MARI CLASICI AI

LITERATURII ROMANE
 Mihai Eminescu
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator i jurnalist romn,
socotit de cititorii romni i de critica literar postum
drept cea mai important voce poetic din literatura
romn. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII
i XIX, i-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaia sa
aparinnd unui romantism literar relativ ntrziat. n
momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temele
tradiionale ale Romantismului european, gustul pentru
trecut i pasiunea pentru istoria naional, creia a dorit
chiar s-i construiasc un Pantheon de voievozi, nostalgia
regresiv pentru copilrie, melancolia i cultivarea strilor
depresive, ntoarcerea n natur etc., poezia european
descoperea modernismului
 Natura in operele lui Mihai Eminescu
Deosebindu-se de predecesorii
sai:Bolintineanu si Alecsandri ,care
compara femeia iubita cu o floare si cu o
privighetoare ,in termenii secolului trecut
filomela ,Eminescu evita banalitatea
unor asemenea procedee ,privind-o ca pe
o reprezentanta a erosului ,ca pe o Venus
Anadyomene ,ca pe aceea care asigura
prin iubire continuitatea vietii.O singura
data Eminescu compara femeia cu o floare
si atunci magistral ,realizand o imagine
neegalata ,de o prospetime care contine
parca efluviile unei noi geneze.(din Atat
de frageda:Atat de frageda te-asameni
In calea vieti mele iesi).
 OPERE
Luceafrul este una dintre cele mai celebre poezii ale lui Mihai
Eminescu, nceput nc n 1873, dar scris i finisat de-a
lungul multor ani pn la publicarea sa n aprilie 1883 n
Almanahul societii studeneti Romnia Jun din Viena. Dup
publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi n acelai an n
revista Convorbiri literare i n final n volumul princeps intitulat
Poesii sub ngrijirea lui Titu Maiorescu.
Floare albastr este o poezie scris de Mihai Eminescu i
publicat la 1 septembrie 1873 n revista Convorbiri literare.
Poezia Floare albastr constituie, dup cum spunea Vladimir
Streinu primul mare semn al operei viitoare.
Precedat n timp de unele mari creaii cum sunt Venere i
Madon, Epigonii, Mortua est i Egipetul, urmat de
mprat i proletar, Clin-File din poveste sau Strigoii,
poezia Floare albastr i are punctul de plecare n mitul
romantic al aspiraiei ctre un ideal nalt, de fericire, ncununat
de o iubire pur, desvrit.
Astfel, poezia Floare albastr este o meditaie pe tema iubirii,
o idil desfurat ntr-un cadru feeric, n care visul romantic
prefigureaz peisajul, putndu-se confunda cu natura, dar i o
eglog pe tema fericirii i a iubirii ca form de cunoatere.
 El i numai el, ne-a ajutat s ntelegem btaia inimii. El ne-a
luminat ntelesul i bucuria nenorocului de a fi romn. (Mircea
Eliade)
Mihai Eminescu este poetul national
al Romniei, ce a fost o personalitate
coplesitoare. Ca poet, s-a remarcat
prin forta de sintez a izvoarelor
autohtone si universale, prin
imaginatie bogat si fantezie
creatoare, prin nltarea filosofic si
printr-o viziune cosmic si mitologic
asupra omului. Pe lng poezie,
Eminescu a mai experimentat si n
dram, dar toate piesele sale de
teatru sunt doar proiecte. De
asemenea, el a scris si proz, in
special fantastic, dar acestea au stat
mult timp n umbra poeziilor sale, doar
n ultima vreme recstigndu-si
adevrata lor recunoastere.
 IOAN SLAVICI
Ioan Slavici (n.18 ianuarie 1848, d. 17 august 1925) a fost
un scriitor i jurnalist romn. Alaturi de
Eminescu,Creanga,Caragiale,mari creatori de limba,Ioan
Slavici este cel dintai mare scriitor pe care Transilvania il
daruie literaturii romane la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Opera lui cuprinde:comedii,drame
istorice,nuvele,romane,memorialistica.
Opera lui Slavici nu este doar o copie a realitatii,cat mai
exacta,ci o viziune a ei.Creatia lui Slavici prezinta cu
evidenta trei faze:

I.a idilismului si reveriei

II.dramatica si obsesiva
III.didactica si instructive
Tot ce a scris Slavici sugereaza o
atmosfera de remarcabila autonomie
interioara,in care creatorul nu depinde
atat de conventiile constituite ale unui
mediu cultural cat de propria sa vointa de
a scrie.
Opera literar MARA de Ioan Slavici este
un ROMAN TRADIIONAL DE TIP
OBIECTIV, prin respectarea tiparelor
scrisului convenional, accesibil, i a
normelor naraiunii omnisciente, prin
prezentarea unei lumi omogene i a unui
anumit tip de personaje.
Nuvela moara cu noroc de Ioan Slavici a
aparut in volumul de debut Novele din popor ,
din 1881 si s-a bucurat de o larga apreciere
critica. Ioan Slavici construieste o opera
literara bazata pe cunoasterea sufletului
omenesc, cu un puternic caracter moralizator
conceptia lui fiind un argument pentru iubirea
de oameni.
Compozitia si structura nuvelei
Nuvela este realista, de factura clasica, avand
o structura viguroasa unde fiecare episod
aduce elemente esentiale si absolut necesare
pentru firul epic, conflictul se desfasoara liniar
si ascendent, faptele fiind distribuite in cele
17 capitole respectandu-se ordinea
cronologica a desfasuririi actiunii
Opera Popa Tanda este o oper epic
deoarece are aciune ce se poate relata pe
momentele subiectului literar
Aciunea operei este plasat n timp i
spaiu.
Drame istorice
Bogdan Voda
Gaspar Gratiani
Fata de birau ( 1871)
Memorii
Inchisorile mele ( 1921)
Amintiri ( 1924)
Lumea prin care am trecut (1924)
 Nuvele
Romane
Popa Tanda
Din batrani (1902)
Scormon Mara (1906)
Gura satului Romanii de peste Carpati (1911)
Budulea Taichii Zbuciumari politice la romanii din
Moara cu noroc (1881) Ungaria (1911)
Comoara (1896) Din doua lumi (1920)
O viata pierduta Cel din urma armas (1923)
Vatra parasita (1900)
O jertfa a vietii
Padureanca (1884)
Piese de teatru
Fata de birau (1871)
Povesti
Zana zorilor ( 1908)
Florita din codru ( 1908)
Ileana cea sireata (1908)
Petrea-Prostul ( 1908)
Limir-imparat ( 1908)
Spaima zmeilor ( 1908)
ION CREANGA
 Ion Creang a fost un scriitor romn. Recunoscut datorit miestriei basmelor,
povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii
literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice
Amintiri din copilarie reprezint partea cea mai personal a operei lui Creang.
Acestea i-au stabilit reputaia de mare prozator. Scoaterea la iveal a multor
provincialisme cu o putere de expresie deosebit, vivacitatea naraiunii i
sinceritatea cu care povestete cele mai intime detalii ale vieii lui de copil, toate
acestea fac din opera lui Creang una din cele mai nsemnate opere ale literaturii
romne.
Amintiri din copilrie este una dintre principalele lucrri ale scriitorului romn Ion
Creang. Cea mai mare dintre cele dou lucrri ale sale aparinnd genului
memorialistic, ea conine unele dintre cele mai caracteristice exemple de naraiune
la persoana nti din literatura romn, fiind considerat de critici capodopera lui
Creang. Structurat n capitole separate scrise de-a lungul mai multor ani (ntre
1881 i 1888), pri din ea au fost citite n faa cenaclului literar Junimea din Iai.
Trei dintre cele patru seciuni au fost publicate n timpul vieii lui Creang de
revista Convorbiri Literare, ultima parte rmnnd neterminat dup moartea
scriitorului.
 Povestea lui Harap -Alb
de Ion Creanga
Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se ncadreaz n genul
epic, iar ca specie literar este un basm cult, deoarece are un
autor, Ion Creang.
Critici literare:
Ion Creang este cel mai mare povestitor romn.
Particularlittile sale cele mai importante sunt jovialitatea,
vitalitatea si dragostea de oameni. De aceea, majoritatea
operei sale const n povesti, o oper original bazat pe
folclorul autohton.
Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea n
evident a unei individualitti stilistice apartine artei de
scriitor a lui Creang. nti Creang fixeaz o dat pentru
totdeauna textul, fcnd imposibil o alt editie. Secretul la
Creang st n studiul efectelor, n cuvntul rar, n fixitate."
 Este considerat a fi cel mai mare dramaturg
romn i unul dintre cei mai importani
scriitori romni. A fost ales membru post-
mortem al Academiei Romne.
D-ale carnavalului este o pies de teatru de
Ion Luca Caragiale. A fost scris pentru
concursul organizat de Teatrul Naional din
Capital, pe care autorul l-a ctigat.
O noapte furtunoas este o pies de teatru. A
aprut n Convorbiri literare, cu o elogioas
prezentare a lui Titu Maiorescu, ajungnd i
pe scena Operei Romne, n 1935, nsoit de
muzica lui Paul Constantinescu. n 1943
regizorul Jean Georgescu a fcut un film dup
aceast valoroas pies de teatru.
n vreme de rzboi este o nuvel . O creaie
realist psihologic, avnd i accente
naturaliste, ea a fost publicat pentru prima
oar n 1898.
Alturi de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale
este creatorul nuvelei realist-psihologice,
deosebindu-se de acesta nu numai prin
tematica abordat, ci mai ales prin
capacitatea artistic de a insera n firul epic
principiile estetice naturaliste, reprezentate n
literatura universal de mile Zola. Barbu
tefnescu Delavrancea afirma: Ion Luca
Caragiale este scriitorul cel mai zolist,
naturalistul nostru prin excelen.
 Comedii: Drame
Npasta
Nuvele i povestiri
O noapte furtunoas O fclie de Pate
Conu Leonida fa cu n vreme de rzboi
reaciunea Din carnetul unui vechi sufleur
O scrisoare pierdut Un artist
D-ale carnavalului Om cu noroc
O soacr Pcat
Hatmanul Baltag O invenie mare
ncepem 1 Aprilie Poveste
Boborul
Noaptea nvierii
La hanul lui Mnjoal
Dou loturi
Aprecieri critice
fondul comediilor lui Caragiale este rece si
cinic . Realitatea ce el ne zugraveste nu ne
poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea
e repulsiva si va deveni , din ce in ce mai
repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea
progresului moral . In nici o opera clasica nu
vei gasi situatiuni de valoare ca cele pe care
dramaturgul nostru le primeste in actiunea
dramatica - le primeste si le mentine cu
seninatatea cea mai desavarsita - chiar la
sfarsitul si dupa sfarsitul ei .
Mihail Dragomirescu
Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa
vada ridicolul in viata taranimii - cum n-a
gasit , n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada
ceva omenesc in viata claselor noua.
G.Ibraileanu
 Realizat de urmatorii elevi :

1.ChiriacNegru Corina
2.Clatea Anca
3.Galusca Ioana
4.Pantea Andreea
5.Stoian Diana