Ciuleandra

Vechi dans popular, cu origini in Muntenia subcarpatica, "Ciuleandra",

care l-a inspirat pe Liviu Rebreanu in nuvela sa, este considerat un dans
dionisiac, in care fiecare dintre participanti este atras incet-incet de
frenezia ritmului.
Dansul porneste ca o hora, foarte lent, foarte cumpatat, apoi ritmul
muzicii si miscarea se accelereaza progresiv.
Este un dans al destinului, in care multi isi gasesc sufletul pereche.
Cnd spui Ciuleandra, renumitul joc al crui ritm accelereaz progresiv,
negreit te gndeti la magistrala interpretare a Mariei Tnase sau la
romanul omonim de Liviu Rebreanu. De origine strveche, dansul era
nchinat cultului solar i practicat ntr-un ritual iniiatic geto-dac de
trimitere a solului la ceruri.

Prelund jocul original (com. Ciofrngeni, jud. Arge), Maria Tnase l

dozeaz prin strigturi-comenzi din ce n ce mai repezi, dezlnuind
pn la sfrit o adevrat euforie a ritmului care l prinde pe asculttor
ca ntr-un vrtej.

De la strvechiul strigt de bucurie al dansatorilor DOBEROS

DABEIS s-a ajuns prin etimologie popular, la strigtura
romneasc Dou fire, dou paie, / Ia Ciuleandra la btaie!
Btaia ritual reprezint practica magic de sorginte popular
menit s aduc sntate, s alunge spiritele malefice, s
fertilizeze timpul i spaiul, s exprime prietenia, ataamentul i
solidaritatea dintre oameni .
Preluand melodia jocului muntenesc Ciuleandra, la inceput intr-o
miscare lenta, miscare pe care o iuteste pas cu pas, impletind-o cu
strigaturi-comenzi, si acestea tot mai vii, marea noastra artista
Maria Tanase a creat o piesa muzicala de foarte mare succes.

Maria Tanase

s-a nascut in Bucuresti, pe 25 septembrie 1913

In anii 40, in perioada dictaturii legionare, artista a avut mari probleme si

datorita faptului ca avea cercul sau de prieteni evrei Harry Brauner. Matritele
discurilor aflate in discoteca Radio au fost distruse in mare parte. Salvarea vine
din partea unui demnitar strain, care doreste sa asculte muzica populara
interpretata de Maria Tanase si din partea unui vechi angajat al Radiodifuziunii,
care scoate la iveala doua discuri nedistruse ale interpretei. A revenit in viata
artistica si s-a bucurat de un mare succes turneul ei in Turcia, unde este
declarata cetatean de onoare.
In anul 1955, a primit Premiul de Stat, iar doi ani mai tarziu titlul de Artist
emerit. Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l inchine invatamntului
pedagogic de factura folclorica. La cererea sa, a fost transferata in functia de
folclorist la orchestra Taraful Gorjului din Tg. Jiu, unde prezinta concerte si
spectacole apartinand filonului folcloric oltenesc. S-a stins din viata in anul 1963
la 22 iunie.
Maria Tanase a lasat in urma s-a o bogata mostenire folclorica si artistica.
Vreau sa reamintesc cateva piese celebre din repertoriul artistei: Bun e vinul
ghiurghiuliu, Ciuleandra, Agurida, Marie, si Marioara. Ii multumim pentru
acea voce minunata!

Sirtaki-Dansul lui Zorba

Grecul
Dansul sirtaki nu este un dans popular grecesc, asa cum ar putea
crede unii. El a fost compus de Mikis Theodorakis in anul 1964
pentru celebra pelicula Zorba Grecul, de aceeea mai este numit si
dansul lui Zorba.
Romanul are ca tema prietenia dintre un tanar intelectual si Alexis
Zorba, un muncitor in mina.
Conjunctura ii aduce impreuna pe cei doi si tnrul intelectual va fi
marcat de personalitatea acestui personaj misterios, care este
Zorba. Desi un om simplu in aparent si needucat, Zorba
(interpretat de inegalabilul actor Anthony Quinn) se remarc prin
profunzimea gndurilor si tririlor sale.
Intelesul unor cuvinte ca arta, dragoste, frumusete, puritate,
pasiune toate acestea mi-au fost clarificate, fiind exprimate prin
cele mai simple cuvinte de acest simplu muncitor, marturiseste
naratorul.
Succesul filmului a stat la baza succesului international de care s-a
bucurat acest dans grecesc. Termenul sirtaki provine de la
cuvantul sirtos, denumire generica pentru dansurile traditionale
din insula Creta.