Ungureanu Anca

Anul IV
Rusa studii americane
Destinele folclorului
Pornind de la afirmatia ca Foclorul este ecoul trecutului si glasul
viguros al prezentului
1
vom desemna prin termenul de destin al
categoriilor folclorice evolutia acestora in timp a!ordata de catre autorul
cartii "seuri despre folclor prin prisma relatiilor folclor realitate
stereotipie realitate prin prezentarea diferitelor genuri #!asm fantastic
ma$ima populara etc%& in plan sincronic si diacronic% Aparitia dar mai ales
cristalizarea categoriilor folclorice reprezinta o reala importanta%
Folclorul este un fenomen viu iar mo!ilitatea lui naste caracterul
conventional al oricarei clasificari a categoriilor folclorice% 'lasificarile de(a
e$istente au la !aza criteriul apartenentei sau nonapartenentei la ritual a
categoriilor folclorice dar el ramane vala!il numai in plan sincronic in plan
diacronic pierzandu)si vala!ilitatea deoarece multe din creatiile populare
nerituale de astazi sunt legate genetic de ritual% Aici avem ca e$emplu
!asmul care reprezenta la inceputurile sale un component al ritului initierii%
'reatiile orale de desprind de ritual asadar criteriul de clasificare amintit
devine relativ c*iar si in plan sincronic%
Daca nici macar in literatura culta nu putem vor!i de o clasificare e$acta
a genurilor ci mai degra!a de modalitati de e$presie cu atat mai mult in
literatura populara% Aici nu e$ista genuri pure ci o mi$tura de genuri% In
sc*im! se poate vor!i in cazul creatiilor populare de genuri clasice%
'lasificarea materialului in cadrul fiecarui gen constituie si ea o
pro!lema iar aici parerile sunt impartite% V% I% Propp sustine ca reflectarea
realitatii e de ma$ima importanta in delimitarea categoriilor folclorice iar
prin intermediul relatiei foclor ) realitate se poate a(unge la identificarea
unor elemente distincte ce dau individualitate genurilor si speciilor
folclorului%
"% +% +eletins,i propune criteriul indicilor diferentiali in delimitarea
mitului de !asm insa ideea poate fi e$tinsa si asupra altor categorii
folclorice #epos eroic ) cantec istoric !asm fantastic ) epos eroic etc&% 'eea
ce tre!uie avut in vedere in cazul criteriului numit este atat modul de
interpretare a mitului sau !amului de catre puratorul de folclor si auditoriu
cat si continutul propriu zis al acestora%
1
I% +% -o,olov in "seuri despre folclor "d% Universtitatii .ucuresti /001 p% 120
In afara criteriilor sus aminite mai e$ista si altele cu a(utorul carora
putem delimita speciile folclorului% De e$emplu muzica este un factor de o
mare importanta in receptarea !alinei caci !alina inceteaza a fi ceea ce este
in momentul in care nu este cantata sau isi pierde versul specific% In astfel de
conditii !alina este interpretata ca !asm%
In concluzie marea mo!ilitate a faptelor de folclor determina caracterul
relativ al clasificarilor creatiei populare orale% 3ocmai de aceea tre!uie
cercetat materialul fiecarei categorii si miscarea lui%
Revenind la tema prezentei lucrari in a!ordarea destinelor folclorului
tre!uie sa tinem seama in primul rand de relatia traditie inovatie% Rodul
contradictiei dialectice dintre acesti doi termeni este c*iar dinamica evolutiei
foclorului cu transformarile si innoirile pe care le suporta creatia populara%
+ai mult decat atat contradictia dintre cei doi termeni presupune noi valori
iar rezolvarea ei inseamna continuitate%
"lementul nou este receptat diferit in functie de fiecare categorie
folclorica in parte% -pre e$emplu !asmul fiind un gen mai conservator
nu asimileaza elementul nou precum il face cantecul liric care are o
capacitate mai mare de adaptare la noile realitati% -ta!ilitatea sau
insta!ilitatea unei categorii folclorice vitalitatea ei mentinerea sau
modificarea functiei initiale %%% depind in mod direct in ultima instanta de
44evolutia vietii si constiintei sociale de evolutia gradului de cultura de
evolutia mentalitatii si gandirii maselor populare55
/
% Iata de ce atunci
cand a!ordam destinele foclorului avem in vedere realitatea in general ca
44declansator55 indirect al prefacerilor din folclor si nu realitatea istorica
mai mult sau mai putin identifica!ila in anumite genuri folcorice
6
%
Daca nasterea folclorului este doar !anuita atunci moartea lui reprezinta
un fenomen mai sigur de o!servat% +oartea dezagregarea dezintegrarea
folclorului coincide cu momentul inregistrarii lui in diferite scrieri antice
letopisete etc% Procesul de disparitie a categoriilor folclorice este unul foarte
lent si comple$% Drept dovada !asmul a murit c*iar din evul mediu insa
folosim acest termen referindu)ne de fapt la perioada lui neproductiva%
3ocmai aceasta idee cu care se confrunta genurile folclorice tre!uie luata in
considerare7 perioada productiva si cea neproductiva de conservare care nu
inseamna insa si stagnare deoarece conservatorismul asimileaza adaptarea si
modernizarea unui gen anume% Rezulta ca de fapt nu avem de)a face cu o
perioada neproductiva in sensul strict al cuvantului%
Pentru sustinerea afirmtaiei precedente venim in a(utor cu cateva
e$emple7 mesa(ul poetic inlocuieste mesa(ul magic pe care)l contin unele
/
8icolae Rosianu "seuri despre folclor "d% Universitatii .ucuresti /001 p% 126
6
9p% cit% p% 126
creatii legate de anumite o!iceiuri din viata omului #nastere moarte etc&
adica se face trecerea dintr)o fuctie in alta #in cadrul colindatului urarea
inseamna strict dorinta nazuinta&: !asmul se 44modernizeaza55
fantasticul devine *iper!ola su!iectele se 44nuvelizeaza55 auditorul matur
il ocoleste functia didactico moralizatoare cerand aproape in e$clusivitate
un auditor infantil
1
% Descantecul formula care)l investea odinioara pe om
cu puteri magice isi pierde functia sa orala retragande)se ca document in
culegerile de literatura populara% ;a fel se intampla si cu eposul eroic si cu
cantecul istoric%
Revenind la destinele !asmului o!servam tendintele inovatoare de
simplificare a formulelor traditionale% Prin modificarile aduse prin
simplificare prin inovatie prin demetaforizare povestitorul contemporan
modernizeaza !asmul #fiii de imparat c*efuiesc prin carciumi imparatii isi
telegrafiaza vor!esc la telefon etc
<
& a(utand la dezagregarea lui%
Din categoria genurilor folclorice productive de o mare circulatie orala
fac parte cantecul liric si ma$ima populara% Primul gen amintit reprezinta un
fenomen viu cu o arie de raspandire foare larga care a su!zistat veacurilor
prin capacitatea sa de receptivitate la cele mai diferite aspecte ale vietii%
Adapta!ilitatea cantecului liric il face mo!il in comparatie cu poezia de
ritual care pastreaza elementul conservator in regulile ceremonialului dar
numai intr)un sens relativ deoarece momentul ritualului este mai importat
decat poezia aferenta lui%
+a$ima populara prin frecventa ei intre!uintare in lim!a(ul curent al
individului o!isnuit constituie un gen folcloric rezistent viu perfect
via!il care evolueaza si se im!ogateste odata cu acumularea e$perientei de
viata a omului cu trecerea acestuia la un alt nivel de cunoastere superior
celui de dinainte% ;a nivelul acelorasi idei putem replica prin ma$ime
populare diferite 7 9mul drept nu se teme de adevar A vor!it adevarat
si a venit cu capul spart: De ce ti)e ursita nu scapi -oarta e cum si)o
face omul: -capa)ma Doamne= Dumnezeu iti da dar nu)ti !aga si)n
traista etc%
Daca pana acum oralitatea a reprezentat singurul mi(loc de transmitere a
folclorului de cevea vreme incoace scrisul cartea constituie un element nou
de conservare a creatiilor populare% Daca interpretarea este e$clusiv orala
atunci creatia sufera modificari in scris si declanseaza asa numitul folclor
nou% -pre e$emplu Alecsandri formuleaza !asme populare la masa de scris
insa mai !ine spus le reformuleaza in mod constient prin omiterea si
adaugarea de versuri modificand astfel versul popular% Folclorul nou in
1
Idem p% 12<
<
Idem p% 122
sensul strict al cuvantului nu poate sa e$iste decat in masura in care noul
inovatia elementul original deci respecta traditia este acceptat de
colectivitate capata circulatie devenind el insusi traditie
2
% 9rice creatie
populara noua devine folclor numai prin permanentizare in timp prin
istoricizare prin supunere fata de spiritul traditional%
9 dovada e esecului folclorului nou il reprezinta noile !aline #novine& de
la inceputul secolului al >>)lea care au fost respinse de catre colectivitate
din cauza neconcordantei dintre noul continut #prezentarea omului nou cu
viata lui noua& si forma traditionala a genului% Asadar noua interpetare a
!asmului isi confirma esecul mai ales prin faptul ca nu a intrat in repertoriul
oral dupa cum nu au intrat nici productiile de proslavire a lui -talin%
In concluzie nu putem vor!i de disparitia folclorului autentic traditional
cu toate ca unele specii folclorice dispar ci mai degra!a de disparitia
modului strict folcloric de a crea si azi cum s)a creat inainte %%% +ostenirea
valoroasa nu)si pierde niciodata valoarea
?
%
.i!liografie7
8icolae Rosianu "seuri despre folclor "ditura Universitatii .ucuresti
/001
2
Idem p%12@
?
I% '% '*itimia in "seuri despre folclor p% 1?1