Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

I. CADRUL ISTORIC
Perioada paoptist (aprox. 1830-1860) are ca nucleu Revoluia de la 1848.
Paoptismul este micarea politic i cultural ale crei obiective social-politice sunt
modernizarea societii romaneti i emanciparea naional: independena politic, libertatea naional,
unirea provinciilor romaneti. Aceste obiective sunt puse in practic de oameni de cultur i scriitori
care se implic activ in viaa social (muli particip la revoluie) i cultural, iar in acelai timp,
alctuiesc prima generaie a literaturii noastre moderne.
Caracterizata printr-o puternica manifestare a constiintei nationale in toate provinciile
romanesti, epoca pasoptista delimiteaza o epoca distincta in evolutia istorica a literaturii romane. In
aceasta perioada s-au pus bazele unei adevarate renasteri culturale romnesti.
Scriitorii paoptiti devin promotorii renaterii naionale atat prin mesajul creaiei literare, cat i
prin implicarea lor activ in viaa politic. Plini de elan, ei incearc pentru prima dat o sincronizare cu
Europa Occidental. Aceasta sincronizare ce se manifesta prin faptul ca intreaga literatura pasoptista
va fi creata in spiritul esteticii romantice, adica in spiritul curentului literar dominant in Europa acelor
ani.
Ca prima generatie romantica si prima generatie a literaturii noastre moderne, scriitotii
pasoptisti au creat din multe puncte de vedere o literatura substantial noua fata de epocile
anterioare: de aceea, ei au jucat rolul unor inovatori, chiar rolul unor pionieri in variate zone ale
literaturii.
Aceast epoc ineleas in sens larg se poate imparii in trei perioade:
Prima perioad: Prepaoptismul - 1830-1840;
A doua periad: Paoptismul 1840-1860;
A treia periad: Postpaoptismul - 1860-1870;
Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara, ci mult mai larg ca o perioada de
avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale. Aceasta revolutie
culturala nu ar fi fost insa posibila fara niste transformari cum ar fi:
1863 Al. Ioan Cuza da o lege prin care invatamantul primar devine gratuit si obligatoriu
1860 Apare prima universitate romaneasca, universitatea de la Iasi
1864 Apare universitatea Bucuresti
1816 Prima reprezentatie de teatru la Iasi
1829 Apar primele ziare romanesti:
o Tara Romaneasca Curierul romanesc, cu suplimentul Curier de ambe sexe
o Moldova Albina romaneasca cu suplimentul Alauta romaneasca
o Transilvania Gazeta de Transilvania cu suplimentul Foaie pentru minte, inima si
literature
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

Adevarata revolutie apare nu insa cu ziarele ci cu aparitia primelor reviste literare:
1840 Dacia literara
1844 Propasirea
1855 Romania literara
ntr-o prim etap, de efervescen creatoare, corespunztoare primei generaii paoptiste,
acest rol i revine lui Ion Heliade-Rdulescu prin articolele din ziarul Curierul romnesc, aprut la
Bucureti, ncepnd cu 1829, cruia i adaug din 1837 suplimentul literar Curierul de ambe sexe. Este
faza entuziast i oarecum naiv" a romantismului paoptist, cnd distincia ntre opera original i
prelucrarea unui model strin aproape c nu se fcea. Datorit ndemnurilor adresate tinerilor scriitori:
,Nu e vreme de critic, copii; e vreme de scris; s scriei ct vei putea i cum vei putea", a fost posibil
debutul unei ntregi generaii, ntre 1830 i 1840: Vasile Crlova, Gr. Alexandrescu, Dimitrie
Bolintineanu, Cezar Bolliac .a. Prin promovarea literaturii, fie traduceri, fie scrieri originale, presa
indeplinete o funcie cultural in toate provinciile romane (Gheorghe Asachi editeaz la lai Albina
romaneasc, in 1829, cu suplimentul cultural i literar Aluta romaneasc, iar George Bariiu editeaz
la Braov Gazeta de Transilvania, in 1837, cu suplimentul Foaie pentru minte, inim i literatur). In
aceast etap se creeaz climatul cultural necesar pentru formarea unei literature i a unei limbi
comune pentru toi romanii, deziderat formulat clar la 1840 de Mihail Koglniceanu.
In a doua etap, de aezare a fenomenului literar, Mihail Koglniceanu impune spiritul critic.
El este redactorul primei reviste exclusiv literare, Dacia literar, de la Iai. in cele trei numere aprute,
se public opere ale celor mai valoroi scriitori ai vremii (C. Negruzzi, Vasile Alecsandri, Grigore
Alexandrescu .a.), iar direcia imprimat se reflect in toat literatura epocii.
Constituirea deplin a romantismului paoptist a fost marcat de programul teoretic Introducie,
redactat de Mihail Koglniceanu i publicat in primul numr al revistei, in 1840. La inceputul
articolului axat pe evidenierea necesitii unei literature originale i naionale, Koglniceanu prezint
activitatea gazetelor romaneti aprute anterior, fa de care Dacia literar urmrete s aduc un suflu
nou, sugerat i de titlul revistei. Se respinge coloratura local i amestecul politicului, revista
adresandu-se scriitorilor romani de pretutindeni pentru a publica scrieri originale.
Cele patru puncte ale articolului-program sunt:
intemeierea spiritului critic in literatura roman pe principiul estetic: Critica noastr va
fi neprtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana."
Afirmarea idealului de realizare a unitii limbii i a literaturii romane: lul nostrum
este realizarea dorinii ca romanii s aib o limb i o literatur comun pentru toi."
Combaterea imitaiilor i a traducerilor mediocre: Dorul imitaiei s-a fcut la noi o
manie primejdioas, pentru c omoar in noi duhul naional. Aceast manie este mai ales covaritoare
in literatur. [...] Traduciile ins nu fac o literatur."
Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiraie in
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

conformitate cu specificul naional i cu estetica romantic: Istoria noastr are destule fapte eroice,
frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i de poetice
pentru ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin s ne
imprumutm de la alte naii."
Primii notri scriitori moderni se afirm in cadrul curentului naional de la Dacia literar. Ideile
enunate in articolul-program i promovate de revist se reflect in literatura roman de la mijlocul
secolului al XlX-lea, in scrieri din toate provinciile romaneti. Prin precizarea surselor de inspiraie, a
temelor literare in ultimul punct al articolului, dar i prin diversele trimiteri spre trsturile
romantismului (aspiraia spre originalitate, refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor naionale i
a folclorului, imbogirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), acesta devine un
manifest literar al romantismului romanesc.
Revista a fost interzis de cenzur, dar spiritul ei a fost continuat de revistele Arhiva
romaneasc i Propirea, avandu-l ca principal animator pe Mihail Koglniceanu.

II. ROMANTISMUL PASOPTIST
2.1. A. Romantismul este o miscare artistica si filozofica aparuta in ultimele decenii ale
secolului XVIII in Europa, care a durat mare parte din secolul XIX . A fost o miscare contra
rationalismului care marcase perioada neoclasica, ce se va pierde la aparitia spiritului romantic. Initial,
doar o atitundine, o stare de spirit, romantismul va lua mai tarziu forma unei miscari. Autorii romantici
au scris din ce in ce mai mult despre propriile lor sentimente, subliniind drama umana, iubirea tragica,
ideile utopice. Daca secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate si ratiune, inceputul secolului XIX va fi
marcat de subiectivitate, de emotie si de eul interior.In literatura romana, romantismul se face simtit
prin intermediul scriitorilor pasoptisti si persista mult timp dupa declinul curentului in culturile vest-
europene.
Romantismul romanesc poate fi delimitat in trei etape: preromantica, pasoptista si
postpasoptista. Momentul pasoptist propriu-zis, aduce o poezie lirica, militanta, patriotica si vizionara,
de evocare istorica, cu radacini adanci in bogatul filon folcloric, asa cum apare la scriitori ca Balcescu,
Bolintineanu, Alexandrescu, Russo, Kogalniceanu, Alecsandri sau la ardeleanul Andrei Muresanu.
Principalele caracteristici ale romantismului romanesc pasoptist raman patriotismul si lupta pentru
realizarea idealului national, o constiinta militara cetateneasca, o inimoasa daruire si slujire a
poporului.
B. Ca orientare literara, in cuprinsul literaturii pasoptiste predomina romantismul care va atinge
apogeul abia cu M. Eminescu, considerat ultimul mare romantic european. Dar elemente romantice
sunt detectabile inca in poezia lui Al. Hrisoverghi, V. Carlova, I. Heliade-Radulescu, adica in opera
celor care au cultivat motivul ruinelor si al mormintelor, tema trecerii timpului, solitudinea si peisajul
nocturn. In aceasta ipostaza romantismul se va imbina cu iluminismul si clasicismul. Grigore
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

Alexandrescu, de exemplu, este un scriitor clasic prin cultivarea unor specii literare apartinand acestui
curent, fabula, satira, epistola, dar si un scriitor romantic, prin elegie, prin meditatia istorica, prin cultul
trecutului. Totodata, insa, elementele romantice se vor prelungi si in epoca post-eminesciana,
coexistand cu elementele samanatoriste si simboliste. In acest context, ideea specificului national in
cultura si arta, anuntata de Dacia literara, va fi preluata de revista Samanatorul, la inceputul secolului
al XX-lea, care va promova o literatura inspirata din realitatile nationale, in pofida orientarilor
moderniste ale epocii. Preocuparile scriitorilor pasoptisti pentru istoria nationala, pentru limba si
imbogatirea ei, pentru educarea poporului sunt de atitudine romantica, dar se vor altoi pe dimensiuni
clasice indiscutabile, tinand de rigoare, limpezime, norma. Asadar, romantismul nu constituie singura
caracteristica fundamentala a perioadei pasoptiste, in limitele acesteia se remarca si existenta altor
metode de creatie. Astfel, in sanul epocii se depisteaza si elementele realiste, intrucat reflectarea
problemelor sociale si satirizarea viciilor oranduirii feudale, erau trasaturi esentiale, promovate de
scriitorii perioadei, desi curentul realist se va constitui in literatura romana abia in a doua jumatate a
secolului al XIX-lea. Dealtfel, cum sustine academicianul H. Corbu, romantismul si realismul aveau
un punct de plecare comun: destramarea oranduirii feudale. Deosebirea dintre aceste doua metode
de creatie consta in faptul ca romanticii vedeau in mediu mai mult un ornament, menit a imprima o
anumita culoare locala cadrului actiunii si personajelor zugravite, realistii considera mediul ca unul
din momentele determinante ale operei literare .
Romantismul, in tara noastra, este stimulatorul luptei pentru eliberare si al desteptarii
constiintei nationale. Literatura romantica din perioada pasoptista nu se pierde in zugravirea
zbuciumului si a cautarilor intime, ea este o literatura angajata, pusa in slujba idealului national.
Romantismul romanesc apare ca o miscare unitara, cu un program bine definit, care ridica literatura
noastra de la incercarile minore ale Vacarestilor, la geniul universal al lui Eminescu.
Faptul ca literatura romana a pasit pe calea europenizarii cu intarziere a exercitat o influenta
vadita asupra ritmului de dezvoltare si asupra cautarilor ei ideatico-artistice. Orientarea spre innoiri
radicale, tendinta de sincronizare la toate nivelurile cu tarile dezvoltate din punct de vedere economic
si cultural constituie caracteristica principala a pasoptismului.
M. Kogalniceanu indica asupra celor trei surse de inspiratie: istoria patriei, natura si
pitorescul obiceiurilor populare, care de cele mai multe ori se intersecteaza, se interpatrund, in aceasta
epoca. M. Kogalniceanu publica, pentru prima data, cronicile moldovenesti, iar N. Balcescu pe cele
muntenesti, precum si nenumarate studii despre trecutul istoric al romanilor. Astfel si istoria, alaturi de
folclor, capata o puternica conotatie artistica anume in creatia scriitorilor generatiei de la 1848.
Artele si literatura [], spune M. Kogalniceanu in Prefata la Letopisetele Tarii Moldovei, n-au
speranta de viata decat acolo unde ele isi trag originea din insasi tulpina popoarelor. Altmintrelea, ele
nu sunt decat niste plante exotice pe care cel dintai vant le ingheata si le usuca. Tulpina popoarelor
o constituie tocmai acele obiceiuri, dansuri, cantece, suvenire stramosesti istorice si folclorice. De
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

aici, statutul privilegiat pe care-l cunoaste traditia in literatura vremii, conceptul de specific national,
atat de frecvent in epoca, bazandu-se anume pe traditie: cea populara si cea istorica.
Vorbind, deci, despre inspiratia istorica in domeniul literaturii artistice, am putea atesta
doua varste ale acesteia, ele fiind legate de doua perioade definitorii ale epocii pasoptiste. Prima
cuprinde anii 1830-1840, reprezentata fiind de I. Heliade-Radulescu, Gh. Asachi, V. Carlova, Al.
Hrisoverghi s.a. E vorba de o generatie legata puternic de luminism si clasicism, si pentru care
apelarea la trecut avea doar rostul de a pune in fata prezentului imaginea exaltata a unor fapte glorioase
si a unor eroi neinfricati. Aceasta istorie reprezinta un model suficient pentru poetizare si resuscitare a
vremurilor stralucite ale lui Mircea, Stefan, Mihai. Era calea cea mai sigura pentru a pune in fata
contemporanilor imaginea vie a unui ideal si deci a unui viitor de libertate. Literatura artistica se afla
abia in faza unui romantism incipient. Cea de a doua perioada cuprinde cronologic anii 1840-1860 si
este marcata de aparitia Daciei literare care a declansat fundamentale modificari in fizionomia
spirituala a neamului. Interesul revistei pentru reevaluarea trecutului nu se limita doar la modul de
interpretare expus mai sus, ci urmarea scopul sa sugereze si o interpretare democratica a istoriei
nationale. Aceste etape sunt evidentiate si de catre Dumitru Micu: cea de pana la aparitia Daciei
literare, o etapa mai putin individualizata national si, cea de a doua, in care reflectarea specificului
autohton devine orientare programatica.
2.2 Speciile literare cultivate in aceasta perioada sunt: elegia ("Miezul noptei", Grigore
Alexandrescu, "O fata tanara pe patul mortii", D. Bolintineanu), epopeea istorica ("Mihaiada", I.
Heliade-Radulescu), epopeea cosmogonica ("Anatolida", I. Heliade- Radulescu), epistola ("Epistola
domnului Iancu Vacarescu", Grigore Alexandrescu), oda ("Oda lui Schiller", I. Heliade-Radulescu),
balada istorica ("Muma lui Stefan cel Mare", D. Bolintineanu), balada fantastica ("Mihnea si baba", D.
Bolintineanu), meditatia ("Umbra lui Mircea la Cozia", Grigore Alexandrescu), satira ("Satira. Duhului
meu", Grigore Alexandrescu), fabula ("Toporul si padurea", "Cainele si catelul", "Dreptatea leului",
Grigore Alexandrescu). Nuvela istorica specie literara noua in epoca a fost cultivata in Moldova
cu mult inaintea aparitiei acesteia in Muntenia si Transilvania. Cele doua naratiuni sau scene istorice
ale lui Al. Odobescu: Mihnea-voda cel Rau (1857) si Doamna Chiajna (1860) au ca model
compozitional nuvela negruzziana Alexandru Lapusneanul. Si in una, si in alta sunt evocate cu talent
narativ si descriptiv domniile celor doi despoti din secolul al XVI-lea. Nuvelele pastreaza valoarea
documentara si culoarea locala, specifice romantismului pasoptist.
2.3 A. Prin urmare, speciile si temele literare se diversifica: sunt abordate momente din istoria
poporului roman, in "Romanii supt Minai-Voievod Viteazul", de Nicolae Balcescu; sunt satirizate
aspecte din viata sociala, in "Fiziologia provintialului", de Costache Negruzzi; proza devine lirica, prin
"Cantarea Romaniei", de Alecu Russo; apar romane cu teme romantice: "Tainele inimii", de Mihail
Kogalniceanu, "Manoil" si "Elena", de Dimitrie Bolintineanu; "Calatorie in Africa", de Vasile
Alecsandri, este un "sistem narativ pe principiul Decameronului", dupa cum il caracterizeaza
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

George Calinescu, iar "Romanii supt Minai-Voievod Viteazul" este, in aprecierea aceluiasi critic
literar, "descrierea religios inspaimantata a unei Romanii de o maretie salbatica". Potrivit lui Paul
Cornea, "Alexandru Lapusneanul", de Costache Negruzzi, prezinta "destinul unui domnitor infernal ca
Richard al III-lea".
B. Spre deosebire de semnificatia temei ruinelor in literatura occidentala, unde cea care
emotioneaza in ruine este imaginea timpului care trece si macina infaptuirile omului, in literatura
romana se remarca mai ales valoarea instructiva a ruinelor.,aceasta afirmatie fiind valabila pentru toti
cantaretii ruinelor din aceasta epoca: Gr. Alexandrescu, I. Heliade- Radulescu, D. Bolintineanu (in una
din putinele sale poezii cu aceasta tema: Ruinele cetatii lui Tepes), Al. Hrisoverghi s.a. Astfel, tema
preromantica a ruinelor, cu motivele melancoliei, evocarii istoriei si, implicit, a scurgerii timpului, in
literatura romana este convertita treptat in noi intelesuri pe care aceasta le capata in conditiile unei
atmosfere de avant revolutionar, de optimism politic general. Melancolia fireasca pe care o trezesc
orice vestigii ale trecutului devine un element secundar, care cedeaza prim-planul sentimentului
mandriei de a fi urmasii unor atat de gloriosi strabuni. Romantismul european de tip depresiv, strabatut
de nostalgie pentru un trecut ireversibil, apare doar ca o etapa in drumul creator al unor scriitori
romani, depasita fiind odata cu maturizarea lor literara. Nota intima, melancolica si induiosatoare va
aparea partial dupa infrangerea revolutiei de la 1848, dar fara ca aceasta sa alunece in disperare si
pesimism atotcuprinzator. Asadar, motivul ruinelor in poezia pasoptista se situeaza in temei pe linia
unui lirism de tip meditativ, dar combativ.
C. Conditiile social-politice din prima jumatate a secolului al XIX-lea si idealurile de care erau
animati toti romanii, respectiv libertatea sociala si unitatea nationala au favorizat abordarea tematicii
istorice drept una predilecta. Literatura de inspiratie istorica va capata o puternica inflorire indeosebi la
scriitorii generatiei pasoptiste. Istoria a fost fructificata pentru ca trecutul sa dea pilda prezentului
decazut, modele insufletitoare, demne de urmat. Astfel literatura se constituie printr-o comunicare
permanenta cu istoria. Cercetarea trecutului devine la ei o cauza a educarii nationale. Asa cum afirma
B. Tincu: Principiul esential, dominant al ideologiei literaturii pasoptiste e cel national . Aceasta este
temelia intregii activitati literare a scriitorilor perioadei. In numele inaltarii nationale se combate
oprimarea otomana, se critica degradarea prezentului, se evoca originea romana si trecutul istoric
glorios, se fortifica increderea in viitor. Pasoptistii au optat pentru valorile ce au condus spre inflorirea
si prosperarea culturii nationale. Acest drum, in conceptia lor, trece prin folclor, prin istorie si
cultivarea limbii nationale. Suportul teoretic-ideologic al interesului pasoptistilor pentru istoria
neamului apare clar si concis formulata de catre M. Kogalniceanu: Inima mi se bate cand auz rostind
numele lui Alexandru cel Bun, lui Stefan cel Mare, lui Mihai Viteazul [] si nu ma rusinez a va zice
ca acesti barbati, pentru mine, sunt mai mult decat Annibal, decat Cezar; acestia sunt eroii lumii, in loc
ca cei dintai sunt eroii patriei mele. Pentru mine, batalia de la Razboieni are mai mare interes decat
lupta de la Termopile, izbanzile de la Racova si de la Calugareni imi par mai stralucite decat acele de
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

la Maraton si Salamina, pentru ca sunt castigate de catre romani!. Interpretarea artistica a istoriei
corespundea nu numai programului Daciei literare, dar si sensibilitatii romantice, curent dominant in
acea epoca. Ideea de glorificare ca atare a trecutului pornea, insa, din clasicism. Dar, daca clasicismul
recomanda ca zona de inspiratie istorica antichitatea, atunci romantismul apela cu tot dinadinsul la
istoria nationala. Tentatia evocarii istoriei cu mijloace literare o au cea mai mare parte a scriitorilor de
la 1848. In sirul prozatorilor de seama, pentru care tema istorica este prioritara, trebuie mentionat si N.
Balcescu. Opera sa neterminata Romanii sub Mihai Voda Viteazul, scrisa in exil, intre 1849 si 1852,
si publicata postum de catre A.Odobescu, il aseaza pe N. Balcescu printre cei mai de seama scriitori
din epoca pasoptista. Desi conceputa ca o poema istorica, autorul expune faptele cu rigoare stiintifica,
cu obiectivitate, calauzindu-se dupa izvoare.
Scriitorul si folcloristul P. Ispirescu in Istoria lui Stefan cel Mare si Bun propune o alta
viziune asupra valorificarii istoriei. Scrierea e mai degraba un basm, aproape de traditia populara, dar
care contine multe amanunte istorice. Fondul moralizator, tonalitatea romantica, datele istorico-
documentare, toate aceste caracteristici ale operei date o plaseaza in cercuri de scrieri pasoptiste de
orientare istorica. Intelegerea rolului poporului in istorie este principala deosebire dintre conceptia
istorica cronicareasca si cea a scriitorilor epocii pasoptiste.
2.4 A. In poezie evocarea trecutului istoric dobandeste un larg orizont, o diversificare tematica,
o accentuata semnificatie majora. Se canta, inainte de toate, ruinele vechilor cetati de scaun ale
vitejilor voievozi romani, vazute ca marturii ale unui trecut de glorie si care servesc drept pilde date
prezentului in scopul reinvierii si perpetuarii faptelor de vitejie si eroism ale strabunilor.
Cel dintai poet modern roman, cantaret romantic al vestigiilor istorice este V. Carlova.
Versurile din Ruinurile Targovistii transmit admiratie si incredere in faptele istorice, aduse in
contemporanitate, pentru valoarea lor exemplara. Poezia lui V.Carlova anunta acea atmosfera
sufleteasca ce avea sa marcheze poetii din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Reflectarea istoriei nationale in poezia de la 1840 urmeaza stilistic doua linii: una lirica, in
centrul careia se afla simbolul ruinelor, si alta epica, ce renaste scene si subiecte istorice, mai mult sau
mai putin veridice, demne de urmat. Uneori, ca in cazul lui C. Stamati, poezia de inspiratie istorica
imbina aspectul liric cu cel epic. E important sa retinem ca anume ultimele doua tipuri de poezie, adica
cel epic si epicoliric, vor servi numeroaselor incercari ale pasoptistilor de creare a unei epopei
nationale, specie in care clasicismul se imbina organic cu romantismul.
B. In proza naratia alterneaza cu descrierea de peisaj, dupa modelul clasic, constituind unul din
aspectele specifice ale receptarii naturii in cadrul romantismului pasoptist. Dealtfel, raportarea
concomitenta la cele doua elemente, peisajul si istoria, indisolubil legate unul de altul, devine
caracteristica pentru o buna parte din lucrarile in proza ale scriitorilor pasoptisti, in special pentru
proza de calatorie. Spre exemplu, digresiunile, comentariile asupra diverselor personaje si situatii
istorice, cu numeroasele citate si indicarea stiintifica a sursei, ocupa un loc imens in notele de calatorie
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

ale lui D. Bolintineanu. Dar frecventa uneori batatoare la ochi a referintelor istorice incluse sau
asociate descrierilor de natura nu ne surprinde, intr-o perioada ca aceea a pasoptistilor, caci dincolo de
valorile intrinseci ale peisajului, ale sentimentelor asociate acestuia, descrierea naturii meleagurilor
natale implica unele valori social-patriotice, usor depistabile, expresie a insasi angajarii autorilor lor
sub semnul marilor evenimente ale epocii. E vorba de un stil al participarii la istorie, o forma
exemplara a patriotismului. Astfel, spiritul pasoptist si-a pus si aici pecetea.
Al. Russo inaugureaza in literatura romana poemul in proza. Acesta se adreseaza generatiei
sale, pentru a atrage atentia asupra meleagurilor patriei, asociand frumusetile naturii marturiilor unei
istorii stravechi.
Dealtfel, pasoptistii valorifica istoria si legenda nu atat (sau nu numai) pentru
pitorescul ei, cat pentru rezonanta ei patriotica, in conformitate cu directiva Daciei literare.
Legendele lui I. Neculce (publicate in O sama de cuvinte), reprezinta punctul de pornire a
numeroaselor lucrari ce apartin epocii si tematicii pasoptiste.
In legende, inclusiv in acele inspirate din traditia neculceana, accentul cade pe discursul
romantic care reprezinta esenta patriotismului pasoptist. De aceea este inutil de a cauta conflicte bine
conduse, tensiune, atmosfera ori psihologie intr-o specie de clasicitate formala perfecta si care, daca a
devenit memorabila, a devenit chiar prin aceasta exemplaritate a ideii. Legendele istorice ocupa si ca
volum, si ca semnificatie artistica un loc aparte in creatia lui V. Alecsandri.
Legendele lui V. Alecsandri, ca si cele ale lui D. Bolintineanu, exprimau in mod vadit
sentimentul national si, concomitent, purtau pecetea unei creatii artistice, la baza careia stau studierea
si valorificarea istoriei si a folclorului. Interpatrunderea evenimentelor istorice cu motivele folclorice,
in opera pasoptistilor, contribuie la sporirea perfectiunii artistice. Pentru a comunica dinamismul
istoriei, pe de o parte, si pentru a prezenta aspectele fundamentale ale unei epoci pline de neliniste,
zbucium si maretie, pe de alta parte, poetii si-au ales drept modalitate de expresie artistica legenda
specie literara plina de patos si de evocare.
La modul general, s-ar putea constata ca proza ca gen, ca si poezia, se axeaza pe doua izvoare
de inspiratie ce se interpatrund si se completeaza reciproc: cronicile si documentele istorice, pe de o
parte, si traditia populara, pe de alta parte.
C. Dramaturgia este reprezentata de Vasile Alecsandri, prin "Iorgu de la Sadagura", scriitorul
ironizand tendinta de a imita Occidentul, prin ciclul "Chiritelor", in care micul provincial este satirizat
intr-o maniera ce-1 precede pe Caragiale, sau prin "Despot-Voda", o drama istorica.
In general, incercarile dramatice ale epocii (multe dintre ele ramase nepublicate, dar si cele
ale lui N. Istrati, Al. Pelimon, C. Halepliu, I. Dumitrescu, G. Baronzi, V. Maniu, Al. Deparateanu, C.
D. Aricescu, chiar si cele ale lui D. Bolintineanu etc.) sunt putin valoroase din punct de vedere artistic,
dar ele prezinta interes pentru istoria constituirii acestui gen in literatura romana si au meritul de a fi
veritabile documente si marturii ale vremurilor trecute.
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

2.5 Literatura de inspiratie istorica se afirma paralel cu literatura de inspiratie populara,
stimulata in buna parte de M. Kogalniceanu. Pentru unii scriitori istoria este un cadru larg de actiune
din care-si extrag subiectele si eroii; pentru altii, aceasta este doar un sentiment al trecutului. Pentru
unele lucrari literare istoria e un pretext, in altele izvoarele sunt urmate cu exactitate, ele fiind
transpuse, desigur, intr-un limbaj mai mult sau mai putin artistic.
Abordand tematica istorica, scriitorii epocii au contribuit la afirmarea ideilor progresiste,
revolutionare ale vremii, actul lor creator mergand, de cele mai multe ori, in pas cu evenimentul
istoric, dandu-i relief social-politic si conotatie literar-artistica, intretinand deopotriva sentimentul si
ideea. Pasoptismul revolutionar nu neaga mostenirea iluminismului, ci doar situeaza pe o treapta
superioara lupta pentru emancipare nationala si dreptate sociala. Ei nu au facut decat sa amplifice si sa
intregeasca, sa contureze si sa finalizeze principiile unei ideologii sub semnul careia a luptat si a creat
prima generatie de pasoptisti.Multitudinea de tendinte si curente in faza de statornicire a literaturii
romane moderne dovedeste stradania scriitorilor de la 1848 de a incetateni diverse genuri si specii
literare, de a ridica nivelul literaturii nationale la scara valorilor literaturii universale. S-a produs,
numai intr-o jumatate de secol, miracolul trecerii de la incercarile modeste si dispersate ale catorva
boieri luminati la o veritabila literatura, situata sincron fata de Europa, posedand toate genurile si
capabila sa furnizeze modele.

III. REPREZENTANTI AI LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA
Specii clasice (fabula, satira, epistola, imnul, oda, poemul eroic, comedia) coexist cu cele
romantice (meditaia, elegia, poemul filozofic, nuvela istoric i fantastic, apariia dramei), uneori in
opera aceluiai scriitor sau chiar in acelai text. Fondul romantic (teme, motive, atitudini) este uneori
turnat in tipare ale secolului precedent, pentru c literatura noastr nu a avut un clasicism
individualizat, iar paoptismul a recuperat simultan experiene literare manifestate succesiv in alte
literaturi.
1.Poezia paoptist
Poezia paoptist pune bazele liricii moderne romaneti. Tematica se lrgete enorm fa de
epoca premodern. Dup anul 1830, melancolia adanc , organic, va invlui versurile tuturor poeilor.
Se cultiv specii clasice: epistola, satira, fabula (Gr. Alexandrescu), oda, imnul (Gh. Asachi, C.
Bolliac, A. Mureanu); specii romantice: meditaia (Vasile Carlova, D. Bolintineanu, Gr.
Alexandrescu), elegia (D. Bolintineanu), legenda cult (D. Bolintineanu, Vasile Alecsandri), balada
(Ion Heliade-Rdulescu, D. Bolintineanu).
Vasile Crlova (1809-1831) este primul poet roman modern. Cele cinci poezii publicate
anun, prin sensibilitate, prin nota meditativ i eroic, generaia de la 1848. In Ruinurile Trgovitei,
evoc in manier preromantic trecutul eroic in opoziie cu prezentul lipsit de glorie i inaugureaz la
noi motivul ruinelor, ca vestigii ale slavei strmoilor: O, ziduri intristate! O, monument slvit!/In ce
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

mrire nalt i voi ai strlucit...". Poeziile erotice (Pstorul intristat, Inserarea) au o not elegiac in
maniera poeziei pastorale:Incet-incet i luna, vremelnic stpan,/Se urc pe-orizon campiile albind...".
Andrei Mureanu (1816-1863) a participat activ la Revoluia de la 1848 din Transilvania i a
propagat in presa vremii idei social-politice avansate. A scris un volum de poezii, avand accente
revoluionare in acord cu idealurile epocii. Din lirica sa patriotic, poezia Un rsunet a devenit un
adevrat imn la 1848, fiind pus pe note de Anton Pann. Retorismul versurilor ample, cu exclamaii i
invocaii, exprim direct idealurile revoluiei democrate, de emancipare naional: independena
politic, libertatea naional, unirea provinciilor romaneti: privii, mree umbre, Mihai, tefan,
Corvine Romana naiune, ai votri strnepoi,/ Cu braele armate, cu focul vostru-n vine,/ Via-n
libertate, ori moarte!, strig toi!". Denumit ulterior Deteapt-te, romane, poezia a dinuit prin
vigoarea patriotismului, prin tonul puternic mobilizator al chemrii la lupt.
Grigore Alexandrescu (18107-1885) este unul dintre cei mai importani reprezentani ai
ideologiei i ai literaturii paoptiste in Muntenia.
Debuteaz la Curierul romanesc al lui I.H. Rdulescu, traduce din literature francez i public
mai multe volume de poezii. Ultimul, Meditaii, elegii, epistole, satire i fabule (1863), are ca titlu
enumerarea unor specii romantice i clasice, ceea ce sintetizeaz i atitudinea estetic a scriitorului:
un elegiac de tipul romantic i in acelai timp un moralist la modul clasic".(G. Clinescu).
Motivul ruinelor i meditaia de tip romantic asupra istoriei neamului il apropie de Vasile
Carlova, de care se detaeaz prin reflexivitatea sa autentic, profund. Poezia Umbra lui Mircea. La
Cozia, publicat in 1844, in revista Propirea, a fost inspirat de impresiile dintr-o cltorie fcut cu
prietenul su, Ion Ghica, in 1842, la mnstirile din Oltenia. Poezia ilustreaz romantismul, avand o
serie de trsturi specifice evoluiei acestui curent in literatura roman: tema istoric, motivele
preromantice (al umbrelor, al zidurilor, al mormintelor, nocturnul, fantoma), imbinarea diferitelor
specii lirice (meditaie cu elemente de elegie, de od i de pastel), antiteza trecut-prezent,
particularitile stilului rhetoric (invocaia i exclamaia retoric, gradarea, hiperbola). Evocarea are
drept scop s trezeasc din amorire contemporaneitatea prin exaltarea vechilor virtui"(Al. Piru,
Istoria literaturii romane de la origini pan azi), prin valoarea de model pentru tanra generaie a
domnitorului Mircea cel Btran (figur exemplar i pentru Mihai Eminescu in Scrisoarea III): Noi
citim luptele voastre, cum privim vechea armur/ Ce un uria odat in rzboaie a purtat/ [...]/ Ne-
ndoim dac-aa oameni intru adevr au stat".
In Prefaa volumului din 1847, autorul ii mrturisete convingerile literare, rolul educativ al
poeziei, valoarea estetic i inlarea impersonal (katharsis): eu sunt din numrul acelora care cred
c poezia, pe lang neaprata condiie de a plcea, condiie a existenei sale, este datoare s exprime
trebuinele societii i s detepte siniminte frumoase i nobile care inal sufletul prin idei morale i
divine....
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

Ion Heliade-Rdulescu (1802-1872) - Scriitor, filolog i indrumtor literar, Ion Heliade-
Rdulescu a fost o personalitate enciclopedic, fiind considerat un deschiztor de drumuri in cultura
roman. A fost implicat in evenimentele de la 1848, participand la redactarea Proclamaiei de la Islaz.
Impreun cu Dinicu Golescu infiineaz Societatea literar (1827), care promoveaz ideile iluministe:
dezvoltarea colii romaneti, crearea unui teatru naional, publicarea de gazete, de traduceri i de opere
originale. Indrum teatrul i particip la infiinarea Societii filarmonice (1833).
Are o contribuie important la dezvoltarea literaturii romane moderne: infiineaz reviste
(Curierul romanesc, prima gazet romaneasc, in 1829, urmat de Curierul de ambe sexe, Gazeta
Teatrului Naional etc), tiprete un numr impresionant de opere din literatura universal, multe
traduse chiar de el, incurajeaz i public primele creaii ale unor scriitori mai tineri, public propriile
lucrri literare sau de teorie i critic literar.
Ion Heliade-Rdulescu i-a adunat opera literar in volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad
de proze i de poezie. Este autor de elegii, sonete, meditaii i ode care pornesc de la motive romantice.
Capodopera sa este poemul Zburtorul (1844), prima expresie artistic reuit in literatura noastr a
acestui mit folcloric. Descoperirea" folclorului este datorat scriitorilor romantici in Europa i
constituie una dintre sursele literaturii cu specific naional din paoptism.
In concepie popular, zburtorul este o apariie oniric i malefic, provocand suferina
tinerelor fete. Literatura romantic ii pstreaz semnificaia erotic, dar il valorizeaz pozitiv ca
fptur miraculoas, superioar, venit din alt lume la tanra care tanjete (ca in Clin - file din
poveste sau Luceafrul). Ion Heliade-Rdulescu iniiaz aceast modificare a semnificaiei mitului.
Ca specie literar Zburtorul este o balad cult, care infieaz apariia primilor fiori ai
dragostei: invaziunea misterioas a dragostei [...] in plin agresiune. Fata in criz de pubertate e
doborat de o boal necunoscut, explicabil mitologic i curabil magic" .
Dimitrie Bolintineanu(1825/1819 - 1872)
Poet, prozator, publicist, om politic, participant entuziast la Revoluia de la 1848 i diplomat,
Dimitrie Bolintineanu (1825/1819? - 1872) debuteaz in literature cu elegia O fat tanr pe patul
morii, publicat de I.H. Rdulescu in Curierul de ambe sexe, in 1842. Opera lui intins, dar inegal
ca valoare se compune din legend istorice, elegii, balade fantastice, satire, romane, literatur de
cltorie, drame istorice, biografii romanate etc. Romanele de tip sentimental Manoil i Elena sunt
dintre primele opere reprezentative pentru aceast specie in literatura roman.
Lirica sa reprezint imaginea fidel a inceputurilor romantismului romanesc i a formelor lui in
paoptism, cand literatura avea funcie militant. El a introdus i a consacrat in literatura roman o
serie de specii noi, cum sunt legenda istoric (de exemplu: Muma lui tefan cel Mare, Cea de pe
urm noapte a lui Mihai cel Mare), prin care urmrea s trezeasc patriotismul contemporanilor, i
poemul de dimensiuni mari epico-liric.
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

Poemul Mihnea i baba este o balad fantastic cu accente romantice, pe baza unui motiv
folcloric (pactul cu diavolul). Atmosfera macabr, un tumult de montri", o saraband de duhuri"
(G. Clinescu) se realizeaz atat plastic, vizual, cat i auditiv, cu valorificarea efectelor trecerii de la
amfibrah la iamb i la dactil, atingand virtuozitatea onomatopeic: Mihnea incalec, calul su
tropot,/ Fuge ca vantul;/ Sun pdurile, faaie frunzele,/ Geme pmantul;/ Fug legioanele, zbor cu
cavalele,/ Luna dispare".
Un rol important a avut D. Bolintineanu in dezvoltarea simului muzical in poezie, prin tehnica
sa prozodic, prin elementele care confer sonoritate i ritmicitate.
Cezar Bolliac(1813-1881)
Poet, publicist, promotor al studiilor arheologice, Cezar Bolliac (1813-1881) este unul dintre
fruntaii Revoluiei de la 1848 (secretarul guvernului provizoriu), susintor al Unirii Principatelor i al
reformei agrare din 1864; a cltorit mult i a avut numeroase funcii culturale; a colaborat cu
publicaii precum: Romanul, Naionalul, Dambovia, Reforma etc.
In literatur, debuteaz cu un volum de Meditaii, dup modelul romanticului francez
Lamartine. Ulterior, creaia sa se orienteaz spre lirica social cu puternice accente mesianice. Versul
eminescian din Epigonii - ,Bolliac canta iobagul -a lui lanuri de aram" - reflect militantismul liricii
sale sau tema social a unor poezii precum Clcaul. Importante sunt i articolele sale de teorie
literar: Ctre scriitorii notri, Poezia, Rspuns la articolul Poezie", prin care se afiliaz la doctrina
romanticilor francezi.
2. Proza
Proza vremii cuprinde scrierile de inspiraie istoric (C. Negruzzi, Nicolae Blcescu, Alecu
Russo), insemnri de cltorie (Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Gr. Alexandrescu), fiziologia satiric
(Ion Heliade-Rdulescu, C. Negruzzi), scrieri memorialistice (C. Negruzzi), nuvele romantice (C.
Negruzzi, Vasile Alecsandri, Gr. Alexandrescu), incercri de roman (Mihail Koglniceanu, Ion Ghica)
sau romane propriu-zise (Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon).
Alecu Russo (1819-1859) scrie in limba roman i in limba francez Amintiri - volum
autobiografic, Cntarea Romniei -poem in proz, Iaii i locuitorii lui n 1840, apoi Piatra teiului
i Stnca corbului - pagini de cltorie in care insereaz dou legende populare, dar i dou piese de
teatru care nu ni s-au pstrat. Din cauza mesajului revoluionar al teatrului su este surghiunit la
Mnstirea Soveja, unde descoper balada popular Mioria. Principala sa oper, Cantarea Romaniei,
un amplu poem in proz, aduce in atenie mitul dacic, in care autorul vede specificul spiritualitii
romaneti. Poemul evoc, intrun stil retoric cu accente profetice, istoria noastr i exprim ideea
demnitii naionale,.,
Nicolae Blcescu (1819-1852), istoric i prozator,, a intemeiat societatea secret Fria (1843),
impreun cu Ion Ghica i Christian Tell, fiind unul dintre principalii organizatori ai Revoluiei de la
1848 in ara Romaneasc. Membru al guvernului provizoriu, el a susinut cu consecven
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

revendicrile democratice ale micrii, iar in strintate a pledat pentru obinerea recunoaterii
internaionale a drepturilor romanilor.
Istoric erudit, este, alturi de Mihail Koglniceanu, intemeietor al istoriografiei naionale moderne,
fiind influenat de istoricii romantici francezi (J.Michelet). Astfel, realizeaz o lrgire a orizontului de
studiu, ingloband istoria instituiilor sociale, economice, politice, dar i o sintez a tiinei cu
sensibilitatea artistic, ceea ce face s fie revendicat in egal msur de istoria literar. In 1845,
editeaz prima revist istoric romaneasc: Magazin istoric pentru Dacia.
Opera sa capital, Romanii supt Mihai- Voievod Viteazul (publicat postum, in 1878), imbin
documentarea riguroas a istoricului cu expresia inflcrat, ceea ce il integreaz in galeria maetrilor
prozei romaneti.
Ion Ghica (1816-1897)
Ca mai toi scriitorii din epoca paoptist, Ion Ghica (1816-1897) s-a format la coala francez,
dup ce a studiat in ar la Liceul Sf. Sava" din Bucureti. Este profesor la Academia Mihilean din
Iai, membru fondator al societii Fria, se implic in apariia revistei Propirea, care continu
programul Daciei literare. Ion Ghica rmane cel mai valoros reprezentant al scrierilor memorialistice
din epoc. In Scrisori ctre V. Alecsandri sunt prezentate cu un talent deosebit, intr-un stil familiar,
personaliti ale epocii (portrete), amintiri, anecdote, dialoguri, intr-o atmosfer pitoreasc, adevrate
tablouri care surprind eterogenitatea societii noastre de la mijlocul secolului al XlX-lea. Criticul
Nicolae Manolescu consider c: ...factura prozei lui Ghica este cat se poate de tipic pentru
romantismul Biedermeier, dac avem in vedere combinaia pe care acesta o realizeaz intre tiin i
ficiune, istorie i biografism".
Costache Negruzzi
Ceea ce a realizat Gr. Alexandrescu in domeniul poeziei, a reuit C. Negruzzi pe tramul
prozei: el depete faza traducerilor, fiind intemeietorul prozei romaneti moderne printr-o oper
durabil. Fr a fi un spirit revoluionar, a pus in practic ideile culturale i literare ale epocii.
Capodopera sa, nuvela istoric Alexandru Lpuneanul, apare in primul numr al revistei Dacia
literar, alturi de articolul-program Introducie (1840), pe care il iustreaz. Impreun cu V. Alecsandri
i M. Koglniceanu particip la organizarea Teatrului Naional din Iai i la realizarea unui repertoriu
naional (Muza de la Burdujeni, Carlanii). Teoretician al specificului naional (fietecare ar are
cantecele sale, a cror muzic i poezie sunt potrivite cu firea pmantului su i caracterul locuitorilor
ei"), ca i M. Koglniceanu, in domeniul lingvistic respinge exagerrile i susine unificarea limbii
literare, simplificarea ortografiei. Este preocupat de folclor.
In 1857, ii adun principalele scrieri literare in volumul Pcatele tinereelor, organizat in patru
cicluri. Ciclul Amintiri de junee cuprinde proz memorialistic i nuvelele romantice Zoe i O
alergare de cai, cu puternice conflicte, personaje antitetice, deznodmant dramatic i scene
melodramatice.
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

In ciclul Fragmente istorice, sunt incluse texte inspirate din cronici: poemul epic Aprodul
Purice, proz de inspiraie istoric, precum Alexandru Lpuneanul, Sobieski i romanii. Fiind scris
intr-o perioad de efervescen revoluionar, prima nuvel istoric din literatura roman nu aduce in
faa contemporanilor un model de patriotism i nu idealizeaz trecutul, ci ilustreaz o poziie
antifeudal i o opiune politic (caracterul militant al literaturii). Alexandru Lpuneanul este i o
nuvel de factur romantic prin respectarea principiului enunat in Introducie la Dacia literar
inspiraia din istoria naional (Evul Mediu), prin specie, tem, conflict (lupta pentru putere), personaje
excepionale in situaii excepionale, personajul principal alctuit din contraste, antiteza angelic-
demonic, culoarea epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor i al scenelor, liniaritate psihologic in
construcia personajelor; intriga liniar i previzibil... denot... artificialitate".(Nicolae Manolescu)
Coexistena elementelor romantice cu elemente clasice in aceeai opera literar este o trstur
a literaturii paoptiste. Elemente clasice sunt: rigoarea i echilibrul compoziiei (patru capitole cu
mottouri semnificative), aspectul verosimil, credibil al faptelor, obiectivitatea naratorului, caracterul
aforistic al unor replici (proti, dar muli"). Interesul romantic pentru specificul naional i culoarea
local deschide drumul observaiei realiste, prin tehnica detaliului semnificativ, prin caracterul pictural
al unor scene, prin surprinderea psihologiei mulimii.
Prin cele treizeci de scrisori din ciclul intitulat Negru pe alb, C. Negruzzi introduce in literatura
noastr scrisoarea literar in proz, specie care aparine clasicismului. Arta compoziiei sobre,
atitudinea de moralist, intenia de a instrui, surprinderea unor valori general-umane in de clasicism,
dar se regsesc aici i elemente romantice: evocrile istorice, culoarea local, intamplri
impresionante, preocuparea pentru folclor - in Scrisoarea XII (Pcal i Tandal) -, cultivarea ironiei.
Realizeaz fiziologii", prin prezentarea in manier balzacian a unor portrete i tablouri de moravuri,
a unor tipuri sociale: Scrisoarea II (Reet), Scrisoarea IX (Fiziologia provinia/ului) .a.
3. Teatru
Paoptitii au vzut in teatru un mijloc de propagare a ideilor politice i culturale, iar eforturile
lor au vizat mai multe direcii: infiinarea de coli pentru pregtirea artitilor dramatici (la Iai i
Bucureti), publicarea unor reviste i articole despre teatru, traduceri i adaptri in limba roman,
infiinarea Teatrului Naional de la Iai (1840), sub directoratul lui Koglniceanu, Alecsandri i C.
Negruzzi, care stimuleaz crearea unui repertoriu naional cu piese de teatru variate, atat din filonul
comic al satirei sociale, de critic a moravurilor (Costache Faca, Matei Millo, Costache Caragiali,
Alecu Russo, Vasile Alecsandri), cat i teatru cu subiect istoric (Gh. Asachi, Vasile Alecsandri, B.P.
Hadeu).
Vasile Alecsandri
Ataat idealurilor paoptiste, Vasile Alecsandri a fost liderul micrii literare a epocii, fiind un
deschiztor de drumuri pentru diferite specii i genuri literare.
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

Contribuia sa la formarea i dezvoltarea teatrului naional a fost hotratoare in crearea unui
repertoriu romanesc, dar i in construcia operei dramatice i a limbajului specific.
Mare parte din piesele lui Alecsandri (comedii, vodeviluri, farse, cantecele comice") au
caracter satiric i critic impotriva moravurilor sociale i politice ale vremii, impotriva strii pe loc, dar
i a falsului progres, ridiculizand demagogia, snobismul i parvenitismul: Iorgu de la Sadagura. Iaii in
carnaval, Peatra din cas, ciclul Chirielor .a.
Chiria este un personaj feminin comic reprezentativ pentru epoca de dup 1848, ridicol prin
contrastul intre ceea ce este i ceea ce vrea s par. Comportamentul Chiriei ocazioneaz critica unor
moravuri din epoc: falsa cultur, imitarea cu orice pre a modei occidentale, cosmopolitismul,
parvenitismul, snobismul, negarea tradiiei.
In Chiria in provinie, comedie cu cantice, in 2 acte", reprezentat pe scen in 1852,
conflictul dramatic opune concepia conservatoare reprezentat de Barzoi, sau de fals progres,
reprezentat de Chiria, personaje zugrvite caricatural, i ideile noi, progresiste, reprezentate de
Leona, un tanr iste i cinstit, indrgostit de Lulua. Demascand corupia lui Barzoi, Leona devine
ispravnic in locul acestuia i se cstorete cu Lulua. Deznodmantul aduce Victoria reprezentantului
ideilor noi, Leona, adic a onestitii i a sentimentelor sincere, asupra moravurilor satirizate:
parvenitismul, snobismul i corupia.
Unele piese de teatru abordeaz teme folclorice, dar au i note de critic social: Crai nou,
feeria Sanziana i Pepelea.
In 1863 se retrage din arena politic. Dezgustul cauzat de pervertirea idealului se reflect in
drame cu tematic social, de o virulen polemic, precum Zgarcitul risipitor, Lipitorile satului.
Spre apusul creaiei, Alecsandri realizeaz un surprinztor reviriment spre drama istoric in
versuri - Despot-vod (1879) i de inspiraie clasic Fantana Blanduziei (1883), Ovidiu (1884).
Mai redus in raport cu poezia i cu teatrul, proza lui V. Alecsandri este apreciat de G.
Clinescu drept cea mai durabil parte a operei" lui. De asemenea, criticul observ c in substan
toate naraiunile sale sunt jurnale de cltorie", gen la mod pe atunci, in care ii revars toate
darurile: umor, pictur, inlesnire oriental de povestitor", subiectivitate, gustul pentru senzaional i
anecdot, pentru pitoresc i exotic.
Proza lui V. Alecsandri cuprinde jurnale sau memorii de cltorie (O primblare la muni,
Cltorie in Africa), scrisori (Vasile Porojan) i proz de ficiune cu un punct de plecare memorialistic
(nuvela romantic Buchetiera de la Florena, prozele realiste Borsec, Iaii in 1844, Balta-Alb,
inceputul de roman Dridri etc).
In povestirea Balta-Alb (publicat in 1848), tema civilizaiei hibride, intalnit in diverse opere
ale lui Vasile Alecsandri i ale scriitorilor paoptiti, este realizat magistral: Sinteza intre Occident i
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

Orient, ce forma insi structura intim a fiinei sale, o face Alecsandri in spiritualul tablou al
civilizaiei romane, aa cum o vede un francez la Balta-Alb."(G. Clinescu)
Dac din perspectiva cititorului de azi, lirismul lui Vasile Alecsandri nu i-a pstrat
prospeimea, din punct de vedere istoric al dezvoltrii genului, el a fost pe bun dreptate numit cap al
poeziei noastre''' (Titu Maiorescu).
Dup 1863, in etapa Junimii, poetul d adevrata msur a talentului su prin ciclul Pasteluri i
prin Legende cu un coninut variat: de inspiraie folcloric, istorice (Dumbrava Roie, Dan, cpitan de
plai .a.) i orientale. Prin ciclul Pasteluri, publicat in 1868-1869, in revista Convorbiri literare, Vasile
Alecsandri impune o nou specie in literatura roman i realizeaz o oper de maturitate artistic. Cu
aceste poezii ale senzorialitii i ale relaiei nemijlocite cu natura(Paul Cornea), se intoarce spre
clasicism prin viziunea asupra naturii, expresie (renun la complicaiile prozodice, utilizeaz troheul
lung) i echilibru compoziional (alternana static-dinamic in cele patru catrene), prin impersonalitate
i optimism cosmic. Diferena fa de precursori in abordarea temei naturii reflect diferena intre
romantism i clasicism, intre proiecia sensibilitii in exterioritatea lumii i inregistrarea obiectiv a
universului, cu armoniile, ritmurile i dinamismul lui.
Militant activ al vieii sociale i politice din perioada paoptist i postpaoptist, Vasile Alecsandri
ii desfoar activitatea literar timp de o jumtate de veac, intre anii 1840-1890. Opera este legat de
epoca sa pentru c se afl la intretierea romantismului cu clasicismul i oglindete artistic principalele
evenimente sociale. In ce st valoarea unic a lui Alecsandri. In aceast totalitate a aciunii sale
literare." (Titu Maiorescu, Poei i critici)

IV. CONCLUZII
In perioada pasoptista se afirma primii nostri scriitori moderni in cadrul curentului national
popular, Dacia literara. Mihail Koganiceanu, in articolol-program al acestei reviste, subliniaza clar
ideile care vor sta la baza orientarii literaturii: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre;
necesitatea crearii unei litaraturi nationale prin stimularea scrierilor originale, inspirate din istoria
patriei, din frumusetea ei, din pitorescul obiceiurilor populare; realizarea unei limbi unitare si a unei
literature nationale. Mihai Kogalniceanu arata ca:
Dorul imitatiei si-a facut o manie primejdioasa, prntru ca omoara in noi duhul national.
Aceasta manie este, mai ales, covarsitoare in luteratura. Mai in toate zilele ies de sub teasca cartii in
limba romaneasca. Dar ce folos! Ca sunt numai traductii din alte limbi si inca acelea de ar fi bune.
Traducerile insa nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare a gustului
original, insusirea cea mai frumoasa a unei literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, fumoasele
noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa
Odaie Gabriel Clasa a XI a F

STUDI U DE CAZ
ROLUL LI TERATURI I I N PERI OADA PASOPTI STA

putem gasi la noi sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la
alte natii
Aparand ideea de originalitate in literatura, mentorul generatiei pasoptiste dezvolta in acelasi
timp si spiritual critic, exercitand, in acest fel, o influenta hotaratoare asupra fizionomiei culturii
romanesti de la mijlocul secolului trecut. Critica noastra spunea Mihail Kogalniceanu va fi
nepartinitoare: vom critica cartea, iar nu persoana.
V. BI BLI OGRAFI E
CARTI:
1. Poezie si istorie la 1848, Editura Albatros, 1974
2. Sinteze de literatura romana, Editura didcatica si pedagogica, Bucuresti, 1981
3. Limba si litaratura romana (Manual pentru clasa aXIa), George Adreleanu, Matei Cerkez,
Nicolae Manolescu, Dumitria Stoica, Ioana Triculescu, Editura Sigma, bucuresti 2006
4. Tainele inimei-scrieri literare si istorice, Mihail Kogalniceanu, Editura Albatros, Bucuresti
1987
5. Reflectii, mihai Kogalniceanu, Editura Albatros, Bucuresti 1988

LINK-URI:
http://www.referate-romana.com/referate/Mihail-Kogalniceanu/MI HAI L-KOGALNI CEANU--
I ntroductie-la-Dacia-Literara---re-rom.php
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f6/Signature_of_Mihail_Kogalniceanu.png
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_literara
http://www.dacialiterara.ro/index.htm
http://www.e-referate.ro/referate/Pasoptismul2007- 06-22.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Balcescu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Negruzzi
http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Muresanu
http://articole.famouswhy.ro/literatura_romana_in_perioa da_pasoptista
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alecu_Russo
http://ro.wikipedia.org/wiki/I on_Heliade-Radulescu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Alexandrescu