LB 

LATINĂ =
LIMBA ROMANA
LEGI FONETICE
Popa Melania- elev
Materie- Lb. Latina
Profesor- Alexandru Nicolae
Cls a VII-A D
01 LEGI FONETICE 03 SINTAXA

02 MORFOLOGIE

CUPRINS
IN ACEASTA PREZENTARE O SA
AFLAM DESPRE LEGILE
FONETICE DIN LATINA!
Limba Latina
Tari care vorbeau limba Latina
01
Legi fonetice!
 Legi fonetice
1. L intervolalic s-a transformat in r: (rotacism)
Lat. FILUM> FIR
Lat. Solem> Soare
Lat. Gula> gura

2. Vocala â, specifica limbii romane, a aparut, mai ales, cand vocala a

accentuate din Latina populara este urmata den, n+ consoana sau
m+consoana:
Lat. Panis> paine
Lat. Blandus> bland
● 3. Vocala e urmata de
consoana n a dat i:
● Lat. Bene> bine Alte legi fonetice
● Lat. Dentem> dintre

4. Vocala E ACCENTUATA A
TRECUT IN DIFTONGUL IE:
Lat. Pectus> piept
Lat. Pellis> piele

5. Vocala o accentuate
urmata in silaba urmatoare
de a sau e a trecut in
diftongul oa
Lat. porta> poarta
 02
Morfologie!
Lb latina
 SUBSTANTIVUL

IN LIMBA LATINA, IN FUNCTIE DE

TERMINATIA SUBSTANTIVULUI LA CAZUL
GENITIV, SINGULAR SE DISTING 5 DECLINATII:
Functiile sintactice ale substantivelor
la diferite cazuri:
1. Nominativ 3. Genitiv
 
Subiect; Atribut genitival :
Nume predicativ;
Element predicativ suplimentar; Posesiv;
Apozitia subiectului si a numelui predicativ.
al calitatii;

Partitiv;
2. Vocativ
• Cazul interpretarii(fara functie sintactica). Obiectiv;

Subiectiv;

Explicativ.

Complement.
Functiile sintactice ale substantivelor
la diferite cazuri:
Dativ
Complement in dativ:
de atribuire;
al interesului si al dezavantajelor;
Final.
Cerut de verbe si adjective.

Acuzativ
Complement direct;
Complemente circumstantiale.
 
Ablativul
Complemente circumstantiale.
 ADJECTIVUL

In functie de numarul de terminatii, in limba latina, adjectivele se clasifica in doua

grupe numite clase.
Clasa I: adjective cu trei terminatii: -us,-a,-um
-er,-era,-erum
-er,-ra,-rum
Clasa a II-a: -adjective cu doua terminatii: fortis,forte
-adjective cu o terminatie: ventus
 ADJECTIVUL
Adjectivele din clasa I se declina dupa declinarea I (cele feminine) si dupa cea de-a doua (cele
masculine si neuter),iar cele din clasa a II-a se declina dupa a treia declinare.

Trecerea unui adjectiv prin gradele de compartie se realizeaza prin adaugarea de terminatii
specifice la tema acestuia:

Comparativ:-ior;

Superlativ:-issim-;-rim-;-lim-;

Comparativul se declina dupa declinarea a III-a.

In limba latina exista si cateva exceptii:

 PRONUMELE
A. PRONUMELE PERSONAL

Pronumele personal nu are forme proprii pentru persoana a III-a, in locul acestora se utilizeaza formele
pronumelor reflexive sau demonstrative: is, ea, id (acesta, acesta), ille, illa, illud (acela, aceea). Formele
sunt identice pentru toate genurile.
PRONUMELE REFLEXIV
Pronumele reflexiv are forme proprii pentru persoana a III-a; pentru persoanele si a II-a se
utilizeaza pronumele personal. Are forme identice pentru cele trei genuri si cele doua numere.:

ABL- ABLATIV
 03
SINTAXA
CAZURI
În latina clasică erau şapte cazuri:
nominativ (N.), vocativ (V.),genitiv (G.), dativ (D.), acuzativ (Ac.), ablativ (Abl.), şi locativ (L.).
Cazul instrumental care exista în sanscrită, lituanină şi slavă a fost preluatîn limba latină de cazul ablativ
.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu locativul,dar întrucât în latină mai există reminiscenţe ale acestui caz la
declinările I,a II-a şi a III-a la numărul singular, tratarea lui se va face mai întâi separatşi apoi alăturat
ablativului
.
Dintre acestea nominativul şi vocativul erau considerate
casus recti
 pentru că nu pot avea statut de complement, iar celelalte
casus obliqui
 pentru că pot avea această funcţie.
NOMINATIV
ACUZATIV
LOCATIV
ALBATIV
GENITIV
DATIV
GENITIV
 SINTAXA FRAZEI
PROPOZITIA PRINCIPALA
Propoziţia principală
este propoziţia care nu depinde de nici o propoziţie din fraza dată:
 Aquila volat 
. - Vulturul zboară. Ea poate ficoordonată cu o altă propoziţie principală:
 Is coniurationem nobilitatis fecit et civitati persuasit 
. – Acesta a făcut o conspiraţie a nobilimii şi a convinscetatea. Propoziţia principală poate apărea şi izolat:
 Nimis pluit. Prataviridiora sunt 
. – A plouat prea mult. Livezile sunt mai verzi.
SINTAXA FRAZEI
propoziţia principală poate corobora şi statutul de
 propoziţie regentă
încazul în care este supraordonată unei propoziţii subordonate:
 Persuadent  Rauracis ut cum iis proficiscantur 
. – Conving pe rauraci să plece împreunăcu ei. Nu înseamnă că toate propoziţiile principale
trebuie să fie regente.Acest statut îl pot asuma şi propoziţiile subordonate ce pot fi regente
pentrualte subordonate:
Magister dicit discipulum scire ut graece loquatur.
– Profesorul spune că elevul ştie să vorbească greceşte.
 Propoziţia secundară
 
sau
 subordonată
 
depinde de o altă propoziţiedin frază, fie aceasta una principală sau o altă subordonată
 VA MULTUMESC!
BIBLIOGRAFIE:

-https://pdfslide.net/documents/limba-latina-sintaxa.html
https://www.google.com/search?q=ABL.+CAZ&rlz=1C1SQJL_roRO933RO933&oq=ABL.+CAZ&aqs
=chrome..69i57j0i10i13i15i30j0i5i13i30l3j0i8i13i30l5.2003j0j15&sourceid=chrome&ie=UTF-8

- https://www.referatele.com/referate/diverse/online20/Latina---MORFOLOGIE-referatele-com.php
- https://ro.scribd.com/document/399789862/Legi-Fonetice-Latin%C4%83-Roman%C4%83
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83
- https://www.limbalatina.ro/gramatica.php?ref=gramatica_latina