,,TACEREA FACB

$I EA PARTE DIN POEZIE"

Dialog cu Leopold S6dar Senghor

L"rainte de-a le scrie, imi. trdies_c poe{me1e. Asta

S6dar Senghor
dureazi citevi zile,- sag sipti,mini, sau chiar ani intregi. Sint poeme pe
care le trdiesc demult, clar pe care nu le-am scris inci. Cfuid m6 incearci
o emoiie deosebitd, sint sigur cd voi scrie ceva..
sorescu
$,i incepeli sa-i faceti curte acelei ernofii, acelei trairi.
Da, intocmai. incerc s-o p6strez cu griji, sa-i prind vibraL.S.S.
!ia... Nu sint vizual. Sint mai mult muzlcal.
M.S.
Ne apropiem de spinoasa intrebare in legaturi cu inspirafia.
Toat[ poezia dumrfgavoastri se caracterizeazi prin muzicalitate, printr-un ritm deosebi,t. Pana durnneavoastri are in spate o generoasd cutie
de rezonanti : Africa. Toatd Africa. Ea v-a investit cu ancestrale ecouri'
Am scris de curind o conferinli despre inspirafie. Nu+ni
L.SS.
un poem. Vi dad un exemplu concret. CEnd prietenul
iau note pentru
meu Pornpiclou a decedat, m-a d.urut foarte tare._ Ag fi vrut sd scriu o
poezie. M-am temut insa, poate a lucrat qi inhibitia,. gindindu+n5 ci
'aceasta
ar fi ceva pte. potlti*. Dar, intr-o dirnineafi liberi, dintr-o dati
im inceput si scriu etelia despre Pompidou, pe care arn tertninat-o in
i"Ai", la Madras, printie negrii din I1liia. Iati un exemplu de modul
ciudai in care funclioneazi inspirafia. Un alt exemplu. Errfi intr-o camin Senegal poezia, cintecul, conteazi rnult
d"ig eiectorala pnlziden1iala.
prirnit
i" ir'tf.f de imprejuriri. Intr-o localitate, nigte tinere .fete m-a-u acestor
r6spunzind
ul
P9gm,
c-un cintec imirovizat. Eu am scris apoi
i"t". Oe"i lucrurile, gindurile intime ne irnbcgifesc cu sugestii venite
din afar6.
Sintefi, dup.i pirerea mea' un caz ti'pic de pmt reprezcntal{"S.
tiv. Aqa cum splrnearn adineauri, lirica dumneavoastra se simte responsabilfl in sensul cel mai notril al cuvintului, de destinul unei generoase
colectivitifi. o poezie sare este, ca si zic a4a, gravida de AJrica. Ea
se naEte in Africa qi trlieqte de acolo.
Pentru negri, arta e hranS spiri'tuala prin 'excel,entd. Nu
L.S.S.
filosofia Ei nici qtiinla, ci poezia ocupi locul principal' O tinirl fat5, ca
qi
sd se realizeze, sd atingd idealul cle frttmusete, trebuie s6 fie 9i poet5,
si cinte frumgseiea iubitului ei. Poefii sint cunasculi in toati fara' Poezia conferd noblele qi nortorietate. Pe de altd parte, in ehria mea' un
mijloc cle a te face rernarcat, ca b6rbat, este lupta, trinta, in piala sa121

tului, la un foc zdravin'de: buqteni; Dar, 'ca uA tindr sd ;fie intplinit,

nu-i_de-ajuns sd-qi trinteasci adversarul in pulbere. El trebuie si qtie
to'todati sd joace Ei si compuni poeme.
M.S.
Asta imi amintegte de lurptele retorice ale grecilor in agora;
L.S.S.Le-am spus odatd senega'leziior m-bi: ,,Noi trebuie
- Exact.
si fim Grecia
neagre.'r A n a,proape o adorafie misticd pentru Grecia
antici.
M.S.
Care vi e prograrnul de lucru ?
L.S.S.Am ,rdmas un liran. Mi scol Ia cinci dirnineala Ei mi culc
devreme, -pe la zeee seara. In tirnpul ziiei, iau din cind in cind clte o
cafea, ca sd mi inviorez. Scriu diminea{a, intre 8,30
1.2,90. Dupdamiazi, dictez scrisori, citesc. (Ri,zind) Sint intr-adevir un -liran.
afrisan, bineinteles.
Sf.- Ul tirq4
IlrS,S, -, Pa, siht, gi foarte african. Dupi micu| dej,un mi lungesc qi
.,
dorm un' sfe+ de qrd, E un mod mediteraneah qi'african de a t6ia astfel2iua, cu o micd odihn5.
-: D,l.a greci si trecern la romani, perrtru a ajunge la romAni_ ,VrS,
cd
afi
$tiu
-' L.S.S.:-vizitat'RomAnia.
Da; cind eram pr"eqedinte. Am rdmas incintat de lara dumneavoastrS. Nu spun asta de complezen!5: Mi-a fdcut o puternicd imprcsie. Romdnii sinJ foar:te aproape .de rnornani lntr-adevir, nu nirmai
prin nume; li"prin obiceiuriie pe care le-am putut ved'sa acolo gi ,bine.
ingel.es prin' limbd. Ca,. fost profesor 'de greaci gi 1atin6, pot spune asta
.
in cunoqtintd de cauzd.
.M.S. : T'imla rornAnd a conservat din tratini din care a evoluat, pe
lingi vocabular, virtuli de logi'cd Ei claritate.
L.S.S. -.1 In Senegal, noi avem o secliune clasicd, unde elevii trebuie
gi alesgi int--se,latin6"-gieg,cd $i, pe de alii parte, ur"'be clasici.35ols aleg
latina,$i gleaca- -In dgpartamentul de greacS. toli profesorii sint femej
musulmale. Dar noi. invdfdm qi,alte limbi, printre care qi rusa. invdldarn
toate limbile neola'tine, engleza, germana qi nrsa. In ce priveqte lirnba
dugnneavogstri sd vi .spur-r, un lucru. Sint preEedintele societdlii ,,Asturias'1, care studiazd ci.rltura latino-americani gi cultura africani. Vreau
s5,'inlegrez in programul nostru fdrile.neolatine de la lVlediteranS-1,
. M.S. '+' S5.nu. uitali limba rom6nd. Sintem mediteraneeni prin Pontul
Euxin Ei prin,latineas,ca lui Ovidiu, pe care eu il consider primul poet
:

romAn.

, .L.$.S:; ..- ".4.sta.voiarn sd spun: n-o si uit.Reoreaca qi limba romdnd,

care in'tr-adevdlr merite sd fie inclusd tot mai m,ult in circuit. considerali-md un bun prieten al Romdniei.
' M.S. Revenind la poezie. Md aflu pentru prima'dati intr-o
lard
african5.-o iume fascinantd, pe care aE dbri s-o cunosc mai bine. riici,
pe s9t african, cred cd mi s-au lumina,t mai bine une'le aspecte din poezia dumneavoastrd..se infelege mai bine.impontanfa pe c-are o acoidali
ritmglui, polifoniei. $Iroi, existd in lirica dumneavoastrd un anumit fel
de e4ergiq : o- e4ergie in acelaEi timp misterioasi gi transparentd. Misterioasi, pentru cd e poezie, trdnsparenlS, pentru ci piin ea s6 r.ede circulind
un mesaj profund, plin de umanism. Consider opeia lui Senghor ca un
elogiu adus Africii de fiecare zi; Africii umile, oamenilor simfti. Indrept6firea, la arti. qi la viagi a, tuturor tri,buril,or, Poezia dumneavoastrd. e,
122

withmaniani : e poezia unui continent. Cu,m'.se iqpac,a reve6nergie teluricf,, vitalistil Amindoui aceste
"iu, "o"t*-pf"rea,,cu:aceastd
slnt viri'Uile, dupd.mine, ii tot ceea ce ssrieli.iO nohternplare-care
aideete
se bucwa de,ea i#agi,-dar se ii tr.aduce in mod'$eneros, intr-un tluvilt
pentru allii. Cu:n reugili aceasta ?
' L,S.S.'- naspunh,spgninrdu-y5 citeva lueruri din. biografia scrisw
lui meu. Am inceput si scriu inci din liceu, cum se inti'mpli de,obl'oei :
i*ititta adici poefi, pe care-irciteam. Pe rorrnanti'ci Ei pe :.sinaboliEti.
fost o bunf, qcoali'
M.S.
"
qi
- Cred c-a La 35 de ini eram profesor de:frangez6,'latini
L.S.S.:-'Exact.
':
]
\:
poeziile.
greac5. Ahrnci mi-arn ars,toate
"t'"' '
- M.S. Ee ce?
''
: '
":'i:
pen'
searr*a'cd
erau.foarte f,ranceze ! Mi-am.dat
i.S.S.
lnsumi trebuie s6 apuc alt[ ca'Ie. M-am intors la Ecoala po,etru a fi eu-.Pentru.ci
le-arn' ahali{i1or popqlari afripani. Am studiat _poemele popurlare,
'meu de-a fi.'M'am
zat stiiui. Aee.sta corespundea intr-ad6vdr felului
cea a.negtilor africani, bazatl
ipcopiut tot mai *,r,tt a.-u noui estetica,'un:.
poem'-efectul rnelodieil'a!i;
scriu
ritn..Cind
meioaie,lr,
ii-iir#in.;
ieralieilai asonanta se -a*tuttq*"i in' mo'd. nitura]- (ZimWnd)'Ctnd scriu
ip[r''una' ima$ihi
;;-ffiil*;. -.tienui* sd qteng mereu, penJtru'c6. irn'i v'in'
;: : I :"
:r"'"
.,.
pqetircs,
' ,Da,. r,i,tm,uL e aproa'pe,
toh.rll la rnine. El vine oa:gi"irn'aginea f6r6 si mi
gnnuesc..Dlrp6.ce scriri, la,a d,oua, a trei'a }oobur6, i,nai' dau saarna.ci,1us-a organiza.!,ayna zvfibnirea-unui ritrnr aq zilce;:iniet",
timrba senegalezd-e, poate,.o Poqt"":
instinctiv,'riloEtenit.
terioi."tit"tu,tii,.tottrt
ribrni
Un
se innudeste cu llrnlba 'tor' In
Oritcrum;
nitOaxe a liknbii veChilor eglpteni.
antice, anai' bles gele'ge-rCuceririle
anrica.
toiia
negrii
""Jp*
"..fri*e;
i-au irnrpins pe negri.-in inteirion. Au
ostrogo4ii
*u"i"u iandalii

intr-un

sens,

- inrudiri intre limbile din India de

- meoitei.aneanX. E"i"te
albit coasta
doud rase' De
aglutinate. ln Africa
"-"isla
jyngla,- alti rasd.
"*i-qiffiL-ai"-edi"u"-ti,*hi
pi"a fu iunglf -" s1'14. De aoolo - prin
fvl"Oit
i"
Sflnt de meserie
"""i
so'ciologlce.
FiC*il. M-^ fasio*at"stu,"AluL antro,po'logiei

pr6fesor, nu potirtlci;an.
pri'lejuiti de cel de .al vll-lea Coggres
M.S. ._ Aceastd
- disculie este
ii,ci'rep"e'entanti ai tu'turor continencu"u'
adunat
poezie
u'
de
mondial
telor.
--Spe,cia,l am ales Maro,cull, pentru ci el face legitura intre
i.S.S.
ifiaro,canii sint metiqi'
qi "".ficind""gri.
citeam Aristofan, aveam irnpresia cd m5 gdsesc in satul meu'
ena corul'
gi ta inceput nu E;;;;;". apoi milam dat searnJci pricina
joaci
Aristoun
qi
eo""f dansa, Si n;;ba ;it*i".'satele noastre _acum medicii- qi-au
dat
vechi.
foarte
sinrt
arte
$i
i
fan a,l tor. R5'daci*r" u'*ut
de
un
bolnav
vindeca
de
a
mii'loc
U_n
importaii;;iil;1"i.
seama de
qi-n
rugeciuni'
gese$t,pflird
se
nervi era sa-t puna:'sa-d"nu*"". Ritmui
: oafitenii se iuga' dansin! Ei cintind.ca
Imi adrrc aminte iin copil6rie
^"i"tiu" qi dans. I,at6 de ce consider ci ritmul e
p"i"
vi"a
durnnezeu
"a
qi in poezie. De aceea mi striduiesc si scriu un poem
foarte important
polifonic.
Cind eram student la Institutul de Etnologie d'in Pari's, am invhlat
c5 nu exist[ Poezie in literaturile orale africine Ei c-ar fi vrorb& doar
I

123

ritrnatd". (ca qi cind n-ar.fi aceasta chiar definilia poeziei !)

*".,,p"o?
zi,
studiind'
cum spuneam, poemele *"negitur., am ince,pu,t
!t1-o
-a,te
si
le pun in formule
matematic. Ele;au o metricd ierecia. Realitatea
p4 complexi. Pot exista in versuri eontratirnrfi Ei sincope,
$*
tdceri. Td'cerea face qi ea parte din poezie.
"ai"a
Ali vorbit in comuniea*"
a inaugurat congresur despre
..V.st
polifonie.-

""*

L.s.sIn Africa neagri cintecur po.purar inseamni intotdeauna

- multe
cintec pe mai
voci. Andr6 Gide a- oLservat ,asta, printre prirnii.
E o earacteristicd a intreg"r,r'lui continent. in ce p"i"u+tu'pb*aile, ere poi
fi pe.rind cintate qi psalmodiate. clnd sint psalmocllat", duea ce conteazd
in rifun nu este numdrul de silabe, ci numiiu.l de sila,be acrentuate. AEa
se petreceau lrrcrurile qi in vechea poezie egipteand, gi la fel in vechea
poezie semi,td sau vechea poezie gerrnanicd.
$!.- Ati vorbit de revolufi-a din 1&89. Ce

inplegeti prin asta ?

Este data apariliei cdrlii lui Bergson': rsidi 'wr les Donrwes.
immbdiates- de la conscierrce. o consider o aita irnportanti, pentru ed a
sclirnbat unghiul diur qare eraar privi.fu lirteratura qi ^.,"t* s-a dat din nou
priorirtate ragiunii, intuititte as:upra ragilmlt als*uitfui. spo" ai, ,ou, p.rrgrebii, Pl,aton. qi Aristoiel, cgnogteau acest luerl.r. Aga se tjd-"a
t*
_"e
du,pi abeasti revolu.fie din 1889,'Afrir'a a pu.tut intra in concertul natiuni,lor cu rnalor'i'le sra,le estetiee, infl,uenflnd, aga
,. Eti", urt"r. piu"tice.
cuEismul qi expresionismur. Idr iir poezie,
"uon a inittienlaa ;,ii;;realismul. ca si nu mai vonbesc de muzicd, de cintecul negro-african,
de- jaz7, de blues. Rdspindindu-se in toat6 rumea, acest metrd,
od"t; ;ii
tehlicile noi, a adus Ei o viatd spirituald noud.
M.{.
Ati amintit o frumoasd defini,fie pe care senqarezii o dan
poeonului- : ,,cuvinte care incintd inima qi urech^ea,,. prin urriare la inimi
se_ajunge prin urehe. Poezia trebuie sd aib6 o mane incdrcdturd m,uzicald... o vrajd ritmicd. considera{i ritmrul african
,,nigte repetilii care
nll se repetd"..
Ls.s.
intr'-adev5, acelagi cuvint este reluat, aceeaqi sintagrnd sau
agegasi exipresie,
dar ru.r in aceeasi manierd. ceva se adaugd nreieu.
vlntul este situat intr-un alt loc a[ versu]ui sau este lrson ia"difiieat. cuAm
exemplifiica't cg un pogm irnnic dirr senegai. Arelagi lrrcru se poate observa Ei la egipteni. Iatd un text din Carteo MoitiLor :

Ls.s.

.,fat5, am adunat toate

Cuvirrtele pimintului
De peste tot unde se afl6
$i din inima intregii sufldri omene;ti.
Le caut gi le adun
Mai iute ca lumina soarelui
Mai zelos decit un ogar.
Sint cel care faee sd ie iveasc6. zeii,
Adincului
' Fi -p" care odati implinindu-;i menir.ea
Ii fac sd se rostogoleasci-r Neant
S, t.n pieirea pri.n foc.
124

Iatii arn adunar toate euvintele

Puterii
Pe care le-am cdutart mai irlte decit
Lrrmi,na soarelui,
IWai zelos decit ogarml..."

be l'epeta qr arcr criteva cuvinte fdri si se rerpete...

..-Si care eontribnrie rriult la crearea unei a,tmorsfere puterni.be, rneni'ti si
irrspire in cazul de fati i,nfnieoqarea in fa{a unei irna,nen{e, ce func{ioneazd
ca o roati de moard, mdcinind cind mai incolo cind mai incoace.
M.S.
in literatura noastri popuilari, blestemele, descintecele
- $ipe baza aLstui ,principiu enunlat de durnneavoastri, avflnd
fu:rctioneazd
niqte noduri de cuvinte, uneori inteligibile, ce revin plesnind auzul.
Il@zia pe cane o scriefi fructifici acest strat arihaic, pierdut demult in
litenahrii'te prea lustrutte cu mijloace ca si zie aqa maqinisrte, orchestrfntl
bogilia de mijloace artistice emanind din traditie, intr-o polifonie intr-adevf,r pldcutd urechii qi inimii. Md gindesc la poernele Fe,meie nmgrd,
Mascd neagrd. I,mi vine in minte Totem'ul:

mi-l ascllnd cit mai adinc in singe

Strdmogul cu pielea cle furtund scrijelita cle fulgere Ei tunete
,,Se

Anirn.a'lnrl rneu de paze sd n'rii'-l ascund

Stavilarul nenorociri'lor sd nu se rurp6.

E singele melr creCincios care cere creclintl

De paz[, la orgoliul meu
De mine insumi md Pdzeqte"

Dornnul Seng,hor este desigur un interlocutor neobiqnuit, un ,partener

pentru o Jiscugie despre poezie. Prarctisian cu o intdelungati experien$j cunoscitor die interioni'i cercr:tlui rnagi'c at tradifiei poeti'ce afridin interioru{ ceqcului s6'i ziC tot magi'c, dar o rnagie mai. ,,natio"i a tr,adifiei e'uropene, incerclnd, dupi cum s-a observat, o sintezi a
""r*
nalisti"
acestol:a, d^omnia sa are totodatd gi_un ;yifr apetlt teore'tic.,pentru asernenea
chestiuni. in teorie se sirmte arcas6. E cel mai indicat si pdrhineascS, i;r sensul cel bun aI cuvintului, experienla continentului s[-u, care se zice ci a
i*t p"i*"1 leagen al ornenirii, aicj s-ar fi ridicat-omul la condiliq bipeda.
Un ,i.rtitt"nt d"e bam,bus qi de fitcleq, continuind Ei azi o- antichitate vie
qi-un clasircism oral autentirc, dispirut aiurea de doui rnrii de ani' Prin tr'aOltiil"-p. care dornnia sa 16 aphri ca un glaCialor in-anrnat cu o floal'e,
tragiCii gr'gei-,
atrta Lttiutioa de astizi este contem'poran6 cu llesiod, cupeste
ape, cincl
plutea
care
prirnonclial,
;; V;giti;tEi O.r1ai,r. Cuvintul
palmier,
a c-az-ut
d-e
fermecatd
creangi
de
b
s-a
aninat
acestea-s-au retras,
caprd, bine
pielea
de
ca
E
suficient
unui
tam-tam.
goiul
in
;i "-;;;;piele de- duh
i"ti"*{ ru" pielei de Earpe, bine arglsiti, sau mai Etiu eu cedegetele
cintdatinsl
de
fie
sd
pJ
o
tobS
sau
p"
L.r
Ei.tpirla"E, intinsa
idea;I

"iur

125

.Marrake ch,, actombrie

L9 8 4