BOGDAN PETRICEICU HASDEU - Portretul unui spirit enciclopedic despre Bogdan Petriceicu HASDEU

Portretul unui spirit enciclopedic a- Printre putinele personalitati cu preocupari multilaterale in cultura romana (D. Cantemir, I. H. Radulescu, G. CalinescU), se numara si Hasdeu, venind pe linia deschisa de I. H. Radulescu, dar la alta dimensiune acum, pe care trebuiau sa i-o confere pasoptismul si spiritul sau - dincolo de multilateralitate, in enciclopedism. Marele carturar (cunoscator a sapte limbI) a pornit dinspre pasoptism spre a impune noi si diverse sensuri ale culturii noastre moderne. A deschis drumuri ferme in filologie, folcloristica, istorie, asezand cercetarea acestor domenii in cadre care nu se vor schimba multa vreme. S-a afirmat ca publicist intr-o maniera greu de egalat, a contribuit la dezvoltarea gandirii stiintifice umaniste romanesti; cautand in toate preocuparile sale intregul pentru a-i sustine amanuntele. B. P. Hasdeu si-a propus proiecte extrem de vaste, imposibil de realizat intr-o singura viata. Drept urmare, multe dintre acestea au ramas neelaborate sau dezvoltate partial. a- Publicistul Hasdeu s-a impus in cultura timpului cu deosebire ca ferment al vietii literare si ca polemist temut (comparabil cu I. H. RadulescU). Sunt binecunoscute disputele cu junimistii lui Maiorescu, farsele jucate acestora, dar si contributiile istorice ale lui Hasdeu. De fapt, presa coordonata de el poate fi clasificata intre cercetarea istorica (Traian", Columna lui Traian") si satira contemporana (Aghiuta", Satyrul"). a- Dincolo de presa de orientare istorica, B. P. Hasdeu a incercat cercetarea din perspectiva stiintifico-critica in lucrarea Istoria critica a romanilor. Si-a propus un posibil model de monografie de profil prin Ioan Voda cel Cumplit. in culegerea Arhiva istorica a Romaniei, el a continuat munca lui Kogalniceanu (de strangere critica" a documenteloR), dar a perfectionat mult stilul cercetarii istorico-documentare. a- Ca filolog avizat, B. P. Hasdeu a conceput Cuvente den betrani, lucrare pregatitoare pentru o istorie a limbii romane, dar - din pacate - din aceasta lucrare au aparut numai doua volume si introducerea la cel de-al treilea. Lingvistul Hasdeu s-a dorit realizat prin Etymologicum Magnum Romaniae, dictionar amplu, vizand, de fapt, enciclopedia lexicologica. Respectiva lucrare a ramas - din nou, din pacate -la primele trei volume, ajungand abia la cuvantul barbat". a- Folcloristul Hasdeu a facut un esential pas inainte fata de pasoptisti, descoperind, alaturi de alti contemporani ai sai, folcloristica comparata. Astfel, in studiul Despre frunza, cercetatorul urmareste un motiv in mai multe acceptiuni folclorice.

Scriitorul Hasdeu

Scriitorul Hasdeu a realizat versuri de factura romantica (o poezie neagra, o poezie de granit"), anuntandu-1 cumva pe Arghezi (de exemplu, prin Complotul bubeI); a scris proza satirica (nuvela Duduca MamucD) si istorica (incercarea de roman Ursita), precum si teatru. Dramaturgia sa include cu deosebire Razvan si Vidra (1867), prima noastra drama (tratata de noi intr-un capitol viitoR) si Trei crai de la rasarit (Orthonerozia) -o comedie care vizeaza fara crutare tendintele antiromanesti in privinta limbii si a paternitatii si care-1 preceda pe Caragiale prin comicul de situatie si de limbaj.

In loc de concluzii B. P. Hasdeu a pornit - fara nici o indoiala - din pasoptism, dar a permis deschideri ample catre viitorime: cercetarea sa istorica se va regasi la Iorga, cautarile filologice se vor prelungi mult in secolul XX, folcloristica vadit comparata va avea un traseu extrem de lung, drama sa va avea continuari {Despot-Voda de V. Alecsandri, Vlaicu-Voda de Al. DavilA). Prin urmare, B. P. Hasdeu a asigurat trecerea dinspre pasoptism spre cultura de la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul celui de-al XX-lea. El ramane, asadar, o personalitate de referinta in contextul civilizatiei romanesti.

Duduca mamuca - nuvela de B. P. Hasdeu - comentariul nuvelei

DUDUCA MAMUCA Din memoriile unui studinte. Nuvela de B. P. Hasdeu. Publicata la lasi, in Din Moldova" (Lumina"), dupa cum urmeaza (Din Moldova", 1863, Tomul II, nr. 9; Lumina", 1863, nr. 10, II; Lumina", anul I (1863), trimestrul 111, Tomul III; Lumina", nr. 15, nr. 18 si 19 (1863). In urma celebrului proces intentat autorului, nuvela va fi tiparita, cu unele modificari, in Aghiuta", 1863, nr. 15, 16, 17, 18, 19, 20 si 21, sub'titlul Micuta. Trei zile si trei nopti din viata unui student. Duduca Mamuca a fost publicata doar de doua ori in volum (Mircea Eliade, 1937 si Ion Seulean, 1973), restul editiilor reproducind textul refacut al Micutei. In 1863, la doar citiva ani de la venirea sa in Iasi, B. P. Hasdeu tipareste, asadar, in publicatia amintita mai sus, Duducii Mamuca. Romantul", cum numeste Hasdeu scrierea, il impune atentiei cercurilor inlelcetuale romanesti din capitala Moldovei, dar ii va aduce si un rasunator proces de presa, devenit celebru in cultura noastra. Acuzat de nemoralitale", Hasdeu se apara stralucit (vezi Apararea redactorului), apelind la argumente oferite de marile literaturi ale lumii, ca si de lunarea geniilor nationale". El demonsireaza ca pasajele incriminate de Comitetul director al scolii sint doar rezultatul unei judecati critice, incapabile de a recepta nuantat opera artistica si de a intelege corect misiunea literaturii si conditia creatorului. Desi gasit nevinovat de acuzatia ce i s -a intins", Hasdeu va reveni asupra nuvelei si o va republica in Aghiuta" sub un titlu schimbat: Micuta si, asa cum aratam, cu unele modificari. Noul text, pastrind, in mare, problematica, structura compozijinala si caracterologia, atesta, totusi, interventiile autorului. Astfel, el deplaseaza actiunea in Germania, schimba numele personajelor, elimina pasajele care ar li putut stirni suspiciuni falsilor moralisti, precum si pe cele continind aluzii prea stravezii la anumite persoane ori realitati ale lasului contemporan. Modificarile vizeaza si alte aspecte: sint eliminate unele secvente mai putin integrate fluxului narativ, se renunta la anumite expresii sau replici nepotrivite. Finalul este, in noua versiune, mai putin sumbru, Hasdeu nemaiunnarind degringolada morala a personajelor, asa cum o lacea in Duduca Mamuca. Asa cum s-a precizat (Nicolae Manolescu), nuvela valorifica unele experiente autobiografice; intre tinarul Hasdeu din Jurnalul intim Si eroul din Duduca Mamuca exista numeroase similitudini, precum spiritul cuceritor", vocatia erotica", replicile sarcastice", cinismul. Devine limpede", noteaza criticul amintit, ca prozatorul a folosit amintirile sale de la Noua Odesa sau de la Nikolaev ca sa sugereze fie atmosfera Harkovului, fie a pretinsului orasel nemtesc din Micuta." Nuvela e tara pereche" in literatura noastra (Paul Cornea) prin tema insolenta si provocatoare", ca si prin stilul degajat, vioi si persiflant", incarcat de witz-uri", sotii verbale si calambururi. Trama nuvelei pare mai degraba rodul unei improvizatii, totul reducindu-se, in ultima analiza, la ingenioasele stratageme folosite de erou (Toderita in Duduca Mamuca, Ghita Taciune in Micuta), student in drept, pentru a o cuceri si seduce pe tinara actrita Maria. Pe parcursul actiunii (daca se poate vorbi de asa ceva) se deruleaza o serie de scene captivante, frizind (unele) senzationalul, de capcane si incurcaturi provocate de protagonist. Restul personajelor, baronul von. R., Duduca Mamuca, Tucia, Victoria etc. se grupeaza in jurul eroului, actio-nind, mai mult sau mai putin, in functie de vointa si manevrele abil

regizate ale acestuia. Decorul si atmosfera in care actioneaza personajele sint categoric romantice (masti, dueluri, rasturnari neasteptate de situatii, intilniri misterioase etc), totul subordonindu-se dorintei lui Toderita de a-si pune in lucrare planul artisticeste concertat mai nainte". Insertiile asa-zicind realiste nu lipsesc insa cu lotul, referirile la o realitate prea binecunoscuta stirnind, cum mai observam, reactia contemporanilor. Personajul central, Toderita N. N. (Ghita Taciune) este un fron-deur", un pozeur si un ingenios si inventiv in a lega si dezlega lucrurile, in a le subordona scopurilor sale in linie erotica. Iar unul din aceste scopuri este de a urma placerii", cum insusi marturiseste.

Educat la adincclc izvoare erotice ale lui Ovidie, Petronie, Proportie etc", Toderita N. N. cunostea, o marturiseste chiar el, la perfectie meteorologia amorului". Abandonat placerilor si, in acelasi timp, cinic si ironic, sclipitor, Toderita isi urmareste victima cu o tenacitate de-a dreptul diabolica, apelind la mii de viclenii" si folosind orice moment prielnic spre a o cuceri. El pozeaza spre a inmuia inima actritei, dupa imprejurari, in cavaler gata sa se sacrifice, in indragostit patimas ori in victima care sufera in numele iubitei sale, Toderita N. N. se lasa prada jocului imaginat chiar de el, dar in adincurile fiintei sale, el este cutreierat de nelinisti, framintat de intrebari, poate chiar un neadaptat care mimeaza usuratatea tocmai pentru a se elibera de constiinta impovaratoare a geniului sau, de insingurare si angoase". El pastreaza tot timpul, in fapt, o distanta morala fata de mediile frivole prin care ii este dat sa se miste, persi flind lumea mediocra in mijlocul careia traieste, unde totul, cum spune Paul Cornea, e trivial, marunt, degradat". El blameaza, uneori direct, alteori doar aluziv, prostia, impostura, falsa moralitate, demagogia si patriotismul de parada, care se mai intilneau in mediile universitare si intelectuale pe care le frecventa (vezi Aleschin-Uho), Traversind o criza morala, obosit de a trai", Toderita N. N. se sinucide a doua zi" dupa ce se cununase cu o ducesa inzestrata cu cincizeci de mii de galbeni in numaratoare". Celelalte personaje, ne spune Epilogul, baronul, Maria, Victoria isi vor continua viata lipsita de orizont de pina atunci, sau vor continua sa lunece pe panta declinului moral. Nici zolista, nici realista" (Serban Cioculescu), scrisa probabil cu o intentie parodica", aceea de a lua in deridere cliseele romantice uzate" (Paul Cornea), nuvela marcheaza un moment, in destule privinte semnificativ, din evolutia prozei romanesti. Excelenta povestirii, stiinta dialogului, prezenta umorului, utilizarea calamburului si a jocurilor ingenioase de cuvinte, imprima nuvelei caracterul unui superior exercitiu de dexteritate", uimitor pentur proza noastra de la 1863" (Nicolae Manolescu). Prin aceasta nuvela exceptionala" pentru momentul literar pe care-l ilustreaza, B. P. Hasdeu se dovedeste a fi un veritabil precursor al prozei romanesti moderne. Caci si datorita ei, asa cum scria cindva I. L. Caragiale, ilustrul nostru academician ar tine fara-ndoiala, un loc de onoare printre corifeii oricarei literaturi europene desavirsite; ba, poate, cu insusirile sale prodigioase, ar stapini acolo un loc intr-un chip mult mai hotarit si mai putin discutat, decit acela cu care-si stapineste locul la noi".

Comentariu: Bogdan Petriceicu Hasdeu Rzvan i Vidra Rzvan i Vidra este o dram romantic, care are ca tem exaltarea trecutului glorios i critica prezentului deczut. Ideea este c lupta pentru putere aduce nenorocire unei ri i persoanelor implicate. Subiectul este inspirat din istoria Moldovei. Rzvan, un igan eliberat de pe una din moiile mnstireti, devine, din cauza climatului de instabilitate politic, creat de lupta pretendenilor la tron, pentru scurt timp, domn. Compoziia dramei este realizat n cinci pri, numite cnturi, fiecare avnd cte un titlu, care sintetizeaz coninutul. Drama este realizat n versuri i dovedete ndemnarea autorului de a versifica. Primul cnt are ca titlu Un rob pentru un galben. Aciunea se petrece ntr-o pia din Iai. Rzvan vine i gsete o pung pierdut de boierul Sbierea. El d punga unui srac, Tnase, dar acesta, la nceput, refuz s primeasc poman de la un igan. Apoi, vznd nobleea sa, ia un galben, lsndu-i pe ceilali s fie dai altor sraci. In mnstire Rzvan a nvat s scrie i s citeasc, fiindc instrucia aceasta o primeau doar fiii de nobili i clerul. Rzvan scrie un pamflet la adresa domnului, pe care-1 afieaz n pia. Trgoveii l citesc i rd. In pia vine boierul Baot, marele arma, cu un grup de oteni, i-i aresteaz pe trgovei. Rzvan nu poate rbda ca altcineva s fie pedepsit n locul su i se autodenun, dei tie c va fi pedepsit cu moartea. Boierul Sbierea vine i vede punga la Rzvan. Constat lipsa unui galben i-i cere lui Baot s i-1 dea pe Rzvan rob pentru un galben. Rzvan redevine rob, dei ar fi preferat s fie ucis. n cntul al doilea, care are ca titlu Rzbunarea, Rzvan fuge de pe moie i este cpitan de haiduci, de aceea aciunea se desfoar n codru. Boierul Ganea, dorind s se cstoreasc cu Vidra, nepoata vornicului Motoc, vine n codru i-i cere lui Rzvan s-o rpeasc pe Vidra. Familia voia s-o trimit la mnstire, pentru ca s nu nstrineze averea familiei prin cstorie i s decad din rndul marii boierimi. Haiducii o rpesc pe Vidra, dar l prind i pe boierul Sbierea. Rzvan are prilejul s se rzbune, dar autorul i mprumut teza sa despre nobleea nnscut n suflet, moral, i nu prin natere. De aceea i d drumul boierului Sbierea, dup ce i spune plin de patos retoric: Rzbunarea cea mai crunt este cnd dumanul tu E silit a recunoate c eti bun i dnsu-i ru . Vidra este impresionat de aceastnoblee moral, pe care o arat Rzvan, refuz s plece cu boierul Ganea i cere s rmn cu Rzvan n codru. n cntul al treilea, intitulat Nepoata lui Motoc, aciunea se petrece n Polonia, n tabra armatei polone, unde Rzvan i toi haiducii si s-au nrolat ca mercenari. Dup o btlie, n

care oamenii si au artat mult vitejie, Rzvan este numit cpitan. Vidra i spune c pentru ea a fi cpitan nu nseamn nimic, dei Rzvan este mndru de aceast numire. Rzvan devine un ambiios i-i propune s urce n ierarhia social, pentru a fi demn de poziia social a Vidrei. n cntul al patrulea, intitulat nc un pas, Rzvan se gsete dup o alt btlie ctigat de poloni mpotriva ruilor, n care el a avut un rol important. Hatmanul polon l ridic la rangul de polcovnic, adic s fie unul din conductorii armatei polone, dei leahticii poloni se opun. La Rzvan vine o delegaie secret din partea ruilor i-i propun onoruri, bani, ca s treac n armata lor. Rzvan ns este cuprins de dorul de ar i vrea sase rentoarc: Fie pinea ct de rea / Tot mai dulce mi se pare, cnd o tiu din ara mea. De aceea, cnd vine o delegaie de boieri, trimii de Aron Vod, care-1 cheam ca hatman, el refuz s participe la luptele armatei polone cu Moldova i pleac n ar. n cntul al cincilea, intitulat Mrirea, aciunea se petrece n cetatea Sucevei, dup mai mult timp. Sosit n ar, Aron Vod i ofer lui Rzvan funcia de hatman, adic de comandant al armatei. Fiind cstorit cu Vidra, Rzvan intrase n rndurile marii boierimi i n mod firesc putea ocupa o funcie nalt. El nu se mulumete cu acest rol social important. Personajul iese din teza lui Hasdeu, a nobleei morale, se dovedete viu, violent, obraznic i viclean, aa cum a fost Rzvan cel real. l nltur pe Aron Vod, se autoproclam domn, dar boierii nu-1 accept. ara este atacat de armata polon, cetatea Sucevei este asediat i nfometat. Boierul Baot deschide porile cetii. Pentru a salva cetatea, Rzvan i vitejii lui se bat cu mult hotrre. Polonii sunt alungai, dar Rzvan este rnit grav. El este adus n faa Vidrei i, nainte de moarte, rostete cteva replici de un retorism patetic i moralizator, aa cum i plceau autorului. El mediteaz pe tema fortuna labilis, contemplnd cadavrul boierului Sbierea, afirmnd c puterea i averea sunt o iluzie neltoare. Cei fr minte se zbat toat viaa, ca s le obin, dar n faa morii afl adevrul c valoarea omului este sufletul su. Sensul mesajului moralizator clasicist este c mndria, ambiia, lupta pentru putere genereaz, ca i patima avariiei, nenorociri i moarte. De aceea cultivarea virtuilor morale este ansa de a fi a omului, a societii, a sufletului. Caracterul romantic rezult din faptul c ascensiunea lui Rzvan de la rob eliberat la cpitan, polcovnic, hatman, domn este excepional n mprejurri excepionale. Tema, eroii, subiectul pot fi interpretate ca o poveste de iubire, cu sfrit nefericit. Evaziunea n codru ca haiduc, rpirea Vidrei, felul n care haiducii cnt o doin sunt tot attea elemente romantice. Chiar lovitura de stat, prin care Rzvan l nltur pe Aron Vod, este romantic. El devine, din angelic, demonic. n pies avem i unele elemente realiste, n sensul c tema, eroii, subiectul, conflictul sunt luate din realitatea social-istoric. Scriitorul se documenteaz ca un istoric i actul de creaie este o elaborare pe baza unor realiti. Boierii Baot, Sbierea, Ganea sunt tipuri bine conturate. Ei reprezint respectiv boierul autoritar, avar, arivist, ca ipostaze ale prototipului boierul. Avem i elemente de analiz psihologic, care, combinate cu tipizarea, dau conturul eroilor. Rzvan poate fi interpretat i din unghiul esteticii clasiciste. El poate fi la nceput

generosul, iar apoi ambiiosul. Sbierea este avarul, Ganea arivistul, Vidra orgolioasa. Aceste trsturi general-umane reflect bine modul de a gndi al autorului. Sinteza estetic se realizeaz pe structura romantic a dramei, n care nuanele i clementele realiste, clasiciste se integreaz armonios. Drama Rzvan i Vidra a constituit un model, pe care l-au urmat Vasile Alecsandri n Despot Vod, Alexandru Davila n Vlaicu Vod, Barbu tefnescu Delavrancea n trilogia Apus de soare. Viforul, L uceafrul.

Ursita, de B.P. Hadeu, etse o nuvel alctuit din dou pri. Prima parte este compus din ase capitole, iar cea de-a doua parte din zece capitole. Prima ediie a fost publicat n revista Buciumul nr. 246-249, 251-253, 255, 256, 258, 260, 264, 266, 268, 271 i 274 din 1864. Versiunea nou a aprut n Revista literar i tiinific nr. 2, 3 i 4 din 1876. Ambele versiuni au rmas neterminate. Era pe la sfritul domniei lui tefan cel Mare. Postelnicul arpe, ncungiurat de o ceat de voinici clri, se ntorcea de la Cracovia, unde fusese trimis pentru a combina o alian antimusulman ntre Moldova i Polonia. Acum ei ieir din Cernui i se apropiau de codrul cunoscut pe atunci sub numele de Cosmin, unde astzi se afl satul numit romnete Molodia, i botezat nemete - nu tiu de ce - Frantzthal, adec valea lui Fran, ceea ce se cam aseamn cu luleaua romnului, pe care neamul ca s nu se zic c-i furat, a prefacut-o n pip Soarele apunea i cele de pe urm ale sale raze se culcau somnoroase deasupra uriaului codru, ntins pe un ir de dealuri i colnice, vi i vgune, ce preau de departe a fi ca un singur arbore acoperit cu milioane de frunze. Postelnicul era un om de vro treizeci i cinci de ani, foarte scurt la stat, dar att de sptos, nct pe umerii lui lesne s-ar fi putut aeza dou capete i, mai tii! ar mai fi rmas loc, poate, pentru un al treilea; iar n voluminosul su piept ar fi ncput nou suflete, dup vorba poporului. O barb neagr, tiat rotund mpregiur, unduia pe zaua de argint a postelnicului, mpodobitzaua, nu barba - cu flori sculptate; lungi plete, cam cree i stufoase, erpuiau de sub o cum de samur n patru coluri cu un ciucur de catifea roie; n fine, pentru a ncheia portretul vom adaog nete ochi mici i negri, un nas larg de oim o frunte ptrat i zbrcit i buze foarte subiri, ce abia se zreau de sub arcul musteelor. Ceata trecea acum d-a lungul unui ir de movile albe, rdicate din grmezi de oase omeneti: trista rmi a btliei n care tefan-vod mcelrise toat armata regelui, polon Ioan-Albert; nete movile att de trainice, nct dup un secol serveau ele nc de cluze pentru cltorii rtcii; O btlie att de neuitat, nct pn astzi ea a rmas ca o zictoare n gura poporului polon: Za krla Olbrachta poginela szlachta (sub regele Albert a pierit boierimea). Postelnicul i opri calul - un bidiviu mic, pros i eapn ca i stpnul su - i-i ntoarse faa ctr fruntaul cetei, care purta steagul boierului: un balaur negru cu aripe de argint pe cmp rou, de unde venea i porecla arpe