Sunteți pe pagina 1din 5

c    

Revista "Dacia literara", aparuta la 30 ianuarie 1840, la Iasi, reprezinta, in


literatura romana, un ecou mult asteptat al romantismului, un manifest
intarziat al acestuia, fiind comparabila cu publicatii similare din celelalte
literaturi europene, cu "II Conciliatore" (1818-1819), al lui Silvio Pellico, in
Italia, sau cu revista Athaneum (1798-1800), a fratilor Schlegel, in
Germania.

"Dacia literara" este legata nemijlocit de numele lui Mihail Kogalniceanu,


care stabileste in "Introductie" cateva din preceptele ce stau la baza miscarii
romantice de la noi, pornind de la o conditie esentiala, subliniind, inca din
fasa, autonomia factorului estetic: politica trebuie exclusa din preocuparile
revistei ca un fapt neviabil, nesanatos, care micsor eaza vigoarea creatoare a
unui popor. Principiul cel mai important este, in perioada de proiectare a
conceptului de natiune, afirmarea duhului national: "O foaie care parasind
politica s-ar indeletnici cu literatura nationala". Criisriul estetic este conex at
asadar cu acela al promovarii specificului national. Literatura trebuie sa fie
originala si specific nationala. imprumuturile, traducerile din alte limbi nu
constituie o solutie a momentului literar de la 1840: "traductiile nu fac
literatura" si "istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre
tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de
poetice". Faptele, intamplarile trebuie luate din istoria poporului roman si,
pentru o convingatoare demonstratie, Kogalnice anu, chiar in acest numar,
publica nuvela istorica "Alexandru Lapusneanul" a lui Costache Negruzzi,
capodopera a genului, ca o modalitate de a exprima programul revistei.
"Dacia literara" I continua idei valoroase promovate nu cu multi ani inainte
de reviste din toate cele trei provincii romanesti: "Curierul romanesc"
(aparut in 1829), al lui Ion Heliade Radulescu, in Muntenia, "Albina
romaneasca" (1829), a lui Gheorghe Asachi, in Moldova, si "Foaia pentru
minte, inima si literatura" (1838), a lui Baritiu, in Transilvania. Istorismul
romantic se coreleaza in mod natural cu valorificarea folclorului, a bogatei
creatii populare romanesti: "obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si
de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, rara ca sa a vem
pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii". Imitatia
trebuie sa fie astfel abandonata, ca un motiv de stagnare, fiind necesar ca
literatura romana sa-si aiba propria existenta, diferita de continutul altor
literaturi. Remarcabile sunt coerenta ideilor programatice ale "Daciei
literare" si comunicarea semantica perfecta a tuturor acestor principii de
intemeiere a unei literaturi nationale, in concordanta cu dezideratele
istorice ale vremii. Unificarea culturala este astfel un pas premerg ator al
unificarii nationale: "Asadar foaia noastra va fi un repertoriu general al
literaturii romanesti, in carele, ca intr-o oglinda, se vor vede scriitori
moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile
sale, cu limba sa, cu chipul sau". Prin urmare, limba si literatura romana
trebuie sa dobandeasca un caracter unitar, lucru afirmat si de inaintasi, dar
constientizat, prin criterii programatice, de Mihail Kogalniceanu.

ǷDacia literaradz a fost pulicata pentru a redresa literatura romana si a oferit


impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale.

Critica literara trebuie sa fie obiectiva, nepartinitoare.Principiul acesta va fi


aplicat si mai tarziu de revistele care continua pana in secolul douazeci
curentul national-popular al "Daciei literare", indeosebi "Convorbiri
literare" si "Viata romaneasca".

Articolul ǷIntroductiedz
Mihail Kogalniceanu este mentorul generatiei pasoptiste. El publica, in
primul numar al revistei iesene DzDacia literaradz, articolul-program
DzIntroductiedz, considerat manifestul literar al romantismului romanesc.

La inceputul articolului axat pe evidentierea necesitatii unei literaturi


originale si nationale, Kogalniceanu prezinta activitatea gazetelor romanesti
aparute anterior, fata de care DzDacia literaradz urmareste sa aduca un suflu
nou, sugerat si de titlul revistei. Se respinge coloratura locala si amestecul
politicului, revista adresandu-se scriitorilor romani de pretutindeni pentru
a publica scrieri originale.

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:


1. Intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul
estetic:dzCritica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu
persoanadz.

2. Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii


romane:dzŢălul nostru este realizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba si o
literatura comuna pentru totidz.

3. Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre:dzDorul imitatiei s-a


facut la noi o mare primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul nationa l.
Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura(ǥ) Traductiile insa
nu fac o literaturadz.

4. Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de


inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica
romantica:dzIstoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari
sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice
pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru
aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natiidz.

In incheierea articolului-program, autorul anunta structura revistei (cele


patru parti).

Primii noastri scriitori moderni se afirma in cadrul curentului national-


popular de la DzDacia literaradz. Ideile enuntate in articolul-program si
promovate de revista se reflecta in literatura romana de la mijlocul
secolului al XIX-lea.

Ê 

 
  

|   
        |   
               
        |   
   !                 
 " #  $% &    
   &    
    
(      '
 (  &     ) 
* *      &             
 *     +   & &  "    , 
      +        &    
 +)    )  $% -.  &  
/         *  )    
  # +      * &  + )   
0$ )|!$,)
(.1,%)23&" "    
*    4
$%
4|
(.1,%2!  5   
 "     -      (  
       (    & )+   
  *   *   * & *    
 &    &        (  
    .  (&           
"        %  

5 )      "    (  


      &   & 5 ) *&   &"
/   6."  *  7 "    "
  
 . "       8 /       
 &-.  & 6)    9    ("-) 6
9  5 7 "   : &  9  4   (  
       &        "-    
         &           & 
"6     *  $% 9    
! *)               
**  #           
+              *    
)      &              
 9       *     *
  &               
  (        (      
    *            *        
     (       *     
    5        "     
    (       &   5)$)
|$:%
)
3- &    &  *   *   
     #    
   (        &  &  *  * 
      5            
 *      &           
      &     +   )   
 &                ( 
  & &     &     * 
 &             4 
    5           
           *   &     
            "  
 &    -&         /+  
 &   + *      $   
&       *      & + 
|       *     "  -   
&            (    
    #*     "   *  
         *

5  * (        +       


  *  )         &    . 
  "       *    5    ; 
   *       (  :  * 
    , &   &         
      *     $   
             *   
              
  +    &     * 
     *9   &        
     -     &          

5     &           & 


* *#   &       
     -     &  &            
+         &        *  
       &   & 5      
:   5   &  *  *    *   
      *   &* *    
        &      
  

$ <=   >=