Sunteți pe pagina 1din 3

Genul dramatic

1.Definitie:

-genul in care emotiile si sentimentele sunt prezentate indirect prin

intermediul personajelor care pot deveni actori pe scena.

2.Trasaturile genului epic:


- modul de expunere este dialogul si uneori monologul;
- prezenta didascaliilor (indicatii scenice) care ajuta cititorul/spectatorul la o mai buna
intelegere a textului/spectacolului;
- personajele sunt prezentate sumar la inceputul textului si precizate individual inaintea
fiecarei replici;
- textul este impartit in acte,scene si uneori tablouri,acestea erau intrerupte in
tragediile grecesti de interventia corului care reprezenta un alter-ego al dramaturgului.

3.Speciile genului dramatic: - Tragedia


- Comedia
- Drama

Comedia este specia genului dramatic in care se prezinta evenimente ce


provoaca rasul cititorului sau spectatorului.
Originea comediei se afla in Grecia Antica.Odata cu serbarile zeului Dyonisos
(zeul vinului si al veseliei) se intonau ditirambii (cantece inchinate acestuia) in timpul
carora cantaretii se costumau in tapi.Acesti ditirambi au dus la aparitia speciei numita
tragedia.Dupa interpretarea acestora petrecerea devenea vesela si spectacolul a dus la
nasterea speciei numita comedie (komus=peterecere vesela).
In literatura romana,aceasta specie a cunoscut amploare abia in secolul al XIXlea,cand Vasile Alecsandrii a scris Ciclul chiritelor (Chirita in Iasi, Chirita in
provintie, Iesi in carnaval, Chirita in balon).
Cel mai mare comediograf al literaturii romane era I.L.Caragiale.
Evocand,chipuri si moravuri contemporane,comedia proclama valoarea
actualitatii,deschide drum valorilor realiste. (Adrian Marino)

Chirita in provintie

de Vasile Alecsandri

1.Geneza
Textul face parte din ciclul chiritelor alaturi de Chirita in Iasi sau Doua fete
si-o neneaca, Coana chirita in voaiaj, Chirita in balon sau Farsa in carnaval.
Autorul a valorificat drept sursa de inspiratie realitatea contemporana dar si
elemente din Moliere sau Maillot.
Chirita in provintie a fost jucata pe scena prima data in 1852 si a avut un succes
rasunator.

2.Gen si specie
Gen:dramatic;
Specie:comedie (provoaca rasul).

3.Tema
Tema textului este parvenitismul,completata de snobism (prostia).

4.Ideea
Autorul critica moravurile societatii contemporane cu scopul de a le
indrepta.Aceeasi intentie o avea Caragiale.

5.Compozitia
Textul este alcatuit din 2 acte despartite prin cantece care sintetizeaza de fapt
continutul actului respectiv.
Ca mijloc compozitional se remarca antiteza,proces romantic intre conceptia
conservatoare reprezentata de Barzoi si ideea de fals progres repezentata de Chirita
ian asculta,soro,cata sa fie masa mai devreme,ca eu nu mi-s desprind greceste.
Exista deasemenea ca si mijloc compozitional gradatia in prezentarea faptelor.
Ca si tehnica dramaturgica se observa teatru in teatru (Leonas se deghizeaza
de 3 ori pentru a o pacali pe Chirita si a ajunge la Luluta).
Ca moduri de expunere se observa dialogul impletit cu monologul (Chirita,Luluta).
Subiectul - actiunea se petrece in zona Iasului, respectiv in localitatea Barzoieni
(Barzoi);
- timpul nu este clar precizat dar exista indici care atesta ca actiunea se petrece la

sfarsitul secolului al XIX-lea,dovada utilizarea frantuzismelor


(bonjour,madame,furculision,lingurision etc.)

Caracterizarea Chiritei
Chirita

este personaj de teatru popular (publicul a aplaudat-o pentru stilul ei

direct,pentru felul ei de a fi totodata ridicol si admirabil demn de ras si mila).


Toate initiativele ei esueaza,toate ii ies pe dos: nu-i reuseste nici intrarea in Iasi,nici
proiectele matrimonile legate de fiicele sale,nici franceza lui Gulita,iar ispravnicia ei
este foarte scurta.

Statutul social.

Chirita este o provinciala ce aspira sa devina ispravniceasa,fiind

gata sa incalce toate legile pentru a-si atinge scopul.

Statutul in opera

personaj principal,deoarece participa la toate actiunile si este

antrenata in mai multe tipuri de conflicte: social deoarece se cearta cu taranii,acuzandui de toate nedreptatile savarsite de Gulita (scena 1), interior intre dorinta ei de
parvenire si afectiunea pe care crede ca o are fata de Leonas.

Portretul fizic

nu este prezentat in mod direct,dar aspectul acestuia poate fi dedus

din didascalii.

Portretul moral

- este dominata de ambitie,dorind cu orice pret sa ajunga

ispravniceasa;
- isi iubeste copilul in mod exagerat,chiar il idolatriazeaza,ci nuil crede capabil de a
savarsii faptele de care este acuzat de ce nu va paziti viteii si Mariucile;
- se considera o buna cunoscatoare a limbilor straine si este foarte incantata de
educatia pe care i-o ofera fiului sau,chiar daca acesta asimilase in mod eronat limba
franceza furculision, lingurisionetc. ;
ea incearca sa se modernizeze si adopta toate viciile fumeaza ca un caporal tigari de
halva;
- are un adevarat cult al civilizatiei pe care o intelege si o adopta in mod eronat:vrea sa
introduca obiceiurile de la Paris-obiceiul de a servi masa la ora 5,ii cumpara lui Barzoi
straie nemtesti,aduce la masa paharute cu apa calda pentru a-si spala gura unul inaintea
altuia;
- isi schimba comportamnetul o data cu statutul social,considerand nedemn statutul de
gospodina sa faca cumnataca Safta,sora-ta da eu stiu ca nu mi-ai parli fata la foc;
- interesele materiale primeaza in fata celor afective (nu conteaza ca fiul ei Gulita era
prea mic si ca Luluta nu il placea,importanta era zestrea Lulutei).
Este personajul aflat la interferenta dintre 2 lumi,care o disputa si le apartine.In
contrastul dintre acestea se afla explicatia caracterului comic al personajului.

S-ar putea să vă placă și