DRAMELE DE INSPIRATIE ISTORICA IN TEATRUL LUI VASILE ALECSANDRI:

DESPOT VODA SI FANTANA BLANDUZIEI

Drama istorica in cinci acte DESPOT VODA este inspirata din cronicile Tarii Moldovei:
lucrarile cronicarilor Grigore Ureche , Nicolae Costin si Simon Dascalu si din unele straine. Piesa ar
fi trebuit sa faca parte dintr-o proiectata trilogie, insa autorul a scris-o doar pe aceasta. Alecsandri,
printr-o scrisoare catre Negruzzi, spune ca rasfoind paginile istoriei, a descoperit trei personaje care
il inspira sa scrie drame in versuri: Jolde, Lapusneanu si Despot. Asta ar fi format trilogia.
A inceput cu Despot. Atras de pofta acestuia de a fi la putere, indiferent de mijloace, a vrut
sa dea o imagine veridica a Moldovei secolului XVI (starea dureroasa a tarii sfasiata de luptele
interne dintre partidele boeresti, al carei tron il puteau ravni si stapani indraznetii fara scrupule,
dornici de avere si marire). Dorinta scriitorului este de a arata ca poporul n-a suportat tiranii si
profitorii si oricat de abili ar fi fost, a reusit, fiind dornic de libertate, sa-i rastoarne.
Alecsandri crede ca singurul principiu de creatie este cel al artei puse in slujba unor inalte idealuri.
DESPOT VODA impune drama istorica ca gen in literatura dramatica nationala.
Alecsandri il pune pe Despot in relatie cu diferitele personaje ca sa dea eficacitate dramatica, fara a-
i stirbi din veridicitatea istorica. * respecta adevarul istoric
*il sustine ramanand implinind conditiile dramaturgiei
Prin: Despot, Motoc, Tomsa, Lapusneanu ( prezentati conform cu trasaturile si caracterele
consemnate de istorici si asa cum au ramas in amintirea urmasilor), Spancioc, Stroici, Lasky,
Carmina este fidel istoriei relatate de istorici.
Limba Dulce, Jumatate, taranii este fidel istoriei faurite din masele populare.
Ana, chiar daca n-a existat, autorul a creat-o conform cu adevarul epocii si cu constructia
operei in general. Este esentiala pentru a sublinia perfidia lui Despot si a lui Motoc.
Ciubar- personaj inspirat dintr-o alta epoca istorica; mai mult legendar decat istoric. Prin el,
scriitorul a urmarit realizarea unui simbol si a reusit pana la punctul in care l-a pierdut prin efecte.
Mai intai e nebun, apoi e fanatic furios si la final il strapunge cu pumnalul pe Despot, nu-i ofera
continuitate ca personaj. Daca in realitate Despot ar fi fost ucis in acest mod, uciderea lui ar fi
trebuit sa fie un act de pedeapsa si asta trebuia sa faca si in piesa.
Iacob Heraclid Despot, tip de aventurier din Renastere, inzestrat cu multe daruri naturale, inteligent
si ambitios. Isi da arama pe fata doar atunci cand e singur si la sfarsit cand este domn. Aproape toti
sunt vrajiti de acest barbat impunator, indraznet “istet, placut la vorba, purtand marirea-n sine sub
haina spanioleasca ce-l prinde atat de bine”, inteligent, dibaci, excelent calaret, incantator si
cuceritor . In piesa toate aceste calitati fizice si spirituale le foloseste pentru a-si atinge telul.
*dominanta trasatura, setea de puteri, averi, marire-resort al actiunilor sale
*dar si cuceritorul Despot pe care doamna Rucsandra il crede, Ana il iubeste ca pe un zeu, Motoc il
crede, tinerii boieri il urmeaza, iar multimea il saluta pentru curajul si aparenta marinimie de care da
dovada.
Motoc este un boier perfid care are ca suprema lege satisfacerea ambitiilor personale, folosindu-se
chiar de fiica lui, Ana. Trece de la o tabara la alta si il vrea pe Despot ca domn fiindca este convins
ca va conduce din spate.
Tomsa este boierul care sesizeaza adevaratele intentii ale lui Despot.
*omul din popor
*erou pozitiv
*de la inceput este impotriva urcarii la tron a lui Despot fiindca acesta nu este roman. Cumva este
singurul care ramane alaturi de popor. De aceea, cel rapit de Despot pentru a santaja este fiul lui,
Ilias.
*poporul insusi recunoaste in el un luptator legat de interesele sale si de aceea il sprijina in
doborarea lui Despot
*aceste aspecte sunt mai mult sugerate de autor. Ii da prea putin timp de viata scenica.

Masa poporului este individualizata prin personaje ca Limba dulce, Jumatate sau grupul de tarani si
tarance care au replici la finalul scenei. Daca la inceput par neimportant, spre final capata o atentie
mai mare. Limba dulce, un fel de purtator de cuvant respinge mita lui Despot ( ii respinge punga de
galbeni cu piciorul) pentru ca atat el cat si rstul poporului, flamand, sarac, slabit prefera demnitatea
in schimbul foamei. “sumetia-mi e rod de suferire”.
Ana, gingasa si poetica despre care se spune ca i-ar fi trezit sentimente chiar si lui Despot.
Carmina, manata de dragostea pentru despot ii este complice. Vrea sa iubeasca si sa fie iubita.
Laki primul care il indeamna sa doreasca tronul, sotul Carminei.
Piesa este creata din expresii de o remarcabila muzicalitate si plasticitate. Bogatia limbii
impresioneaza si chiar daca piesa a fost foarte criticata din acest punct de vedere, stilul si-a gasit
arareori potrivnici: Derlavrancea, cel mai vehement.
*Scena inchisorii Ciubar- Despot este construita in spirit romantic
*Scena romantica a prezentarii mortului este reala, dupa cum relateaza cronicarii.
30 septembrie 1879 “Despot Voda” are premiera. A inregistrat un rasunator succes. S-a cheltuit
pentru costume, decorul a fost adaptat, dar foarte reusit, iar actorii au reusit sa se apropie de simtirea
romaneasca.
Matei Millo, Grigore Manolescu (despot), Stefan Iulian, Mihai Mateescu, Constantin Nottara, n.
Hagiescu, Anicuta Popescu, Frosa Sarandy, Maria vasilescu, Aristizza Romanescu.

Personaje:
Despot Eraclid, grec, 30
Ana, fiica lui Motoc, 20
Motoc Vornicul, 55
Carmina, sotia lui Laski, 30
Laski Albert, palatinul Siradiei, 55
Alexandru Lapusneanu, domn al tarii, 50
Doamna Rucsandra, sotia lui, 25
Maica Fevronia, sora lui Motoc, 50
Tomsa, boer, 40
Ilias, copilul lui, 14
Harnov, 45, Spancioc, 35, Stroici, 25, Toroipan, 25- boieri
Ciubar Voda, 45
Rozel, francez, 25
Sommer, poet german, 25
Anton Sacuine, 30
Pisoski, comandantul castelului de la Zips, 30
Toma Calabaicanul, om de incredere al lui Lapusneanu, 40
Limba Dulce, Jumatate 30- plaiesi
Ahmed Baraictarul, trimisul sultanului Soliman, 40
tarani
Actiunea incepe cu un dialog intre Limba Dulce si Jumatate care beau apa de la izvor si vorbesc
despre boierii care se afla prin preajma venind la vanatoare. Ei sunt insarcinati sa pazeasca partea
aia de tara. Se vad din departare oameni, cei doi ies. Laski il indeamna pe Despot sa preia tronul
Moldovei si ii ofera sprijin. Despot se lasa prins de Limba Dulce care il preda boierilor. Prin siretlic
si vorbe ii convinge, mai ales pe Motoc de omul deosebit care se pretinde a fi. Lapusneanu afla de
la sotia lui ca Despot a fost la el la curte cat timp el era plecat. Lapusneanu banuieste ca Despot vrea
tronul, il invita la masa si vrea sa-l otraveasca, dar Despot realizeaza si toarna in bautura un alt
lichid care anuleaza otrava ( aceasta scena este povestita de Despot). Despot era var cu Rucsandra,
din partea mamei. O cere pe Ana de sotie lui Motoc, astfel primind un si mai mare ajutor din partea
acestuia in castigarea tronului. Imblanzeste un cal care nu a putut fi imblanzit nici de Lapusneanu,
cu acest act castigand poporul pe deplin. Tomsa se impotriveste planului de urcare la tron a
grecului. Lapusneanu il aresteaza pe Despot. Ajuns la inchisoare, iese, facand schimb de haine cu
Ciubar-Voda pe care il manipuleaza. Se intoarce la Laski. Aici aflam legatura dintre el si Carmina,
sotia acestuia. Toma apare la curte, Carmina inseceneaza moartea lui Despot. Pentru a merge sa-l
invinga pe Lapusneanu, Despot se uneste cu domnul Ardealului, Sigismund si cu Ferdinand, regele
imperiului Austro-Ungar, intr-o idee, cam vinde tara. Ajuns domn, saraceste poporul. Incep toti sa-si
puna intrebari, apare si un sol de la turci care vine sa-i multumeasca pentru suma bla bla, de aici
boieri se razvratesc pentru ca Despot spune ca nu sunt bani, cand de fapt sunt. Apare Ana. Cele
doua femei afla ca au fost inselate, apoi afla si Laski, o ucide pe Carmina, taranii impreuna cu
Tomsa pun mana pe castel, iar Ciubar il strapunge cu pumnalul. Se termina cu Ana care il plange,
Motoc care este impresionat de durerea fetei si Tomsa care ii spune “ Motoace, asa vrea Dumnezeu!
Acel ce-si vinde tara isi perde neamul sau!”- un final care da de gandit, intentionat lasat final, zic
eu.