ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PAȘ OPTISTĂ

Introducere

Perioada pașoptistă este o epocă de afirmare a literaturii naționale, în preajma revoluției de la 1848.

Perioada se caracterizează printr-o orientare culturală și literară cu trăsături specifice epocii de avânt
revoluționar , de emancipare socială, națională și militară pentru realizarea Unirii.

Pașoptismul s-a configurat in perioada 1830-1860, cu premise in mișcarea de înnoire de după 1821 si a fost
animat de principii iluministe, preluate de la Școala Ardeleană, al cărei mobil esențial fusese conștiința națională

Revoluția din 1848

Revoluțiile de la 1848(pașoptiste) au fost rezultatul transformărilor din societate în perioada prepașoptistă.

În întreaga Europă s-au desfășurat mișcările revoluționare, iar acest an a fost numit "primăvara popoarelor".

Obiectivele revoluției din Țările Române au fost:

-naționale(autonomie și independență)

-politice(regim de guvernare republican, reformarea societății)

-sociale(împroprietărirea țăranilor cu pământ)

Caracteristici

Paşoptismul cuprinde perioada literară care, pentru literatura română înseamnă epoca de
modernizare, de afirmare a romantismului şi de fundamentare a majorităţii speciilor. Acesta corespunde unui
moment de răspântie în evoluția istorică a țărilor române: trecerea de la feudalism la capitalism, de la vasalitate la
independență, de la fărâmițarea în provincii la un stat unitar național. 

Principala trăsătură a literaturii paşoptiste constă în coexistenţa  curentelor literare , nu numai în opera

aceluiaşi scriitor, ci chiar şi în aceeaşi creaţie. Curentele literare(iluminism, preromantism, romantism, clasicism,
realism incipient) sunt asimilate simultan.

Este perioada în care se încearcă „arderea" unor etape care nu fuseseră parcurse de literatura
noastră şi care se desfăşuraseră succesiv în literaturile occidentale, în decursul a mai bine de un secol şi jumătate

Epoca pașoptistă înseamnă, înainte de toate, epoca începutului literaturii noastre moderne și romantice. Prin
opera scriitorilor afirmați după 1830, se instaurează un nou climat literar și o nouă stare de spirit. Cultura
trecutului(o cultură predominant feudală,întârziată în raport cu restul Europei) va fi pusă în discuție din perspectiva
modernizării, adică din cea a acordului cu evoluția literaturii europene.
 Întreaga literatură pașoptistă va fi creată în spiritul esteticii romantice, adică în spiritull curentului literar
dominant în Europa acelor ani.

Pașoptismul este o ideologie literară supusă unor comandamente exterioare:

-mesianism (=doctrină sau atitudine caracterizată prin credința apariției unui salvator care să instaureze o ordine a
dreptății, păcii și fericirii) cultural și revoluționar

-spirit critic

-deschidere spre occident

-lupta pentru impunerea unui specific național,conștiinței civice și patriotice și a conștiinței pionieratului în mai
toate domeniile vieții

Această epocă se poate împărți în 3 perioade:

-Prepașoptismul(1830-1840)

-Pașoptismul(1840-1860)

-Postpașoptismul(1860-1870)

 În perioada prepașoptistă au avut loc următoarele evenimente:

1829-apar primele ziare românești
1840-apare „Dacia literară”

 În perioada pașoptistă:

1840-Revista „Propășirea”

1855-Revista „România literară”

1860-Apare prima Universitate românească, la Iași

 În perioada postpașoptistă au avut loc următoarele evenimente:

1863-Alexandru Ioan Cuza dă o lege prin care învătământul primar devine gratuit șin obligatoriu
1864-Apare Universitatea București

Scriitorii pașoptiști au creat o literatură substanțial nouă față de epocile anterioare. Ei participă activ la procesul
de constituire a identității noastre naționale și de modernizare a societății românești. Influențați de ideologia
romantică, ei descoperă și valorifică tradițiile, istoria,natura,fiind elemente ale specificului național și principalele
teme literare. Prin ceațiile lor contribuie la dezvoltarea limbii române literare și a stilului beletristic.

Revista „Dacia literară”

- A apărut pe 30 ianuarie la Iași, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu

- A reprezentat o pată de culoare în presa românească, prin caracterul său literar
- În ciuda titlului, revista nu și-a propus să se axeze exclusiv pe literatură
Din porunca domnitorului, după primele trei numere, revista este suspendată și va mai apărea abia după
1859, în ediția a doua
 Pe parcursul apariției, ea a avut următoarea rubricație, marcată prin supratitluri:

Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei (text: Constantin Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul), Scene pitorești
din obiceiurile poporului (M. Kogălniceanu, Nou chip de a face curte), Alegeri din alte foi românești (texte
reproduse din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Curierul Românesc” și „Albina românească”), Telegraful
Daciei (știri culturale);

Nr. 2: Scene pitorești din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cîntece populare a Moldaviei), Literatură
străină (fragmente din jurnalul de călătorie în Banat, Valahia și Moldova de D. A. Damidoff, șambelan al
împăratului Rusiei, cu prezentare și comentarii de M. Kogălniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, A. Donici),
Alegere din alte foi românești („Arhiva românească”, „Curierul românesc”), Critica, Telegraful Daciei;

Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia (Vasile Alecsandri, Buchetiera de la
Florența), Literatură străină (continuare Damidoff), Poezie (Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi românești
(„Mercur”, „Curierul românesc”, „Albina românească”), Telegraful Daciei.

În primul număr al revistei, sub titlul “Introducție”, M. Kogălniceanu, întemeietorul revistei, publică un articol –
program care sintetizează în patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pașoptiști:

1. Combaterea imitației scriitorilor străini și a traducerilor mediocre: îngrijorat de sărăcia literaturii române,
ale cărei opere se puteau număra pe degete, Ion Heliade – Rădulescu lansase un apel încurajator către
tinerii scriitori: „Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!”

2. Crearea unei literaturi de specific național: în loc să imite scriitorii străini, românii ar putea făuri o
literatură autohtonă, inspirată din istorie, natură și folclor. 

3. Lupta pentru unitatea limbii: „Țălul nostru este realizația dorinței ca românii să aibă o limbă și o literatură
comună pentru toți”. Eforturile Școlii Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de pașoptiști, care
încearcă să formuleze normele limbii literare, respingând exagerările latiniste și pledând pentru
introducerea alfabetului latin.

4. Dezvoltarea spiritului critic: M. Kogălniceanu introduce și conceptul de critică obiectivă, subliniind că

analiza critică se va face numai asupra operei.

Teme și curente literare

Marile teme ale perioadei pașoptiste

1. Tema patriotismului

Este exprimată prin dragostea pentru pământ, pentru popor,pentru tradițiile naționale, prin elogiul
elementelor de progres, dar și a trecutului glorios, propus ca model al prezentului.

2. Tema ironizării societății contemporane apare direct în satire și indirect în fabule

3. Tema afirmării omului și a personalității sale (omul filozofic, omul religios, omul sentimental,cetățeanul)
 Curente literare

Romantismul
Este o mişcare arti sti că şi fi lozofi că apărută în ulti mele decenii ale secolului XVIII în Europa care a
durat o mare parte din secolul XIX. A fost o mișcare contra raționalismului care marcase perioada neoclasică.

Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult despre propriile lor sentimente,subliniind dr
ama umană,iubirea tragică și elementele utopice.

M u l t e d i n moti vele frecvente ale romanti cilor sunt preluate şi de scriitorii români: mitul
strigoiului, evocarea trecutului istoric, trecerea ireversibilă a ti mpului, omul nemuritor, natura,
geniul.

Acest current s-a înfățișat, în general,în două ipostaze

-una plină de tumult, pateti că și declamatoare în Muntenia
-alta mai senină și mai temperată în Moldova

Romanti cii ti mpurii sunt Andrei Mureșanu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu și Ion Heliade
Rădulescu.

Ca primă generaţie a literaturii noastre moderne, scriitorii paşoptisti au intrat în conştiinţa

românească drepto a m e n i i î n c e p u t u l u i d e d r u m . R e p r e z e n t a n ţ i i r o m a n ti s m u l u i d e a c u m
d a u o p e r e i l o r u n  pronunţat caracter militant ei fiind deopotrivă scriitori şi revoluţionari.

Trăsături ale romanti smului

-culti vă sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare
-lirismul ca expresie a subiecti vității
-fascinația misterului
-evadarea din realitate în fantezie
-respingerea regulilor impuse de clasicism
-interesul pentru natură, trecutul istoric, folclorul local, miturile, fantasti cul , fabulosul
-preferința pentru personaje excepționale
-varietatea registrelor sti listi ce(limbaj popular,termeni arhaici)

Clasicismul
Este un curent literar-arti sti c, având centrul de iradiere în Franța, ale cărui principii au orientat
creația arti sti că europeană între secolul al XVII-lea și secolul al XVII-lea.

Trăsături
-accentul pus pe raționalitate în dauna pasiunii
-culti vă legile armoniei, echilibrului, simetriei
-personajele sunt construite ca eroi ideali, funcționând ca modele pentru societate;ele sunt
animate de principii morale ferme( cinste, prietenie, adevăr, patrioti sm)
-puritatea genurilor și a speciilor
-speciile uti lizate(imn,odă,poem epic, tragedie)
-în tragedie se respectă regula celor trei unități

Citat
“Clasic înseamnă ceva ce era de primul rang, ceea ce era perfect, ceea ce se putea da ca model în
clase,iar autorii clasici erau cei ce stabileau modelele, cei ce deveneau autorități în genul lor"-
Dimitrie Popovici
Opere în proză+reprezentanți

Cea mai frapantă trăsătură a prozei în epoca pașoptistă este caracterul memorialistic,lipsa invenției pure,a
ficțiunii. A doua trăsătură globală este importanța pe care continuă să o aibă retorismul,moștenirea oratoricală a
perioadei clasice și a culturii din secolele precedente.

„Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi

- Nuvela a fost publicată în primul număr al revistei „Dacia literară”

- Este prima nuvelă istorică din literatura română
- Ilustrează două idei promovate în articolul „Introducție” ( inspirația din istoria națională și
promovarea unei literaturi originale)
- Sursa de inspirație a fost „Letopisețul Țării Moldovei” de Grigore Ureche
- Tema ilustrează consecințele deținerii puterii de către un domnitor crud

Prezentare generală

Alexandru Lăpușneanul se întoarce în Moldova având intenția să-și recupereze tronul pierdut din cauză că boierii
l-au trădat. Se întâlnește cu patru boieri care îi spun că poporul nu îl vrea, iar răspunsul lui este unul
memorabil(“Daca voi nu mă vreţi, eu vă vreau, si dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi şi voi merge ori
cuvvoia, ori fără voia voastră”).După ce se instalează pe tron, voievodul distruge cetățile boierilor și îi
omoară la cea mai mică abatere,lucru ce o înspăimântă pe soția sa,doamna Ruxandra. Într-o zi de
sărbătoare, Lăpușneanul îi cheamă pe boieri la un ospăț în semn de împăcare, la sfârșitul căruia
sunt uciși 47 de boieri. Spre fi nalul operei se îmbolnăvește și, într-un moment de delir cere să fi e
călugărit, însă când iși revine începe să amenințe,iar doamna Ruxandra, sfătuită de doi boieri
care reușiseră să fugă, îl otrăvește, punând astf el capăt domniei sale ti ranice și sângeroase.

Trăsături pașopti ste

- tema de inspirație istorică

- personaje excepționale în situații excepționale,construite în anti teză( exemplu-
blândețea doamnei și cruzimea domnitorului)
- redarea culorii epocii în descrieri cu valoare documentară( portret fi zic,
vesti mentație)
- replici devenite celebre

  Costache Negruzzi a fost un om politic și scriitor din perioada pașoptistă, care se arată pătruns de idei liberale
și doritor de progres.

“Chirita in provintie”

TEMA
Tema operei o constituie moravurile micii burghezii provinciale și contrastul de esență și aparență, dintre ceea ce
sunt personajele(inculți,vulgari,corupți) și ceea ce vor sa pară(aristocrați, emancipați).

Trasaturi pasoptiste

 Studierea naturii umane,personajul literar fiind construit pe baza unei singure trăsături de
caracter,static,să nu evolueze în timpul acțiunii.
 Libertatea de creație ,aspirație spre absolut,spirit rebel și contestatar
 Conflictele și subiectul sunt luate din viața sociala
 Personajele sunt tipice în împrejmurări tipice – Chirița este tipul arivistului ,Barzoi este tipul ispravnicului
abuziv ,Leonas este tipul tânărului inteligent

DESCRIERE

Chirița in provinție face parte din ciclul ( chirițelor ) alături de alte 3 piese Chirița în Iași, Cucoana Chirița în voiaj și
Chirița în balcon .

Piesa a avut premierea în anul 1852. Este o operă alcătuită din 2 acte, titlul acesteia reprezentând statutul
protagonistei,acela de provincială, caracterizată prin snobism și parventism.

AUTOR

Vasile Alecsandri- a fost un reprezentant al literaturii pașoptiste ,intermediar al literaturii române, care a ridicat
discursul literar, fie el liric ,epic sau dramatic la un rang de maxima originalitate . A fost scriitor, dramaturg,
folclorist, om politic și diplomat.

Opere în versuri+reprezentanți

Perioada premergătoare revoluţiei de la 1848 a însemnat începutul poeziei noastreromantice. Poezia paşoptistă
pune bazele liricii moderne româneşti. Ea răspunde, în general,direcţiilor şi principiilor formulate de Mihail
Kogălniceanu în articolul “Introducţie” din primul număr al revistei „Dacia literară”, în sensul că este o poezie
socială, adaptată lamomentul istoric şi chiar politic, conformă cu idealurile de libertate şi unire ce animausufletele
românilor de pretutindeni. Acum se afirmă cu putere spiritul naţional, încrederea învalorile tradiţionale, populare,
în istoria, natura şi folclorul românesc, care devin acum,alături de evenimentele social-politice ale momentului,
teme predilecte ale poeţilor.

Trăsături ale poeziei pașoptiste

-scade numărul versurilor enigmatice,lipsite de lirism

-eul poetic se adresează direct,folosind retorica sentimentelor

-apar specii noi precum balada și cântecul

-sub influența clasicismului,se dezvoltă fabula și oda

-tematica poeziei se lărgește,deoarece poetul trăiește acut sentimentul existenței sale sociale

-sursele de inspirație ale liricii pașoptiste sunt folclorul,peisajul românesc,istoria națională

Umbra lui Mircea la Cozia

-Poezia "Umbra lui Mircea la Cozia" de Grigore Alexandrescu a apariției în primul număr ar revistei "Dacia literara",
tema ei fiind evocarea trecutului istoric în spiritul ideilor pașoptiste.

-Prin creația sa, Grigore Alexandrescu se dovedește a fi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai
pasoptismului, în latura sa protestar eroica . Poezia " Umbra lui Mircea de la Cozia" a fost scrisa în urma unei
călătorii efectuate în vara anului 1842, împreună cu Ion Ghica, la mănăstirile de pe Valea Oltului și din nordul
Olteniei.

-Ideea sau mesajul are o dimensiune romantica, exprimata prin dragoste fata de patrie, dar și o dimensiune
clasicista prin prețuirea rationalismului, a artei, a științei, culturii, care prezintă adevărata glorie. De asemenea,
este sugerat subtil și un mesaj politic, deoarece poezia este scrisa im 1844, când se prefigurau starea de spirit și
evenimentele de la 1848

-Poezia poate fi considerata, prin tonalitate patetica, prin retroismul modulat în forma celebrării, prin elementele
de meditație și nu, în ultimul rand prin bogăția temelor și motivelor poetice structurate într-un discurs liric
inconfundabil, o sinteza a poeziei pasoptiste.

- Grigore Alexandrescu a fost un poet și fabulist roman si a debutat cu poezii publicate în Curierul
Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu.

„Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu

-poezia a fost publicată în anul 1843 și reprezintă capodopera liricii lui Ion Heliade Rădulescu

- sursa poeziei este reprezentată de mitul Zburătorului(În folclorul românesc, Zburătorul este o semidivinitate
erotică, un demon simbolizând chinurile iubirii.El este conceput ca putându-se metamorfoza în şarpe, zmeu sau
sul de foc spre a pătrunde neştiut în casă, unde se transformă într-un tânar frumos care îşi chinuieşte victima (fată
sau femeie matură), tulburănd-o până la epuizare cu senzaţia chinuitoare a dragostei neîmplinite.)

- tema poeziei este zbuciumul sufletesc al unei fete tinere care trăiește primii fiori ai iubirii

-poezia are un caracter dramatic, care este atenuat de calmul naturii evocate în pastel și de sclipirile de umor
popular

Această creație reprezintă un adevărat model pentru ceea ce trebuie să fie inspirația folclorică, lucru definitoriu
pentru pașoptism.

Ion Heliade Rădulescu a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și
primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul
său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.

Un rasunet

DESCRIERE- Poemul lui Andrei Mureșanu ‘’UN RASUNET’’ scris la Brașov pe melodia anonima a unui vechi imn
religios( Din sânul maicii mele ) și denumit ulterior Deșteaptă-te, române! , a devenit imnul României din anul
1990.
TEMA- Tema o formează lupta pentru apărarea ființei naționale și pentru afirmarea conștiinței
naționale( Deșteaptă-te,române, din somnul cel de moarte,/În care te-adânciră barbarii de tirani ).Poetul se
adresează tuturor bărbaților,pe care îi cheamă la luptă înarmați și să lupte așa cum au luptat românii sub
conducerea lui Ștefan cel Mare,Mihai Viteazul.

ANDREI MUREȘANU- A fost poet și revoluționar român din Transilvania. A fost unul din conducătorii Revoluției din
1848,participând în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj din mai.

Muma lui Stefan cel Mare

-Autorul Dimitrie Bolintineanu este un poet roman, om politic, diplomat, ce cunoaște un succes inedit și care
participa la Revoluția din 1848

-Opera este o legenda, scrisa în 1847, despre mama lui Ștefan cel Mare, care refuza sa primească noaptea la castel
pe Ștefan, fiul sau, dacă acesta nu este învingător în lupta cu turcii. Respins fiind de către mama sa, Ștefan se
întoarce, suna din codrii, aduna oastea sa zdrobita și lupta cu dușmanii, în cele din urma, învingându-i.

-Tema principala este istorica, evidențiind evenimentele culese din " O sama de cuvinte" a lui Ion Neculce.
Bolintineanu redactează substratul viziunii sale, recurgând la artificii compoziționale, prezentând în amploare
feminitatea, maternitatea, sacrificiul, lupta și Victoria.

Concluzie

Pasoptismul cuprinde perioada literara dintre 1840 si 1860 perioada care pentru literatura romana inseamna
epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii speciilor.