Oamenii atribuie mortilor o viata in lumea de dincolo,imaginandu-si locul sederii

lor,precum si soarta pe care spera sa o aiba ei insisi.

Imaginarul mortii si al devenirii mortilor in lumea de dincolo se afla la baza
credintelor religioase ale unei societati.
*de la cartea a 6-a din Eneida de virgiliu pana la divina comedie a lui dante trecand
prin prugatoriul sfantului Patrick-se intampla ca vizionarul(De ex samanii siberieni
calatoreau in cealalta lume prin vis) sa intalneasca suflete de morti pe care i-a
cunoscut el insusi pe pamant sau ale caror nume si renume au ajuns pana la el.*
In povestile despre strigoi se considera ca mortul le apare viilor si nu invers!
Strigoii se afla cu un picior pe paman-fiinte care ii parasesc pe vii carora le apar
si de care par ca nu se pot desparti
Strigoii fac parte din Evul Mediu asa cum ne face noua placere sa ni-l imaginam.Un
Ev
Mediu Cu castele bantuite,cu dragoni,fanotme sau chiar vampiri
Credinta in strigoi era admisa de toti.Nu toti mortii revin si nu apar oricui si oriunde
In societatea medievala forma speciala de existenta ce se atribuie mortilor depinde
de desfasurarea "ritualului de trecere" al mortilor:mortii revin de preferinta atunci
cand ritualurile de funaralii si de doliu nu au putut fi indeplinite normal(de ex daca
trupul unui inecat a disparut si nu a fost inmormantat asa cum se cuvine)->acesti
morti sunt considerati in general malefici.
Aceste dimensiuni antropologice si universale a intoarcerii mortilor este prezentata
intre altele in traditiile occidentalee,din Antichitate in Evul Mediu si pana in folclorul
contemportan.
Exista un nr considerabil de povestiri latine ce ii prezinta pe strigoi ca pe niste fiinte
doatate cu "corporalitate"
Schmitt doreste sa arate ca credintele si imaginarul depind mai ales de structurile si
de functionarea so cietatii si culturii dintr-o epoca data.=Cultura crestina a
Evului Mediu a largit notiunea de strigoi si a conceput pentru morti alte ocazii de a
aparea.
Periada avuta in vedere(Evul Mediu) se afla in stransa legatura cu ritualurile lent
crestinate ale "Mortii imbalnzite",angloasele "mortii sinelui"(frica individuala a
momentului trecerii
1

in nefiinta si a judecatii care conduce sufletul in unul din cele 3

locuri:Purgatoriul,Infernul si Raiul) si chiar durerile "mortii celuilalt"(Grija pe care o
inspira soarta in lumea de dincolo a
parintilor si a prietenilor decedati).
Apropierea dintre morminte si case sustinea si justifica preocuparea mai intensa a
celor vii in leaguta cu mortii lor.
Fiecare crestin putea spera sa fie mantuit,dar cu cunditia sa suporte dupa moartea
sa pedepse reparatorii care depindeau pe de o parte de meritele sale persoanale si
pe de alta parte,de intercesiunile
(liturghiile,rugaciunile si pomenile) pe care rudele si prietenii sai indeplineau intru
mantuirea sa.In lipsa,mortul ii putea aparea unei rude sau unui prieten pt a-i putea
cere intercesiunile.
Biserica a dat ecout pe scara larga povestirilor cu strigoi.
Memoria(registre) avea ca scop sa ajute la despartirea viilor de mort,sa scurteze
ramanerea acestuia din urma in chinurile purificatoare (Purgatoriu) si in cele din
urma sa ingaduie celor vii sa-l uite pe mort.
Cartea pune in prim plan intelegerea imaginarului social din punct de vedere istoric.

Respingerea strigoilor
Sunt culturi care refuza sa creada in intoarcerea mortilor.
Respingerea constanta a strigoilor de catre cultura crestina oficiala din Evul Mediu
timpuriu constrasteaza cu atitudineile mai conciliante ale diferitelor culturi de la
care crestinismul medieval a mostenit unele
dintre trasaturile sale:paganismul greco-roman,culturile "barbare"asimilate mai
tarziu,modelele biblice care sunt temelia ideologiei sale.In Grecia si la
Roman,povestirile cu strigoi sunt peste tot.In literattura
greaca,inca de la Homer,abunda marturiile in care "imaginea" mortului
recent,disparut brutal,uneori infam,dar cel mai adesea glorios-asa cum este Patrocle
a carui pierdere o deplange Ahile si care ii apare in somnrrevine sa bantuie visele celor vii care l-au indragit.
La Roma,pt Lucretiu de ex,simulacrum este un dublu imaterial pe care avem iluzia
ca il "vedem si auzim fata in fata",ca si cum mortul ar fi inca in viata.Dar abunda
mai ales mortii funesti:victime ale unei morti
2

violente care cauta sa se razbune,suflete pangarite ce ratacesc in apropieerea

mormantului lor,morti fara mormant,sinucigasi,femei moarte in chinurile facerrii.
In culturile germanice stravechi sunt cunoscuti mortii care revin,mutilandu-i sau
ucigandu-i pe cei pe care ii intalnesc,devastand tinuturi intregi,constrangandu-i pe
oameni si pe animale sa-si paraseasca
locuintele.Spre deosebire de strigoii din Antichitatea claica,acesti morti nu sunt
descrisi ca "imagini".Ei par dotati cu un corp real,ca si cum cadavrul insusi,revenit la
viata,ar fi iesit din mormantul sau.
Povestirile eroice relateaza de asemenea lupta,pana in mormant,dintre un mort si
un viu care cauta sa puna stapanire pe armele sale.

Biblia si strigoii
Absenta totala a strigoilor din Biblie a favorizat probabil si ea vointa de respingere a
strigoilor de catre cultura crestina.Mai multe pasaje din Evanghelii manifesta chiar o
mare retincenta fata de un cult al
mortilor:"Nu este Dumnezeul mortilor,ci al viilor"(Matei)->Iisus incearca sa ii
convinga pe oameni in repetate randuri ca nu este un duh(la cina cea de taina
mananca cu ei pt a le arata ca e la fel ca ei,desi a inviat).
Sg poveste biblica veritabila cu strigoi apartine Vechiului Testament.Textul biblic
descrie un ritual de necromantie indeplinit in mod clandestin de catre o vrajitoare in
beneficiul regelui Saul care interzisese
asemenea practici.Regele se adreseaza acestei femei pentru ca se stie parasit de
Dumnezeu din cauza crimelor sale si pentru ca vrea sa cunoasca rezultatul vataliei
pe care o va da a doua zi impotriva Filistenilor.
Textul biblic precizeaza ca numai prezicatoarea il vede pe Samuel si ca ea o=l
descrie lui Saul ca pe un barbat batran,inesind din pamant,imbracat cu o haina
lunga.Saul primeste vestea mortii lui din ziua urmatoare.
->s-a derivat de la disctutie si s-a ajuns la punerea in prim plan a vrajitoriei,a
satanei.

Augustin si Evodius
Episcopul de Hippona,augustin este adevaratul fondator al teoriei crestine a
strigoilor.

Aceste aparitii sunt cinsiderate "imagini spirituale" care sunt adesea introduse de
demoni in spiritul oamenilor,in special in vise,pe parcursul somnului:trebuie,prin
urmare,sa nu avem incredere in vise!
Opiniile sale se confrunta cu cele ale lui Evodius.
Pt Evodius,aparitiile mortilor nu ar crea nici un dubiu,ele par chiar foarte numeroase
si ar avea ca functie sa vesteasca evenimente viitoare,care se realizeaza in mod
efectiv.El nu se poate multumi sa creada ca toate aceste l
lucruri nu sunt decat o urzeala de fabule:pt el,mortii ii viziteaza pe cei vii in visele
lor si chiar cand acestia sunt treji.Aceste vizitasiones nu sunt fanstasme(cuvant cu
conotatie malefica puternica).
->secreatarul sau murise la varsta de 22 de ani(urmarim gesturile rituale care au
insotit moartea lui:ag 30)

Augustin si Paulinus de Nola

Paulinus,episcop de la Nola,in Campania,ii scrie prietenului sau,episcopul de
Hippona,ca a consimtit la dorinta unei nobile doamne,Flora,de a-i ingadui
inmormantarea fiului ei in vazilica San-Felice din Nola;el presupune ca
inmormantarea ad sanctos este in beneficiul mortilor si ii cere parerea lui
Augustin.Acesta nu impartaseste parerea lui Paulinus.Crestinii,dupa el,nu trebuie sa
se preocupe de trupul mortilor,asa cum fac paganii.Numai sufletul
trebuie sa fie important pentru ei si pentru mantuirea lui trebuie sa se roage lui
Dumnezeu.Pompa funeraliilor,starea mormantului nu au importanta decat pt cei
vii,la consolarea carora contribuie.
Augustin se straduieste prin toate mijloacele sa nege posibilitatea unei comunicari
intre vii si morti.Cu cat cei vii ignora destinul mortului in lumea de dincolo,cu atat
acesta nu mai stie nimic despre cei vii.
Mortii nu stiu ca apar in visul celor vii(cum nici cei vii nu stiu ca apar in visul altor
persoane).Aceste aparitii se numesc "aparente de om","imagini",total straine de
constiinta celui pe care ea(constiinta) il descrie ca viu.
->mortii,in aceeasi masura ca si cei vii,nu stiu ca visatorii ii vad "imaginar".
Daca mortii afla ceva despre vii,nu poate fi decat prin intermediul ingerilor care ii
frecventeaza si pe unii si pe altii pentru a asigura o comunicare intre lumea divina si
cea a oamenilor.

Imaginatia mediatoare
Fenomenul aparitiei tine de domeniul "viziunii spirituale",care consta in imagini
imateriale produse in diverse moduri posibile in imaginatia omului,in special cand
acesta viseaza.
Trei genuri de viziuni:viziunile zise "corporale","spirituale" si "intelectuale".
1.La nivelul inferior este simtul vazului:ii permite omului sa perceapa obiectele
materiale exterioare lui.
2.La nivelul superior,domina toate celelalte viziuni intrucat tine de ratiunea omului
si nazuieste la contemplarea directa a lui Dumnezeu.Aceasta experienta este
rezervata unui nr mic d persoane.
3.Intre cele doua niveluri se afla "spiritul" omului care percepe "imagini" sau
"aparente" de corpuri(si nu corprurile insesi).Acesta poate sa-si imagineze lucruri
care nu exista absolut nicaieri.Afectiunile trupului si ale spiritului
influenteaza imaginatia:bolnavii prada febrei si melancolicii au asemenea
"fantasme",halucinatii.

Strigoiul:un corp sau o imagine?

Intrebarea ne trimite la bazele antropologiei crestine.
Omul este facut dintr-un corp creat si muritor si dintr-un suflet creat dar
nemuritor.Atunci cand moare un om,corpul sau este inhumat si menit unei disparitii
rapide.
Dupa Sf Augustin,cadavrul nu merita nici o "grija".In schimb,sufletul,principiul divin
care este,nu moare:abia "Despartit" de trup sufletul trece prin etape de purificare in
asteptarea mantuirii definitive.
Acest ragaz,mai mult sau mai putin indelungat,conceput si chiar masurat prin
raportarea la timpul pamantesc,este cel in care se produc aparitiile mortilor.
unele texte ii numesc umble,fantome.
Pentru Augustin,ceea ce apare nu este nici corpul mortului,nici sufletul sau,care
este o esenta imateriala si nu are nici un motiv sa intre in relatie cu oamenii.Este o
imago,o "imagine spirituala" si nu "corporala".De
amintit faptul ca pt acesta,nu este nici o idferenta inttre aparitia imaginii unui mort
si cea a imaginii inirice a unui prieten care traieste departe si despre care se viseaza
fara stirea lui.Toace aste imagini sunt
5

percepute nu cu "ochii mintii", ci cu "ochii sufletului"

Pt Augustin,sg "spirite" care asigura o mediere intre lumea cealalta si lumea
aceasta sunt ingerii(printre care si ingerii rai)

Intre sfinti si demoni

In timpul intregului Ev Mediu timpuriu,povestirile cu strigoi sunt rare.
Evul Mediu timpuriu arata si cum se condunda spaima mortilor raufacagtori cu
aceea a demonilor:aruncarea de apa sfintita si de sare,adaugarea unei formule de
cunjuare trebuie sa indeparteze orice umbra,totate masinatiile diabolice ale
spiritelor.
Aparitiile sfintilor sunt,dimpotriva,asteptate si cautate.
Sfantul appare cel mai adesea pentru a-si intari cultul,pt a-si apara sanctuarul sau a
pune in garda impotriva pacatelor si a ordona celor vii sa se pregateasca de moarte.

Geneza povestilor medievale

Poem despre liturghia mortilor ,al lui Jaques de Serugh recomanda sa se invite
mortii la "banchetul" euharistic,dar sa nu se cheme mortul la mormantul sau,caci nu
te aude.

Dezvoltarea liturghiei mortilor

Inca din epoca carolingiana,sistemul de suljbe oficiat in mod special pt un mort in a
3-a,a-7-a si a 30-a zi dupa moartea sa este stabilit in intreaga sa coerenta.Este
completat de practica ofrancelor facute saracilor
in memoria mortului gratie donatiilor facute Bisericii.
In secolul al 9-lea este admis faptul ca mortii le pot aparea celor vii,si aceasta spre
beneficiul indoit al unora ca si al celorlalti.Dar cei vii sunt cei care imagineaza si
povestesc apartiile.

2.A-i visa pe morti

In secolul al 11-lea apar povestile autobiografice cu strigoi.
6

Intre sec 11-15,povestile autobiogafice cu strigoi sunt de 3 feluri:sentimentul unei

prezente invizibile si foarte apropiate,o viziune in stare de vechere a mortilor,dar
perceputa intr-un mom de extaz
Cel mai adesea,povestirea autobiografica este povestirea unui vis.

Vizibilul si invizibilul
Thietmar de Merseburg este primul care ofera numeroase detalii despre aparitiile
mortilor si prezinta o intreaga serie de povestiri cu strigoi.
*povesteste despre 2 morti(pag 51)+
Acesta crede ca sufletul nu supravietuieste mortii trupului.Sustine ca oamenii se
situeaza intre ingeri si animale(primii sunt spirituali si nemuritori,ceilalti sunt
trupesti si muritoare).
Thietmar arata prin povestirile sale ca mortii vestesc iminenta unei morti.
Anul o mie marcheaza invazia strigoilor dar si eforturile sporite de a-i respinge.
Episcopul a auzit chiar morti care dialogheaza intre ei si totdeauna acesta a fost
semnul unui deces iminent.Mortul ramane INVIZIBIL,acesta manifestandu-se ca o
lumina,un sunet ciudat care nu are nimic omenesc sau prin
freamatul unor voci imperceptibile.

Mortii in viziunile extatice

Incepand cu sec al 13-lea,lit vizionara si mistica produce povesitiri autobiografice cu
strigoi foarte diferite
Dominicanul Robert d'Uzes,in timp ce se ruga intr-o biserica,s-a intamplat sa i se
arate sufetele parintilor fie,daca erau preafericite,sub forma aeriana "a unui
cearceaf alb cu lemn uscat pe el",fie,daca ele ispaseau
Purgatoriul,"negre pe prajini de trestie precum carnea la frigare"
Robert povesteste ca acesti morti nu i-au aparut in vis,ci intr-o stare de excitare
spirituala exceptionala,care nu este la indemana oamenilor obisnuiti.Asemenea stari
se intalnesc in speciala la manastirile de femei si in special in Germania.

A-i visa pe morti

7

Cele mai multe povesti autobiograffice sunt povesti despre vise.

Visul da acces direct la revelatia adevarurilor ascunse ale lumii de dincolo,fara
medierea si nici controlul vreunei autoritati ecleziastice.
Se considera ca daca sfintii sau rregii puteau beneficia de vise de origine
divina,majoritatea muritorilor de rand treceau mai degraba,mai ales in timpul
somnului,drept o prada usoara a "iluziilor diabolice".->este sensul opozitiei
fundamentale,de-a lungul
intregului Ev Mediu,dintre vise "adevarate" si vise "false":primele sunt justificate de
realitatea obiectului lor(sfantul care apare in vis este intr-adevar un sfant),in vreme
ce celelalte sunt invaliate de falsitatea autorului lor presupus:daca diavolul
exista cu adevarat,el nu face sa apara in vi decat pure iluzii care inzeala crestinul si
il duc la pierzanie.

Autobiografia crestina si strigoii

Unul dintre cele mai celebre vise este cel pe care l-a avut sfanta Perpetua in vreme
ce era inchisa cu putin inainte de a suferi martirul,in apropiere de Cartagina.Fratele
sau mai tanar,Dinocrat,i-a aparut in vis iar infatisarea lui i-a dat de inteles ca
era nefericit.Dupa cateva zile in care aceasta s-a rugat,i-a aparut iar in vis,cu o alta
infatisare,semn ca a fost mantuit.
In unele visuri alterneaza manifestarile divine,angelice,sau diabolice dar nu este
niciodata vorba despre strigoi.Totusi,se poate sublinia legatura puterninca dintre vis
si autobiografie.
Strigoii sunt mobilizati in slujba reformei Bisericii.
Calugarul Guibert de Nogent isi luase drept model Confesiunile sfantului
Augustin.Acesta povesteste in lucrarea sa doua vise pe care le-a avut de cand era
copil si care l-au marcat si fterifiat in acelasi timp.De asemenea,el mai poveste si de
un vise
pe care l-a avut mama lui:aceasta s-a culcat si simtea cum sufletul ei se
departa,indreptandu-se mai apoi catre o galerie care il ducea in preajma unui
put.Acolo vaduva il vede pe sotul ei mort care isi pastrase aspectul(era tanar).Evrad
ii spune sotiei ca
el se afla nu departe de lumea aceasta(intr-o anticamera a infernului,un fel de
"purgatoriu").Acesta arata rani cumplite la brat si in dreptul coastelor,iar sotia vede
8

in plus langa el un copilas care scoate strigate insuportabile(in primii 7 ani de

casatorie el
a avut lagatura cu o femeie usoara,insa copilul a murit chiar la nastere).Barbatul
este damnat.
La sfarsitul secolului se va vorbi despre "limburile copiilor",ragaz de asteptare,fara
de durere dar etern,rezervat copiilor morti,nebotezati si care sunt privati pt
totdeauna de accesul in Paradis.

Visul penitential
Dominicanul Thomas de Cantimpre il vede pe Hristons in vis care ii arata plagile
Patimilor atunci cand isi neglija indatoririle.Hristos se substituie tatalui caruia i se
asteapta aparitia:Hristos este pentru acest calugar figura autoritatii.

Laicii:primele scrieri
in secolul al 13-lea,laicii carturari vorbesc despre ei insisi si isi povestesc visele.
Seniorul Joinvville povesteste cum i-a aparut in vis sfantul rege caruia ii fusese
prieten intim.
Strigoiul se naste din aminitrea inca proaspata si insufient ingropata a unei fiinte
apropiate si iubite.

Casmarul lui Giovanni Morelli

Visul acestuia ne face sa ne dam seama ce sunt strigoii cu adevarat:ei nu exista
decat prin forta imaginatiei celor vii,a aprintilor care nu pot accepta moartea
bbrutala si prematura a unui copil sau a unui apropiat,cu atat mai mult cu cat se
simt vinovati pentru
destinul sau nefericit sau pt ingrijirile care nu i-au fost acordate atunci cand inca
mai era timp.
Strigoiul nu este decat o imagine de vis.

3.Invazia strigoilor
Trei tipuri de povestiri:
9

1.Miracula-anonime,reunite in colectii ce sunt apanajul asezamintelor ecleziastice

2.Mirabila-povestiri despre minuni ;isi au originea in observarea uimita a
curiozitatilor naturii au ale neamului omenesc.
3.Exempla-povestiri care recurg la supranatural ,extragand o lectie morala ce se
doreste universala.

Viziunile monastice
Literatura monastica joaca rolul principal in inmultirea povestilor cu strigoi in sec al
11-lea si al 12-lea.
Locuri precum Clunny au fost adevarate "laboratoare" ale traditiilor narative
referitoare la strigoi.
Unele naratiuni ilustreaza valoarea celor 3 tipuri de intercesiuni de care pot
beneficia mortii:slujbele,rugaciunile si pomenile.
Scopul aparitiei strigoilor este acelasi:amintirea acelui drept al mortilor de a
beneficia de intercesiunile spirituale din partea celor vii.

Pentru Venerabilul aminteste neincrederea sa in privinta viselor,propice iluziilor

deavolului.
Nu numai faptele bune ale celor vii sunt profitabile pentru cei morti,ci si acelea ale
mortilor le folosesc viilor,iar cele ale viilor viilor si cele ale mortilor mortilor.
In societatea crestina,un mort nu-i poate face mai mare serviciu unui viu decat
indemnandu-l sa se pregateasca pentru moarte.
In Miracula strigoiul este un apropiat al personajului viu si ii implora
intercesiunile,orice aparitie miraculoasa fiind purtatoarea unei lectii morale.
Multa vreme a trebuit ca visul sa fie cel al unui sfant,al unui calugar sau al unui rege
pentru a fi luat in considerare.

4.Mortii miraculosi
Mirabilia:miraculosul

10

Miracula consta in suspendarea oridinii naturii prin vointa Creatorului(cazul

maternitatii Fercioarei,al invierii lui Lazar sau al unei vindecari miraculoase)
Mirabilia desi nu contrazice ordinea naturii,ne mira deoarece nu ii cunoastem
cauza:nu intelegem dc salamandra nu sufera de atingerea focului,cum vulcanul
Etna arde fara incetare,dc carnea paunului este inalterabila.

Secularizarea povestirilor
William Newburg,in ultima carte a istoriei Angliei sustine ca strigoii sunt foarte
diferiti fata de cei despre care vorbeste Pentru Venerabilul:nu suflete osandite revin
umile sa ceara intercesiunile celor vii,ci mortii raufacatori,niste "monstri
pestilentiali".

Clericii de curte
Walter Map sustine ca cel mai adesea,unele aparitii se refera la zane care sunt
casatorite cu muritori carora le daruiesc multi copii inainte de a dispartea

Stigoiul din Beaucaire

Gervasius de Tilbury relateaza aparitiile repetate ale unui tanar mort dinaintea
tinerei sale verisoare,la Beaucaire(el a murit intr-o incaierare si ii apare in vis fetei
deoarece acestia erau indragostiti unul de altul la inceput iar fata in roaga sa ii
apara
pt a afla care este starea lui;oamenii vin pt a comunica cu el prin intermediul ei).
sTRIGOIUL NU ARE CORP ADEVARAT CI DOAR O "IMAGINE DE CORP".Ei prevad
evenimentele viitoare.

5.Cortegiul lui Hellequin

Preotul Walchelin este obligat sa asiste la defilarea armatei;toti imbracati in
negru;incearca sa fure un cal;trebuie pedepsit;se intalneste cu fratele lui,Robert;
Vanatoarea salbatica,un mit stravechi?
11

Cea mai mare parte a istoricilor si a folcloristilor care au urmarit pana in folclorul
contemporan traditia cortegiului lui Hellequin si a Vanatorii Salbatice au insistat
asupra vechimii sale foarte mari.In caracterul militar al acestei aparitii colective si in
personajul mitic al conducatorului sau,Hellequin,s-a dorit sa se regaseasca o
supravietuire a celei de-a doua fctii indo-europene sau chiar ecoul unor asocieri
juvenile si si razboinice pe care lee-ar fi cunoscut vechii germani.
Anul o mie:marturiile continua sa stabileasca o legatura intre aceste aparitii si
razboaiele reale ale oamenilor sau sa asimileze trupa mortilor cu cea a "Spiritelor
rele".

Alesii si Damnatii
Vulcher,medic al manastirii sale,vede deodata cum manastirea in care se ruga in
singuratate se umple de un cortegiu de barbati imbracati in alb,in fruntea caruia se
afla un episcop care tine o cruce in mana(ei sunt crestini ucisi de sarazini pgt
aparearea credntei
lor);dupa ce acestia dispar,vucher intelege ca nu va mai trai mult(in 5 luni moare).
Raoul Glaber descrie aparitiile repetate ale demonilor si ale altor minuni care lasa o
mare speranta de supravietuire celor le-au fost spectatori.
Preotul Frotterius vede pe fereastra o armata de cavaleri care se duce la
lupta,venind din nord si indreptandu-se spre apus.Acesta mare in cursul anului>prevestire.In anul urmator,invazia regel
ui Henric 1 a facut multe victime in regiune.
Cele 2 povestiri despre aparitii colective(deci se poate si colectiv,nu doar
singular!!!!) se opun aproape in totalitate:in prima,mortii sunt prefericiti,fost
calugari care au luptat fara voia lor cu necredinciosii si care au suferit martirului.In
cea de-a doua povestire,
mortii sunt cavaleri care merg la lupta,vin din nord(ceea ce nu e de bun augur) si se
deplaseaza in mare graba inspre exterior:ei formeaza armata blestemata si refuza
orice comunicare cu cel viu.

Numele cortegiului ar veni de la cel al regelui stravechilor britanici,regele Herla,care

incheiase un pact cu regele piticilor,adica al mortilor(un fals schimb care il

12

paralizeaza pe rege si nu mai poate cobori de pe cal).Nu poate avea loc un schimb
intre vii si morti
(de aceea preotul nu poate lua calul mortilor).Numai o relatie perfecta de
reciprocitate in care un contra-dar spiritual raspunde unui dar material poate avea
efecte benefice:Walchelin,rostind liturghiile de mantuire pt fratele sau mort,se va
achita de datoria pe care
a contractat-o fata de el atunci cand i-a platit studiile in Franta.
Vesmintele si caii mortilor jnu sunt aidoma cu ceea ce acestia avusesera in timpul
vietii,ci semnele caznelor la care ii supun demonii
In sec 13 se extinde aria geografica in care este mentionat cortegiul lui Hellequin
inspre Franta si italia.

Hellequin sau Arthur?Demonizarea trupei mortilor

In sec 13,Gervasius de Tilbury citeaza numeroase povestiri despre aparitii colective
de morti.
In sicilia,Etna este considerata inca din Antichitate ca fiind poarta Infernului.
Arthur,rege ambivalent al mortilor este progresiv demonizat,la fel ca si coregiul lui
Hellequin care capata un sens din ce in ce mai negativ.In favoarea acestei duble
evolutii,mai multe marturii apropie in mor explicit sau confunda numele de
Hellequin cu acela de Arthur.
Hellequin,Herla,Arthur sunt nume ale aceluiasi peersonaj mitic,regele mortilor
care,uneori noaptea in padure sau la drumul mare,calareste in fruntea cetei sale
furioase,iar alteori troneaza in palatul sau pubpamantean la granita Tarii Galilor,in
strafundurile muntilor Etna
sau Mont-Chat,atragandu-i pe cei vii intr-o practica a darului si a contra-darului ale
carei mise sunt viata si moartea.
Dumnezeu ingaduie aceste aparitii pt ca aceia care abuseaza de arme si comti
crime si jafuri,sa ada cu sapima pedepesele celor care la vremea lor au actionat la
fel.
In exempla,dimpotriva,sg rege caruia ii este asociat Hellequin-Arthur este
diavolul,suveranul infernului.

13

6.Imaginarul imblanzit?
E important sa se faca diferenta dintre miracula si exempla.
Strigoii au un loc al lor in exempla.Aici ei sunt chiar cei mainumerosi.Toot in acest
sens,asemenea exempla punand in scena strigoi se indeparteaza de miracula care
foloseau aceleasi teme:primele vizau inainte de orice intarirea liturighiei mortilor,iar
celelalte cauta mai
degraba sa-i pregateasca pe cresti sa moara cum se cuvine.
In exempla navaleste intreaga societate laica,mortii laolalta cu vii.
Cersetorii-hibrid intre clerul secular si vechii calugari)->arma lor:cuvantul,predica.

Strigoii sunt pentu cei vii mijlocul principal de a cunoaste "Chinul si slava
mortilor".Mortii revin din trei locuri diferite:Paradisul,Purgatoriul si Infernul.
In exemplum apar povestiri ce se doresc obiective.

O condamnare fara apel ii ameninta si pe cavalerii ucisi in turnir si care

continua,dupa trecere in lumea de dincolo,sa se confrunte in numeroase cohorte.Ei
sunt numiti "milita diavolului".Putini oameni supravietuiesc dupa aparitiile lor.

Masina predicatoare
nu exista domeniu unde strigoii sa nu fie utili pt a-i readuce pe crestini pe drumul
cel bun
Orice pas facut gresit le ofera Cersetorilor material de pedici si lectii morala.

sufletele ratacitoare de la Montaillou

Cunoasterea strigoilor din Ariege o datoram "mesagerilor sufletelor" printre care
exista si femei(Arnaude Rives)
*numai damnatii sunt dusi la demoni in rape

14

Mortii inzestrati cu un corp,in ciuda faptului ca sunt invizibil,sunt omniprezenti

Spiritele din Yorkshire

"povestiri cu fantome"
Aparitiile sunt percepute intotdeauna in stare de veghe si niciodata in vis.Este vorba
despre aparitii individuale.
Spiritele se manifesta din cauza pacatelor neispasite:crime,furturi,sustragere de
mostenire,concubinajul unui preot,moartea fara botez a unui nou-nascut
Sunt suflete in suferinta pe care cei lii le "conjura" in mod ritual sa le spuna
numele,cauza si remediul de care au nevoie(in mod normal este absorbirea de
pacate acordata de un preot).
Nu este vorba niciodata despre suflete din purgatorie,ci despre sirite,foarte
corporale care ies din morminte si care ii terorizeaza pe satenii care le recunosc
usor si ii agreseaza cu nespusa violenta.
Aceste spirite sunt atat de concrete,incat cei vii le pot apuca sau se pot lupta cu ele.
Spiritele vorbesc,dar cu o voce schimbata.

7.Mortii si puterea
Spiritul lui Gui de Corvo
Jean Gobi interogheaza spiritul in 3 randuri.La sfarsit acesta ii cere 300 de liturghii.
Pt spirit,purgatoriul este de 2 feluri:obisnuit,diurn.in centrul pamantului so
special,nocturn,pe locul de pamant unde a pacatuit,adica in dormitorul sau.
Raspunsurile sipiritului confirma,de asemenea, idei deja bine statornicite:despre
focul trupesc pe care il suporta in purgatoriu fiintele imateriale,despre utilitatea
intercesiunilor pt morti,despre ajutorul ingerilor.
A fost un fialog despre lumea de dincolo,despre iertarea suferintelor si despre
mantuire.

Bunicul lui Arndt Buschmann

15

Arndt este de fiecare data treaz cand il vede pe bunicul lui mort.Prima data il vede
sub forma unui caine.Acesta ii apare de 14 ori nepotului sau timp de 26 de
sapt.Arndt trebuie sa-l faca sa-si marturiseasca pacatele trecute care constituie
motivul suferintelor sale.
Acesta se confrunta cu capcanele unui spirit rau care se straduieste sa impiedice
eliberarea mortului.->a lasat o mostenire fiului sau consacrata mantuirii sale dar
acesta a murit prea devreme si nu a reusit sa faca nimic.de asemenea,fii batranului
au fost indemnati
de un spirit rau sa il neglijeze,motiv pt care a asteptat mult timp sa ii apara
nepotului sau.
Arndt vrea sa afle de la raposat ce soarta il asteapta.de data asta mortul ii
marturiseste neputinta de a raspunde la aceste intrebari are tin de tainele lui
Dumnezeu.

Discernerea spiritelor
Mortul devine purtator de cuvant al legii morale.
Sufletele mortilor se manifesta diferit,uneori fara a se arata:vase sparte,scaune
sarturnate,etc.Autorul ii invita pe oameni sa ii ajute pe acestia sa se integrese in
sistemul religios oficial,sa isi gaseasca linistea.

Suveranul si mortii
Dialogurile cu un strigoi pot fi destinate sau chiar oferite unui papa sau unui
imparat,intrand in seria "revelatiilor mortilor" care se refera la suveran,fie ca e
beneficiarul,defunctul sau destinatarul viziunii.
Povestile despre aparitiile regilor defuncti nu se deosebesc deloc de povestirile
despre strigoi obisnuiti.
Anumite povesti indeplinesc functii politice si dinastice inca si mai explicite.

"vacarmul" din romanul lui Fauvel

16

Fauvel este un cal alegoric care decide sa se casatoreasca cu Norocul,insa este

refuzat si aruncat in bratele Gloriei Desarte.Din aceasta unire se nasc nenumarati
"fauveli noi" care dezonoreaza cea mai frumoasa tara din lume
si astfel,incepe vacarmul(charivari).
Trebuie sanctionata o casatorie nepotrivita.
Romanul lui auvel-singurul loc al intalnirii dintre trupa mortilor si ritualul de
charivari(fortezi doi oameni sa se casatoreasca).
Ritualul de charivari in caz de recasatorire dezvaluie in mod grotesc figura sotului
decedat pe care cei ce indeplinesc ritualul ar cauta sa o aline.
Tinerii sunt considerati mijlocitorii intre generatii,intre vii si morti.Practicile lor
rituale vizeaza nu numai un mort ce trebuie sa fie despartit definitiv de fostul sot,ci
pe toti mortii comunitatii.Deghizandu-se si provocand un zgomot infernal,tinerii par
sa imite
intoarcerea colectiva a mortilor care si-au gasit cea mai viguroasa expresie literara
in cortegiul lui Hellequin
Tinerii mai mult evoca mortii decat ii imita,pt ca acestia sa vina si sa sanctioneze
unirea "dificila" a unei casatorii nepotrivite sau contrara normelor sociale sau
morale.

8.Timp,spatiu si societate
Povestirile despre aparritii exprima diversele modalitati ale credintelor in
intoarcerea mortilor sau in pedepsele Purgatoriului.Ele vizeaza sa impuna o morala
si norme de comportament.Unele dintre ele participa din plin la evolutia ideologiei
politice.
Povestirile indeplinesc si o fct cognitiva,avand legatura cu rerezentarile persoanei
umane(relatiile dintre suflet si trup) si cu conditiile perceperii si figurarii invizibilului.

Timp individual si timp colectiv

Povestirile despre strigoi abunda in notatiile temporale si spatiale.
Se interfereaza timpul individual propriu mortului(data decesului,timpul care s-a
scurs de atunci) cu timpul coectiv(in special liturgici)care valorifica anumite
momente ale anului,sapt sau zilei.
17

De asemenea,timpul mortilor este in mod necesar dublu:el tine de lumea terestra si

de cealalta lume de unde vine(in special din Purgatoriu)
Ca regula generala,un mort se presupune ca apre cu putina vreme dupa decesul
sau.
Timpul strigoilor este timpul memoriei pe viu.
Uneori mortii revin la diferite scadente ale rugaciunilor (3,7,30 de zile) si ale
liturghiilor de care beneficiaza personal,pentru a-si da seama de eficacitatea
acestor intercesiuni si a le cere celor vii un efort suplimentar in favoarea
lor,multumindu-le inainte de a
disparea definitiv.

Calendarul mortilor
Timpul specific mortului care depinde integral de data decesului sau se
intersecteaza cu timppul colectiv al celor vii,cel al calendarului si al sarbatorilor,al
zilelor saptamanii si al impartirii intre activitati diurne si nocturne.
Daca exista intr-adevar un mom al anului care ii atrage pe strigoi,acesta e Craciunul
urmmat de cele 12 zile(de la Craciun la Boboteaza).De Craciun,sufletele mortilor
eliberate o clipa din suferintele lor,ii pot vizita pe cei vii.
11 nov este ziua Sf Martin si marcheaza "iarna populara",ziua iesirii ursului si a
omului slabatic din caverna lor care simbolizeaza tinutul mortilor.
Rusaliile erau marea sarbatoare a ordinului cavaleresc,cea a investirilor
colective.Violenta ritualurilor de trecere si numeroasele povestiri cu strigoi se refera
tocmai la cavalerii care si-au gasit in turnir o moarte violenta si prematura.

Saptamana mortilor
Mortii traiau la fel ca si viii in ritmul saptamanii si,in ziua a 7-a,aveau ragaz de
odihna.Duminica a fost aleasa pt repausul mortilor crestini.
Mortii sunt oferiti torturilor in noaptea de duminica spre luni si este de dorit sa se
faca in special rugaciuni pt ei in acel moment anume.

18

Ziua si noaptea
La fel cum ziua le apartine celor vii,noapte le aste acordata mortilor.
Exista insa si strigoi care apar in zori.
De ce noaptea?in mod traditional,intrunericul este prielnic celor mai nelinistitoare
manifesari supranaturale,ale diavolului si ale demonilor,ale strigoilor care sufera in
locuri putin diferite de Infern.

De unde vin strigoii?

Se pot distinge 3 spatii ale mortilor:locul mormantului unde cadavrele se
descompun,locul imaginar unde sufletul mortului se presupune ca se afla in mod
provizoriu(purgatoriu) sau definitiv(Infernul sau Paradisul),in sfarsit locul de pe
pamant unde un viu este martorul
aparitiei unui mort sau a unei cete de morti.Aceste spetii sunt strans legate unele
de altele.
Exista strigoi care apar departe de mormantul lor.Insa,nu toti strigoii se elibereaza
atat de usor de locul lor de veci.Sunt numerosi cei care apar in cimitir,in apropierea
mormantului lor sau pe care nu-i putem linisti decat prin interventia fizica asupra
cadavrului.
Mortii bantuie si locurile care le-au fost familiare.

Inauntru si afara
Casa,camera,patul-locuri prin excelenta ale aparitiei onirice-spatiul aparitiilor in
stare de veghe
Cetei mortilor le apartin spatiile exterioare si salbatice,parasite de locuitorii lor.
(tema casei bantuite)
Mortul individual revine in propria sa casa
Limitele materiale ale casei-usa,pragul,marginea ferestrei-joaca un rol remarcabil:ii
protejeaza pe vii dinauntru de mortii de afara/

Cimitirul
19

Cimitirul se nr printre locurile cele mai propice aparitiilor.

Cimitirul este inconjurat de un zid care trebuie intretinut pentru a separa spatiul
sacru de spatul profan.
Intre biserica si sat,cimitirul este un loc intermediar si joaca un rol mediator.
Se considera ca tinerii care danseaza,calcand in cadenta panatul intra in
comunicare directa cu rudele lor defuncte si cu stramosii.Ei danseaza in cimitire asa
cum mortii insisi se crede ca danseaza aici noaptea in hora Dansului
MAcabru.Astfel,cimitirul este un loc oniric si
fantastic.

Marginile salbatice ale teritorilui locuit

Cu cat ne indepartam de zonele locuite,aparitiile individuale sunt din ce in ce mai

rare.In camp de ex,pe o pajiste in apropierea unui castel,cavaleriimorti isi continua
infernalul lor turnir.
Moarginile teritoriilor sunt propice aparitiei hoardei mortilor.
Rul este o frontiera intre lumea celor vii si a celor morti.
Drumul mare joaca un rol important intr-un nr de aparitii ale armatei mortilor.
Rascrucile sunt locuri marcate in mor traditional de teama fta de fortele
malefice.Uneori,aici sunt inhumati pacatosii care au murit excomunicati,ca anumiti
camatari.Aici calatorii zaresc vedeniile diabolice si fantomele cavalerilor in turniruri.

Povestirea despre aparitii:un nod de relatii sociale

Relatiile dintre viu si mort.
Uneori sg care beneficiaza de aparitii este mesagerul.

O aparitie niciodata nu pune in scena doar doua persoane,un mort si un viu,ci un

intreg lant de martori,de intermediari,de informatori,de scribi si de predicatori si
auditori.

20

Inrudirea:casatoria
Aparitiile aduc gfrecvent in scena casatoria pe care moartea unuia dintre soti
tocmai a rupt-o.
*textele nu par sa retina decat czurile in care a murit sotul.
Obligatia ei este de a se dedica definitiv devotiunii,rugaciunii pt morti,in primul rand
pt sotul sau disparut.
Aparitia aminteste in fata carei alternative o plaseaza pe vaduva moartea
sotului:recasatorirea sau calugarirea.
Este cazul unei vaduve tentate de recasatorire in ciuda promisiunii de fidelitate
vesnica pe care i-o facuse sotului sau.Defunctul,invizibil,ii striveste capul cu o
lovitura de piulita****

Inrudirea:filiatia
Daca se intampla ca un copil defunct sa-i apara unuia dintre parintii sai,cazulinvers
este de departe cel mai frecvent.Rudei sale apropiate,mortul sau moarta ii poate
aparea pt a-i destainui pedeapsa care il chinuie in urma propriei purtari imorale din
trecut,sau pt a-l avertiza
dimpotriva,pe supravietuitor impotriva ratacirilor de care se face el insusi vinovat.

Inrudirea spirituala
La inceput,intreaga crestinatate este gandita ca o sg mare familie ai carei membri,in
virtutea botezului lor,sunt frati si surori intru Hristos.
Monahismul a dezvoltat in interiorul crestinatatii un model de "familie" spirituala.
Unele povestiri cu strigoi semnaleaza forta legaturilor dintre cumetri si cumetre.

9.Reprezentarile strigoilor

21

Nu toti strigoii se lasa vazuti.Unii martori afirma ca doar au auzit un zgomot sau voci
interpretate.Alte dati este vorba despre vise confuze,despre zgomote si voci,mai
degraba decat de o viziune clara.
La inceput este invizibil si accepta la rugaciunile celorlalti sa apara.

Corpul aparentelor.
Cand mortul este vizibil,el are in mod normal o forma omeneasca si prezinta
trasaturi si varsta pe care le avea in mom decesului.Poate,de asemenea,sa aiba un
semn fizic distinctiv(de ex,rana inca sangeranda care l-a facut sa treaca pe lumea
celalta).
Se intampla alte dati ca mortul sa ia forma unui obiect material sau,mai des,a unui
animal.
Schimbarile de culoare(de la negru la alb) expr stadiul avansarii sufletelor in
suferinta catre eliberarea lor.

Spritualul si corporalul
In clipa mortii,truspul se desparte de sufllet si asa vor ramen pana la invierea
mortilor si Judecata de aPoi.Sufletul este "spiritual" dar "pasibil":el este torturat in
Infern sau in Purgatoriu de un foc sau de un frig pe care oamenii din evul mediul si
le imagineaza atat de concret incat
le numesc "corporale".
Spiritul nu este un corp si totisu are o parte legata de trup.
"imaginile spirituale" pe care le produce aparitia strigoiului:Spiritul poate actiona
asupra corpului sau,pot avea o anumite "corporalitate" si pot intretine relatii cu
cadavrul.
Strigoii pot produce efecte materiale asupra obiectelor sau corpurilor vii pe care le
ating aici,pe pamant.Sunt in special arsuri.
In Yorkshire strigoii nu sunt aici aparitii evanescente de suflet chinuite care cer
intercesiune,ci morti raufacatori.->ii agreseaa pe oameni,omoara si le beau
sangele.
Exista morti care prezinta o rezistenta la cintactul fizic al celor vii.

22

Strigoii se definesc ca o imagine a unui corp care nu este un corp,dar si ca un "corp

aerian".
In Yorkshire strigoii sunt inca si mai corporali:ei ies din morminele lor,bantuie in
afara cimitirului,ii agreseaza fizic pe sateni.Aceste spirite sunt atat de concrete incat
cei vii pot sa le apuce si sa lupte corp la corp cu ele.
Uneori,pt a scapa de griji,tinerii din sat deschid mormantul si verifica starea
trupului.
Tot in Yorkshire se dezgroapa cadavrele si le ard iar cadavrele femeilor erau
strapunse cu un par pt a se asigura ca nu se vor reintoarce.
Blestemul care apasa asupra unui mort raufacator atinge mai intai cadavrul saueste condamnat sa nu se descompuna in pamant.

Limbajul mortilor
Faptul ca mortul vorbeste sporeste impresia unei prezente fizice.
Vizita unui strigoi nu se poate reduce la zgomote sau chiar la "voci fara cuvinte".
Mai multe povestiri subliniaza faptul ca spiritul este inzestrat cu o capacitate de
exprimare diferita de limbajul corpului viu.
Cand sufletul este despartit de trup,el poate lesne vorbi asa cum o fac si ingerii
imateriali.

Vesmintele mortilor.
Este aidoma celui care il poarta.
Strigoii continua sa poarte hainele cu care au fost cunoscuti.
Starea spirituala a lor se expr prin natura,starea si cuoarea hainelor lor.
Calugarii ssunt ingropati cu pelerina lor care e prevazuta cu o gluga(cuculla) ce ii va
proteja de capcanele demonilor in lumea de dincolo.
Culoarea vesantului mortului ne instiinteaza despre soarta sa pe lumea celalalta si
despre imbunatatirea acesteia cand e cazul.

23

Pe lumea celalalta,mortul potential gol si vrednic de mila poarta hainele de care el

insusi s-a despensat in favoarea saracilor.Vesmantul este deopotriva un pbiect
material transmisibil si simbolul imaterial al daniei milostive.

Imaginile strigoilor
Exista o intreaga gama de posibilitati,de la reprezentarea trupului viu paa la
schelet,trecand prin diverse stadii ale cadavrului in descompunere.
Strigoiul este infatiat imbracat cu vesmantul scpecific statutului sau social.
Sase reprezentari diferite:
1.Tipul lui Lazar:strigoi infatisat ca un iviat din morti
2.Tipul mortului infatisat ca un viu:nu exista nici o diferenta intre strigoi si viul sau
viii carora le apare acesta
3.Tipul sufletului:ia forma unui mic personaj gol
4.Tipul Fantomei:apare infasurat intr-un giulgiu diafan
5.Tipul macabru:ca un cadavru viu in stare de descompunere
6.Invizibilitatea

Stigoii si macabrul
Daca imaginea evanescenta a fantomei nu s-a impus mai pe larg si mai
rapid,aceasta se datoreaza poate faptului ca difuzarea sa a fost franata de inflorirea
macabrului. care inisita pe prezenta corporala,tactila si oribila a cadavrului.
Un om care trecea prin cimitir se ruga pentru morti si intr-o zi cand este urmarit de
dusmanii sau,mormitele se deschid si este ajutat de morti.

Gisantii:niste strigoi?
3 trasaturi justifica apropierea dintre gisanti si stigoi.Gisantul este imaginea unui
mort singular ce contribuie la mentinerea memoriei acestuia.Ochii lor de piatra nu

24

privesc lumea,ci simbolizeaza ochii sufletului.Mainile lor sunt impreunate in

atitudinea rugaciunii,semn al asteptarii
invierii.Picioarele lor se sprijina pe un animal-un leu sau un caine.Sunt recunoscuti
dpdv social tot dupa vestimentatie.
Sa nu ne grabim insa sa facem dintr-un gisant imaginea unui strigoi.Strigoiul revine
in memoria si vesele celor vii,in vreme ce acestia cauta prin ritualuri si rugaciuni sa
se desparta de el,sa faca din el un mort adevarat despartit definitiv de cei vii si
sortit treptat uitarii.El se manifesta"la
cald",cand relatia dorita,normala,nu se poate stabili intre vii si morti.Gisantul arata
deopotriva un mort a carui imagine este incremenita in piatra si al carui nume
ramane inscris in epitaf.
Gisantul consacra normalizarea relatiilor dintre vii si mortul lor.Ei fac parte din
categoria mortilor care nu mai produc spaima,pe cand strigoii se
agita,gem,ameninta si refuza sa dispara.

Incheiere
In povestirile despre paritii de morti,strigoiul pare sa-l inhate pe cel viu si ii
porunceste sa puna sa se oficieze liturghii intru mantuirea sa.
De altfel,vii sunt cei care atribuie defunctilor un fel de existenta "post mortem".Ei
sunt cei care defapt plasmuiesc intoarcerea mortilor.
Documentele insesi nu au fost considerate ca ilustrari ale unei credinte fata formate
in afara lor,ci facand parte din procesul credintei,din modalitatile compleze de
enuntare a credintei in care dubiul se confunda cu afirmarea,iar reprezentarea
concreta cu fantasma.
Experienta subiectiva si autobiografica este in mod normal cea a visului,in care
strigoiul se caracterizeaza printr-o infatisare nesigura si ambivalenta,in vreme ce
povestirea relatata mentioneaza o viziune in stare de vecghe,avand o forma clasa si
obiectiva.
Cautarea originilor:pentru ea,miturile si ritualurile evului mediu ar fi expresia sau
chiar "supravietuirea" vechilor "Credinte" precrestine mosteninte de la paganismele
celtic,greco-roman,germanic sau indo-european.
Fenomenul strigoilor este universal in evul mediu.
Solidaritatea familiala dincolo de moarte si articularea inrudirii spirituale si a inrudirii
trupesti explica in mare parte "invazia strigoilor".de asemenea,relatiile confictuale

25

din sanul societatii si problema violentei sociale explica aparitia si avantul temei
cortegiului lui Hellequin.
Mortii nu au alta existenta decat cea pe care le-o dau cei vii.
Imaginarul social si individual(visul,povestirile,credinta impartasita),cuvantul
socializat sunt cele care ii fac pe strigoi sa se miste si sa vorbeasca.
In secolele al 18 si al 19-lea:transformari majore:respingerea sufletelor din
Purgatoriu si deminizarea sporta a strigoilor,legatura stabilita intre aparitia spiritelor
si vrajitoriei,folclorizarea progresiva,accentuata de epoca Luminilor ce se va numi in
curand "credintele populare".
Din sec 17-18 strigoii nu si-au pierdut nimic din actualitatea sa.
Apariiile mortilor au autentificat teza neumririi sufletelor.
Ce se intampla astazi cu strigoii?
Observam moda nu mai putin evidenta a cercetarilor de parapsihologie sau de
metapsihologie,a spiritismului si a cavinetelor prezicatorilor.Fenomenul nu pare atat
de marginal pe cat am putea crede.De altfel,inlocuind literatura fantastica a
secolului trecut,cinematograful,televiziunea si efectele lor
speciale,exploateaza acest interes si acumuleaza incasari rentabile sondand
irationalul/
Ritualul traditional al mortii cunoaste esecuri-din care se hranea imaginea
strigoiului.
Societatea noastra tainuieste fantomele sale colective si va continua atata vreme
cat nu se va face drepate cel putin memoriei lor.

26