Celdlalt figru

And the craft that createth a semblance.

Morris, Sigurd the Volsung (18761

Visez un tigru. Proslivegte umbra

Biblioteca vasttr, laborioasd,
$i rafturile parci estompeazl;
Puternic, inocent, insingerat
$i nou, el selva va strdbate lin
$i viitorul, urma-n mal milos
Ldsind de riu cu nume negtiut
(in lumea lui nu-s nume, nici trecut,
Nici viitor, o clipl numai certi),
$i va-nghili barbarele distante

$i adulmeca-va-n labirint stufos,

Dintre arome, aroma aurorei
$i-aroma de vinat plicutd foarte.
Printre zlbrele: trestii lungi de bambus,
Dungi descifrez de tigru gi presimt,
Sub pielea lui vibrind lucioasS, mugchii.
in van in calea mea se-a$tern boltite
$i necuprinse mdri, degerturi vaste:
Din casa aceasta din indePdrtat
Orag american din Sud, visez
$i te urmez, o, tigru de pe Cange.
Cind inserarea-n suflet imi pdtrunde,
La tigrul vocativ din versu-mi cuget.
E-un tigru de simboluri gi de umbre,
ingiruire de figuri de stil
$i de-amintiri din enciclopedig
Nu tigrul implacabil, giuvaier
Funest, sub soare ori lund schimbltoare,
Care'n Sumatra ori Bengal repeti
Ritualul de iubire gi de moarte.
Opus-am dstui tigru de simboluri
Pe cel adevdrat, cu slnge cald,

a5

Ce hicuieEte.a bivolilor turmtr

$i azi, in august 3, leat 59,
Pe pajigte-gi intinde umbra-nceati,
Dar insugi faptul de'a-l numi acuma
$i de,a-i inchipui ambian[a-nseamnd
Pe tigru s5-l prefaci inf-o ficfiune
De art5, nu fiin15 vie a Terrei.

Al treilea tigru cluta-vom, care

Va fi la fel cu ceilalti, alte formd
De vis, sistem de omenegti cuvinte,
Nu vertebratul tigru, acela care
prin selvi, dep5gind mitologia,
Ptrgegte lind$i totugi - Etiu prea bine Ceva-mi impune aceasti aventurd
Nedefinitd, veche Ei smintiti,
$i-n ceasul inserdrii caut tigrul
Cellalt, ce-n versul meu nu-gi afli locul.

a6

labirint
legire nu-i. N-a fost f5cuttr pentru
Palatul ce cuprinde universul.
Nu poti surprinde.aversul, nici reversul.

Nici zid nu-i tmprejur, nici tainic cenfiu.

Nu agtepta sd se deschidd poarta
Ori drumul care duce.apoi la altul,
$i indiritnic altul, gi iar altul,
Sd aibtr vreun sfirEit. De fier [i-e soarta
$i judele. Atacul n-a$tepta
De taur ce.i un om cu chip ciudat,
Plural gi hid. Tresari inspiimintat
De piatra nesfirgittr. Nu spera
Nimic. El nu existi. N-o str vini
in negrul asfinlit nici o jivintr.

242

Labirinful
Nu poate Zeus str desfaci plas6
de piatri ce mi stringe. Nu Etiu rindul
de oameni care-au fost; urmeazl gindul
gir monoton de ziduri, drum ce lasd
in urmd poarta-mi. Drepte galerii
ce se.ncovoaie-n arcuiri secrete,
cind anii trec, lugubre parapete
de timpul crud mincate zi de zi.
in praful palid desc^ifrat-am umblet
ce mi-nspiiminti. in vdzduh tresaltl
lncovoiate seri ce sumbru Poartd
prelung ecou din dezolatul urlet.
in umbrS-i Altul, gtiu, 5i trista-i soarte
singurdtatea-i. Cattr si n-ajungd,
pe Hades il tot cheami 5i-l alungi
dorind ln slnge str-mi giseascd moarte.
Mereu ne cdutim. O, de-ar veni
a agtepttrrii cea din urmtr zi!

243

Un cififor
Sd se laude

allii cu paginile pe care le-au

scris;

eu md mindresc cu cele pe care le-am citit.

Poate cd n-am fost un filolog,
n-am studiat declindrile, modurile, laborioasa schimbare a sunetelor
D care asurzeste gi devine t,
echivalenla dintre g Si k,
dar am intrelinut de-a lungul anilor
pasiunea pentru limbd.
Noplile-mi sint Pline de Virgiliu;
faptul c-am gtiut 5i am uitat latina
e un ci;tig, fiindci uitarea
e una dintre formele memoriei, subsolul ei vag,
cealaltd fa!d, ascunsd, a monedei'
Cind in ochii mei s-au gters
vanele aparente dorite,
figurile gi pagina,
am inceput sd studiez limbajul de fier
folosit de stribunii mei pentru a cinta
singurdtdli 5i sPade,
gi-acum, de-a lungul a gapte veacuri,
de la Ultima Thule,
ajunge la mine glasul tdu, Snorri Sturluson'
Tindrul, in fala cdr[ii, i5i impune o disciplind precisd
gi o respectd, urmdrind si oblind o cunoagtere precisd;
la virsta mea, orice activitate e o aventuri
ce se invecineazd cu noaptea.
Nu voi mai apuca si descifrez vechile limbi nordice,
nu-mi voi mai cufunda miinile lacome in aurul lui Sigurd;
sarcina pe care mi-am asumat-o e nelimitatl
qi md va intovtrrdgi pind la capitul drumului,
nu mai pulin misterioasi decit universul
gi decit mine, invildcelul.

263

O carte
Abia un lucru lntre alte lucruri,
Dar gi o arm5. Fost-a zimisliti
in anu'o mie gase sute patru
in Englitera. Visul o-ntlregte.
Min ie.ascundg zgomot gi-ntuneric.
O cintdresc in palmd. Cine-ar spune
lnfernul c5-i intr-?nsa: vrdjitoare
Blrboase - parcele, pumnale care
A umbrei legi pe datd le-mplinesc,
Un aer greu, de niruit castel
Care{i vegheazl moartea, delicata
M?nI ce-nsingereaztr miri de spumtr,
Tdria spadei, strigitul de lupt5.
Acest tEcut tumult acuma doarme

in lumea unei c5r[i ce se-odihne5te

Pe

linigtitul raft. Dormind, aEteaptd.

360

Elegie
Nu gtie nimeni, nici m5car oglinda
cd amare lacrimi omenegti virsat-a.
Nu poate btrnui ci prlznuiegte
acele lucruri vrednice de lacrimi:
zoritul gir de ani Ei frumuselea
Elenei, degi el n-a vlzut-o,
gi mina lui lisus pe lemnul crucii
sub stdpinirea Romei, gi cenuga
Cartaginei, gi in poem persan
privi ghetoarea, scurta fericire,
nelinigtea ce sti mereu la pindi,
Virgiliu plin de muzictr gi fildeE,
care a cintat a spadei vitejig
migcarea nori lor, necontenite,
ce parctr-ncremene5te-n asfin[it,
gi dimineata ce devine seari.
Un om se afltr dincolo de uE5,
alcltuit din timp gi din iubire.
E singur. Toate lucrurile lumii
le-a plins la Buenos Aires.

%6

G6ngora
Marte, rlzboi. Apollo, foc ceresc.
Neptun e marea. Ochii mei s-o vazd
nu pot, cdci zeul o incelogeazi.
Vestigii ce pe Domnu-l surghiunesc
din inima curatd. Mi-a sortit
ursita stranie idolatrie.
Sint ndp5dit de grea mitologie.
Captiv, cdci de Virgiliu sint vrtrjit.
De el gi de latin5. Am fdurit
din orice vers ermetic labirint
de impletite vorbe ce te prind
in lag neinlelese, joc ctrznit.
Vdd peste vremi cum o s5geatl-n zbor
incremenegte,-n lacri ma fierbinte
vdd perla, 9i clegtar v5d in izvor.
Ciudati-mi este arta. la aminte.
Nu-mi pasi de batjocuri ori de-ocard.
Cositele in aur le-am schimbat.
$i totuEi o-ndoialtr m5-nfioard:
de numele meu Domnul n-a uitat?

incerc la lucruri simple sd revin:

la trandafiri, la piine gi la vin.

416