NUVELA ISTORICA, ROMANTICA, PASOPTISTA

COSTACHE NEGRUZZI
ALEXANDRU LAPUSNEANUL
CUPLU DE PERSONAJE
INTRODUCERE
Perioada paoptist reprezint o epoc de afirmare a literaturii naionale, n
preajma Revoluiei de la 1848 (1830-1860). Aceast perioad s-a caracterizat printr-un
avnt literar remarcabil i printr-o reorientare cultural i literar, n ciuda unor
dificulti majore, legate de o limb ale crei norme nu erau nc definite riguros. Astfel,
paoptismul nseamn mesianism cultural i revoluionar, spirit critic, deschidere spre
Occident i lupta pentru impunerea unui specific naional, contiin civic i patriotic,
obsesia integrrii n civilizaie, contiina pioneratului n mai toate domeniile vieii, o
retoric fr precedent a urgenei, a aciunii, a entuziasmului i a trezirii din letargie
(G. Crciun). Generaia paoptist a determinat nceputul modernitii noastre culturale.
Costache Negruzzi a fost un scriitor roman ce a trait si a creat in perioada
pasoptista. Prin opera sa, acesta se ramane in istorie ca un clasic al romantismului
(Al. Piru).
Prima nuvel istoric din literauta romn, Alexandru Lpuneanu de
Costache Negruzzi apare la 30 ianuarie 1848, n primul numr al revistei Dacia
literar. Aceasta reprezint un model al operei orientat pe direcia indicat de Mihail
Koglniceanu n articolul Introducie, fiind o oper original, de inspiraie istoric.
Costache Negruzzi pune n valoare, pentru prima oar n literatura noastr, ntr-o oper
cronicile moldoveneti, sursa principal de inspiraie pentru Alexandru Lapuneanul
fiind faptele istorice inregistrate de Grigore Ureche si Miron Costin n letopisetele Tarii
Moldovei.
CELE PATRU ELEMENTE
Tema operei este de factura istorica, fiind prezentate secvente din cei cinci ani
din cea de-a doua domnie a Domnului Alexandru Lapusneanul in Molodva si politica sa
de ingradire a marii boierimi. Concret, tema operei este lupta pentru putere data intre
domnitor si boieri.
Titlul operei este sugestiv, reprezentnd numele domnitorului medieval, n jurul
cruia este cldit aciunea nuvelei i ale crui trsturi sunt accentuate gradat, n
relaie cu spectaculosul aciunii.
Structura narativ a nuvelei este una riguroas, simetric, textul fiind
structurat pe patru capitole, fiecare dintre acestea avnd un motto semnificativ:
Dac nu m vrei, eu v vreu..., Ai s dai sama, Doamn!..., Capul lui Motoc
vrem..., Dac m voi scula, pre muli am sa popesc i eu....
Compoziia narativ reunete trei curente literare: romantismul, dominant,
prin inspiraia istoric, culoarea epocii i personajele memorabile, caracterizate
riguros, participante la momente exceptionale; realismul prin veridicitatea istoric a
celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lpuneanul; clasicismul prin echilibrul
structural al textului i prin simetria incipit final: se remarca att la nceputul ct i
la finalul operei o sobrietate actorial, fiind rezumate evenimente istorice, iar att
primul ct i ultimul capitol sunt deschise de motto-uri reprezentate de replici ale
lui Alexandru Lpuneanul.
Naratorul este omniscient, omniprezent, detaat, intervenind doar prin mici
remarci (tiran, curtezan, mielul boier, denata cuvntare). Naraiunea la

persoana a III-a (cu focalizare zero, viziunea dindrt) precum i finalul succint
amintesc de obiectivitatea i concizia cronicilor.
Limbajul narativ conine regionalisme fonetice (clipal, gsnd), dar se
ntlnesc i neologisme specifice secolului al XIX-lea (schinteie electric).
Timul i spaiul aciunii sunt bine definite. Spaiul este n mod clar conturat
prin toponime precum ara Moldovei sau Cetataea Hotinului, iar timpul este
uor deductibil, avnd n vedere culoarea epocii sugerat de datini, obiceiuri,
vestimentaia personajelor etc. Personajele inspirate din personaliti istorice ofer
de asemenea informaii privind coordonatele temporare ale aciunii: secolul al XVIlea.
Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a
personajului principal. Coflictul primar al operei este de ordin politic si vizeaza lupta
pentru putere dintre domnitor si boieri. Conflictul secundar apare intre domnitor si
tradatorul Motoc, prin care se particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului.
Se remarca si un conflict tertiar, intre Motoc si personajul colectiv reprezentat de
multimea de targoveti.
STATUTUL PERSONAJELOR
Personajele operei lui Costache Negruzzi sunt realizate potrivit esteticii
romantice: personaje exceptionale in situatii exceptionale, construite antitetic, liniare
psihologic. In functie de rolul lor in actiune, ele sunt puternic individualizate, construite
cu minutiozitate sau portretizate succint.
Costache NegruzzI preia povestea istorica din letopisete, construind ficitonal pe
baza acestora, conform esteticii romantice si ideologiei pasoptiste. Asemenea marilor
romantici, evocatori ai trectului, W. Scott si Al. Dumas, autorul nu respecta intru totul
adevarul istoric. Se poate afirma ca autorul adapteaza faptele istorice, cu scopul
obtinerii unui conflict accentuat si a unei imagini mai pronuntate a personajului
principal. In acest sens, se observa, spre exemplu, pastrarea in opera a lui Motoc, care
in realitate fuge in Polonia la venirea domnitorului in tara.
Alexandru Lpuneanul este personajul principal al nuvelei, personaj
romantic, memorabil, eponim, antieroul care acioneaz n situaii excepionale
(precum scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Mooc, a morii domnitorului otrvit).
Acesta reprezint tipul domnitorului tiran i crud, perfect integrat n mentalitatea
epocii, guvernatorul absolut ntr-o societate dominat de o anarhie feudal mascat
sub forma unei monarhii absolute lipsit de prestigiu sau de o politic diplomatic.
Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, plat, construit in
antiteza cu domnitorul. Remarcabile sunt antitezele blandete-cruzime si caracter slabcaracter tare, in portretele celor doi. Ea este introdusa in opera printr-o scurta biografie
care pune in valoare trufia lui Lapusneanul: fiica bunului Petru Rares este promisa lui
Joldea, insa domnitorul ii taie acestuia nasul si se insoara cu Ruxanda.
RELATIA DINTRE CELE DOUA PERSONAJE
Cele dou personaje, Doamna Ruxanda i Alexandru Lpuneanul formeaz un
cuplu romantic, fiind construite prin antiteza angelic demonic i avnd n acelai
timp caractere memorabile prezentate n situaii excepionale.
O scen importanta n definirea relaiei dintre cele doua personaje este cea n
care Doamna Ruxanda este nspimntat de aciunile lui Lpuneanul i, temndu-se
ca va da sama pentru aciunile lui, d dovad de determinare prin ruga pe care i-o
adreseaz lui Alexandru Lpuneanul, de a nu mai taia capetele boierilor. Naratorul
omniscient ntrete caracterul angelic al Ruxandei spunnd c ar fi putut chiar sa-i

iubeasc soul, dac ar fi gsit n el ct de puin simire omeneasc. Impulsiv,

domnitorul duce mna la pumnal, ns se controleaz, observndu-se aadar antiteza
trsturilor sale de caracter. Dei uluit de drzenia acesteia, el se poart cu fals
delicatee, o srut i i promite cu un zambet perfid ca va nceta vrsarea de snge i
c i va oferi i un leac pentru frica ei. Din aceast scen se evideniaz faptul c cele
dou personaje nu constituie un cuplu, ci numai castoria i datinile vremii i oblig s
stea alturi, unul de altul.
La primirea leacului de fric piramida celor 47 de capete de boieri Ruxanda
lein, iar domnitorul manifest o dezamgire dispreuitoare (Femeia tot femeie [...]),
ateptndu-se chiar ca aceasta s se bucure la vederea tabloului sngeros. Scena
scoate n eviden nc o dat trasturile antitetice ale celor doi soi: Doamna Ruxanda
ginga, plpnd, slab de inimi, Lpuneanul puternic, cinic, crud.
Momentul morii domnului Moldovei reprezint unul cu puternic rol n
definitivarea conturrii relaiei dintre cele dou personaje. Trezindu-se i vzndu-se n
straie de clugr, Alexandru Lpuneanul ajunge la un apogeu al furiei. El i pierde
orice control i i amenin cu moartea pe toi cei prezeni, chiar i pe fiul su,
motenitorul tronului. Dei are mustrri de contiin, mai mult silit de Spancioc i
Stroici, Doamna Ruxanda ncheie tiranica domnie a soului su, otrvindu-l. nc o dat
se remarca caracterul puternic, izvorat din autenticul os domnesc al Ruxandei, iar
angelicul sugerat de aceasta, triumf n faa demonicului Lpuneanul.
OPINIA
In opinia mea, relatia ce se stablieste intre domnul Moldovei si doamna Ruxanda
este ilustrativa pentru conturarea a doua caractere opuse. Domnul, caracter puternic,
hotarat, bun cunoscator al psihologiei umane, crud si rau este pus fata in fata de C.
Negruzzi cu figura angelica, evlavioasa si blanda a Ruxandei. Prin aceste doua
personaje autorul sporeste veridicitatea operei de inspiratie isotrica si pune in valoare
prin procedeul romantic al antitetezei trasaturile negative, puternice ale antieroului
Alexandru Lapusneanul.
CONCLUZIE
In concluzie, cuplul romantic format de Alexandru Lapusneanul si doamna
Ruxanda este unul memorabil, impresionand puternic. Acesta este semnificativ pentru
tema operei si pune in valoare sursa de inspiratie a nuvelei. Potrivit criticului literar G.
Calinescu, Nuvela istorica <<Alexandru Lapusneanul>> ar fi devenit o scriere celebra
ca si <<Hamlet>> daca literature romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi
universal. Creatia lui Costache Negruzzi este o capodopera a literaturii noastre, o
dovada de putere literara intr-o epoca de incepere a formarii unei culturi moderne in
spatiul romanesc.