ROLUL LITERATURII ÎN

PERIOADA PAȘOPTISTĂ
PROIECT REALIZAT DE CĂLIN DENISA, LAZĂR ANDREI,
NEAMȚU MATEI, OPREA MATEI ȘI TOPOLOIU ANDREI
 Ce este pașoptismul?
3-6

Literatura pașoptistă
7-8

CUPRINS Dacia Literară

9-12

Reprezentanți
13-15

Concluzie
16
PAȘOPTISMUL(1820-1860)
Pașoptismul a fost ideologia
participanților la Revoluția Română din
1848, expusă în revista Dacia literară.
Elemente importante erau caracterul
național, militant, scopul revoluționarilor
fiind dobândirea libertății și afirmarea
naționalității române.

20XX presentation title 3

 •      Programul pașoptismului vizează două coordonate: politica și
cultura. În cadrul vieții culturale are loc intemeierea învățământului
național, a teatrului și a presei, iar literatura începe să se desființeze
treptat de celelalte domenii. Afirmarea unei generații de scriitori,
gazetari, istorici si oameni politici, numită de posteritate generația
pașoptistă, determină începutul modernității noastre culturale.
Scriitorii pașoptiști au vocația începuturilor și, poate de aceea,
disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, specii, mai multe
tipuri de scriitură.

20XX presentation title 4

 • Prin componentele sale ideologice, pașoptismul reprezintă o
explozie culturală, care a dus la un fenomen ce pune în
corespondență spiritul românesc, însă aflat sub cupola
gândirii iluministe, cu mentalitatea europeană.
• IDEOLOGIA PAȘOPTISTĂ:
spirit revoluţionar;
nevoie de emancipare;
uimire;
căutarea identității culturale;
crearea unei literaturi originale, ce reflectă specificul
naţional și permite integrarea valorilor autohtone în circuitul
cultural European;
20XX presentation title 5
 ETAPELE PAȘOPTISMULUI
Postpașoptistă
-perioadă ce
Prepașoptistă
-anunțată de debutul lui V. continuă să
Cârlova și Al. Hrisoverghi, evolueze pe linia
perioadă dominată de ideologiei
figurile lui Gh. Asachi și Albina pașoptiste
Ion Heliade Rădulescu românească și
Curierul
românesc
-perioadă marcată
de apariția Daciei
literare
 Literatura pașoptistă
Literatura pașoptistă s-a dezvoltat sub semnul romantismului european, după
perioada 1825 – 1830, care este plină de adaptări ale autorilor străini, în
special de francezi.
Scriitorii români ai epocii asimilează rapid manifestul romantismului francez și
aplică principiile acestuia, cu particularitățile curentului național-popular de la
revista Dacia literară.
Scriitorii generației pașoptiste au cultivat teme și motive romantice, au ales
istoria ca sursă de inspirație pentru o lirică a patriotismului ardent și natura -
coordonată a sufletului românesc, au valorificat literatura populară și
mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creație, aspirația spre
absolut, spiritul rebel și contestatar sunt câteva trăsături ale scriitorilor
pașoptiști.
20XX presentation title 7
Perioada pașoptistă reprezintă o epocă de afirmare a literaturii
naționale in preajma Revoluției de la 1848.
Principala trăsătură a literaturii pașoptiste constă în coexistenta
curentelor literare, acestea fiind asimilate simultan:
• romantism; • iluminism;
• clasicism; • preromantism;
• realism;
“Cu cât scriitorul este mai mare, cu atât legăturile lui cu trecutul și viitorul
sunt mai adânci”-motto al perioadei pașoptiste

20XX presentation title 8

Dacia Literară
Apărută într-o perioadă dificilă pentru publicaţiile autohtone,
revista Dacia Literară a simbolizat un nou început pentru literatura
română, reprezentând o noutate a presei. Într-o perioadă în care
puţinele publicaţii existente prezentau preponderent fapte politice,
Dacia Literară a fost pata de culoare din presa românească, prin
caracterul său literar.
Publicată la 30 ianuarie 1840, sub direcția lui Mihail Kogălniceanu,
va fi interzisă chiar după primul număr, căci, prin numele ei,
revista se adresa românilor din toate cele trei țări într-un moment
politic dificil, în care unirea nu era încă posibilă, marcând un punct
de cotitură în literatura românească.
20XX presentation title 9
În Introducţie ,articolul prezintă realităţile vremii în privinţa publicaţiilor naţionale.
Sunt menţionate circumstanţele politice anterioare ce au împiedicat dezvoltarea presei până la
momentul respectiv. Acesta aduce în discuţie şi celelalte ziare naţionale, Curierul Românesc(1829, IH
Rădulescu) ,Albina Românească (1829, Gh Asachi) și Foaia Inimii(1838, G Baritiu).
Acestea ,,au mai mult sau mai puţin o coloră locală” şi includ prea multă politică fără să pună accentul
necesar pe literatură.
Astfel, Dacia Literară este prima revistă care se angajează să publice doar lucrări literare şi din toate
zonele ţării, realizându-se o unificare a românilor pe plan literar.
Se va cere, de asemenea, şi originalitate în creaţiile publicate, (fiecare cu ideile sale, ,,cu limba sa, cu
chipul său”), astfel promovându-se cultura naţională şi eliminându-se treptat puternica influenţă a
operelor străine.
Mihail Kogălniceanu anunţă şi intenţia revistei de a-şi exprima părerea asupra respectivelor opere,
asftel anunţând critica de mai tarziu: ,,Critica noastră va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu
persoana”.

Obiectivul revistei este de a oferi ţării ,,o limbă şi o literatură naţională”.

10
• În articolul–program, intitulat „Introductie”, M.Kogălniceanu sintetizează în patru puncte idealurile literare
ale scriitorilor paşoptişti:

- Combaterea imitaţiei scriitorilor străini şi a traducerilor mediocre: îngrijorat de sărăcia literaturii

române, ale cărei opere se puteau număra pe degete, Ion Heliade – Rădulescu lansase un apel
încurajator către tinerii scriitori: „Scrieţi, băieţi, orice, numai scrieţi!”.

- Crearea unei literaturi de specific naţional: în loc să imite pe scriitorii străini, românii ar putea
făuri o literatură autohtonă, inspirată din istorie, natură şi folclor. Preluată din estetica romantică
europeană, această triplă recomandare se va regăsi în operele paşoptiştilor.

- Lupta pentru unitatea limbii: „Ţălul nostru este realizaţia dorinţei ca românii să aibă o limbă şi o
literatură comună pentru toţi”. Eforturile Şcolii Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de
paşoptişti, care încearcă să formuleze normele limbii literare, respingând exagerările latiniste şi
pledând pentru introducerea alfabetului latin.

- Dezvoltarea spiritului critic: sperând ca prin impunerea acestor reguli să creeze un sistem de valori
pentru publicul român, M. Kogălniceanu introduce şi conceptul de critică obiectivă, subliniind că
analiza critică se va face numai asupra operei: „Critica noastră va fi nepărtinitoare. Vom critica
cartea, iar nu persoana.”

20XX presentation title 11

Pe parcursul apariției, ea a avut următoarea rubricație, marcată prin supratitluri:

• Nr 1:
 Scene istorice din cronicile Moldaviei (text:C.Negruzzi)
 scene pitorești din obiceiurile poporului , alegeri din alte foi românesti( texte reproduse din diferite
reviste), telegraful Daciei (știri culturale).

• Nr 2:
 Scene pitorești din obiceiurile Moldaviei, literatură străină, poezie, alegere din alte foi românesti,
critică, telegraful Daciei.

• Nr 3:
 Scene contemporane, “Suvenire din Italia”(V. Alecsandri), literatură străină, poezie (Grigore
Alexandrescu), alegeri din alte foi românesti, telegraful Daciei.

Din porunca domnitorului, după primele trei numere, revista este suspendată și va mai apărea abia
după 1859, in ediția a doua.

20XX presentation title 12

Reprezentanți ai literaturii pașoptiste
• Activitatea literară, care se desfășoară în jurul celor trei țări române, este
dominată de reprezentanți precum: Ion Heliade Rădulescu, Grigore
Alexandrescu, Vasile Cârlova, Cezar Bolliac, Gheorghe Asachi, Costache
Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Nicolae
Bălcescu, Dimitrie Bolintineanu.

20XX presentation title 13

 VASILE ALECSANDRI
Vasile Alecsandri a fost implicat în totalitate în Unire, fiind necontenit în acțiunea
sa patriotică în evenimentele Tratatului de la Paris(30 martie 1856) și ale
Convenției din 19 August 1858. Acesta a fost susţinător al Revoluției de la 1848,
poet, dramaturg, om politic, creator al teatrului românesc.
Poetul a produs o aparție inedită în literatura română, prezentând apariția lui
Mihai Eminescu. Opera sa se înscrie în cadrul curentului pașoptist prin tematica
abordată.
Marele geniu al literaturii române, M. Eminescu, îi recunoaște meritul unic,
dedicându-i trei strofe din poezia "EPIGONII“, numindu-l "rege al poeziei, veșnic
tânăr și ferice ". De asemena, criticul Titu Maiorescu îi definește ‘Pastelurile”
drept “cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturii
române”.
Poetul configurează o "monografie a anotimpurilor, un calendar rural și al muncilor câmpești".
 
Temele Operei lui Vasile Alecsandri:
Rotirea anotimpurilor(“Iarna”, “Oaspeții primăverii”)
Fenomene ale naturii(“Gerul” , “Viscolul”)
Muncile câmpului(„Plugurile" , "Sămănătorii")
Aspecte ale naturii de la Mircești(„Malul Siretului" ,"Lumea din Miroești")
Aspecte exotice (“ Mandarinul” , “Pastel Chinezesc”)

20XX presentation title 14

15 mai 1848
În versurile poeziei “15 mai 1848” de V. Alecsandri, se remarcă
ușor conținutul specific al literaturii pașoptiste, fiind vorba despre
Unirea Țărilor Române după o “dureroasă şi fatală
despărţire”(“Bărbăţia şi unirea între voi de-acum domnească,/Şi
strigaţi în libertate: România să trăiască!”).
Versul “Fraţilor, nădejde bună! fiţi cu toţi în veselie!” arată dorința
poporului și bucuria oferită de către o posibilă unire teritorială.

20XX presentation title 15

 CONCLUZIE

Din toate cele prezentate anterior, concluzionăm că

perioada pașoptistă a avut un impact puternic atât
cultural, cât si politic, influențând poporul să decurgă la o
revoluție și la realizarea unirii Țării Românești cu Moldova,
dând startul unui nou început al literaturii românești, iar
învățământul, presa, teatrul și științele cunosc o
dezvoltare fără precedent.

20XX presentation title 16

 Bibliografie
• literatura-pasoptista.blogspot.com
• www.libertatea.ro
• www.slideshare.net
• praf-de-vise-printre-randuri.over-
blog.com
• wikipedia.rog
• Versuri.ro

20XX presentation title 17

Vă mulțumim pentru atenția
acordată!