Realismul dickensian

Marile sperane, Charles Dickens

Termenul realism provine din latinescul realis (realitate), care prin filier francez ralisme (realism) a ptruns n literatura universal i n cea romn. n sens general, realismul numete capacitatea artei de a crea reprezentri ficionale pornind de la realitatea fenomenal; prin semnificaia sa specializat, conceptul desemneaz un ansamblu de trsturi caracteristice unei micri artistice din secolul al XIX- lea, un ansamblu de reguli de reprezentare. Curentul artistic cristalizat n Frana se opune romantismului care exalta fantezia, reactualiznd conceptul de mimesis al Antichitii greceti cu sensul de redare exact, complet, sincer a mediului social, a epocii n care trim1, de reprezentare obiectiv justificat de raiune. Balzac susinea c prozatorului i va reveni dificila sarcin de a ilustra societatea aa cum este ea, ntr-un mod ct mai obiectiv, ndeprtndu-se de tentaia idealizrii, chiar dac acest deziderat l fcea s devin nspimntat c se vede zugrvit pe sine. Reprezentani de seam ai realismului sunt: Honore de Balzac (realism balzacian), Gustave Flaubert, Stendhal, Guy de Maupassant, Charles Dickens (realism dickensian), Lev Tolstoi, Feodor Dostoievski. Pe lng acetia nu putem s nu amintim reprezentanii realismului din cultura romn: Liviu Rebreanu, Nicolae Filimon, Marin Preda, G. Clinescu. O remarc ce sintetizeaz trsturile realismului i aparine lui Stendhal care afirma c romanul este o oglind purtat de-a lungul oselei refectnd fie cerul, fie noroiul, de unde reiese un principiu cinematografic conform cruia romanul realist nregistreaz precum o camer de filmat; aa cum un film este fcut pe buci, din mai multe cadre, tot la fel un roman realist ncearc s surprind realitatea din diferite unghiuri (de cele mai multe ori ns aceste unghiuri sunt de factur sbiectiv).

Revista Le Realisme, 1856-1857, fondat de Jules Champfleury i Luis Duranty, considerai teoreticienii realismului.