A o mie gi doua poveste a $eherezadei

Adcvdrul e moi straniu decit ficliunea.

Vechi proverb

Avind prilejul, de curind, in cursul unor cercetlri de orientalistici,

o lucrare care (la fel ca Zoharul lai
Simeon Jochaidesl) nu e mai deloc cunoscutl, nici chiar in Europa, gi
care, dupi gtiinfa mea, n-a fost citatl niciodati de nreun american - dacd
il excepttrm, poab, pe autorul Curiozitillilor din literatura americanll2 -,
avlnd ocazia, repet, si rtrsfoiesc citeva paglni din foarte remarcabila
lucrare amintitd prima oarl, nu mic[ mi-a fost mirarea str descopir ci
Jumea literari s-a lngelat plni acum, in mod ciudat, cit privegte soarta
fiicei vizirului, $eherezada, cum e povestitd acea soarttr lno mie gi una
de noplis gi c[ deznodimintul prezentat ln aceasti oper6, chiar dacl nu
intru totul inexact pini acolo unde a reugit sl meargl, este cel pulin de
blamat pentru ci n-a mers mult mai departe. 91
Pentnr informafii amlnun$te despre acest subiect intenesant trebuie
sd-l trimit ee*jttijgglcuriag*c_biqf la Isitsiiornof ; dar in acelagi timp
fre-mi
ingtrduit sd dau un rezumat despre ce am descoperit acolo.
*-Yfv66
anntnti c6, in varianta obiinuitn a povegtilor, un anume
monffiilin,ffive temeinice sd fre gelos pe regina lui, nu numai cl
o ucide, dar face legimint, pe barba lui gi pe profet, sd-gi ia de sofie in
fiecare noapte pe cea mai frumoasi fecioari de pe domeniile sale, iar in
{
dimineafa urrnitoare si o dea pe mlna ciliului.
Implinindu-gi intocmai acest legimint, mulfi ani la rind, gi cu o
punctualitate religioasl gi o metod[ ce ii aduseri mare faimi de om cu
sentimente evlavioage gi cu o excelenti judecatd, el fu intrerupt intr-o
dupi-amiazl (neindoielnic de [a rugiciunile sale) de o vizitl a marelui
siu vizir, a clnri frici, pare-se, fu stribituti de o idee.
/
( Numele ei era $eherezada, iar ideea ei era fie s[-gi mintuie lara de
biful care ii depopula fnrmusefca, fie si piari, in maniera doveditl a
tuturor eroinelor, in incercarea ei. q
Prin urrnare, gi degi nu g{sim str fie un an bisect (ceea ce face
sacrificiul chiar nai wednicFil trimite pe tattl ei, marele vizir, si-i
ofere regelui mina ei.DAceastl mini regele o primegte cu bucurie (el
intenlionase si o ia in orice caz gi aminase treaba de la o zi la alta doar
de teama vizirului), dar, acceptind-o acum, el di de inteles tuturor
pirfiloa cit se poate de limpede, ci, mare vizir sau nu mare vizir, nu

si consult Tbllmenow Isitsilornot,

are nici cea mai mic6 intentie

'") la
privilegiile sale.

de a renunla cu o

iot6la legamintul sau

Cind, prin urrnare, frumoasa $eherezada insisti si se mdrite cu

regele, qi chiar o sivirgi, in ciuda excelentului sfat al tatilui ei de a nu
face aqa ceva - cind ea vru gi se miritE cu eI, repet, de voie, de nevoie,
o fdcu cu frumogii ei ochi negri pe de-a-ntregul deschigi, atit cit permitea

, ;
j
i natura cazului.
'
Se pare totuqi ci ace.-asti isteaSidomr,riSoari-(care il citise negreqit

pe Machiavelli) avea in mjnte un plan pqititel gi cit se poate de ingenios.

lnfroaptea nunlii puse Ia cale, prin n-u qtiu ce specioase qiretlicuri, ca
sora ei si ocupe un divan indeajuns de aproape de cel al perechii regale
pentru a-i permite s5 stea de vorbi cu uqurinfi de la un pat Ia altul; 9i

-u pulin
inainte de cintatul cocogului avu griji s5-l trezeascd pe bunul
monaih, solul ei (care nu-i purta pic6, intrucit intenliona si-i fringi
gitul in zori) - repet, reugi s6-l trezeascd (deqi, din pricina unei congtiinfe
. ' curate qi a unei
digestii ugoare, el dormea bine), prin interesul adinc
' stirnit de o poveste (despre un Wbflan-qi o pisicd qe-gg[, cred eu) pe
care i-o relata (totul in qoapt6, dedzuf) surorij--sab. Cind se crdpd de
ziu6, se intimpl[ c6 aceastS. poveste nu se sfirgise de tot Ei $eherezada,
prin frrea lucrurilor, nu o putu isprivi chiar atunci, intrucit sosise clipa
scoale din pat gi si fie sugrumat5 - lucru cu foarte pufin mai
tsa
""
I pldcut decit spinzuratul, doar nileluq mai nobil !
Curiozitatea regelui insd prevalind, imi pare-riuseo"sD-rJD, chiar qi
asupra s6nitoaselor tui princifrilieTigiods6, it indemnd de aceastd dati
s6 amine implinirea legamintului siu pin6 a doua zi dimineafa, in scopul
gi nadejdea de a auzi in acea noapte ce s-a intimplat in cele din urm6 cu
pisica neagri (cred cb era vorba dq,gpieiei-neagrd) +i*qebelanut
''*TlEtl6sindu-se noaptea, doamni
$eherezada nu numai ci nu isprivi
(g-obolanul
era albastru), dar inainte s6-9i dea
cu pisica gi cu qobolanul
perip4iilof
unei narafiuni ce se referea
seama ce iace, se trezi in miiiZirl
(dac5-nu*pd ingel cu totul) Ia gpcalroz.(qu aripi verzi), care alerga
rifraipomdnit de luTe?atoriti-unui mecanism de ceasornic gi care era
intors cu o cheie de culoarea indigoului. De aceasti istorioari regele fu
chiar mai interesat decit de cealalt6 - Ei intrucit se cripase de ziud inainte
de sfirgitul ei (in ciuda tuturor fircercirilor reginei de a o terrrrina la timp
a. putea fr sugrumati), iariqi nu afli alti c_ale decit si amine
_Nfentru
" ceremonia ca mai inainte, cu douizeci qi patru de ore. In noaptea
urmitoare se intimpli un lucru similar, cu un rezultat similar; qi apoi
in urmitoarea - qi apoi iariqi in urmitoarea; astfel incit, in cele din
urm6, bunul monarh, fiind inevitabil lipsit de orice ocazie dq a-gi line
legimintul intr-o perioadi de nu mai putin de o mie qi una de nopfi, fie
ci uiti cu totul de expirarea acestui timp, fie ci se simte absolvit de ea
in modul obiEnuit, sau (ceea ce este mai probabil) il rupe odati pentru
totdeauna, precum gi capul venerabilului siu duhovnic. In orice caz,
l$eherezada, care, descinzind direct din Eva, se nimeri, poate, mogteniItoarea tuturor celor qapte coquri cu palawe pe care aceastd din urml
dil-grFdina-Ede"$rhd, rpt,
[doamn6, gtimculofii, Ie-a cules de su]4omii
pe.frumusefe fu abolitiar
birul
din
urmd,
in
cele
triumfb
$eherezada
230

Ei bine, acest deznodimint (care e acera al poveqtii aga c'm ni s-a

pistrat ea) este ftri indoiali extrem de potrivif gi d6 placut dar, vai
!
ca multe alte lucruri plicute este mai mult plicut decit aae"eratf
gi
sint intru totul indatorat lui.Isi/s \ornot pentru
-ijloacele de a rectifrca

eroarea. Le mieux est I'ennerni du biena, spune un proverb franfuzesc,

Seherearnda
plasat cu

.'/lfitre.buit
,ti.T-11!i:i1"d.'5
qsflaJgciqe]e-a

dobindi capitaiizatd pina

ar
s-au

e,
ce

racur gaptezecr qi qapte. Drmea surioari, zise ea, in cea de-a o mie gi doua noapte
- Draga
(citez
uerbatirns in acest punct limbajul lui.Isifsciorooi) _ draga mea
surioari, spuse ea, acum ci s-a spulberat toat6 aceasti micd dificultate
cu sugrumatul qi cd, din fericire, acest bir odios a fost abolit, m6 simt
vinovatr de o mare necuviinli prin aceea ci v-am ascuns,
fie gi regelui
(*.",
spun crrpdrere de riu, sforiie - Iucru pe care nici un gentre.man
l
^'nu l-ar face),Tntreg deznoddmintul povegtil lui sinbad Marinarul'.
Aceasti persoand a trecut prin numeroase alte gi chiar mai interesante
aventuri decit cele pe care le-am relatat eu; adevirul insd este ci mi-a
fost somn in acea noapte in care le-am istorisit gi astfel am fost ispititd.
si le scurtez _-lp regretabil6 gregeald de condFita pentru care sirigura
mea speran!6 este cd AllahT o si m6 ierte.bar ttici ."o* nu-i
tirziu sd repar n !"ea mea neglijenfd - qi dupi ce-l voi ciupi p" lreao
datd sau de doua .iri ca s6-l trezesc, astfel incit se inceteze sd mai"ug"
fac6
acest zgomot oribil, numaidecit am s6-fi povestesc
fie (gi lui, dac6 ii va f,
face pl6cere) continuarea la aceastd foirte interesanti poveste.
acestea, sora $eherezadei, dup6 cum am aflat din.Isirsaornot, nu se
..La
peste mdsuri de incintati; regele insi, dupi ce fu ciupit indeajuns,
ariti
incettr in cele din urmi s6 mai sforiie qi in final zise ,ilm !" gi-apoi
fiu !", cind regina, infelegind ci. aceste cuvinte (care sini neindbiehic
ardbegti) semnificau cd el era numai urechi gi ci se va stridui s6 nu
mai sforiie - repet, regina, potrivind aceste iucruri spre mullumirea
ei, reintri astfel dintr-o dat6 in povestea lui sinbad ld-a"ittarui:
(acestea sint chiar cuvintele lui sinbad,
- Intr-un tirziu, la bitrinefeintr-un
r.e-pqT.titede
tirziu, la bitrinefe, gi dup6 ce
[e[qfg4L{a) m-am budElbfiG-ani mulfi de linigte acasi, am fost iaragi-apucat de
dorul de a cutreiera pri.3 Fri striine ; gi intr-o bun E zi, ftrE ire ingtiinjez
pe nici unul din familia mea despre intenfia mea, am fdcut citeva
boccele din mirfurile cele.mai prefioase qi mai pufin voluminoase gi,
tocmind un hamd ca sd mi le poarte, m:arn dus cu ei pinijos pe jarmii
mirii ca si aqtept sosirea weunei coribii de ocazie
m6 scoati
din_regat spre o regiune pe care n-o mai explorasem "."u
pini"aatunci.
Dupd ce am pus bagajele pe nisip, ne-am aqezat
ttigtu copaci gi
ne-arn uitat spre largul oceanului in speranla ca v^o-"ob
zeri *eo corabie,
dar timp de citeva ceasuri n-am vizut nici una. intr-un tirziu, mi s-a
pirut ci aud un biziit sau un zumzeb ciudat - iar hamalul, dupi ce a
ascultat o vreme, a declarat ci gi el il putea distinge. Numaidecit acesta
crescu mai tare, tot mai tare, astfel incit nu mai aveam nici o indoiali
ci-obiectrrl care il producea se apropia de noi. in cele d.in urmi, pe dira
orizontului, am descoperit un punct negru care cregtea cu iufeal-i, pini

cind ne-am dat seama c[ era un monstrir uriag, inotind-plutind cu o

mare parte a trupului siu pe suprafala mirii. Venea spre noi cu o
iufeal[ incredibili, ridicind valuri uriage de spumi in jurul pieptului
s6u gi luminind toati acea parte a me4i prin care trecea cu o dlri
lung[ de foc ce se intindea pini departes.
J Cind obiectul a ajuns mai aproape, l-am vizut foarte clar. Lungimea
lui era egali cu cea a trei dintre cei mai inalfi copaci din lume qi era tot
atit de lat ca sala cea mare de audienfi din palatul tiu, o, tu cel mai
sublim qi mirinimos dintre califi. Trupul siu, care se deosebea de cel al
pegtilor obignuiti, era tare ca piatra gi negnr ca ticiunele pretutindeni
pe acea parte care plutea deasupra apei, cu excepfia unei dungi inguste,
rogie ca singele, care il incingea pe de-a-ntregul. Pintecele, care lnota
sub apl gi pe care nu-l puteam ziri decit in ristimpuri, atunci cind
monstrul se inilfa gi cidea o dati cu valurile, era acoperit ln intregime
cu solzi metalici, de o culoare aseminitoare cu cea a lunii pe weme de
ceafi. Spatele ii era neted gi aproape alb, gi din el se inilfau gase
ghimpi, cam jumdtate din lungimea intregului trup. l
r Aceasti creaturi oribili nu avea guri pe care sd, o pdtem vedea; dar
. 'ca pentru a compensa aceasti defic1enf6, era prev6luti cu cel pufin
optzeci de ochi care ieqeau din orbite, precum cei ai libelulei verzi, 9i
erau dispugi de jur imprejurul trupului in doui rtnduri, unul deasupra
celuilalt, qi paralel cu dira singerie care pirea si serveasci drept
sprinceani. Doi sau trei dintre acegti ochi ingrozitori erau mult mai
mari decit ceilalfi gi pireau din aur masiv. ^7
Degi aceasti dihanie se apropia de noi, cub o- spus mai inainte, cu
cea mai mare iufeali, trebuie si fi fost migcattr cu totul de necromanfie cici nu avea nici aripioare ca pegtii, nici labe palmate ca rafa, nici vele
ca scoica de mare, care e minati de vint ca o corabie; erau alc[tuite la
fel, numai ci nu departe de aceasta din urrnd erau doul giuri mici ce
serveau de niri qi prin care monstrul iqi lansa risuflarea grea cu o
violenfi nemaipomeniti gi cu un zgomot asurzitor, dezagreabil."q
,L$eroarea noastri la vederea acestui lucru hidos fu foarte mare;hns6
qi mai mare ne fu mirarea cind, vizinduJ de mai aproape, am zdrit pe
spinarea creaturii un mare numir de vietili cam de mirimea gi forma
oamenilor gi seminind foarte mult cu ei, exceptind faptul c[ nu purtau
vegminte (cum poarti oamenii), fiind inzestrate (de nahrri, fdr6lndoialn)
cu o invelitoare uriti qi incomodi, foarte aseminitoare cu postavul,
insd atit de strinsi pe piele, incit bietele nenorocite aritau caraghios
de stingace gi erau supuse, pare-se, la grele chinuri. Chiar pe cregtetul
capului aveau un fel de cutii pitrate, care curind am descoperit ci erau
extrem de tari qi indesate, gi prin urmare am conchis ci erau nigte
n6scociri menite, prin marea^lor greutate, si fin[ drepte gi intregi
capetele animalelor pe umeri. In jurul giturilor creaturilor erau prinse
nigte gulere negre (insemne ale robiei, fdriindoiali), aga cum le punem
ciinilor nogtri colane, numai ci mult mai late gi infinit mai fepene incit le era cu totul imposibil acestor victime nenorocite si-gi migte
capetele ln orice direcfie fdri s6-gi miqte totodatd trupul; gi astfel ele
erau condamnate la perpetua contemplare a nasurilor lor - o priveligte
de nas turtit gi cirn intr-un grad minunat, dacd nu chiar ingrozitor.
232

Agioa monstrul ajunse aproape de firmul unde ne allam noi, dintr-o

dat[ igi inpinse mult in afari unul dintre ochi gi emise din el o flacdr6
cumpliti, insofitd de un nor dens de fum gi un zgomot pe care nu-l pot
compara cu nimic altceva decit cu tunetul. Dupi ce s-a risipit fumul, am
zlrit unul din ciudatele oameni-animale stind ling6 capul uriagei dihinii
cu o trompeti in min6, prin care (punindu-gi-o la gurd) numaidecit ni r
s-a adresat cu accente puternice, aspre 9i dezagreabile, pe care, poate, f
le-am fi luat drept un grai anume, daci ele n-ar fi venit pe de-a-ntr"gulY.
pe nas.
lntrucit in mod evident imi vorbea mie, nu gtiam cum si rdspund,
cici nicidecum nu puteam infelege ce se spunea; gi aflat ln aceastl
lncurc6turly rrr-Bm intors spre hamal, care era la un pas de a leqina de
spaim6, gi i-am cerut p[rerea in leg[tur4 crr specia de care $inea monshtrl,
ce voia el gi ce fel de vietifi erau cele care migunau pe spinarea lui. La
aceasta, hamalul rtrspunse, atlta clt a putut din cauza tremurului, cl
auzise clndva mai de mult de aceasti dihanie a mirii ; cl era un demon
crud; cu mIruntaie de pucioasi gi slnge de foc, pl4smuit de duhurile
rele ca un mrjloc de a abate nenorocirea asupra omenirii; cI lucrurile
de pe spinarea lui.ereu parazifi preq44-ge,i care infesteazl uneori
pisicile gi ciinii, doar cu plffi-lqai riiari qi mai silbatici; gi cl acegti
i,Aamm*"au foloaseleT;;;;at de ieie -rici;FiifrTo*;ra pe care
o cauzau diheniei prin mugciturile gi
Jqr.ii etirpeau o-afa
gi astfel s[ lmplineascd

mriiie@

riufdcitoare.
ql
Aceasti relatare m-a fEcut str o iau la senitoasa gi, fEri si privesc o
singur[ dat6 in urma mea, am alergat cit mi fineau picioarele sus pe
colin[, in weme ce hamalul alerga la fel de iute, degi oarecum in
direcfia cealalti, astfel ci, in acest fel, reugi in cele din ur:rrl si scape
cu boccelele mele, de cqlg-n:aq-nicio indoiali cI a avut foarte mare A)
griji -l$farsnA-e6f,iun lucru pe care nu-l pot preciza, qicinglmi
emintegc s6-l mai fi-ibr0dzut weodatE.
--eitiGtr6nmd, eiffi.fiffiA;ft cu atita invergunare de un furnicar
de o"meni-parazifi (care veniseri la mal in birci), inc!!ggr-_fos!_&g$e
de miini gi de picioare gi transportat pinl
@;lgat
incepu iarigi si inoate spre largul mirii.
numaidecit
la monstru; care
imi ceiam acum o'narnic nebunia de a fi plrtrsit un c4min confortabil
ca s6-mi primejduiesc viafa in aventuri precum aceasta; regretul fiind
insi de prisos, eln a6.s!ai-g_4.9q impac cit pgalbine cu-sihrafia mea 9i
m-am
striduit s6-mi_qp_igr4r brrniv-oinfa g-IFCfd-aninatcareasea-trgppeta
...#
ffie-a sf eiercite aqqblitite&gtejoyarE$ii snLAm reugit atit
il acaasTtridtiepiinl-eie,lncitin citeva ziie creatura igi revfusi
asupra mea varii semne ale bunivoinfei sale gi ln cele din urm6 igi dete
osteneala 44ffgyglgnrd*'ms*telsrsesa-osar'fl prea mult e[ Dumese
eraiul ei : astfel ci in cele din urmi am fost in stare gi conversez 6r ea
+
qi am ajuns s[ o fac si tnleleagt dorinfa arzitoare ce aveam de a
"q*
vedea lumea.
btg mtg, Sinbod, hai-diridi diri, grunt unt grumble, hls, f?,s, i'
bts,-VXg
imi zise el lntr-o dupi-amiaztr - dar i.'r$ cerdeosi,eded-irtare,-

uitasem

ci Miria ta nu cunoagte {iqljctul

cotconechezilor (aga erau

pentru ci limb a lfiralEltrt'rveri ga
or). Cu voia Domniei tale, am-si
,'
']
: - adici ,Sint fericit si aflu,
dragul meu Sinbad, ci egti intr-adevdr un biiat de ispravi; noi facem
acum un lucru care se numeqte c,irq4gr-r_avigqrya.g_lgbglui; qi intrucit
eqti
atit de doritor s6 vezi lumea, im si mi straduieic sa-ji dau un bilet
1
i pe gratis pe spinarea dihaniei."
f cind doamna $eherezada ajunse atit de departe, rerateazd, Isitslornot,
regele se intoarse de pe partea stingi pe partea dreapti gi zise:
Este, de fapt, foarte surprinzdtor, draga mea regind, c6 ai omis
pind
acum
aceste din urmi aventuri ale lui Sinbad. $tii c6le g6sesc
J
:' nespus de distractive gi de ciudate ?
Dupi ce regele se e:rprimi astfel, ni se spune cd. frumoasa $eherezada
igi relui povestea cu urm5.toarele cuvinte:
in acest fel cu istorisirea sa: ,I-am mullumit
- Sinbad continui
omului-animal
pentru amabilitatea sa gi curind m-am simfit ca la mine
acasi pe monstru, care inota in ocean cu o iuleali nemaipomeniti ; degi
suprafafa acesteia din urmi nu e, in acea parte a lumii, nicidecum
netedd, ci rotund6 ca o rodie, astfel incit tot timpul mergeam ca s6 zic
aga - cind la deal, cind la vale.'
lucru, socot eu, era foarte ciudat, intrerupse regele.
-Acest este absolut adevdrat,
$eherezada.
- -Totuqiindoielile mele, rispunser5spunse
regele; dar, rogu-te, fii bun6 gi
{ - Ampovestea.
\continui
t A,g" r'oi face, spuse regina.
JVlonstrul" - continui Sinbad - cum am zis, cind la deal, cind
dupi
la vale, pini cind in cele din"inota,
urmi
am ajuns la o insuld cu o circumferinld de multe sute de mile, dar care
totugi fusese construiti in mijlocul mirii de o colonie de mici creaturi
ca nigte omizi"'.
-Hm ! fbcuinregele.
urmd aceastd insuli", zise Sindbad [c6ci $eherezada,
-,Lisind
tT:byr.."
in!,eles, ;ru$agdj4 ge34ge intervenfia necuviincioasd
eilJdsind in urmd aceasti insul5, em ajuns la o alta, und'b {s_ofului
lEilfrille
erau de stinci masivi qi atit de duri, incit topoarele cele mai bine
cilite se sfbrimard in bucifi cind an incercat sd.le t6iem"*'e.

**

234

Colonii de coralieri.
olJna dintre cele mai remarcabile ciudElenii'diq Tbxy's e pddurea de piatrd de
lingd izvorul riului Pasigono. Ea este alcltuitd il#citeva-st:te de copaci, inalli
ri dreptl cu lofii.prgfrcufi in piatr6. unii copaci, acum in creqtere, sint doar in
parte pietri_frcafi
Acesta este un fapt uimitor pentru nat r"aliqti, care i-ar
putea sili si-gi_modifice teoria curenti asupra pietrific6,rii." Keined.y
oAceastd dare de seam5., discreditatd la inceput, a fost ulterior confirmatd de
descoperirea unei piduri complet pietrificatelingE izvoarele r:iqlui chayenne,
sau chienne, care igi are sursa in masivul Black Hills al lanlului stincos.
cu greu s-ar putea gisi pe to_ati suprafafa globului o priveligte mai remarcabild,
atit din punct de vedere geologic, cit gi pitoresc, decit cea infrifigati de pddurea
njgtrificlta de lingi cairo. cilitoru\ dupE ce a tresut de mormintele cauflor,
chiar in fata porfilor ceti{ii, se indreaptispre sud, aproape in unghi drept fajn

iar regele ; insijJeherez-a{faras#acorde weo atenfie,

- Hm in! frcu
cpntinui
limba luiSinhad.
Hlb6ild-tTa-e;ceast6 ultimi insuld, am ajuns intr-un linut unde
se afla o peqteri ce se intindea pe distanla de treizeci sau patruzeci de
mile in miruntaiele pimintului qi care conlinea un num5.r mai mare de
palate cu mult mai vaste qi mai impunitoare decit pot fr gisite in tot
Damascul sau Bagdadul. De tavanul acestor palate atirnau miriade de
nestemate, ca diamantele, chiar mai mari decit oamenii; iar printre
ulicioarele cu turnuri, temple qi piramide, curgeau imense riuri, negre
ca abpr4qsuf, miqunind de pegti ce qu avoeu-rrici\*-q's
un ochi'*r0.

-\filpcu regele.
pe urmi intr-o regiune a mdrii unde am gisit un
- "Xrrlplutit
munte
inalt, pe ale cirui povirniguri cnrgeau torente de metal toy$1
dintre care unele erau de douisprezese mile litime Ei de gaizeci l*grt{.- j
in weme

ce dintr-un abis de pe culme tiqnea un puhoi atit de uriaE-ile

incit soarele dispiruse cu totul de pe cer gi se fE.cuse mai
intuneric decit cel mai intunecat miez de noapte; astfel incit atunci
cind ne aflam chiar qi la distanfa de o suti cincizeci de mile de munte,
era imposibil sd vedem vreun obiect, oricit de alb ar fi fost, chiar daci
l-am fr linut in fala ochilor"t.

cenugE,

de drumul ce duce spre Suez prin degert gi, dupi ce a parcurs vreo zece mile
intr-o vale joasi qi stearp6, acoperitd cu nisip, pietrig gi scoici, atit de umede de
parcd numii ieri s-ar fi retras marea de acolo, stribate un lanf de dune joase
de nisip,'care, pe o anumiti distan{d, se intind paralel cu drumul siu. Priveligtea
ce i se infdfigeaz6 acum este peste misurd de stranie gi pustie. O masi de
trunchiuri de arbori, toate prefdcute in piatri, care, dnd sint atinse de potcoava
calului, scot un sunet metalic, se vede intinzindu-se pe mile gi mile imprejurul
s6u, in forma unei piduri putrede gi culcate la pimint. Lemnul e de o culoare
brun-inchis, ins6 iqi pistreazi la perfeclie forma, trunchiurile frind de la unul
pini la cincisprezece picioare in lungime Ei de la o jumitate de picior pind la
trei picioare tn grosime, ingrimEdite atit de aproape unul de altul, pe cit pofi
cuprinde cu ochiul, incit un migdrug egiptean abia igi gisegte drumul printre
ele, gi arat6 atit de naturali, incit daci ar fi in Scotia sau in Irlanda, ar putea
trece cu uqurinf6 drept o uriagd mlaqtind secatd, in care copacii dezgropafi
putrezesc la soare. Riddcinile gi frinturile de crengi sint in numeroase cazuri
aproape perfecte gi, la unele, giurile f6cute de viermi sub scoarf6 pot fr ugor
recunoscute. Cele mai delicate dintre vasele cu sev6 gi toate por$iunile mai gingaqe
din miezul lemnului sint in perfect6 stare gi pot fi cercetate crr microscoapele

cele mai puternice. Totul este atit de silicificat, incit taie sticla qi poate fr
qlefuit de minune." - Asiatic Magazine
Mammoth Caue [Peqtera Mamutului] din Kentucky.

*
** In Islanda, 1783.
r oln timpul eruptiei

'

vulcanului Hecla, in 1766, nori ca acegtia au frcut si se

lntunece atit de tare, incit la Glaumba, care este la peste cincizeci de leghe de
munte, lumea nu-gi gdsea drumul decit orbecdind. [n timpul erupfiei Vezuviului,
in 1794, la Caserta, la patru leghe distan{6, lumea nu putea umbla decit la
lumina torfelor. La l mai 1812, un nor de cenugi vulcanici gi de nisip, provenind
de la un vulcan de pe insula St. Vincent, a acoperit intregul Barbados, inviluindu-l
intr-un intuneric atit de profund, incit ziira in amiaza mare, in aer liber, nu se
puteau vedea copacii sau obiectele mai apropiate, nici micar o batisti albd
finutd la o depirtare de gase degete de ochi." - Murray, p. 215, Phil. edit.

v\\-

ILIII

aSu rgg,t

' '- oDupi ce atn pirtsit aceasttr coastl, monstrul lgi urmi cilItoria
pini ce am dat peste un finut irn care firea lucrurilor pfuea lntoars[ pe
dos - clsi am vtrzut aici un lac mare, pe fundul cinria,la peste o guti

de picioare de suprafafa apei, cregtea o p[dure de arbori infrunzifi,

qi luxurianfi4.
{ - oho ! f6cu regele.
,^{lte citeva sute de mile ne-au adus lntr'o climd unde aenrl era
atlt de dens, inclt plutea pe el frerul sau ofelul, aqa cum pe al nostru
plutesc tuEifs.
i- - Fleacuri ! zise regele.
mai departe,ln aceeagi direcfie, surlnd am qjuns ln cea
"Mergind regiune din lntreaga lume. un fluviu falnic o strlbltea,
mai minunat[
cu ocoluri, pe clteva mii de mile. Fluviul acesta era de o negrditb
adlncime gi de Gtransparenfi mai deslvlrgiti dectta chihlinbanrlui.
Avea de latrei la gase mile ln l{ime; iar malurile sale, care, de fiecare
parte, qjungeau la o lnl$ime de o mie doul sute de pisioare, erau
ins*.-unate su arbori de-a punrri tnllorifi gi cu mireasma dulce a florilor
eterne, care fBceau din lntreg finutul o grtdint fabuloas[; dar numele
acestei lumriante flri era regatul Groazei, 9i a ptrtrunde ln ea lnsemna
moartea inevitabili"'.
-r! -Hm ! fbcu regele.
ptrlsit acest regat ln mare grabl qi dupl citeva zile am
-,^{m
qjuns
tntr-altul, unde am fost uimiti str z6rim zeci de mii de animale
monstruoase cu coame pe cap, ca nigte coaae. Aceste lighioane hidoase
lgi sapi ln plrnlnt pegteri uriage ln form[ de tunel 9i le clptugcsc cu
pietre, dispuse ln aga fel una peste alta, irnclt se privtrlesc de lndatl ce
llnt atinsC de atte animale, azvlrlindu-le astfel tn vizuinile monqtrilor,
unde li se suge numaideclt slngele, iar schelgtq\lor este apoi aruncat
cp dispref la mare distanp de pegterile nzorflf,I)
f' - rtiu ! f[cu regele.
dnrmul,,m zdrit un finut plin de plante ce nu
- "Continuindu-ne
din ptrmfuqt, ci din aeif: Mai erau altele ce rislreau de pe
cregteau
tulpina altor plant&; altele care igi extrigeau hrana din trupurile

inalli

oln anul 1?90, la Caracas, tn timpul unui cutremur, o parte din eolul granitic
s-a gsufundat gi a dat nagtere unui lac cu un diametm de opt sute de iarzi 9i o
adlncime de la optzeci la o suti de picioare. Tbrenul care 8e scufundase era o
parte din pldurea Aripao gi copacii au rlmae verzi sub api vreme de clteva

-+$

lvni.' - Murray, p.22L.

Otlul cel mai dur obfinut nreodattr poate fi, sub acfiunea unei fevi pentnr
sudat, transformat tntr-o pulbere impdpabilt, care va pluti ugor ln atmosferl.
Vatea Nigerului. Vs2i $imrnead, Colonial Magoziru,

T\Myrmeleon - furnica-leu. lbrrnenul omonstru" eet la fel de potrivit pentnr

Yvietegile mici gi anornale, c'lt gi pentnr cele mari, in vreme ce epitete ca
'uriag"
i slnt numai comparative. Pegtera myrmeleon-uluLeetn urbgll tr comparafie cu
griunte
siler
eI
o
de
este
rogii
obignuite.
Un
lgroapa fiunisii
9i
"piatri".
auprafafa
I Epidendron, Flot Aeris, din familia Orchidew, cregte avlnd doar
ridicinilor sale ag$attr de un arbore aau de alt obiect, din care nu'9i trage nici
un fel de hranl - viefuind numai su aer.
ll Parazifi, ca de pildt irinunata Roffbsio Arrpldirr.
256

animalelor viis; gi apoi mai erau altele care peste tot striluceau cu
vtrpii' ; altele care se migcau din loc in loc, dupi plact ; gi lucru gi mai
minunat, a:n descoperit flori ce triiau qi respirau gi-gi miqcau membrele
in voie gi, in plus, aveau detestabila patimi a omenirii de a inrobi alte
vietifi qi de a le zivori in temnife gumplit gi singuratice pini la

implinirea sarcinilor date"r.

$Qfui! ftcu regele.
din aceasti !ard, em sosit curind intr.alta, in care albi- gioPlecind
pisirile sint matematiciene atit de erudite gi de geniale, incit
nele
dau zilnic lecfii in gtiinfa geometriei infelepfilor din regat. Monarhul
acelei firi, oferind o risplatd pentru dezlegarea a doud probleme foarte
grele, ele furi dezlegate pe loc - una de citre albine, iar cealalti de
citre pisdri; regele insi finind secretul asupra solutiilor lor, numai
.*dupi multi trudd gi anevoioase cercetiri qi dupi ce s-au scris numegroase vreme de ani lndelungafi au ajuns matematicienii
i roase tomuri
la qglufii identice cu cele care fuseseri date pe loc de
tirziu
#tllT-""gi pisiri"
ialbine de
Schouwrz pretinde c6 exietl o clasi de plante ce cresc pe animalele

Epizoae. Din aceasti clagl fac parte Fuci qiAlgae.

*
t
t

vii -Plantae

Domnul J. B. Williams, din Salem, statul Massachusetts, a dtruit Institului

Nalional o insectl din Noua Zeelandd cu urmdtoarea descriere: ,lIotta, o omid6
adevirati, sau vienne, o gisegti dezvoltindu-se la rdddcina arborelui Rata,at
o plant6 ce cregte din capul si.u. Aceaste insectd cit se poate de ciudatE qi cu
totul extraordinari se urctr pe arborii Bolo sau Peniri gi, pitrunzind prin
virful lor, igi croiegte drum, perforind trunchiul arborelui pint clnd ajunge la
rdddcintr, dupl care iese din ridicind gi moare, sau rimlne adormitd, iar
planta cregte prin capul sdu; trupul rimine intreg gi nevttdmat, alc6tuit dintr-o
substanft mai tare decit atunci cind era vie. Din insecta aceaeta biqtinagii
extrag o vopsea pentru tatuaj".
In mine gi pegteri naturale gdsim o specie de fungus cryptogamoaq care emite
o lumini fosforescenti intens6.
Orchis, scabius qivallisneria.
acestei flori (Aristolachia Clemafifis), care este tubulard, dar terminindu-se
"Corola
ln partea superioari cu un membru ligulat, se ingroagi la bazi in formi de
glob. Partea tubular[ este prevdzuti tn interior cu peri aspri, cu virful injos.
Partea globulard confine pistilul, care consti numai dintr-un ovar gi un stigmat,
laolalti cu staminele dimprejur. Dar staminele, frind mai scurte decit chiar
ovarul, nu-gi pot desc{rca polenul, astfel incit acegta si fie scuturat deasupra
stigmatului, intrucit floarea std tot timpul dreaptt pini dupd fecunda{ie. $i
astfel ferd un ajutor mai deosebit din afar6, polenul trebuie numaidecit sd
cadi la baza florii. Ei bine, ajutorul pe care l-a dat natura in acest caz este cel
al micufei insecte Tipulo Pennicornis, care, p6trunzind in tubul corolei ln
ciutarea mierii, coboard pln6 la fund gi scormonegte acolo pinA cind este in
lntregime acoperiti cu polen; dar, neputind s6-gi croiascl drum afar6, din
cauza orient6rii irlr jos a perilor, oare converg spre un punct precum sirmele

unei curse de qoareci, gi fiind oarecum deranjati de intemnifarea sa, se zbate

lncoace 9i incolo, incercind fiecare ungher, plni cind, dupi ce trece de mai
multe ori peste stigmat, ll acoperi cu destul polen pentru fecundarea lui,
urmarea frind ci floarea ln curlnd incepe sE se ofileascd, iar perii s6 se trag6
spre perelii tubului, creind un pasaj uqor prin care si iasi insecta." - Rev.
P. IGith, System of Physiological Botany [Sistemul botanicii ftziologice].

** Albinele
-

de cind

sint albine pe lume

ca numtrr qi ca lnclinafie, inc{t,

- igi construiesc ln aga fel pere{ii

dupi cum

celulelor,

s-a demonstrat (intr-o problemi care

l{

mie ! exclami regele.

-Vai
a dispirut din zarea noastri aceasti impirifie, ci ne-am
,De-abia
trezit in apropierea alteia, de pe ale clrei lirmuri se indlfi pe deasupra

capetelor noastre un stol de pisdri avind o lifime de o mil6 qi o lungime

de doui sute patruzeci de mile; astfel incit, deqi zburau cite o mi16 ln
fiecare minut, intregului stol ii trebui nu mai pulin de patru ceasufi ca
si treaci pe deasupra noastri - in care se aflau citeva milioane de

milioane de p5siri"t.
t'" - O, vai ! ftcu regele.
scdpat bine de pisdrile acelea, care ne-au produs multi
-,N-am
cd am fost ingrozifl de aparilia unei pisiri de alt soi, infinit
"rr"*""",
mai mare chiar decit pasdrea Rok, pe care o lntilnisem in cilitoriile
mele anterioare; cici era nai mare decit cupola cea mai mare de pe
seraiul Mlriei tale, o tu, cel mai m6rinimos dintre califi ! N-am vilntt
si fr avut vreun cap pasirea aceasta cumplitd, ci era toati alcituiti
numai din pintece, care era de o grosime qi o rotunjime extraordinare,
dintr-o substanli moale, netedi, strilucitoare gi virgati in mai multe
culori. in ghearele sale monstrul ducea spre cuibul siu din ceruri o
cisu!6 cireia ii smulsese acoperigul, iar inliuntrul ei am vlzut limpede
nigte frinle omenegti, care fbri indoiali erau intr-o stare de cumplitd
deznidejde din pricina sorfii oribile ce le agtepta' Am strigat din toate
puterile noastre in speranfa ci de spaimi pasdrea va da drumul prdzii
sale ; dar ea pufrri doar, sau sfor6i, ca turbati, dupd care zvirli in capul
nostru un sac greu, care se dovedi a fr plin cu nisip !"13
t Baliverne ! zise regele.
dupi aceasti intimplare, am dat peste un continent de
- "Imediat
intindere gi de o triinicie nemaipomeniti, dar care totugi se
o uriagi
sprijinea in intregime pe spinarea unei vaci albastre precum cerul gi
nu mai pufin de patru sute de coarrle'*.
c"""

"n"a

implicE cele mai profunde principii matematice), exact acest numir de perefi gi
aceast6 lnclinafie a lor le oferd creaturilor spafiul cel mai larg cu putinf6, care
si fie totodati compatibil cu stabilitatea maximtr a construcfiei.
in a doua jum6tate a veacului trecut, printre matematicieni s-a ivit chestiunea
a determina forma cea mai potriviti care s-ar putea da aripilor unor mori
"de
/de vint, tn funcfie de distanlele variabile ale paletelor ce se rotesc, qi de

f asemenea de centrele de revolufie". Aceasta este o problemd extrem de complexi;

bun6 cu putrnld fa!6 de
' cdci inseamntr, cu alte cuvinte, sI afli pozifia cea maipuncte
pe braf. Au fost o
o infinitate de distanfe variate gi de o infinitate de
mie gi una de incerciri neizbutite de a rEspunde la lntrebare din partea unor
iluqtri matematicieni; iar cind in cele din urm6 fu descoperiti o solufie de
necontestat, oamenii gi-au dat Eeama cI aripile pisdrilor o dtrduseri cu

absolutd precizie chiar din clipa cind prima pasire a sigetat vlzduhul.
El a.tr-6"it un stol de porum-bei zburtnd lntie Frankfort gi teritoriul Indi'ana,
pe o ldfime de cel pulin o mild; i-au trebuit patru ore ca s6-l treaci ; ceea ce, la
o vitezl de o mil6 pe minut, di o lungime de 24O de mile; gi, presupunlnd ci
slnt trei porumbei pe frecare iard p[trat, aceasta face 2 230 212 000 de
porumbei - Trouels in Conada and. the United States lCdldtorii tn Canada gi
. Stotele Unitel de locotenentul F. Hall.
\. 't'. nP6mintul este suslinut de o vacl de culoare albastrd, avlnd coarne ln num6r
-' de patru gute." - Coranul lui Salera

238

Asta o cred agpr"zise regele, pentru cA am citit ceva de soiul

,.*
- mai
6sta
clEffiufflintr-o carte.
trecut numaidecit pe sub acest continent (naviglnd printre
Am
picioarele
vacii) qi dupi citeva ceasuri ne-am pomenit intr-un linut
intr-adevir minunat, care, dupe cum m-a informat omul-animal, era
chiar t[riqoara lui natal6, locuiti de fiinfe din aceeaqi specie. Aceasta
l-a ridicat foarte mult in stima mea pe omul-anim"l; gi, de fapt, a
inceput acum si-mi fie rugine de felul dispreluitor cu care il tratasem ;
cdci am aflat ci oamenii-animale erau, in general, un neam de wijitori
dintre cei mai puternici, care trdiau cu viermi ir creieritls, care, prin
risucirile qi zvircolirile lor dureroase, slujeau ftri indoiali si le stimuleze cele mai miractrloase avinturi ale imaginafiei."
,.ft. Prostii ! zise regele.
f
wdjitori erau qi citeva animale domestice, din soiuri
-,Printre
foarte
ciudate; de pildd, era un cal uriaq ale cirui oase erau din frer qi
al cirui singe era api clocotitd. In loc de grdunle se hrinea furdeobgte
cu pietre negre; qi totuqi, ln pofida unui regim atit de dur, era atit de
puternic gi de ager, incit putea duce o povari mai grea decit cel mai
mdre! templu din acest oraq, cu o vitr.,z6. ce s5. intreaci zborul multor

Pisiri"+

Palawe

! spuse monarhul.
,
J -- Am mai vizut printre acei oameni o gdind frli pene, insi mai
mare dec{t o cimil5; in loc de carne gi de oase avea fier qi cdrdmidi;

singele ei, la fel cu cel al calului (cu care, de fapt, se inrudea de

aproape), era api clocotitd; gi aidoma lui, nu minca decit lemn sau
pietre negre. Aceastd giini ndqtea foarte des cite o suti de pui pe zi ; qi,
dupi naqtere, ei iqi gdseau silaqul timp de mai multe siptimini in
pintecele mamei lor"'.
! zise regele.
{-Aiurea
'
din neamul 6sta de solomonari puternici a zdmislit un om
din-,UnuI
alami, Iemn qi piele, qi l-a inzestrat cu atita istefime, incit ar fr bff:rrt

la qah intreaga specie omeneascS, afard de marele califHarun-al-Raqi{ttt?.

Un altul dintre acegti magr a fturit (din acelaqi material) o fbpturiie
ar fr f6cut de ruqine chiar qi geniul celui care a creat-o; cdci atit de
mare era puterea ei de judecatd, incit intr-o secundi reuqea si fsci
nigte calcule atit de lungi, incit ele ar fi necesitat truda a gincizeci de

mii de oameni de carne adunali laolaltd timp de un an de 7I(#'',Dar un

solomonar qi mai iscusit gi-a frurit pentru sine un lucru'eitrdordinar,
care nu era nici om, nici fiard, dar c{re avea creier de plumb, amestecat

Entozoa, sau viermii intestinali, au fost degeori deecoperite in mugchii gi in

substanfa cerebrali a oamenilor. - Vezi Wyatt's Phl,siology [Fiziologia lui

Pe marea linie Weetern Railway, lntre Londra gi Exeter, s-a atine o vitezi de Z1
mile pe o16. Un tren cint6rind 90 de tone a mers de la Puddington la Didcot (bB

*
tt
ff

Wtatt), p. 143.

de mile) ln 51 de minute.
Eccaleobionr$.
Jucitorul de qah automat al lui Maelzel.
Magina de calculat a lui Babbagels.

tr lrrtl qeEsr,s Ps (.:a.fe re [u]

gi o dexteritate atit ds asysrogimile, incit nu i-ar fr fost deloc
gteu sA scrie lntr-un singur ceas douizeci de mii de copii ale Coronului;
iar asta cu o precizie atit de desivirqiti, incit in toate aceste copii nu
s-ar fr gisit una care si se deosebeasc[ de cealalti nici cit un fir de pir
Gu u Pal'u.l usag,ra i;a Erlr(,ana,

iufeali

de altul. Acest lucru era de o forftr nemaipomeniti, lncit intrlta sau

nimicea dintr-o singurtr suflare cele mai falnice implrnfii; dar puterile
sale erau folosite deopotrivl in bine gi in riu"le.
V - Ridicol ! zise regele.
;l
neamul asti de necromanfim mai era unul care avea in vine
- "in
singe
de salamandrI; cici nu se sfia si se ageze, ca si tragtr din ciubuc,
irS,ro sobi incinsi la rogu, pini cind i se prijea mincarea pe podeaua
ef;s"i Un altul avea darll de a preschimba metalele obignuite in aur,
fdiC ca micar si se uit la ele in timpul acestui proces'. Un altul avea
nigte degete agq de fine, incit f?lcea o sirmi atit de subfire ci aceasta
era invizibil[ta. Un altul avea un ochi atit de ager, incit putea socoti
toate feluritele migciri ale unui corp elastic, in-timp ce q6@\ sirea
inainte_gi frypoi de noui sute de milioane de ori pe secund{44.
\l -Absurd! zise regele.
"
altul dintre acegti magr, cu ajutorul unui fluid pe care nu l-a
-,un
vlzut
inctr nimeni, putea face ca tmpurile lipsite de via![ ale prietenilor
sii si-gi migte brafele, sd dea dil! picioare, si lupte sau chiar sd se
ridice gi si danseze dupi voinfa luisg5. Un alhrl iqi cultivase gtasul in qgq
mtrsuri, lncit se putea face auzit de la un capit la altul al pinintului"zi.
Un altul avea un braf atit de lung, incit putea si se ageze in Damasc gi
si ticluiasci o scrisoare ln Bagdad - sau, la drept vorbind, la orice
depirtare""7. ttn altul poruncea fulgerului si pogoare la el din ceruri
gi acesta venea; iar cind venea, devenea obiectul lui de joacia. Un
altul a luat doui sunete puternice gi din ele a fEcut ticere. Un altul a
creat o bezni adincI din doui lumini strelucitoareffi. Un altul a fdcut
Chabert, qi dupl el alfi o suti.

t
ss

ft*
\t{

tt

Galvanopiastiaz.
Wolloston a fdcut pentru cimpul de viziune al unui teleecop un frr de platini
care are in grosime a optsprezecea mia parte dintr-un fol. El poate fi vdzut
numai cu ajutorul unui microecop.
Newton a demonetrat cl, sub influen$a razei violete a spectrului, retina

vibreazi de 900 000 000 de ori pe secundi.

Pila voltaici.

Tblegraful electric transmite gtirile instantaneu la orice distanp, cel pufin pe

pdmint.

lbleimprimatorul electric.

Experienfe obignuite de fizicl. Dactr doul raze rogii de la doui puncte luminoaee sint ldsate sd pttrundi lntr-o camerl obecurl ln aga fel ca sl cadi pe
o suprafap albt, ji dacd diferl ca lungime de undi cu 0,0000258 dintr-un fol,
intensitatea lor se dubleazt. La fel ee lnfmplt daci diferenfa de lungime de
undl este un multiplu intreg al acestei fracfii. Un multiplu de2Vt,TVr etc. da
o intensitat egalE cu cea a unei aingure raze ; dar un multiplu de 2\5,3rA etn.
di ca rezultat intuneric total. Cu razele ultraviolete apar rezultate similare
atunci c,tnd diferenfa de lungime de undi este de 0,0000157 dintr-un fol; gi cu
toate celelalte raze rezultatele slnt aceleagi - diferenfa variind cu o cregtere

uniforml a lungimii de undt de la violet la rogu.

Experienfc analoage privind sunetul produc rezultate analoage.

240

gheafi intr-un cuptor incins la roguru. Un altul li ordona soarelui si-i

faci portretul, iar soarele se supuneaS3l. Un altul lua acest luminitor
impreuni cu luna gi cu planetele gi, dupd ce mai intii le cintfuea cu
scnrpuloasi precizie, le sonda adincimile gi gdsea substanfa solidi din
care erau f6cute. Dar neamul dsta lntreg este lntr-adevlr atit de iscusit
lntr-ale necromanfiei, incit nici micar copiii lor, nici chiar ciinii gau
pisicile cele mai de rlnd nu au weo greutate in a vedea obiecte ce nu
existi citugi de pufin sau care au pierit de pe fafa pimintului cu
douizeci de milioane de ani mai inainte de nagterea neamului
lnsugi"*32. /.-\
zise regele.
- De nedpzuf!
acestor infelepfi gi preamirifi magi - continud
lifiicele
- "Sofiile
$eherezada, fEri a Ii ln weun fel derar$at!. de aceste repetate gi clt se
poate de necuviincioase intreruperi ale solului ei -, sofiile gi fiicele
acestor ilugtri solomonari sint tot ce poate fi mai des[virgit gi mai
rafinat; gi ele ar fi tot ce poate fi mai incintitor gi mai interesant dacl
n-ar apisa asupra lor o nefericiti fatalitate, de care nici chiar puterile
miraculoase ale solilor gi pdrinfilor lor n-au fost in mlsuri str le mintuie
pini acum. Unele destine iau un anume chip, altele alt chip - dar cel
despre carervorbesc eu s-a ivit sub chipul unui moft."
regele.
- Unu{ cQ? intrebl
zise $eherezada. Unul dintre duhurile rele care stau
-,UnuYlmofb,
vegnic
de veghe ca si aduci o nenorocire le-a virit in cap acestor doamne
desivirgite ci lucrul pe care noi il denumim frumusefea unei persoane
consti irnintregime din protuberanla regiunii ce se intinde nu cu multmai
jos de spinare. Frumusefea perfecti, spun ele, este direct proporfionald
cu mirimea acestei c(rcoaqe. Fiind ele de multi weme posedate de
ideea aceasta, iar pernele fiind ieftine in acea far6, s-au dus demult
zilele cirylera cu putinfi si deosebegti o femeie de un dromader."...
".
zise regele, nu mai pot rdbda asta gi n-am sd mai rabd.r;/
-l{"t$!
Miai
dat-dleja o durere de cap cumplitl cu minciunile tale. Dar vld c6'.. ,
Punefi un creuzet de platin6 pe o lampd de alcool gi lncilzifi-l plnl la rogu;
turnafi tn el pufin acid sulfuric, care, degi cea mai volatill dintre substanfe la
temperatura normal6, ge va vedea ci este perfect stabil ln creuzetul frerbinte
gi nu se evapori nici o picituri - fiind inconjurat de propria lui atmosferd, el
nu atinge, de fapt, perefii. Introduceli acum ctteva picituri de ap6, gi acidul,
venind imediat tn contact cu perelii fierbinfi ai creuzetului, se transform6 ln
vapori de acid sulfuric, gi affit de rapidi este evaporarea, lnclt absoarbe clldura
din aptr, care, devenittr cub de gheali, cade la fund; profittnd de moment
tnainte ca ea gtr se retopeaecl, se poate scoate o bucatl de gheafi dintr-un vas
.-llncins la rogu.
I*"Degi
lDagherotipul.
lumina gtr6bate 16? 000 de mile pe secund6, distanfa pini la constelafia
Lebedei (singura gta a clrei distanlE e cunoscutd) este atlt de incredibil de
mare, lnclt razele ei ar avea nevoie de mai mult de zece ani ca si ating6
pdmtntul. Pentru stele dincolo de aceasta, 20 - sau chiar 1 000 de ani - ar fi o
apreciere modegtl. Astfel, dac[ ele au fost anihilate cu 20, sau cu 1 000 de ani
in urm6, noi le putem lncd vedea aetizi ln lumina ce a pornit de pe suprafefele
lor acum 20 sau 1 000 de ani. Ci multe dintre cele pe care le vedem zilnic sint
lntr-adevlr stinse, nu egte imposibil - nici mlcar improbabil.

crapl de ziu6. De cind sinted cnsltorili ? - cgqgtiinfa mea tncepe

iareti str fre nelinigtiH. $i apoi, treaba aia cu drodaderul - m[ iei drept
idiot? Pe scurt, ai face bine si te scoli gi si fii strangulatS.
Vorbele acestea, dupi cum aflu dinlsitsinrnnf, o indurerartr gi totodatl
'fo uimiri pe
$eherezada; gtiind ins[ ci regele era un om de o integritate
ireproqabile gicu totul incapabil si-gi calce cuvlntul, se supuse sorfii crr
dragi inimd.. Igi gisi totugi mare consolare (pe cind gtreangut i se tot
, istringea) la glndul ci multe povegti rlmiseserl lncl nespuse gi cl
lJirascibilitatea brutalului ei sof ii adusese acestuia o clt se poate de
I dreapt6 risplati, lipsindu-l de nenumirate aventuri nemaipomenite.
se

242