Michel de Montaigne Eseuri

ESEURILE LUI MONTAIGNE I CONDIIA UMAN

n anul 1571, la vrsta de 38 de ani, ostenit de servitutea funciilor publice, Montaigne demisioneaz din postul de consilier n parlamentul de la Bordeaux i se retrage n castelul su, situat undeva ntre Libourne i Perigueux, pentru a-i consacra restul vieii libertii, linitii i rgazurilor. Timpurile nu sunt prielnice calmului pe care-l caut : Frana este tulburat de rzboaiele religioase ntre catolici i protestani, iar valul de fanatism genereaz victime omeneti chiar la hotarele domeniului su. Retragerea n ambiana de studiu a bibliotecii, n tovria autorilor antici, nu-l poate scoate total din angrenajul social, ci este contrapunctat cu ncercri de reconciliere ntre beligerani (1574), cu o cltorie n Italia (1580-1581), cu rolul de intermediar pe care-l joac n conflictul dintre marealul de Matignon i Henri de Navarre (1584), cu tentative de a influena opiunile politice ale celui ce va deveni n curnd Henric al IV-lea (1587). i totui, existena lui Michel de Montaigne se desfoar lin, sustras furtunilor vremii, dedicate aproape n ntregime lecturilor, meditaiei asupra puterilor i deertciunilor omeneti, asupra atitudinii nelepte n faa vieii i a morii. Pentru a urca pe trepte mai nalte de nelepciune, Montaigne coboar spre adevrurile elementare privind raiunea scurtei viei pmnteti i i cultiv redactnd Eseurile disponibilitile unei personaliti armonioase, apt s se realizeze pe sine dincolo de orice piedici i primejdii. Scrisul devine, pentru Michel de Montaigne, calea prin care se autoclarific i se automodeleaz, dobndind contiina c omul poate alctui, n pofida slbiciunilor i contradiciilor lui, un bloc moral rezistent, centrat pe fireti nsuiri naturale utilizate cu sim al msurii, pentru a scpa de iluzii fals consolante sau de orgolii vane i a ndrepta ctre vicisitudinile timpurilor o figur linitit i demn. Opera pe care o creeaz este, astfel, pentru Montaigne, rivalul i replica dat realitii din perspectiva unei anumite nelegeri a condiiei umane. Aa au aprut, dup ndelungi meditaii, primele dou volume ale Eseurilor, n 1580, la care s-a adugat ulterior

Dou flori discutau: - M iubeti? - Da, te iubesc. - i eu pe tine. Ce zici chemm o albinu?

Vine o blond la ginecolog. Bate ncet la u i nimic. Bag uor capul pe u i vede doi oameni mbrcai n alb. - Nu v suprai, pot s intru?

- Desigur! - Pot s m dezbrac? zice blonda cam temtoare. - Bineneles! - Pot s m aez pe scaun? - Da, da! Dup vreo 10 minute de stat pe scaunul ginecologic, timp n care cei doi nu au bgat-o n seam, blonda i face curaj i ntreab: - Dar nu venii s v uitai la mine? - Ba da, doamn. Vin cei doi, se uit i exclam: - Uau uaau!!! - E chiar aa grav, domnilor doctori? - Nu tim, doamn. Noi suntem zugravii!

Vrei sa iti spun un banc ?(catre un militian) - Sa nu fie cu militieni ca te bag la mititica! - Nu! nici n-as indrazni sa va jignesc... Stii cum au rezolvat chinezii problema demografica din tara lor? - ?!?! - Au adunat toti barbatii si i-au bagat goi in lagare si au proiectat filme porno pe tavan. Apoi au venit si au cosit tot ce era sculat... - Si cu recolta ce au facut? - Fluiere pentru militieni!

Ion, marin si gheorghe, veterani de razboi. in razboi ion isi pierduse un picior, marin isi pierduse un coi si gheorghe o buza. lu ion in loc de picior ii pusese un picior de caine, lu marin in loc de coi ii pusese o ceapa si lu gheorghe in loc de buza ii pusese una de p***a. dupa 10 ani acestia se intanlesc la control. doctorul il intreaba pe ion: - ma ioane ce te deranjeaza pe tine?

- pei dl doctor eu cand ma pis pun piciorul pe gard. urmeaza marin.. - ma marine ce te deranjeaza pe tine la noul implant? - pei dl doctor eu cand sunt dezbracat ma ustura ochii. gheorghe intra si el si la fel, doctorul il intreaba: - pe tine ce te deranjeaza mai gheorghe? - pei dl doctor, eu cand privesc in oglinda mi se scoala p**a.

Merge Parpanghel cu piranda lui la judecator... - Domnu judecator vreu sa il dau pe Parpanghel in judecata. - Da dc tu piranda;? zise judecatorul, - Dapai, domnu judecator. uite, mo dus asta in padure. - Si ce ii rau in asta tu tiganca? - Si mio pus mana pe tzatzaa. - Puiii Date dreq de tzaganca... san se zice tu prosta nu tzatza - Da am mers mai departe si mio pus mana pe..... - Pe ce tuu? - Pe folee - Puui date dreq burta tu nu fole tzaganca nici sa vb nu stii - Da am mers si mai departe... si mio pus mana pe.... - Pe ce tuu? - Pe....... - Pe ce tu prostaa? - Dapai... nu stiu cum se zice la asta mee pe limba taa...

Parabol talmudic

Se spune c doi oameni au cobort pe horn ntr-o cas. Unul s-a murdrit pe fa cu funingine, iar cellalt nu. Vznd faa celui curat, cel murdar nici nu i-a putut nchipui c s-a murdrit i, ca atare, nu i-a splat faa nnegrit de funingine. n schimb, cel curat vznd chipul murdar al celuilalt a crezut c este i el murdar i, ca urmare, i-a splat faa curat. (parabol talmudic) Atunci cnd nu poi dormi noaptea probabil eti treaz n visul altcuiva.

Model de urmat n via Cel mai vdit semn al nelepciunii este o nestrmutat voie bun. (Michel de Montaigne)