Sunteți pe pagina 1din 7

RITUALURILE SOCIALE ALE NUNTII LA ROMANI

A iubi este insusi legea vietii,este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana.Aceasta iubire se manifesta printr-un ritual cu o istorie ampla numita nunta. Scopul casatoriei la romani este in primul rand:de a avea o consoarta spre impartasirea binelui si a raului,a bucuriei si a intristarii in decursul intregii vieti,in al doilea rand de a avea urmasi legitimi care sa pastreze numele de familie,sa aiba cine mosteni averea parinteasca,sa aiba cine ingriji de dansii si a-i sprijini la batranete ca dupa moarte sa aiba cine le da de pomana,iar in al treilea rand sa nu le reieasa tinerilor vorbe cum ca s-au nascut si au trait degeaba. In legatura cu etatea,pentru fete este indicat sa se casatoreasca in jur de 15-20 de ani ,iar pentru baieti in jur de 18-30 de ani.Dupa 20 respectiv 30 de ani,inainte fecioarele erau numite fete batrane iar feciorii burlaci.Feciorii care raman necasatoriti din diferite cauze,ca ar fi urati,prosti,pretentiosi sau ca le-ar fi ursita mica sau moarta,au mai multe denumiri in Bucovina,cum ar fi: flacai tomnatici,batrani,batuti de bruma sau oameni rasuflati.Cei care s-au nascut cu ursita mica,trebuie sa astepte sa creasca,iar fiind nevoiti sa astepte atata timp,ei imbatranesc.Fetele care raman necasatorite,raman din diferite cauze si anume: ca nu le-a sosit partea,ca-s prea lenese,urate sau pentru ca nu si-au pastrat fecioria , acestea numindu-se in Bucovina: fete batrane ,statute,fete in par sau cosita alba.Din moment ce fetelor nu le vine momentul maritisului, le trec prin cap diferite idei, cum ca un dusman

le-a facut anumea ca sa nu mai fie iubite,iar rezolvarea si-o gasesc in farmece si vraji. Insusirile mirilor sunt aceleasi: onestitatea,statornicia,sarguinta, grijulia istetimea,intelepciunea,frumusetea si sanatatea. Incuscrirea trebuie sa aiba loc in satul fetei dupa vorbele din popor, care spun ca fata ar suferi daca si-ar parasi satul,iar inainte de a se lua,tinerii se cunosc la diferite ocazii.In Bucovina este o petrecere numita Bere sau Berean,fiind prima ocazie publica la care tineretul roman poate face cunostinta.Alte ocazii ar fi: jocurile de duminica,clacile de prasit,de secerat,culesul viillor,targuri, balciuri sau nunti.De cele mai multe ori inainte de o nunta e un obicei sa se tina seama de parerile si de consimtamantul parintilor.La prima petire parintii fetei nu dau nici un raspuns, spunand sa revina; daca baiatul doreste sa se insoare vorbeste de asemenea cu parintii lui,iar daca sunt de accord il sustin,iar daca baiatul nu este indragostit de vreo fata dinainte,parintii il indruma spre alegerea uneia potrivite. Zilele potrivite pentru petire sunt joia si duminica,iar anotimpul este toamna.Cand vine timpul petirii, feciorul de insurat poate alege doi oameni mai instariti incarcandu-i cu vin si rachiu, si trimitandu-i in locul lui la fata respectiva. Acestia se numesc starostii.Cand ei ajung cu aprobarea parintilor fetei,incep pregatirea pentru petirea formala. Exista doua obiceiuri numite pe vedere si asezarea.Pe vederea este facuta in cea mai apropiata sarbatoare dupa petirea fetei daca baiatul nu e din sat,iar asezarea in aceeasi zi cu petirea,acesta fiind vecin.Cu aceste obiceiuri sunt observate purtarile ginerilor si a cuscrilor.Un alt obicei era scrierea foaiei de zestre,in care se mentionau lucrurile ce le primea mireasa ca zestre,iar dupa cununie era citita cu voce tare pentru ca toti nuntasii sa devina martori la ceea ce era semnat.Pentru zestrea
2

fetei mama era obligata sa se ocupe de cele din casa: toale, traiste, catrinte,braie,fete de masa,camasi de sarbatori, iar pentru celelalte precum: bani sau vite,tatal sau. Daca fata care trebuie luata de nevasta este dintr-o familie mai sarmana,iar parintii ei nu sunt de accord sa se casatoreasca cu alesul inimii ei,acesta o ia fara stirea lor,iar dupa un timp se intorc si cer din nou aprobarea lor,dar daca fata nu e deacord sa plece cu el din motiv ca il place pe altul el o rapeste.In anumite cazuri fata este blestemata de catre parinti. In popor prin augurat se prezice lucrurile bune,cat si cele rele. Acesta difera de la o regiune la alta.De exemplu in Salaj mama miresei cheama inainte de nunta pe batranele care stiu sa descante de deochi, in Bucovina daca in ziua casatoriei ploua viata le va fi trista,iar daca e senina viata le va fi frumoasa.In Transilvania mirele nu mananca niciodata din oala pentru ca in ziua cea importanta sa nu ploua.Semnele rele in Bucovina sunt prevestite de trecerea unui iepure prin fata mirelui,iar din aceasta cauza locuitorii ies cu galetile cu apa pentru a le rasturna in fata trecatorilor,acestia primind ca rasplata bani.Alte prevestiri ale raului sunt:cantatul gainei sau a cucului,aparitia bufnitei pe timp de seara,urletul cainelui sau moartea unui animal din curte. Dupa cateva zile dupa ce toata lumea este de acord se face ritualul logodnei,ritual numit in mai multe locuri la fel.Aceasta se realizeaza astfel in Bucovina:baiatul se aduna intr-o joi cu lautari si neamuri pentru a merge acasa la fata.Acolo mama fetei cand ii zaresc incuie usa,baiatul fiind nevoit sa rosteasca o urare pentru a i se deschide dupa care urmeaza pe la 10,masa data de soacra mica oaspetilor.Pentru a se anunta logodna in sat tinerii care doresc sa se casatoreasca merg la preot si il roaga sa spuna in biserica in trei duminici despre eveniment, aceast fapt numindu-se strigare.Timpul
3

intre logodna si cununie nu este stabilit, incat logodnicii sa aiba timp sa cumpere cadouri pentru cumnati,sa aleaga nasii si functionarii care au diferite sarcini si anume:vorniceii care sunt mereu alesi din neamurile apropiate au datoria de a invita pe oaspeti la nunta si de a incepe jocurile;colacerul este un barbat insurat care spune urarile la masa,strange banii si inveseleste lumea;stegarii au rolul de a tine stagurile;lautarii trebuie sa fie doua perechi si sa cante pana la final;drustele sunt alaturi de mireasa cand i se aduc darurile si o pregatesc pentru nunta;bucataritele se ocupa cu cernutul fainei si prepararea bucatelor. In ziua cununiei mirii trebuie sa faca baie in apa neinceputa,in care pun bani de argint,lapte dulce,un fagur de miere si flori, semnificatia fiind aceasta:ca toata viata lor sa fie atragatoare,plina de dragoste,curata si dulce. Inainte de cununie se face chemarea in sat de catre vornicei si barbieritul mirelui,iar drustele fac cununa miresei din flori de targ la ambele evenimente cantandu-se melodii de jale.Dupa ce mirii se aseaza dupa masa,sunt aduse darurile,numele ocaziei fiind vedre.Cadourile aduse sunt pasari si vin.La acesta festivitate se felicita mirii,se servesc nuntasii cu bauturi si se cere iertare de la parinti prin intermediul colacerului.In cazul in care mirele nu este din acelasi sat cu mireasa isi organizeaza un grup numit conacarie.Isi aduna oamenii apropiati pentru a porni spre casa fetei,iar doi dintre ei numiti conacari merg inainte pentru a prevesti sosirea mirelui.Cu ajutorul vorniceilor se face schimbul care consta in cadourile care i-ar placea miresei si anume:nuci,turta dulce,alune,mere si cadourile mirelui.Inainte de a pleca la cununie se aduna feciorii si fetele atat la mireasa cat si la mire pentru a-I scoate din casa de dupa masa,acest obicei numindu-se
4

dant,urmeaza iertarea luata de la parini,frati si surori cu ajutorul colacerului,dupa care se ia si bradul impodobit cu flori,voal si hartie colorata care semnifica veselie si se lasa in curtea bisericii.La mireasa acasa mai este un obicei ca mirele sa traga in oala cu cenusa.Nasa si mireasa ii intampina si stropeste cu apa de la fantana cu busuioc in cele patru parti de trei ori,atat mirele cat si caii,iar busuiocul il pune in perna mirilor,semnificand longevitatea vietii lor.Mirele se uita de afara in casa la mireasa pe geam,iar mireasa la el din casa printr-o salba pentru a avea copii frumosi,iar dupa ce se urca in car se uita spre rasarit si rosteste cuvintele:un porumbel si o porumbita,adica un baiat si o fata.Gata de plecare,mama fetei ii descheie un nasture semn ca nu este inca legata si desprinde un pai din stresina casei semn ca se dezlipeste de familie.Pe drum au grija sa nu se intalneasca cu alta mireasa pentru ca daca s-ar vedea ar muri una din ele sau s-ar desparti casatoritii. Dupa ce au intrat in biserica,mireasa se aseaza inaintea tuturor femeilor, iar mirele unde apuca de partea barbateasca,asteptand sa se termine liturghia. Inainte de inceperea cununiei,mirii stau in partea dreapta si stanga pe cate o panza care ne aminteste de pielea oii jertifite.In biserica sunt savarsite cateva fapte care difera de la regiune la regiune de exemplu: in Hunedoara,cel care va pune piciorul prima data pe panza va fi stapan in casa,sau in Timisoara este obiceiul de a se calca mirii pe piciorul din respectul supunerii.Mai apoi incepe preotul a le citi logodna si apoi cununia la care in Timisoara se pune o panza alba lunga pe capul mirilor si apoi cununile bisericesti,nu ca in Bucovina pe capul gol. Daca cununa va cadea in cursul ceremoniei,este pusa stramb sau inelele se vor pierde vor avea ghinion si nu vor fi fericiti. Dupa savarsirea ceremoniilor ies afara si pornesc spre casa.Pe drum calul miresei e legat de al mirelui pentru a nu reusi nimeni sa
5

treaca printre ei sau merg amandoi in aceeasi trasura.Ajunsi acasa mireasa ridica soacra in brate , daca o poate lua va fi stapana in casa , de nu va putea va fi soacra,iar apoi invelesc focul pe vatra pentru a nu-i zice ceva vreodata barbatul sau soacra de rau. Dupa ce se ospateaza fiecare,mirele cu ajutorul grupului de colacari,porneste dupa mireasa si zestrea sa,pentru a o aduce la el,dar nu este asa usor pentru ca familia nu ii da voie, daca nu rostesc oaspetii urarile potrivite. La masa cea mare lumea este asezata intr-o anumita ordine. Mirii stau alaturi de nasi si oameni casatoriti,iar pentru tineret se amenajeaza o alta masa.Urmeaza jocul la care se danseaza hore si altele,printre care se fura mireasa.Momentul aducerei miresei este anuntat de punerea in fata mirelui a unei fripturi,faptul fiind un intreg ritual.Vorniceii incearca sa il pacaleasca pe mire asezand pe scaunul miresei ,alte tinere sau pe mama acesteia. Cand in sfarsit apare mireasa ,ea se impotriveste ,nevrand sa stea alaturi de sotul ei pentru a se realiza inhobotarea,adica sa ii puna voalul pe cap , care semnifica impreunarea,inocenta, sau dupa alte popoare sa nu vada nimic pe unde va merge.Mai pe finalul ospatului se canta Razboiul si apoi Busuiocul,o hora,obicei ce are loc in Bucovina mai mult.Dansul este oprit de catre baietii de la usa care cer rascumpare pentru mireasa,traditie numita vama.Mirele scoate un cutitas si incearca sa taie batul cu care este oprit,continuand dansul. Urmeaza scoaterea zestrei,iertarea de la parinti,despartirea de acestia fiind o intristare pentru toti.Daca mirele nu e din sat,nuntasii nu il lasa sa plece cu mireasa,punandu-l sa plateasca,datina numindu-se vulpea,in care impiedica mireasa sa isi paraseasca locul natal.Apoi pleaca spre casa mirelui,unde sunt intampinati de soacra mare,primirea fiind plina de ritualuri,care sa intareasca legatura dintre soti. Se mai
6

aseaza o masa mare,numita asa pentru cei care nu au reusit sa ajunga la mireasa ,iau parte aici la eveniment. Dupa nunta,mirii trebuie sa faca o baie,exact ca inainte de cununie. Nunta se incheie cu o petrecere numita uncrop,care semnifica ospatul de la casa mirelui, a doua zi dupa cununie. Dupa parerea mea,elementele cuprinse in aceasta lucrare sunt deosebit de importante pentru societatea contemporana, deoarece ele alcatuiesc o parte semnificativa din viata unei persoane.De-a lungul timpului,obiceiurile s-au transformat pe alocuri,dar lucrul cert este ca fara traditia din trecut nu s-ar putea realiza unirea tinerilor in prezent.

Bibilografie: Simeon Florea Marian Nunta la romani volumul 1 si 2 Studiu istorico-comparativ etnografic

TIFUI ANA-TALIDA GRUPA:1 ANUL:1