v Date Biografice Personalitate de prim rang n cultura romneasca si rusa din a doua jumatate a secol ului XVII nceputul

secolului XVIII Nicolaie Milescu s-a nascut n familia unui boie r moldovean. Dupa unii cercetatori, la nceput el si-a facut studiile, se pare la Academia slavo-greco-latina din Iasi, apoi a continuat la Academia de pe lnga pa triarhia de la Constantinopol, institutii n care a studiat limbile slavona, greac a veche, neogreaca, latina, turca, araba, apoi istoria, diverse disciplini filos ofice, literatura si teologia. ntorcndu-se n patrie pe la mijlocul anilor 50 ai sec olului XVII, Nicolae Milescu devine o persoana influenta la curtea domnitorilor moldoveni, ajungnd la rangul de spatar. Dupa cum reiese din unele izvoare, Nicol ae Milescu a participat la un complot mpotriva domnului Stefanita Lupu, dupa desc operirea caruia carturarul a fost nevoie sa paraseasca tara. Dupa mai multi ani de pregatiri prin Valahia, Stambul, Stockholm, Paris, n 1671 Nicolae Milescu a so sit la Moscova, cu scrisori de recomandare din partea patriarhului Hrisant al Ie rusalimului, unde a fost numit n functia de traducator din limbile elina, greaca, latina si romneasca la departamentul soliilor al Rusiei. Contemporan cu Miron Costin si cu Dosoftei, Nicolae Milescu este una din persona litatile de seama ale secolului al XVII-lea, carturar, diplomat, teolog, istoric , geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulatie mond iala. La 17 ani l gasim gramatic la curtea domnitorului Gheorghe Stefan, n Moldova. n 165 5 l nsoteste pe Gheorghe Stefan n Tara Romneasca, descoperind, n trecere pe la Manast irea Neamt, importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. n 1659, noul domn moldovean, Gheorghe Ghica, i acorda rangul de spatar. n acelasi an, la 2 0 noiembrie, l urmeaza pe Gheorghe Ghica n Tara Romneasca (acesta venind la domnie ca urmas al lui Mihnea al-II-lea.) Aici este numit mare spatar. n 1660 Nicolae Mi lescu trece n Moldova unde domnea Stefanita Lupu. Dupa unele marturisiri reiese c a n acest an a fost pedepsit, pentru uneltire mpotriva domniei, cu taierea nasului . La 10 ianuarie 1661 termina de tradus din greceste Catehismul ortodox al patriar hului Afanasie al Alexandriei, Carte cu multe ntrebari, foarte de folos, pentru mu lte treburi ale credintei noastre , n care afirma originea latina a crestinismului la noi si latinitatea limbii romne. n 1664, aflat la Constantinipol, traduce din el ineste folosind, se pare, si vechi versuri slavone, Vechiul Testament si scrierea f ilosofica Despre singurul tiitoru gnd (Tratatul despre ratiunea dominanta) n 1671, i anuarie. Aceasta data l gaseste pe Nicolae Milescu la Constantinopol. Este recoma ndat tarului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog si poligot. Este primit la curtea tarului, la Departamentul solilor, ca interpret de greaca, latina si romna. n 1672, Nicolae Milescu scrie din porunca ta rului un Aritmologhion n limba slavona si o povestire despre Sibile (Cartea Sibilelor ). v Calatoria n China nsusi tarul Rusiei l trimite ntr-o misiune (sub acoperire diplomatica ) n China, n fr untea unei delegatii de 150 de oameni, avnd drept finalitate culegerea de informa tii amanuntite de la curtea mparatilor chinezi, dar si cartografierea si descrier ea acelor locuri ndepartate n scop militar. Plecnd din Moscova n 3 martie 1675, stationeaza pentru pregatiri de drum si aprovi zionare n orasul Tobolsk, iar de acolo cu barcile, pe afluentul rului Obi, Irts, co boara, strabatnd aproape toata Siberia, spre rul Argun, din extremitatea cea mai e stica a Chinei, de unde, calatorind pe uscat, ajunge cincisprezece luni mai trziu , adica pe 20 mai 1676, la Beijing. Aici misiunea rusa este gazduita ntr-o cladir e uriasa, nconjurata cu ziduri ca o nchisoare, fiind confruntata cu tot felul de p rimejdii si ntmplari iesite din comun, despre care Milescu relateaza pe larg n Jurn alul de calatorie din China, Descrierea Chinei sau n notele de calatorie De la To bolsk pna n China. ( ) Cetatea cea rosie, mparateasca, cladita prin maretie si prin fru musete, ea ntrece toate cetatile mparatesti europene. Si aici se afla palate minun ate, gradini mari, paduri, praie si dealuri facute de mna omului Zidurile sunt din caramida dar tavanul de lemn este sprijinit pe coloane nalte, rotunde, sculptate si aurite, iar grinzile sunt vopsite n felurite culori ( ) [1] ntlnirea cu mparatul chinez n-a mai avut loc ntruct reprezentantul tarului rus, Nicol

ae Milescu Spataru, a considerat protocolul impus de Beijing umilitor pentru o p utere ca Rusia, fapt care nu l-a mpiedicat, se pare, sa revina nca de doua ori n Ch ina dupa ncheierea primei calatorii, care a durat aproape trei ani. Pe lnga descri erea moravurilor, a obiceiurilor si a arhitecturii chinezesti, complet necunoscu te civilizatiei europene, Milescu strnge informatii militare, ntocmeste harti, car tografiaza, observa si consemneaza ca un adevarat spion superdotat, probabil pri ntre primii pionieri ai spionajului romnesc. ... Zidul ncepe la Marea de rasarit si nconjoara toate ulusurile (satele) imperiului chinez pe o lugime de 1500 de vers te ( 1000 de mile ). El urca peste stnci si munti nalti si coboara prin vai adnci s i nguste. Zidul este cladit la temelie din bolovani mari de granit necioplit, dea supra caruia s-a zidit caramida. Cnd chinezii vorbesc despre el, spun ca atunci cn d a fost cladit, n munti n-a mai ramas piatra, n pustiuri n-a mai ramas nisip, n ma ri apa, iar n paduri copaci... [2] Orasul Beijing are n partea de miazazi doua ziduri de constructie puternica si se povesteste ca pe aceste ziduri pot alerga fara nicio piedica 12 calareti, att su nt de late, caci ntre ziduri au turnat pamnt de l-au batatorit Noaptea, n orasul Bei jing vegheaza straji pe ziduri si pe ulite, iar ziua strajuiesc n fata portilor e nuci, care aduna taxele de la toti aceia care intra n oras, nsa de la straini nu i au nimic n orasul Beijinng putine sunt ulitele care sa nu fi fost asternute cu pia tra, iar pe ulite se afla sapate fntni si de amndoua partile sunt sapate santuri ma ri ndreptate spre ruri si lacuri. Si cnd ploua, prin aceste santuri se scurge apa d e pe ulite si ulicioare, iar din curti apa de ploaie se scurge n ulite prin niste tuburi [3] n urma caltoriei a realizat trei scrieri de o exceptionala nsemnatate n cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa si Asia: Cartea n care e descrisa calatoria prin Siberia, din orasul Tobolsc pna la hotarul Chinei , Raportul soliei n China si Des crierea Chinei , care au atras atentia nu numai autoritatilor, savantilor si liter atilor rusi, ci si a lumii stiintifice europene. De altfel aceste lucrari l aseaz a pe Nicolae Milescu ntre marii etnografi ai lumii si ntre pionierii sinologiei. O pera lui nu este numai jurnalul plin de peripetii al unei ambasade trimise n misi une diplomatica n China, ci este n acelasi timp o carte moderna de explorare stiin tifica a unor tinuturi pna atunci mai putin cunoscute europenilor. Calatorind pe drumuri necunoscute, printre popoare si rase diferite, vslind pe ruri pe care nu m ai vslise nici un european pna la el, curiozitatea, vesnic treaza a acestui moldov ean din sec. al XVIII-lea, se opreste asupra configuratiei solului descris n aman untime, rurilor pe care le strabate; noteaza aspectul particular al muntilor, fac e masuratori topografice. ____ Concluzionnd, putem spune ca n urma calatoriei n China, Nicolae Milescu a scris un sir de importante lucrari, bucurndu-se de un binemeritat interes n multe centre s tiintifice europene si care si-au pastrat actualitatea si pna azi Toate aceste lu crari sunt opere de mare valoare, alcatuite n mare parte dupa izvoarele scrise si dupa impresiile personale de calatorie ale lui Milescu. Dupa cum au aratat cerc etarile, carturarul nostru a folosit pe larg n acest scop si o serie de lucrari d espre China din cultura si stiinta europeana, n special materiale de calatorie si informatie ale unor misionari catolici. Opera lui Nicolae Milescu Spatarul a capatat o larga raspndire n manuscrise n timpu l secolelor XVII-XIX n Rusia, tarile romnesti, Orientul Apropiat si chiar n Europa Occidentala. De la sfrsitul secolului XX lucrarile sale au nceput sa fie valorific ate si tiparite la nceput n Rusia, apoi si n alte tari, cum ar fi cele dedicate Sib eriei si Chinei. Ele au vazut lumina tiparului si n Republica Moldova. nsa multe d in scrierile sale mai continua sa zaca n manuscris n multe biblioteci si arhive eu ropene. [1] Descriere din jurnalul Spatarului Nicolae Milescu n China, Sursa Internet [2] Ibidem 1 [3] Spatarul Nicolae Milescu: Calatorie n China (1675-1677) n romne?te si cu o pr efata de Em. C. Grzgoras (Publica?iile Casei ?coalelor, Bucure?ti 1926), P.178 Citeste mai mult pe ScrieLiber.ro: http://scrieliber.ro/2012/08/03/spatarul-nico lae-milescu-si-calatoria-in-china/#ixzz2TlpodOBW