1. Principala trstur a caracterului meu : ........
..... 2. Calitatea pe care o prefer la un brbat : ...... ..... 3. Calitatea pe care o prefer la o femeie : ...... ..... 4. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei : .... ..... 5. Principalul meu defect : ...... ..... 6. Ocupaia mea preferat : ......... ..... 7. Visul meu de fericire : ......... ..... 8. Care ar fi cea mai mare nefericire a mea : .... ..... 9. Ce-ai vrea s fii ? ...... ..... 10. ara n care-a vrea s triesc : ......... ..... 11. Eroul meu preferat (din viaa real) : .......... ..... 12. Eroina mea preferat (din viaa real) : .......... ..... 13. Butura i mncarea preferate : ....... ..... 14. Ce detest cel mai mult : ...... ..... 15. Personajele istorice pe care le detest cel mai mult : ......... ..... 16. Darul natural pe care-a vrea s-l am : ...... ..... 17. Cum a vrea s mor : ...... ..... 18. Starea de spirit actual : ...... ..... 19. Greeli care-mi inspir cea mai mult indulgen : ..... ..... 20. Deviza mea : ......... .....
Uneori femeile surd
de Georgeta Tudor Uneori femeile surd, Aa, fr motivaie Nu le-ntrebai de ce Poate nici nu tiu Poate nu vor s spun Ce-i povestesc singure-n gnd n scurta zilei recreaie Cnd cu descntec forele i-adun n trupul plpnd. Nu ntrebai de ce Surde senin strina trectoare Ignornd a strzii tentaie C poate i-ai tulbura clipa Cnd aude cum n pntecul ei O floare i plpie aripa n infinita stare de graie Surd cald, purtnd topit sub arcad Din frumuseea iernii trecute Ultimul fulg de zpad. Surd cu blndee de floare Dimineilor voastre pierdute Purtnd sigurana zilei de mine Pe umerii firavi ca vluri de rcoare Uneori femeile surd Purtnd n pntec o floare Ascunznd la tmple dogoare Mngind pe umeri ninsoare Copile sau mame Sau duioase bunici cu nframe Surd fr motivaie Nu le tulburai Cnd le vedei chemate de gnd Nu le tulburai starea de graie Uneori femeile surd.
recenzie.docxucrarea ,,Din psihologia poporului roman", a lui Dumitru Draghicescu, este o incercare de a surprinde structura psihologica a poporului roman, marcata insa profund de o deceptie vizavi de rostul nostru si de felul nostru de a fi. O lucrare ramasa total izolata in contextul epocii sale(apare in 1907), dar care inchide in ea gustul amar al intuitiei destinului tragic al romanilor.
Examinarea ideii de identitate atinge o finete analitica inelagalabila in perioada interbelica, prin marii reprezentanti ai culturii romane din acea perioada, care si-au adus contributia din perspective disciplinare diferite: prin Nicolae Iorga, care prin bogatia documentara istorica despre romani, ii aduce acestuia din urma o dimensiune simfonica; prin Dimitrie Gusti, acest adevarat arheolog al etnicului, creatorul scolii romanesti de sociologie; prin viziunea etnopsihologica a lui C. Radulescu-Motru; prin inaltarea ortodoxiei la rangul de principiu metodologic si principal predicat identitar al