Kant re re!inta unul dintre ganditorii moderni cu cea mai consistenta si constanta influenta in s atiul teoriilor estetice. Forta acestei influente nu este legata doar de reali!arile sale in domenii filosofice recum e istemologia, ontologia, metafi!ica, etica, filosofia culturii, antro ologia etc., ci, inainte de toate, de sistematica estetica e care el o ro une in Critica facultatii de judecare, "artea intai# $Critica facultatii de judecare estetice%. &a!ata e ideea $acti'ismului% unor facultati sufletesti, idee care structurea!a si celelalte temati!ari (antiene, model fiind, in acest sens, demersul din Critica ratiunii pure, unde ro)lema o constituie osi)ilitatea unei metafi!ici*stiinta, sistematica in cau!a, cea estetica, orneste de la re!entarea unei ar+itectonici a $ratiunii% si are dre t tinta formularea conditiilor de osi)ilitate a frumosului, su)limului, judecatii de gust si artei. ,ata fiind aceasta ordine de intemeiere a ideilor ri'ind frumosul si arta - acestea doua din urma constituind o)iectul ri'ilegiat al cursului nostru - e firesc sa ince em re!entarea esteticii (antiene cu refacerea ar+itectonicii facultatilor sufletesti im licate in $constructia% . unerea in forma/, a recierea .judecarea/ si statuarea artistica . lasarea in $locul natural% ro riu/ a frumosului. Inainte insa tre)uie mentionat fa tul ca in sistematica Criticii ratiunii pure se afla o $estetica%, anume o $teorie% des re modalitatea in care sensi)ilitatea .simturile0 aisthesis 1 simt/, rin formele ei a priori .inde endente de e2 erienta/ artici a la constituirea cunoasterii. Nu des re aceasta $estetica% 'a fi 'or)a in cele ce urmea!a. In conte2tul semnificati' entru ro)lema noastra, anume Critica facultatii de judecare, ocu andu*se de dis unerea intr*o unitate a facultatilor sufletesti, Kant sustine ca acestea ar fi in numar de trei# facultatea de cunoastere, sentimentul de placere .si ne lacere/ si facultatea de a dori. ,e altfel, filosoful incercase si in alte conte2te asemenea sistemati!ari, iar de unele elemente ale acestora se ocu ase in Criticile anterioare celei in care a)ordea!a frumosul, recum si in alte lucrari din erioada $critica% .cea care a urmat u)licarii Criticii ratiunii pure/. Cea dintai, facultatea de cunoastere, 'i!ea!a indi'idualul .fenomenul singular/ si re!inta trei ni'eluri# sensi)ilitate, intelect si ratiune. Fiecare dintre acestea, fiind, structural, arti oarecum autonome ale facultatii de cunoastere, oseda forme a priori .du a cum am reci!at, mai de'reme, in legatura cu sensi)ilitatea/ si anumite $reguli% du a care artici a fiecare la constituirea cunostintei ce are, otri'it lui Kant, caracter uni'ersal si necesar si contri)uie la s orirea cunoasterii. ,at fiind fa tul ca intelectul, ca facultate a judecatilor, contri)uie in cea mai mare masura la cunoastere, judecata fiind forma alet+ica .aletheia 1 ade'ar/ a gandirii, Kant numeste uneori facultatea de cunoastere $intelect% .alteori o numeste ratiune, facultate teoretica, ratiune ura teoretica etc./. Nu tre)uie insa nesocotit fa tul ca fiecare dintre cele trei segmente ale facultatii de cunoastere - sensi)ilitatea, intelectul si ratiunea - are un rol ro riu in constituirea cunostintei. 3ensi)ilitatea relucrea!a datele sen!oriale, acti'andu*si formele a priori, anume s atiul si tim ul .numite si intuitii ure, adica fara continut sensi)il, dar functionale numai ca forme ale unor continuturi de acest fel/. 4aterialul sensi)il este a oi $urcat% la ni'elul intelectului, unde 'a fi relucrat mai de arte cu ajutorul formelor a priori ro rii acestuia, categoriile0 in acest mod, cunostintele ca ata forma cores un!atoare, anume aceea de judecata .iar judecata, cum mentionam, are 'aloare de ade'ar/.

Inter'ine in acest roces si ratiunea, cea de*a treia com onenta a facultatii de cunoastere, dar, entru constituirea cunostintei, aceasta inter'entie a ratiunii tre)uie sa fie doar $regulati'a%, adica sa indice sco ul ultim al cunoasterii, fara sa se im lice in constituirea ca atare a cunostintei .fara sa*si asume un rol $constituti'%, fiindca in acest ca! re!ultatul este a arenta, mai )ine*!is, un s atiu al a arentei, ale carui o)iecte nu ot e2ista ca fenomene si nu ot fi ro riu*!is cunoscute/. 5ocmai datorita inter'entiei constituti'e a ratiunii, in metafi!ica - e care Kant doreste sa o transforme intr*o stiinta - se confrunta $cunostinte% o use, care nu ot fi ade'arate. Im osi)ilitatea aceasta este data de fa tul ca o)iectul la care se refera categoriile din alcatuirea acestor $cunostinte% .ce nu sunt doar categorii ale intelectului, ci si categorii ale ratiunii, numite de Kant $Idei%/ nu oate de'eni o)iect de e2 erienta0 de aici re!ulta un gand ce are o semnificatie a arte in s atiul filosofiei (antiene# anumite $o)iecte%, recum sufletul .nemuritor/, lumea ca totalitate, ,umne!eu, ot fi gandite, dar nu ot fi cunoscute, ceea ce inseamna ca ele nu a artin lumii fenomenale, adica lanului de realitate numit de noi in mod o)isnuit $e2istenta%. Facultatea de a dori, a treia in sistematica amintita mai de'reme, numita deseori de Kant $ratiune ractica%, $'ointa%, este facultate a uni'ersalului .cel care se distri)uie indi'idualului, fara a ierde ce'a din su)stanta ro rie, rintr*o astfel de o eratie/. "rinci iul ei de ordine este libertatea, iar fa tul omenesc e care il face osi)il, dandu*i legea ro rie, este actiunea. 6rice actiune omeneasca este determinata rin moti'atie si rintr*un sco 0 moti'atia, considerata dre t originea actiunii, este legata de su)iecti'itatea celui ce actionea!a, adica de $inclinatia% acestuia .termen generic entru di'erse dorinte, tre)uinte, interese, ne'oi etc./0 sco ul este el insusi legat de moti'atie, desi o scoate e aceasta din ordinea strict su)iecti'a si o $o)iecti'ea!a%. Fiindca sco ul ultim al 'ointei oricarei fiinte rationale, sco nedeterminat in 'reun fel su)iecti', este &inele 3u'eran .o sinte!a a moralitatii desa'arsite si a fericirii totale/, facultatea de a dori oate fi luata .gandita/ in sine, fara legatura cu 'reo moti'atie .inclinatie/ sau cu 'reun sco determinat su)iecti' .sco ul fiind, in acest ca!, &inele 3u'eran/, si din aceasta ers ecti'a facultatea de a dori .ratiunea ractica/ isi da siesi legea, fiind, cu alte cu'inte, autonoma .auto 1 insusi, nomos 1 lege/, li)era0 legea in cau!a este legea morala. Aceasta din urma oate fi inteleasa in analogie cu formele a priori ale facultatii de cunoastere, entru ca si ea, asemenea acestora, constituie forma care relucrea!a orice regula de actiune, intemeiata intr*o anumita inclinatie si a'and un sco determinat su)iecti'. 5otodata, legea morala, ca rinci iu al oricarei actiuni, este datoria. Fiinta rationala nu oate actiona insa numai din datorie0 totusi, criteriul de a reciere al fa tei )une este originea sa, ceea ce inseamna ca fa ta este e de lin )una numai daca se originea!a in datorie, nu in inclinatie. Actionand din datorie, fiinta rationala tre)uie sa se g+ide!e in formularea sco urilor si in selectia moti'atiilor actiunilor sale du a un im erati' categoric, ce retinde a tine seama, in orice actiune, de fa tul ca entru orice fiinta rationala, e2istenta ro rie re re!inta un sco a)solut, de care de ind toate celelalte sco uri. A treia facultate des re care 'or)este Imm. Kant in sistematica e'ocata, facultate ro rie fiintei rationale, este sentimentul de placere .si ne lacere/. 7ste 'or)a de o facultate a articularului in relatia sa cu generalul, al carei rinci iu de ordine este $finalitatea% .un conce t (antian com le2, cu multe sensuri, dar esential entru intelegerea teoriei des re frumos si arta a lui Kant/. $Facultatea de judecare in genere este facultatea de a gandi articularul ca fiind cu rins in general. ,aca este dat generalul .regula, rinci iul, legea/, atunci facultatea de judecare care ii su)sumea!a articularul .si atunci cand ea, ca facultate de judecare transcendentala, indica a priori conditiile in care, in mod e2clusi', oate fi reali!ata su)sumarea/ este determinativa. Insa daca este dat numai articularul, entru care ea tre)uie sa gaseasca generalul, atunci facultatea de judecare este doar refle2i'a.% 5ocmai entru ca acestei facultati sufletesti ii este ro rie o forma a apriori de natura conce tuala, e 'or)a de finalitate, ea este socotita de Kant $facultate de judecare%. "entru ceea ce discutam noi, acest fa t este foarte im ortant, entru ca statutul de $facultate sufleteasca% ce are dre t functie rinci ala $judecarea% intemeia!a osi)ilitatea de a construi judecati de a reciere, judecati de gust, esentiale in ori!ontul artei. Asa cum facultatea de cunoastere, e )a!a formelor sale a priori, are dre t act ro riu cunoasterea, iar facultatea de a dori, e temeiul legii morale si al li)ertatii, are cu acelasi statut de act ro riu actiunea ro riu*

!isa .)una/, sentimentul de lacere .mediind, ca facultate de judecare, intre facultatea de cunoastere si facultatea de a dori/ are dre t act ro riu aprecierea ce ia forma judecatii de gust. to Functiile facultatii de judecare Facultatea de judecare, ce face arte din ar+itectonica sufletului omenesc alaturi de facultatea de cunoastere, de facultatea de a dori, functionea!a in du)lu registru, sustine Kant. "e de o arte, ea elaboreaza concepte empirice .ce tin de simturi/ si resistemati!ea!a $te+nic% . entru Kant, su)iecti'0 techne 1 arta/, teleologic .in sensul re!entei unui sco 0 telos 1 sco /, e2 erienta0 e de alta arte, ea apreciaza o)iectele .ela)orate ca $re re!entari% in sensi)ilitate sau ca $fenomene% in facultatea de cunoastere/ in functie de lacerea .sau ne lacerea/ e care ele o rocura su)iectului. Forma e care o ia a recierea este aceea a judecatii de a reciere. ,e fa t, facultatea de judecare da, mai intai, forma $judecata% entru anumite cunostinte necesare fiintei cunoscatoare e temei strict su)iecti', entru a une ordine in e2 erienta .legile articulare ale e2 erientei sunt ordonate du a rinci iul finalitatii, ca si cum ele ar tinde catre o ordine de finalitate/0 la dre t 'or)ind, aceste judecati nu constituie cunostinte, desi sunt ela)orate in forme similare celor e care le iau cunostintele, ca judecati0 si nu sunt cunostinte, entru ca nu sunt ela)orate de intelect, nu sunt constituite rin categoriile acestuia si lor nu le cores und fenomene constituite astfel, desi o)iectul lor oate fi un fenomen re re!entat in su)iect si ra ortat a oi, rin forma aceasta a lui su)iecti'a, la sentimentul de lacere. Forma $judecata% e care o a'em in 'edere in rimul ca! este judecata teleologica .judecata de finalitate/0 fenomenele ar a fi ordonate in asa fel incat ele cores und unor sco uri. ,ar, a oi, facultatea de judecare da forma $judecata% si entru e2 rimarea modului in care o)iectele, ca re re!entare in su)iect, il im resionea!a e acesta .inter'enind sentimentul de lacere sau de ne lacere/0 este 'or)a, acum, des re judecata estetica. Aceasta insa oate re!ulta in doua moduri# fie rin a recierea ra ortului in sine dintre imaginatie si intelect, doua dintre elementele facultatii de cunoastere, ca! in care ea e o judecata estetica de refle2iune, fie rin a recierea ra ortului dintre un o)iect dat ca re re!entare in su)iect si sentimentul de lacere sau de ne lacere al acestuia, ca! in care ea este judecata estetica a simtului sau judecata de gust. Imaginatia este o facultate de constructie a sc+emelor o)iectelor, iar o astfel de sc+ema este a ro2imati' ceea ce si+ologii de a!i numesc $sc+ema erce ti'a% a unui o)iect .care ermite erce tia oricarui o)iect indi'idual dintr*o clasa, sa s unem sc+ema erce ti'a a o)iectului $usa%, care ii ermite su)iectului cunoscator sa ercea a orice usa/. Intelectul este facultatea rinci iilor cunoasterii si el adauga la sc+ema imaginatiei anumite categorii .care sunt formele sale a priori/, in felul acesta re!ultand cunostintele, entru un su)iect, si fenomenele entru su)iectul ca atare, su)iectul generic al cunoasterii .$su)iecti'itatea transcendentala%/. 8neori, ceea ce ofera imaginatia su) forma de sc+ema a o)iectului se oate acorda cu ceea ce intelectul adauga acesteia, fara sa e2iste, asadar, 'reo incom ati)ilitate intre elementele aduse in s atiul comun de cele doua0 intr*o asemenea situatie, aceste doua facultati de cunoastere sunt in armonie, iar aceasta este resimtita su)iecti' ca lacere. Conce tul rinci al in lanul e care il desc+ide rima functie a facultatii de judecare - ela)orarea unor conce te em irice, care sa ordone!e e2 erienta in asa fel incat sa e2iste legaturi intre legile articulare ale sale - este cel de finalitate0 judecatile de finalitate .teleologice/ sunt necesare entru ca ceea ce numim $natura% sa oata a area ca un $sistem%, ca un ansam)lu de elemente legate intre ele, nu ca un ansam)lu de!ordonat de fenomene. In cel de*al doilea lan, osi)il rin a doua functie a facultatii de judecare - unerea in forma judecatii a a recierii unui o)iect rin ra ortarea sa la sentimentul de lacere -, conce tul rinci al este frumosul0 judecatile osi)ile rin facultatea de judecare estetica creea!a temeiurile con'entiilor noastre artistice, formate in cea mai mare arte din judecati de gust. ,esigur, aceasta din urma functie a facultatii de judecare ne interesea!a in conte2tul de fata, entru ca ea are legatura cu ceea ce urmarim noi# tema referitoare la frumos si arta.

Judecatile de gust, cum 'om 'edea, sunt structurate asemenea celor referitoare la fenomene, judecati rin care se reali!ea!a cunoastere, si asemenea judecatilor ractice .morale/, referitoare la actiunea )una. 5ocmai de aceea utem s une ca asa cum redicatul ultim al oricarei judecati cogniti'e .cel care este resu us in orice termen al judecatii ce reia functia de redicat intr*o anume situatie de cunoastere/ este Ade'arul, iar al oricarei judecati ractice .morale/ este, in ultima instanta, &inele, redicatul oricarei judecati estetice este, tot in ultima instanta, Frumosul0 acesta este resu us in orice redicat articular al oricarei judecati de gust, iar Kant re!inta frumosul din mai multe ers ecti'e, datorita acestui fa t, numai in legatura cu momentele judecatii de gust. Kant mai distinge insa, ornind de la judecata estetica, asa cum aratam mai de'reme, doua s ecii ale acesteia# judecata estetica de refle2iune .al carei redicat este, in ultima instanta, finalitatea/ si judecata estetica a gustului, care are dre t redicat Frumosul. ,esigur, asa cum mentionam, acest din urma ti de judecata ne 'a interesa in re!entarea conce tiei lui Kant des re arta si frumos. $Atingerea oricarui sco este legata de un sentiment de lacere% , s une Kant. ,e aici tre)uie sa intelegem ca, desi facultatea de judecare are doua modalitati functionale .sau doua s ecii, considerate du a functiile e care le inde linesc/, ea este unitara. Fa tul de a gandi natura ca intreg, entru ca aceasta facultate lucrea!a du a conce tul finalitatii, resu unand, asadar, ca toate legile articulare ale e2 erientei, in larga lor di'ersitate, alcatuiesc un tot coerent, su)sumandu*se generalului, cores unde si ne'oilor ractice ale e2 erientei noastre, dar si altei ne'oi interioare, anume sentimentului de lacere. ,e fa t, tocmai e temeiul acestui sentiment sunt unificate toate modalitatile facultatii de judecare, finalitatea a'and un rol entru gust, iar acesta inter'enind in moti'area refacerii ordinii naturii du a regula finalitatii. 7ste necesara aceasta din urma o)ser'atie din mai multe moti'e. Intai, entru ca referirile lui Kant la finalitate si frumos sunt des artite in a treia sa Critica, desi autorul incearca inca de la ince utul lucrarii sa ri'easca unitar facultatea de judecare0 a oi, cei mai multi dintre inter retii filosofiei artei a lui Kant au lasat deo arte teoria lui asu ra finalitatii, considerand*o neim ortanta entru ro)lema frumosului si a artei0 intelegand categoria finalitatii .naturii/ in modalitate (antiana, tinand cont si de ideea des re unitatea facultatii de judecare, utem tinti catre o intelegere fireasca a filosofiei (antiene a artei. Facultatea de judecare, asa cum o intelege Kant in conte2tul Criticii facultatii de judecare, nu este o facultate a cunoasterii. 7a doar adauga unei re re!entari a unui o)iect ce'a su)iecti', anume lacerea sau ne lacerea. 8n o)iect oarecare este $final% atunci cand re re!entarii sale ii este adaugat sentimentul de lacere0 acesta din urma decide asu ra finalitatii, entru ca ii este acesteia temei .strict su)iecti'/. ,in aceasta ers ecti'a, nu este deloc greu sa intelegem ideea lui Kant du a care e2ista o $judecata estetica% a finalitatii, adica a finalitatii unui o)iect a carui re re!entare si*a asociat, e un temei numai su)iecti', sentimentul de lacere .sau de ne lacere/ al unui su)iect .fiinta rationala/. In ciuda acestei su)iecti'itati e2tinse de Kant asu ra finalitatii, asadar asu ra e2 erientei .ce a are, tocmai din aceasta ers ecti'a, ca sistem/ si $naturii% .ce nu este altce'a decat sistemul e2 erientei/, dar si asu ra felului in care re re!entarea unui o)iect acti'ea!a sentimentul de lacere sau de ne lacere al unui su)iect determinat, utem 'or)i des re o 'ala)ilitate uni'ersala a judecatii de gust. "ro)lema aceasta 'a fi tratata cu atentie atunci cand ne 'om ocu a de mai multe as ecte ale judecatii de gust. Acum tre)uie facuta doar o)ser'atia ca o judecata de gust oate ca ata un caracter de uni'ersalitate . e temeiuri strict su)iecti'e, nu o)iecti'e/ numai atunci cand forma o)iectului re re!entat .in sen!atia noastra/ este considerata dre t cau!a a lacerii sau ne lacerii. Forma o)iectului, asadar, care de'ine su ortul sentimentului de lacere sau de ne lacere, conditionea!a uni'ersalitatea judecatii de gust. 6)iectul astfel considerat ca ata calitatea de a fi frumos, iar facultatea care judeca o)iectul in acest fel este gustul. 3i numai intrucat $aceasta concordanta a o)iectului cu facultatile su)iectului este intam latoare, ea roduce re re!entarea unei finalitati a o)iectului relati'a la facultatile de cunoastere ale su)iectului.% 0 finalitate a o)iectului relati'a, asadar, la facultatile de cunoastere, s une Kant, entru ca o)iectul acesta, cores un!ator finalitatii, nu este ro riu*!is o)iectul unei judecati de cunoastere, el nu este dat rin constituirea sa de catre formele a priori ale sensi)ilitatii si intelectului. 7 ade'arat ca

acestea l*au constituit, dar nu i*au dat si statutul de sco , ci doar e acela de fenomen. Inter'ine insa, du a ce acesta este constituit, facultatea de judecare, in functiunea sa teleologica si estetica, entru a*i adauga conditia de sco si e aceea de $ lacut% sau $ne lacut% rin ra ortarea sa la sentimentul lacerii sau ne lacerii. Aceasta inter'entia nu mai are nici o justificare in afara su)iectului, a ne'oii lui de a ordona fenomenele si a sentimentului sau lacere sau de ne lacere acti'at in legatura cu fenomenele de'enite si o)iecte ale sale. In toate acestea este im licat conce tul de gust. 3u)iecti'itatea accentuata a judecatii de gust nu anulea!a osi)ilitatea sa de a fi considerata uni'ersala. ,ar, e de alta arte, nici nu 'a fi 'or)a des re o uni'ersalitate o)iecti'a, care nu se oate intemeia decat e facultatea de cunoastere si care nu are ne'oie de nici o justificare in afara alcatuirii su)iectului cunoasterii, un su)iect in genere, care oseda, in 'irtutea acestei alcatuiri, forme a priori ce intemeia!a, de fa t, nu numai uni'ersalitatea cunostintelor, ci si necesitatea lor si, de asemenea, asigura s orul cunoasterii. 3i se intam la astfel, in ca!ul uni'ersalitatii o)iecti'e, entru ca natura, ca realitate, are dre t legi ro rii tocmai legile facultatii de cunoastere .mai )ine*!is, ale intelectului ca facultate de cunoastere/0 natura nu este altfel decat otri'it formelor a priori determinati'e ale facultatii de cunoastere. ,ar daca ea ar ramane numai ca $lume fenomenala%, o)iecti'a in mod necesar entru ca este constituita du a $regulile% unui su)iect uni'ersal .$su)iecti'itatea transcendentala%, du a Kant/, atunci ea ar a'ea multe lacune. Finalitatea, ca rinci iu al facultatii de judecare, um le aceste lacune, legand legile articulare ale e2 erientei si re!entand natura ca si cum ea ar fi un sistem teleologic, ca si cum lumea fenomenala ar re re!enta o ordine de finalitate. 3e adauga, de asemenea, din artea su)iectului, a recierea o)iectelor in functie de sentimentul de lacere sau de ne lacere. Facultatea de judecare estetica re re!inta tocmai ca acitatea su)iectului de a lega re re!entarea unui o)iect cu sentimentul de lacere sau de ne lacere. In 'irtutea acestei legaturi, forma o)iectului este a reciata ca si cum ar cores unde unei finalitati, ca si cum o)iectul dat in re re!entare si*ar a'ea forma tocmai in sensul de a roduce sentimentul de lacere, ca si cum el ar fi in insasi realitatea sa conditionat de acest sentiment. ,aca a'em erce tia unui o)iect aflat in fata noastra - sa !icem, o masa -, atunci oate inter'eni sentimentul lacerii0 de altfel, acesta c+iar inter'ine - e 'or)a de o e2 erienta la indemana oricui -l, $a reciind% o)iectul rin ra ortare la el0 a recierea ia forma judecatii estetice de gust. ,ar este 'or)a, asa cum am aratat mai de'reme, numai des re o apreciere si numai des re o $coincidenta% a celor doua, forma o)iectului si sentimentul de lacere sau de ne lacere, rin facultatea de judecare estetica. "e de alta arte, insasi facultatea de judecare estetica are a fi afectata de o finalitate rin ra ortare la forma o)iectului, si aceasta, sustine Kant, in 'irtutea li)ertatii su)iectului, asadar e un temei moral, ractic. 7ste ca si cum lacerea noastra sur'ine tocmai entru a face o)iect din acel o)iect si nu din altul. ,eseori in creatia artistica simtim ca asa ce'a se intam la0 roiectele unui artist sunt indre tate catre anumite $o)iecte%, antici ate, cum'a, rin lacerea e care ar utea*o resimti artistul insusi, a oi cei care ii contem la arta. 6)iectul este creat, am utea s une, du a un anumit gust, fara ca rin aceasta sa do)andim un temei a)solut entru o lacere uni'ersala. "utem acce ta, date fiind ideile anterioare, o du)la ra ortare a facultatii de judecare la forma o)iectului din re re!entarea noastra . erce tia, re re!entarea ro riu*!isa a unui o)iect/# a/ rin sentimentul de lacere si de ne lacere, o)iectul arand a a'ea dre t sco insasi lacerea sau ne lacerea su)iectului0 )/ rintr*un $sentiment s iritual%, facultatea su)iecti'a care reia o)iectul deja constituit arand a fi tocmai un sco entru o)iectul reluat de ea. Cea dintai resu une inter'entia facultatii de cunoastere, asadar ea are legatura cu conce tul naturii0 nu direct insa, ci numai entru ca o)iectul deja constituit $afectea!a% sentimentul lacerii0 mai mult, ea nu neaga, ci resu une natura .si nu doar ca sistem al e2 erientei, modelata astfel datorita finalitatii, ci ca $realitate% ale carei legi sunt insesi legile generale ale intelectului ca facultate de cunoastere/. "rin aceasta ra ortare de'in osi)ile judecatile estetice ca judecati de gust0 o)iectul care lace in acest fel este $a reciat% dre t frumos. Cea de*a doua ra ortare a facultatii de judecare la forma unui o)iect, aceea du a care facultatea insasi a are ca un fel de sco al o)iectului dat, face osi)il un alt ti de judecata estetica# cea des re sublim0 ea, sustine Kant, are de*a

face cu conce tul li)ertatii, asadar ea are 'ala)ilitate ornind de la ordinea ractica, de la su)iectul moral, adica autonom, li)er. to Judecata estetica si judecata de gust In discutia anterioara des re functiile facultatii de judecare am introdus doua notiuni care tre)uie acum clarificate# judecata estetica si judecata de gust. Intr*o rima instanta, judecata de gust este o s ecie a judecatii estetice. ,e asemenea, am inteles din discutia finala des re facultatea de judecare estetica, din su)ca itolul anterior, ca judecata de gust este du)lata, atunci cand facultatea de care 'or)im este luata ca a'and sensul unei finalitati rin ra ortare la forma o)iectelor din re re!entarile noastre, de o judecata estetica ra ortata la su)lim .nu la frumos, ca cea dintai/. 3c+ematic, aceste relatii arata astfel# * judecata estetica - judecata estetica asupra finalitatii obiectului, intrucat acesta, o)iectul, este $moti'ul% unui acord sau de!acord intre facultatile sufletesti0 o)iectul se afla in aceasta o!itie entru ca el cores unde conce tului finalitatii naturii .natura a are ca un tot, ca si cum legile articulare ale e2 erientei ar fi dominate de finalitate, ca si cum ele si*ar a'ea ratiunea tocmai in unitatea naturii asa cum aceasta este entru su)iect, rin ra ortarea o)iectului la facultatile su)iectului0 e 'or)a doar de o relatie a su)iectului cu el insusi, rin mijlocirea o)iectului0 facultatea de judecare este refle2i'a, entru ca ea ela)orea!a un conce t, finalitatea, entru refle2ia sa asu ra naturii, care ii a are astfel ordonata du a finalitate/0 * judecata estetica de gust asupra frumosului, cores un!atoare conce tului finalitatii formei unui o)iect dat in re re!entare .in sensul ca forma lui si*ar a'ea ratiunea in insasi lacerea sau ne lacerea e care o roduce su)iectului/0 o)iectul este socotit frumos0 judecata nu este insa asu ra lacerii articulare e care su)iectul o resimte, ci asu ra 'ala)ilitatii uni'ersale a acestei laceri, ceea ce resu une un fel de su)strat su)iecti', totusi uni'ersal in sensul ca este re!ent in orice fiinta rationala, entru ca uni'ersalitatea asociata lacerii sa ai)a ea insasi un temei .totusi, strict su)iecti'/# acest su)strat este simtul comun .sensus communis/0 * judecata estetica de gust asupra sublimului, cores un!atoare sentimentului unei adec'ari a facultatilor su)iectului la o)iect, datorita li)ertatii .'ointei autonome/ celui dintai. Aceasta judecata are de*a face si cu facultatea de cunoastere a unui o)iect, dar nu in masura in care are de*a face cu aceasta judecata de gust asu ra frumosului0 relatia rinci ala este, in acest ca!, cu facultatea de a dori, cu 'ointa autonoma .li)era/, care oate rimi rin facultatea de judecare un sens e care ea, in ea insasi, nu*l ingaduie# osi)ilitatea de $a simti idei%, adica, intr*un fel, de a ajunge la sentimente morale ornind de la natura, de la anumite o)iecte ale acesteia e care le a'em in sen!atie. ,ar, de fa t, judecata estetica de gust asu ra su)limului indica o im osi)ilitate a naturii rin ra ortare la s iritul uman# $3u)limul oate fi descris astfel# un o)iect .al naturii/ a carui reprezentare determina spiritul sa gandeasca imposibilitatea naturii de a constitui o intruchipare a ideilor.% ,e fa t, am intelege foarte usor ro)lematica su)limului, gandindu*l e acesta in analogie cu frumosul, mi!and nu e relatia dintre imaginatie si intelect .aceasta din urma, ca facultate a rinci iilor cunoasterii/, ca in ca!ul frumosului, ci e relatia dintre imaginatie si ratiune .aceasta din urma, ca facultate a Ideilor/. Interesul nostru se indrea ta, se*ntelege, catre judecata estetica de gust, cu cele doua 'ariante ale sale, indeose)i catre cea dintai, cores un!atoare frumosului0 nu este nesocotita nici rima s ecie a judecatii estetice, entru ca tocmai ea da regula su) care ot fi intelese celelalte doua. Judecata estetica este diferita de judecata de cunoastere rin fa tul ca ea are dre t factor determinant sentimentul de lacere .sau de ne lacere/, nu facultatea de cunoastere intrucat o)iectul dat in re re!entare cores unde in c+iar $realitatea% sa unei forme a priori a acesteia. "entru judecata estetica, o)iectul este doar un rete2t0 su)iectul este totul entru ea, iar in ra ortarea e care ea o retinde, $su)iectul se simte e el insusi% . Considerarea judecatii de gust ca o s ecie a judecatii estetice

re re!inta, in sistematica ro usa de Kant in a treia Critica, un as ect al $ rimului moment al judecatii de gust%, acela configurat du a calitate. 5otodata, filosoful german socoteste ca judecata de gust este de!interesata, iar entru a do'edi aceasta, el com ara trei categorii# agrea)ilul, frumosul si )unul .ceea ce este )un/, ornind de la interes . ,e fa t, in acest fel este regatita definitia frumosului din ers ecti'a determinarii judecatii de gust rin calitate. Kant rocedea!a in legatura cu judecata estetica de multe ori asa cum a rocedat, in Critica ratiunii pure, cu judecata teoretica .de cunoastere/. ,e aceea el se intrea)a des re justificarea retentiei de uni'ersalitate a judecatii estetice, adica des re osi)ilitatea $deductiei judecatilor estetice ure%. A deduce o judecata .de orice fel/ inseamna a garanta ca retentia sa la necesitate sau uni'ersalitate este legitima, adica a arata ca e2ista un rinci iu a priori care ii ser'este ei ca temei. 8n asemenea rinci iu a fost deja indicat# finalitatea. ,ar fiind 'or)a des re un rinci iu al unei facultati refle2i'e .care nu determina o)iecti'itatea fenomenelor, nea'and de*a face cu facultatea de cunoastere/, finalitatea indica osi)ilitatea deductiei unui anumit ti de judecata estetica, entru ca numai acesta se oate intemeia in rinci iul su)iecti' e care ea in re re!inta# este 'or)a de judecata estetica pura, aceea care nu are nimic din e2 erienta, )a!andu*se numai e a rioritatea finalitatii si e acordul sau de!acordul diferitelor facultati ale sufletului. Am)ele s ecii ale judecatii estetice care au legatura cu arta ot fi ure0 insa Kant considera ca in ca!ul judecatii estetice asu ra su)limului, deductia este identica descrierii lor, entru ca in descriere se face a el la o finalitate a priori intemeiata cu toata o)iecti'itatea in ratiune# finalitatea morala. "rin urmare, dintre cele doua s ecii ale judecatii estetice care ne interesea!a e noi, data fiind legatura lor cu arta, doar judecata estetica de gust asu ra frumosului tre)uie justificata in retentia sa de uni'ersalitate. "oate tocmai entru aceste moti'e, Kant 'a numi $judecata% de gust numai judecata estetica de gust asu ra frumosului. Acesteia i se adresea!a si $deductia%, adica demersul rin care este justificata retentia la uni'ersalitate si necesitate a judecatii de gust. In conte2tul acestui demers, recunoastem multe idei care au g+idat teoriile artei si c+iar educatia estetica de la Kant ana la noi. 8na dintre o)ser'atiile filosofului se refera la culti'area gustului, in a)senta unor rinci ii o)iecti'e care sa il intemeie!e in mod o)iecti', in asa fel incat judecatile noastre de gust sa fie asemenea judecatilor de cunoastere, cu o 'ala)ilitate necesara si uni'ersala. $,ar, dintre toate facultatile si talentele, tocmai gustul este acela care, intrucat judecata sa nu oate fi determinata rin conce te si rescri tii, are cea mai mare ne'oie de e2em le de o ere care s*au )ucurat de cel mai indelungat succes in istoria culturii, entru a nu recadea in grosolania si )ar)aria rimelor incercari.% In judecata de gust nu este afirmata decat uni'ersalitatea unei laceri asociata re re!entarii unui o)iect. ,ar aceasta retentie afirmata tine de doua conditii, una ar utea fi considerata intersu)iecti'a, cealalta ro riu*!is su)iecti'a# a/ indre tatirea ideii ca toti oamenii detin, su) anumite conditii, o facultatea de judecare .ca a mea/0 )/ cand am a reciat dre t frumos un o)iect, eu m*am folosit $corect% de conditiile su)iecti'e ro rii facultatii de judecare. Aceste ganduri alcatuiesc insusi nucleul deductiei judecatilor de gust. Ajunsi in acest unct, tre)uie sa lamurim si o alta ro)lema# aceea a ers ecti'elor din care Kant cercetea!a si caracteri!ea!a judecata de gust, in 'ederea definirii frumosului. Aceste ers ecti'e cores und celor atru criterii du a care el ordonea!a, in Critica ratiunii pure, intai ti urile de judecati, a oi cele douas re!ece categii ale intelectului0 criteriile sunt urmatoarele, in ordinea din a treia Critica# calitate, cantitate, relatie si modalitate. Aceste atru ers ecti'e au semnificatie in acelasi tim entru judecata de gust si entru frumos. 7le sta)ilesc insusiri ale judecatii de gust si $definitii% ale frumosului. "re!entandu*le e acestea, intregul nostru demers din acest ca itol isi reali!ea!a sco ul. to Judecata de gust si frumosul 5re)uie s us de la )un ince ut ca judecata de gust este conce uta in analogie cu judecata teoretica .de

cunoastere/ si ca ers ecti'ele din care este considerata ea cores und ers ecti'elor din care sunt tratate judecatile teoretice .cantitate, calitate, relatie, modalitate/. "rimul $moment% al judecatii de gust este du a calitate , afirma Kant. ,in ers ecti'a calitatii, judecata de gust este o judecata estetica, entru ca rin ea rinde e2 resie a recierea modului in care su)iectul $se simte e el insusi%. 7ste estetica, asadar, entru ca $re re!entarea% .mai )ine*!is, o)iectul dat in re re!entare/ este ra ortata la ce'a tot su)iecti'# sentimentul de lacere .sau ne lacere/. 8nele moti'e ale acestei su)ordonari au fost enuntate si mai de'reme. ,e asemenea, judecata de gust este de!interesata din ers ecti'a calitatii sale. Ceea ce inseamna ca ea nu asocia!a re re!entarii unui o)iect o anumita satisfactie. 9ustul, contrar modurilor comune de intelegere, este ru t de interes, desi el resu une lacere sau ne lacere, iar acestea au fost de regula asociate cu interesul sau, mai generel, cu moti'atiile noastre rofunde care ne conduc in 'iata catre anumite actiuni. ,aca ra ortam la interes felul in care sentimentul lacerii sau ne lacerii este acti'at, atunci o)tinem urmatoarea sc+ita# a/ agreabilul este ceea ce ne desfata, e2 rimand un interes al simtului0 el este 'ala)il si entru animal0 )/ frumosul este ceea ce lace, dar e 'or)a de o lacere li)era, de!interesata0 el este 'ala)il numai entru om0 c/ ceea ce este bun re re!inta ceea ce este a reciat, a ro)at otri'it interesului ratiunii0 'ala)ilitatea sa se intinde asu ra tuturor fiintelor rationale. ,in cele re!entate se intelege ca frumosul este o)iectul unei satisfactii fara interes. "ers ecti'a din care a fost luata judecata de gust, ers ecti'a care a fi2at si rimul moment semnificati' al acesteia, este aceea a calitatii. Asadar, din perspectiva calitatii, frumosul este obiectul unei satisfactii fara interes. ,in ers ecti'a cantitatii , care sta)ileste momentul al doilea al judecatii de gust in sistematica lui Kant, frumosul este ra ortat la uni'ersalitate. :a ortarea este o erata insa tot com arati', luandu*se in calcul si ra ortarea la uni'ersalitate a agrea)ilului si a celui ce este )un .de fa t, a judecatilor e care acestea le ermit, datorita unei ra ortari a o)iectului la sentimentul de lacere sau ne lacere/. Agrea)ilul este articular, )unul este uni'ersal .in mod o)iecti'/0 frumosul este uni'ersal, dar in mod su)iecti'. Judecata de gust asu ra frumosului este uni'ersala, adica 'ala)ila entru toti, dar e un temei su)iecti'. Cel care sustine ca ce'a este frumos se )a!ea!a e fa tul ca entru oricine acel o)iect este frumos. .In ca!ul agrea)ilului, judecatile au doar 'ala)ilitate entru su)iectul care a recia!a, fara sa e2iste in 'reun fel retentia la o satisfactie identica entru alt su)iect in legatura cu acelasi o)iect0 de aceea judecata asu ra agrea)iluloui, desi este estetica, nu este ura, ci em irica./ 'ala)ilitatea uni'ersala a judecatii de gust nu este, asadar, o)iecti'a, entru ca nu se )a!ea!a e rinci iile cunoasterii. Frumosul, rin urmare, este $ceea ce lace in mod uni'ersal fara conce te.% A)senta conce tului indica doar su)iecti'itatea judecatii, fa tul ca frumosul nu este element de cunoastere, legat de categoriile intelectului in felul in care este legat fenomenul cores un!ator unei cunostinte. Frumosul nu e2 rima ce'a in sine, ci doar a recierea su)iectului in legatura cu ra ortarea unui o)iect .unei re re!entari/ la sentimentul de lacere sau ne lacere/, a reciere care, e )a!e strict su)iecti'e, este uni'ersala, adica resu us 'ala)ila entru orice su)iect aflat in aceleasi conditii .acelasi o)iect afectand sentimentul de lacere/. ,e fa t, uni'ersalitatea judecatilor de gust asu ra frumosului isi are temeiul si in fa tul ca acestea sunt osi)ile rin a recierea formei o)iectului. Aceasta c+estiune 'a de'eni mai clara atunci cand 'a fi re!entata judecata de gust din ers ecti'a relatiei elementelor sale cu finalitatea. A treia ers ecti'a in descrierea judecatii de gust este cea a relatiei 0 e 'or)a de relatia sco urilor din cadrul judecatii de gust. In conte2tul re!entarii lui Kant, a are o notiune de ma2ima im ortanta si entru temele desc+ise de noi in acest curs, dar si entru discutiile filosofice ost(antiene in legatura cu finalitatea, determinismul rin finalitate, finalismul cau!a finala, sco ul etc.# este 'or)a de notiune de finalitate fara scop. In sine, e2 resia este arado2ala, entru ca finalitatea este sco ul insusi. 5otusi, uneori, rin forma lor, unele o)iecte sunt ca si cum ar a'ea o finalitate . oate sim la finalitate legata de

tre!irea lacerii noastre/, fara sa o)ser'am si un sco anume in legatura cu o)iectul, entru ca in acest ca! ar tre)ui sa admitem si o $ratiune% care da acel sco , care conce e acel sco , care ii daruieste su ortul, fara un su ort sco ul nea'and fiinta, nefiind ce'a. 3co ul, asadar, retinde un su)iect care sa ii dea fiinta, in 'reme ce finalitatea oate fi luata numai rin ra ortare la su)iectul destinatar al o)iectului, acela care il simte ca lacut sau ne lacut datorita formei sale. 3u)iectul sco ului il face osi)il e acesta ca atare0 su)iectul finalitatii resimte forma unui o)iect ca si cum ea ar a'ea dre t sco lacerea sau ne lacerea ro rie. ,in cele s use utem intelege ca frumosul nu se s rijina e o erfectiune o)iecti'a a o)iectului, totodata formala .unei astfel de erfectiuni o)iecti'e i*ar utea cores unde doar celui ce este )un/0 frumosul cores unde doar unei finalitati formale su)iecti'e0 el este, astfel, $forma finalitatii unui o)iect, intrucat o erce em fara reprezentarea unui scop.% ,aca frumosul ar fi moti'at de un sco , atunci# a/ fie ar tre)ui sa conce em o "ersoana care isi ro une ca sco determinarea frumosului entru un su)iect uman, ceea ce ar fi osi)il numai rin facultatea de cunoastere, care, totusi, nu are rintre formele sale a priori una entru o asemenea intre)uintare0 )/ fie ar tre)ui sa luam frumosul in sensul in care luam )inele, anume ca un sco al ratiunii noastre, 'ala)il in mod o)iecti' entru orice fiinta rationala, numai ca ratiunea nu are rintre Ideile sale una care sa se incarce cu o asemenea functie. 7ste osi)il insa un $ideal de frumusete%, iar Kant il re!inta ca fiind un fel de rototi al gustului in legatura cu anumite o)iecte e2em lare, e care toti .oameni, o oare/ le*au a reciat ca fiind frumoase. Idealul insa e2 rima la Kant o re re!entare a o)iectului unei Idei .forma a priori a ratiunii/, un o)iect articular, de fa t im osi)il. Atunci cand el este resu us, iar ratiunea il ia ca si cum el ar fi dat entru o Idee .de fa t, entru Ideea teologica, referitoare la e2istenta lui ,umne!eu/, se roduce $a arenta dialectica%, ceea ce cores unde unei erori si unui e2ces# eroare, fiindca Ideea nu oate fi niciodata constituti'a cunoasterii, ceea ce inseamna ca nu e2ista nici un o)iect adec'at ei0 e2ces, entru ca Ideile ratiunii tre)uie sa functione!e numai $regulati'% .in sens de indicare a osi)ilului cunoasterii, fara sa e2iste retentia intruc+i arii o)iectului dat in aceasta osi)ilitate# ,umne!eu, lumea ca totalitate, sufletul nemuritor/. Idealul de frumusete tine, rin urmare, de e2 erienta, de uni'ersalitatea su)iecti'a atasata continuu unor judecati roduse de facultatea de judecare, de osi)ilitatea oamenilor de a comunica sen!atia de lacere resimtita in ri'inta anumitor o)iecte. A atra ers ecti'a asu ra judecatii de gust este cea a modalitatii . "ot fi socotite a odictice .necesar ade'arate/ judecatile de gust .macar cate'a dintre ele, daca nu toate/, asemenea judecatilor teoretice; Intr*un fel, judecata de gust este uni'ersala, asa cum aratam mai de'reme0 dar este 'or)a de o uni'ersalitate su)iecti'a, care are un anume su ort in sufletul omului, dar care nu de aseste granitele su)iecti'itatii, fiindca ea, judecata de gust, tine numai de ra ortarea, una la alta, a facultatilor sufletului nostru. 5emeiul su)iecti', care este asemenea unui rinci iu ingaduit de o facultate a sufletului, in 'irtutea caruia utem 'or)i de o uni'ersalitate a judecatii de gust .dar o uni'ersalitate determinata rin sentiment, nu rin conce te/ este simtul comun .sensus communis/. ,in ers ecti'a simtului comun, el insusi resu us din ung+iul considerarii judecatii de gust ca fiind necesara in mod su)iecti', frumosul este o)iectul unei satisfactii necesare, ceea ce este recunoscut astfel, dar nu e )a!a conce telor, ci e )a!a simtului comun, socotit de Kant ca fiind foarte im ortant entru cunoasterea insasi, deoarece el conditionea!a comunicarea uni'ersala a cunostintelor# $simtul comun este o conditie necesara a comunica)ilitatii uni'ersale a cunostintelor noastre, care tre)uie resu usa in ca!ul oricarei logici si al oricarui rinci iu de cunoastere care nu este sce tic.% 3e intelege din cu'intele lui Kant ca simtul comun are o intre)uitare mai larga decat aceea de a justifica uni'ersalitatea .su)iecti'a a/ judecatilor de gust, el fiind im licat - dar numai in sensul unei o eratii cogniti'e secunde, aceea a comunicarii cunostintelor - in insasi functionarea facultatilor de cunoastere. ,in ers ecti'a lui, mai )ine*!is, e temeiul lui, frumosul oate a area dre t $o)iectul unei satisfactii necesare%, acce tat insa astfel fara inter'entia 'reunui conce t. ,efinit fiind si din ers ecti'a celui de* al atrulea moment al judecatii de gust .modalitatea/, frumosul isi ca ata im linirea in filosofia lui

Kant. "entru o reluare a reflectiei asu ra lui, in sensul de a*i intelege modelarea (antiana, una dintre cele mai semnificati'e entru teoria artei ca si entru e2 erienta artistica moderna si ostmoderna, 'om re!enta, alaturi, cele atru definitii ale sale, c+iar in termenii lui Imm. Kant. 1. ."ers ecti'a calitatii asu ra judecatii de gust/ $Gustul este facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentari printr-o placere sau neplacere, fara nici un interes. Obiectul unei astfel de satisfactii se numeste frumos.% . . 1<3/ =. ."ers ecti'a cantitatii asu ra judecatii de gust/ $Frumos este ceea ce place in mod universal fara concept.% . . 11=/ 3. ."ers ecti'a relatiei asu ra judecatii de gust/ $Frumusetea este forma finalitatii unui obiect, intrucat o percepem fara reprezentarea unui scop.% . . 1=9/ 4. ."ers ecti'a modalitatii asu ra judecatii de gust/ $Numim frumos ceea ce este cunoscut fara concept ca obiect al unei satisfactii necesare.% . . 133/ Frumosul astfel inteles, intemeiat e gust, adica tocmai e o facultate de judecare ca un fel de simt comun, nea'and in sine 'reo legatura cu interesul, oate de'eni o)iectul uni interes em iric si al unui interes intelectual. 7 'or)a, in am)ele ca!uri, de un interes indirect0 cel dintai este determinat de socia)ilitate, de ne'oia omului de a*si comunica e cai otri'ite sentimentele sale, iar cel de*al doilea este determinat de dis o!itia omului catre $con'ingerile morale )une%. to Arta si geniu Cred ca e firesc sa concentram re!entarea gandurilor lui Kant des re arta catre definitiile artei e care acesta le construieste in Critica facultatii de judecare. ,efinitiile in cau!a sunt regatite de o anumita $judecata de 'aloare% asu ra diferentei dintre arta si natura, a oi dintre arta si alta acti'itate umana de care ea a fost legata regulat sau intam lator. Natura nu roduce arta, entru ca aceasta resu une reflectia rationala ca un fel de cau!a a sa, iar naturii ii li seste aceasta ca acitate# $,e fa t, ar tre)ui sa numim arta doar roducerea a ce'a rin intermediul li)ertatii, adica rintr*o 'ointa li)era care*si intemeia!a actiunile sale e ratiune.% In a)senta unei intentii in legatura cu fa tuirea unui anumit o)iect, nu a'em arta, desi unele $efecte% ale actiunilor naturale ot fi inter retate ca arta, insa numai datorita analogiei lor cu arta. Arta nu este insa nici stiinta, entru ca ea re re!inta o $ ractica%, nu acti'itate teoretica. $7ste arta doar ceea ce, desi erfect cunoscut, nu oate fi e2ecutat imediat.% Nici identica mestesugului nu este arta, entru ca ea este $li)era%, in 'reme ce mestesugul este inconjurat de anumite constrangeri, anume de acelea care caracteri!ea!a munca, truda, el fiind racticat datorita a'antajelor de alt ordin decat lacerea indeletnicii in sine. ,ar arta are si ea ne'oie de anumite mijloace, c+iar conditionari, asa incat nu utem sustine a)soluta sa gratuitate, a)soluta sa li)ertate datorita a)sentei constrangerilor de orice fel .aceste mijloace fiind constrangatoare/. ,e asemenea, Kant distinge intre# a/ arta mecanica, rin care artistul, e2ecutand o anumita actiune, urmareste sa roduca un o)iect du a o cunostinta .este o arta $a in'atarii%, nu a geniului/0 )/ arta estetica, rin care artistul urmareste sa roduca un o)iect in'estit cu uterea de a tre!i sentimentul de lacere .este arta ro riu*!isa a geniului/. Arta estetica oate fi, la randul ei, de doua feluri# 1/ arta agreabila, al carei sco este tre!irea lacerii rin sen!atii . lacerea tre)uie sa insoteasca sen!atiile in legatura cu anumite o)iecte/, altfel s us, desfatarea0 =/ arta frumoasa, al carei sco este asocierea lacerii cu re re!entarile ce au statut de $moduri de cunoastere%. Kant su)ordonea!a artei agrea)ile multe acti'itati sociale, de la felul in care este aranjata o masa festi'a ana la acti'itatile ce au dre t sco di'ertismentul. 5oate acestea se g+idea!a du a $im resia simturilor%, nu du a anumite $reguli% ale facultatii de judecare refle2i'e. ,u a facultatea de judecata se g+idea!a arta frumoasa. 6)iectul acesteia este arado2al, dintr*un anumit ung+i. "e de o arte, el se intemeia!a e jocul li)er al facultatilor de cunoastere, iar e de alta

arte, el are a cores unde unei finalitati. 6)iectul este frumos daca se adresea!a sim lei a recieri, daca elimina astfel orice im resie li)era a simturilor si nu face necesara inter'entia nici unui conce t. In lus, $finalitatea rodusului artei frumoase nu tre)uie sa ara intentionata, desi ea este intentionata0 cu alte cu'inte, arta frumoasa tre)uie sa treaca dre t natura, desi suntem constienti ca este arta.% "entru arta frumoasa, forma constituie esentialul, entru ca ea trece dre t $finala% entru actul a recierii rin ra ortare la sentimentul de lacere sau de ne lacere. ,e fa t, sustine Kant, lacerea resu une cultura si lucrea!a in sensul sensi)ili!arii s iritului nostru entru idei. In ca! contrar, racticand amu!amentul, accentuam $nemultumirea de sine a sufletului%. 3ensi)ili!area s iritului entru idei este esentiala entru arta frumoasa si ea sta)ileste criteriul du a care oate fi construita o ierar+ie a artelor frumoase. "oe!ia este socotita de Kant dre t arta artelor frumoase0 este cunoscuta retuirea e care el o acorda acestei arte si elogiul ei concentrat in cu'intele# $in oe!ie totul este cinstit si sincer%. Ii urmea!a oe!iei, intr*o ierar+ie in care contea!a $emotionarea sufletului%, mu!ica. Nu tre)uie trecut este clasificarea artelor, atunci cand este re!entata filosofia (antiana a artei. Criteriul clasificarii il constituie analogia artei cu formele e2 resiei0 si fiindca trei sunt mijloacele e2 resiei, otri'it lui Kant, anume cu'intele, gestica si tonul, trei 'or fi si ti urile de arta# a) arta cuvantului# 1/ elocinta0 =/ poezia0 b) arta plastica .e2 rima ideile rin intuitii sensi)ile/# 1/ arta plastica propriu-zisa# a/ sculptura0 )/ arhitectura0 =/ pictura# a/ pictura propriu-zisa0 )/ arta gradinilor0 c/ decorarea camerelor .cu ta ete etc./0 d/ arta vestimantatiei de gust0 c) arta jocului frumos al senzatiilor# 1/ muzica0 =/ arta culorii. In finalul acestei re!entari se cu'ine sa refacem, in cate'a fra!e, conce tia lui Kant des re geniu. Aceast conce tie, de influenta romantica, se afla la )a!a teoriilor ost(antiene des re artist .si nu numai>/. Iar in sistematica estetica a lui Kant, geniul a are ca fiind creatorul rin e2celenta al artelor frumoase. $Geniul este talentul .darul naturii/ care rescrie reguli artei. Intrucat talentul insusi, ca facultate roducti'a innascuta a artistului, a artine naturii, am utea s une ca geniul este dis o!itia innascuta a sufletului .ingenium/ prin care natura rescrie reguli artei.% :egulile artei nu tin de conce t, asa incat nu e2ista in arta frumoasa reguli a caror res ectare conduce catre $o era%. Fiind 'or)a des re o analogie a frumosului artistic cu frumosul natural, natura rescrie reguli artei. Cum; "rin natura umana din su)iectul actului artistic, din geniu. Acordul facultatilor din sufletul artistului decide asu ra modului in care $natura% reglea!a domeniul artei frumoase. 3e intelege ca orice creator 'erita)il de arta frumoasa este geniu0 e de alta arte, arta frumoasa nu oate iesi decat rin actul geniului. Actul creator al geniului nu res ecta o regula redeterminata, si numai astfel rodusul sau este original0 e de alta arte, geniul nici nu cunoaste $regula% creatiei sale. "rodusul original al geniului tre)uie sa fie nu doar original, ci, totodata, tre)uie sa a ara ca un model, ca fiind e2em lar entru osi)ile alte acte creatoare. ,e asemenea, $ rin geniu natura nu rescrie reguli stiintei, ci artei, si doar in masura in care aceasta este arta frumoasa.% In ri'inta facultatilor sufletesti ale geniului si a modului in care ele se intre atrund, Kant sustine ca o anumita ro ortie a imaginatiei si intelectului este a ta sa conduca s re e2 rimarea ideilor estetice intr*un rodus original si e2em lar. "ro ortia aceasta nu tine de stiinta, nu este cunoscuta de geniu0 natura o transmite, rin geniu, oamenilor, entru ca e )a!a ei sa fie im)ogatita arta frumoasa. to

Iata o formulare a im erati'ului categoric# $Actionea!a astfel ca sa folosesti umanitatea atat in ersoana ta, cat si in ersoana oricui altuia totdeauna in acelasi tim sco , iar niciodata numai ca mijloc.% - Kant, Intemeierea metafizicii moravurilor, in 'ol. Critica ratiunii practice, &ucuresti, 7ditura 3tiintifica, 197=0 trad. Nicolae &agdasar0 . 47. Imm. Kant, Critica facultatii de judecare, &ucuresti, 7ditura 3tiintifica si 7nciclo edica, 19?10 trad. @asile ,em. Aamfirescu si Ale2andru 3urdu0 . 73*74. $Caci acea erce ere a formelor de catre imaginatie nu oate a'ea loc 'reodata fara ca facultatea de judecare refle2i'a, fie si neintentionat, sa nu o com are cel utin cu facultatea ei de a ra orta intuitii la conce te. ,aca in aceasta com aratie imaginatia .ca facultate a intuitiilor a priori/ se acorda de la sine, datorita unei re re!entari date, cu intelectul ca facultate a conce telor si rin aceasta se naste un sentiment de lacere, atunci o)iectul tre)uie considerat ca fiind final entru facultatea de judecare refle2i'a. 6 astfel de judecata este o judecata estetica asu ra finalitatii o)iectului ...% - I)idem, . ?B. I)idem, . ?=. $Insa acel as ect su)iecti' dintr*o re re!entare care nu poate deveni o parte a cunoasterii, este placerea sau neplacerea, care ii este asociata.% - I)idem, . ?4. I)idem, . ?C. $9ustul, ca facultate su)iecti'a de judecare, contine un rinci iu de su)sumare, dar nu al intuitiilor su) concepte, ci al facultatii intuitiilor sau intruc+i arilor .adica al imaginatiei/ su) facultatea conce telor .adica intelectul/, in masura in care rima, in libertatea ei, se acorda cu a doua in legitatea ei.% - I)idem, . 1?=. I)idem, . 1C=. 5otodata tre)uie s us ca, otri'it lui Kant, tre)uie sa admitem doua s ecii de su)lim# su)limul matematic si su)limul naturii. Cel dintai e2 rima doar fa tul ca, daca ajungem sa il gandim, atunci e2ista o facultate a sufletului $care de aseste orice unitate de masura a simturilor% . . 144/. Cel de*al doilea .su)limul naturii/ se afla de asemenea in sufletul nostru $intrucat utem de'eni constienti de su erioritatea noastra fata de natura din noi si, rin aceasta, fata de natura e2terioara noua .intrucat ne influentea!a/.% . . 1B?/. I)idem, . 9B. $Numim interes satisfactia e care o asociem cu re re!entarea e2istentei unui o)iect.% - I)idem, . 9C. 3i agrea)ilul si ceea ce este )un cores und interesului0 frumosul, insa, nu cores unde acestuia. Critica facultatii de judecare, . 17=. ,efinitia gustului e care ne )a!am aici este urmatoarea# gustul este facultatea de a reciere a frumosului. Insa ceea ce este necesar entru a considera ca un o)iect este frumos tre)uie desco erit rin anali!a judecatilor de gust. Am incercat sa determinam momentele facultatii de judecare in refle2ia ei du a modelul functiunilor judecatii logice .caci judecata de gust resu une intotdeauna si o relatie cu intelectul.% - I)idem, . 9B. ,u a calitate, judecatile ot fi# afirmati'e, negati'e, infinite. ,u a cantitate, judecatile ot fi# uni'ersale, articulare, singulare. Critica facultatii de judecare, . 11=. ,u a relatie, judecatile ot fi# categorice, i otetice, disjuncti'e. Critica facultatii de judecare, . 1=9. ,u a modalitate, judecatile ot fi# ro)lematice, asertorice, a odictice.

$"rin urmare, doar resu unerea ca e2ista un simt comun . rin care nu intelegem un simt e2tern, ci efectul jocului li)er al facultatilor noastre de cunoastere/ indre tateste emiterea de judecati de gust.% - Critica facultatii de judecare, . 131. I)idem, . 13=. I)idem, . 19?. I)idem. I)idem, . =<1*=<=. I)idem, . ===. Cf. I)idem, B1. $,es re clasificarea artelor frumoase% . . =1B*==</. I)idem, . =<=. I)idem, . =<3.