Consecințele setei de îmbogățire ????

- 6 (șase)
- destul de expeditiv prezentate ideile

Introducere??? – e eseu, nu e schiță

Cele doua personaje ale textelor se aseamănă prin setea lor de îmbogățire, cei doi
protagoniști fiind mereu pe urma banilor, bani care în final le aduc și sfârșitul. Pe parcursul celor
doua text e putem observa dezumanizarea celor doi protagoniști, amândoi ajungând sa fie în
finalul textului doar niște trupuri fără sentimente și emoții. Dezumanizarea personajelor
semnifica pierderea caracterului ??? sau a sentimentelor omenești.
În cazul lui Ghiță acesta decade schematic începând cu îndepărtarea de propria familie și
sfârșind cu uciderea propriei soții, iar în cazul lui Stavrache dezumanizarea este reprezentata de
nebunia acestuia cauzata de frica întoarcerii fratelui sau din morți.
În textul ,,Moara cu noroc” ca personaj principal în nuvelă, Ghiță se înscrie în categoria
personajelor realiste, textul fiind o nuvela realista. Ca personaj realist el ilustrează un erou tipic
într-o situație tipica, reprezentând tipul cârciumarului dominat de setea pentru bani, trăsătură care
va marca profund evoluția acestuia. Este un personaj complex, reprezentând totodată tipul
țăranului naiv, dar dornic de mai bine, aspirație ce devine obsesiva și aceasta îl va distruge psihic
și emoțional, evidențiindu-se astfel consecințele distrugătoare pe care le are setea de avere asupra
omului.
Hangiul Stavrache este personajul principal, complex și realist al nuvelei psihologice ,,În
vreme de război” scrisa de I.L.Caragiale.
Este un bărbat aflat la vârsta maturității, fratele lui popa Iancu, având ocupația de hangiu la
un han din Podeni. Stavrache este tipul avarului, un om care dorește sa se îmbogățească, fiind și
foarte zgârcit.
Ca trăsături ale ??? realiste, în cele doua texte este prezent naratorul obiectiv, omniscient și
omniprezent; una dintre temele celor doua nuvele este setea pentru bani, urmata de evoluția sau
mai bine spus involuția treptata a celor doua personaje pe plan psihologic; verosimilitatea intrigii
și a personajelor și veridicitatea întâmplărilor redate.
Tema comuna a celor doua texte este una realist-psihologica, fiind reprezentata de setea de
înavuțire și efectele psihologice ale acestei obsesii. Ca motive literare în ,,Moara cu noroc” putem
găsii: motivul hanului, motivul răzbunării, motivul dreptății, motivul înmormântării???, motivul
femeii detective ??. Iar ca motive literare în ,,În vreme de război” putem găsii: motivul hanului,
motivul banilor și motivul fraților (cu trimitere Biblica spre Cain și Abel)
Compoziția nuvelei “În vreme de război” este reprezentata de un singur plan narativ, împărțit
în 3 capitole de dimensiuni diferite ilustrând un conflict psihologic determinat de lăcomia lui
Stavrache. Naratorul este omniscient și narațiunea la persoana a treia ilustrează conflictul interior
al lui Stavrache. ???
În ,,Moara cu Noroc” accentul cade pe personajul lui Ghiță și nu pe povestire, nuvela fiind
formata din 17 capitole de mărimi diferite. Se pune un accent și pe simetria incipit - final datorita
intervențiilor bătrânei, “Omul sa fie mulțumit cu sărăcia sa, caci, dacă-i vorba, nu bogăția, ci
liniștea colibei tale te face fericit”. Ghiță are și el un conflict interior reprezentat de dorință de a
rămâne un om cinstit și dorința de îmbogățire.

Stavrache este caracterizat în mod direct de către narator și de către alte personaje ca fiind
“cu chipul îngrozitor, cu parul vâlvoi,cu mâinile-nelestate, cu gura plina de spuma roșcată” și i
mod indirect de către modul în care vorbește, faptele săi gesturile lui. Din punct de vedere moral,
hangiul era un om responsabil, ce își duce existenta cu ajutorul hanului pe care îl poseda, era
stăpân pe sine, care ulterior devine un om violent lovind o fetita pentru ca aceasta a furat un
covrig, lacom deoarece dorea toată averea fratelui sau, irascibil, fricos și las deoarece se temea de
întoarcerea fratelui sau pe care îl credea mort trăind un conflict interior. În cele din urma acesta
înnebunește atunci când încearcă sa își omoare fratele. Mintea sa bolnava nu mai putea face
diferența real și imaginar.
Ghiță este și el caracterizat în mod direct de către narator și alte personaje dar și prin
autocaracterizare și în mod indirect prin faptele și vorbele acestuia. Prin caracterizare directa
naratorul îl prezintă pe Ghiță ca fiind un tânăr harnic și iubitor de familie, dar și în ipostaza
omului domnita de setea de înavuțire. Acesta se caracterizează singur printr-un monolog în care
își evidențiază slăbiciunea pentru bani. Ghiță este caracterizat în mod indirect prin obsesia pentru
bani. ????
În finalul nuvelei “În vreme de război” Stavrache înnebunește din cauza apariției fratelui sau
pe care îl credea mort care a venit sa ii ceara bani acestuia, lucru care l-a împins pe Stavrache sa
încerce sa își omoare fratele iar în finalul nuvelei “Moara cu Noroc” Ghiță moare fiind ucis de
Lica și oamenii lui care dau foc hanului.