Nopti la Serampore

Scrierile literare ale lui Mircea Eliade au ca punct de plecare fie experiena, trirea nemijlocit, intens a realitii, mai ales sub aspect spiritual i erotic, fie realiti paralele, fantastice, reflectnd experiena sacrului, a unei ordini suprafireti ce interfereaz in diverse chipuri cu ordinea existenei profane. Din cea dinti categorie fac parte romanele Isabel i apele diavolului, Maitreyi, Intoarcerea din rai, Huliganii, din cea de-a doua, nuvelele Domnioara Christina, Sarpele, Secretul doctorului Honigberger, Nopi la Serampore, Nuvele, Pe strada Mntuleasa, In curte la Dionis, Tineree fr tineree i Nousprezece trandafiri. In epica sa fantastic, Mircea Eliade tinde s regseasc gustul prozei eminesciene pentru marile mituri cosmogonice. Imaginaia poetic a autorului nare inc aripi; cu toate c intuiia misterului nu-i lipsete i nici darul evocrii unui cadru propice tergerii hotarului care desparte realitatea cotidian de miraculos. Vie la Mircea Eliade este mai ales o curiozitate a spiritului pentru orice iese din datele experienei comune, construcii metafizice, impulsuri erotice nefireti, practici magice. Ov. S. Crohmlniceanu Nuvela este specie a genului epic, in proz, aprut in literatura european in secolul al XV-lea. Etimologia termenului indic faptul c, inc de la origine, nuvela s-a impus prin noutatea subiectelor abordate. Ulterior, o trstura distinctiv a acestui tip de scriere narativ a devenit tendina de obiectivare, de eliminare sau de atenuare a prezenei naratorului. Exist tipuri variate de nuvele, difereniate fie in funcie de perioadele culturale in care au fost scrise i de curentele literare in care se inscriu, renascentist, romantic, realist, naturalist etc., fie din perspectiva tematic, istoric, psihologic, fantastic, filozofic, anecdotic etc. . Fantasticul este un tip modern de literatur narativ, caracterizat prin mister, suspans, incertitudine. Dei fantasticul in sens larg este prezent nu numai in art, ci i in multe alte manifestri ale spiritualitii omeneti din cele mai vechi timpuri, literatura fantastic este recunoscut ca o specie literar aparte abia din secolul al XIX-lea. Aceasta se caracterizeaz prin apariia subtil a unui element misterios, inexplicabil, care perturb ordinea fireasc a realitaii. Nuvela Nopi la Serampore se ncadreaz in proza fantastic a lui Mircea Eliade i apare in 1940, intr-o plachet, alturi de nuvela Secretul doctorului Honigberger, ambele nuvele avnd punctul de plecare in intlnirea autorului cu insolitul lumii indiene, pe parcursul bursei de studii la Calcutta. Tema operei Nopi la Serampore o constituie experiena existenial neobinuit, pe care o triete naratorul: ieirea din timpul i din spaiul real. 19 Relatarea se face la persoana I, naraiunea desfurndu-se la nivelul a trei timpuri: prezentul, n care naratorul i amintete aceast ntmplare, trecutul apropiat, n care s-a petrecut ciudata lui aventur, i trecutul ndeprtat, timp n care a intrat, fr voie, tnrul european. Confesiunea fcut la prezent, prima propoziie a textului, explic titlul nuvelei, nopile din Serampore sunt mitice,

magice, iar spaiul e incrcat de sacralitate. Pe vremea cnd se afla la studii in India, naratorul se mprietenise cu ali doi europeni: Bogdanof i Van Manen. Cei trei obinuiau s-i petreac week-endurile la Serampore, la cabana lui Budge, prietenul lui Van Manen. Intr-una din seri stnd de vorba cu gazda lor, aceasta ii spune c-l vzuse noaptea, la marginea pdurii, pe Suren Bose, un profesor universitar din Calcutta, renumit pentru respectul ce-l are pentru credina tradiional i practicile tantrice. Acesta neag c s-ar fi aflat noaptea aceea in pdure, dar intr-una din serile cnd mergeau cu maina spre reedinta lui Budge, cei trei il vd din nou pe Bose mergnd spre pdure. Dup miezul nopii, povestitorul, Van Manen i Bogdanof pornesc spre Calcutta, intr-o main condus de oferul gazdei. La un moment dat ins toi trei au impresia c strbat locuri necunoscute, dei nu exista un alt drum pe care s se fi rtcit. Elementul misterios, inexplicabil, care strnete nelinitea personajelor este iptul disperat al femeii venit din pdure in miez de noapte. Aceast intruziune a unei alte realiti intrig personajele, i pe cititor in acelai timp, acetia se strduiesc s ineleag ce se intampl, s gseasc o justificare a evenimentelor ct mai logic. Cei trei europeni coboar din masin intrnd in pdure, cautnd femeia aflat in pericol. Orice cutare este ns zadarnic, dup o vreme, cei trei dndu-i seama c n jungl nu se afla nici o fiin omeneasc; mai mult dect att, fiecare dintre ei triau nite senzaii ciudate ,,aveam necontenit senzaia c visez i c nu m pot trezi din vis ca i cnd pdurea ar fi exercitat asupra lor efecte magice. Incertitudinea relatrii este punctul fundamental al fantasticului modern, care se bazeaz pe caracterul deschis, problematizant, spre deosebire de naraiunile fabuloase tradiionale, basmul, legenda etc., care infiseaza lumi inchise, fr atingere cu realitatea cotidian. In vreme ce literatura fantastic ofer cititorului imaginea unor fapte si lucruri posibile, orict ar fi de improbabile, fabulosul, miraculosul sunt percepute si il delecteaz pe cititor ca produse pure ale imaginaiei. Se intorc in oea, dar nu mai gsesc nici maina dar nici pe oferul pe care-l strigau zadarnic. Se hotresc astfel sa mearg pe jos spre Serampore, dar vd lumina unui felinar in pdure i pornesc spre ea. Pierznd urma felinarului se rtcesc prin labirintul pdurii, aici simbol al iniierii incontiente si o data cu ieirea din acest traseu spre o a treia lume, fuziune a trecutului cu prezentul, ajung la o cas din marginea pdurii, locuin a unei lumi inexplicabile. Primii de un btrn care vorbea o limb arhaic, i reaciona prea greu, europenii sunt condui la stpnul casei, Nilamvara Dasa, intreaga lui infisare, micarile dictate parc de o for nevzuta i ritmul extrem de lent cu care se intmplau toate, accentueaz stranietatea intmplrii. Amintindu-i de iptul auzit n pdure, Van Manen i-a relatat gazdei ntreaga ntmplare. Dasa incepe s strige, dar tot ce se putea deslui era numele de Lila. Europenii au inteles c femeia a fost ucis, vznd apoi nite oameni imbrcai ciudat aducnd o nsalie cu sicriul. Aa c se hotrsc s plece totui spre Serampore. Acolo afl c nici ei, nici oferul, nu ieiser din cas intreaga noapte. Au incearcat s refac drumul parcurs alturi de Budge, dar far succes. De la Chatterji, prieten al lui Budge, cei trei afl c intmplrile la care au

asistat s-au petrecut acum 150 de ani. Gndindu-se c au fost implicai in practici oculte, cei trei i Budge hotrsc s pstreze tcerea asupra celor petrecute, punnd 20 capt intlnirilor de la Serampore. Intmplrile enigmatice la care au luat parte cei trei, precum i sentimentele fantastice, hipnotizante, pe care le-au trit europenii se pot pune pe seama unui vis comun, dar aceast ipotez nu il multumete pe povestitor, care mai trziu, aflndu-se la o mnstire din Himalaya, incearc s dezlege misterul celor intmplate, intr-o discuie cu Shivananda. Tnrul susinea c practicile magice ale profesorului Bose i-au proiectat in alt timp, i in alt spaiu, pe cnd Shivananda ii explica ins c realitatea e doar o iluzie, oricine poate s-i produc transformri apelnd la forele oculte, amintindu-i de mitul zeitei Maya, cea care acoper cu valul ei realitatea, transformnd-o intr-o nlucire. Pentru a dovedi c are dreptate il proiecteaz din nou pe tnrul european in spaiul i timpul lui Dasa, producndu-i o a doua ieire din realitate. In final, europeanul se trezete a doua zi inconjurat de o lume plin de calm i strlucire. Conform opiniei lui Tzvrtan Todorov, condiia dobndirii fantasticului pur const n perfecta mpletire dintre straniu i miraculos; aceasta apare ca o ruptur in ordinea fireasc a lucrurilor i se manifest in cadrul relaiei dintre sacru si profan, cei trei europeni sunt iniiai i numai lor le este dat s intre in zona sacr creat de Bose, pe cnd Budge nu poate participa la revelaia celor trei, lui nereuindu-i nici mcar ritualul vntorii, el rmne in spaiul i in timpul profan, ca i soferul mainii. Literatura fantastic ctig tot mai muli cititori prin subiectul enigmatic care te conduce alturi de personaj intr-o noua lume att de aproape de real dar totui ireal. Dilatarea i contractarea timpului i a spaiului, precum i ambiguitatea aciunii relev o experien spiritual iniiatic, o rtcire labirintic intre trei lumi, lsndu-i cititorului ansa de a descifra misterul in modul su propiu