Caracterizarea lui Stefan Gheorghidiu Romanul camilpetrescian are in prim plan o figura emblematica pentru tipul intelectualului roman

, un tanar a carui evolutie este surprinsa sub toate aspectele sale. Stefan Gheorghidiu este portretizat inca de la inceput prin tehnici moderne, care ii confera acestuia o aura de autenticitate si il apropie de viata reala. Astfel, ca tipologie de personaj, Stefan Gheorghidiu este in primul rand personajul principal al romanului, in jurul caruia se invarte intreaga actiune si din prisma caruia sunt redate si celelalte personaje. Personaj analitic, el este tipul inadaptatului, al individului care nu reuseste sa se incadreze in peisajul societatii contemporane lui, creandu-si propriul univers, guvernat de niste principii specifice. Din acest punct de vedere, lumea in care traieste este o lume utopica („Utopia”), fiind antitetic plasat fata de societatea in care el nu se regaseste („Realia”). Daca Utopia este guvernata de concepte ideale, care in teorie par a fi posibile si infaptuibile, Realia este o lume a compromisului, a superficialitatii, a ipocriziei si coruptiei, adica indepartarea de acel ideal de lume. Din acest motiv, el este si tipul idealistului, Stefan fiind un personaj care se ghideaza dupa niste principii care nu au vreo legatura cu realitatea, dar in care crede cu tarie. Din acest punct de vedere, el este un egocentric, intrucat intregul sau univers graviteaza in jurul sau si ii satisface nevoia de a fi in centru, de a fi el cel care poate ordoneze, sa detina controlul si sub a carui putere se afla tot ceea ce este in jurul sau. De asemenea, Gheorghidiu este tipul intelectualului, reprezentant un individ ale carui decizii se bazeaza strict pe ratiune, explicandu-se astfel si prezenta in text a celor doua metafore fundamentale – Patul lui Procust si Jocul Ielelor. Acestea redau atat intentia eroului de a analiza rational fiecare aspect al vietii sale pentru a verifica potrivirea cu idealul, cat si fluxul ideilor si gandurilor, cu un aspect halucinant, haotic, ce creeaza contextul unui univers segregat, protejat de tentatiile exterioare si propice infaptuirii idealurilor. Construit prin tehnici moderne de analiza psihologica, precum introspectia, fluxul memoriei involuntare, confesiunea, nmonologul interior, Stefan Gheorghidiu poate fi considerat ca un reprezentant al modernismului, fiind un personaj complex si bine individualizat. Nu in ultimul rand, el este si un personaj tragic, prin faptul ca lumea sa este o lume utopica in sine datorita imposibilitatii atingerii idealurilor propuse. Din acest punct de vedere, tipologia personajului aminteste de tipologia eroului romantic, de un Dionis sau un Luceafar eminescian, personaje inadaptate, din lumi diferite, superioare, condamnate la suferinta. Statutul social al personajului este un alt aspect deosebit de important in caracterizarea personajului. El este un tanar student la facultatea de filosofie, cu o situatie materiala precara, initial, care se casatoreste cu Ela, „una din cele mai frumoase studente”. Inclinatia spre meditatie, rationare este ilustrata tocmai de domeniul in care Stefan studiaza, un domeniu vast, dar care implica utilizarea permanenta a ratiunii. Pus in postura de mostenitor al unei averi insemnate, el este pus in contact cu societate al carei membru nu se considera si pe care nu doreste sa o cunoasca si cu problemele sale specifice, atat de indepartate de principiile lumii sale ideale: goana dupa bani, inselatoria, arivismul, ipocrizia etc. Acesta este, de altfel, momentul in care se produce ruptura dintre el si Ela, clipa in care Ela realizeaza ca lumea lui nu este si lumea ei, fiind ispitita de mirajul distractiilor si bunei stari din societate. De asemenea, Stefan este si soldat in timpul razboiului, avand functia de sublocotenent, functie care din nou il plaseaza pe o treapta deasupra altor indivizi. Portretul fizic este vag prezentat, nepunandu-se accentul pe infatisare tocmai din prisma incadrarii romanului in tipul romanelor psihologice. Totusi, in putinele pasaje descriptive, Stefan Gheorghidiu este conturat ca fiind un individ lipsit de preocupari pentru vestimentatie si aspect, preocupari pe care le considera superficiale, frivole(lucru evidentiat prin faptul ca poarta o camasa mai multe zile la rand). El ajunge sa se compare la un moment dat cu domnul G., la nivelul aspectului camasii: daca in cazul lui se remarca „mansetele prea largi si cu corturile sucite in afara”, domnul G. „avea mansetele bine intinse, mici”. In ceea ce priveste portretul moral, eroul este caracterizat de o serie de trasaturi care reies din actiunile, gandurile si discutiile din roman. Intelectual preocupat de probleme de constiinta, Stefan Gheorghidiu este inchistat in lumea sa zugravita ideal, pe baza unor concepte filozofice transpuse din teoria predata in facultate in viata sa reala, concepte care ii ordoneaza si ii guverneaza 1

De aceea. ci si de pericolul inconsecventei. In conceptia sa. ins educat. pe care urechea il prinde cu un soi de anticipatie. si orgoliul sau este mai putin ranit. El traieste o drama interioara bazata pe indoiala. cu mana indoita deasupra capului. drama pierderii Elei este inlocuita (sau cel putin accentuata) voluntar cu o alta drama – drama iminentei mortii. Deasupra ta. aceasta noua experienta ontologica adanceste aceasta ruptura. de acea Realia prezentata anterior. ideala pentru el. o confundare a Realiei cu Utopia. o clipa sleit. exponentul lumii superficiale. isi construieste in minte scenarii rupte de realitate pornind de la cele mai mici amanunte. intrucat ii este mai usor sa accepte ca a gresit in clipa alegerii ei ca femeie ideala decat ca ea. Nu mai e nimic omenesc in noi”. de actiunile superificiale si de imperfectiunea acesteia. el pare sa isi doreasca pe parcursul fluxului ideilor sale ca Ela sa il insele. Or. Daca pierderea Elei a insemnat zbuciumul fiintei. idealul femeii perfecte. isi injumatateste rasuflarea si se incordeaza iar. la acestea insa se adauga un nou sentiment: cel al insecuritatii biologice: „ Exploziile le aud organizat. Clipa in care o intalneste pe Ela coincide cu conturarea posibilitatii de a-si implini un ideal prezent in orizontul tiparelor sale. Stefan se afla in continuare intr-o stare de insecuritate emotionala cauzata de pierderea Elei si de pericolul distrugerii propriei lumi. Acest fragment releva cel mai bine drama personajului. sec. simpatie care ii flateaza egoul si orgoliul nemasurabile. facandu-l sa constientizeze caracterul exagerat acordat dramei pierderii Elei comparativ cu noua experienta. iubirea trebuie sa fie pura. in clipa in care isi vede lumea amenintata nu doar de prabusirea idealului etern feminin. nu esti mort. dintre Utopia lui Stefan si Realia Elei. dar si scarbit de acel „animalic” 2 . incepand sa isi doreasca mai mult – o reconciliere a relatiei lor cu Realia. panicat de iminenta mortii pe care o resimte la orice pas si de morbiditatea actiunilor pe care le savarseste. format intr-o sfera a principialitatii. a ales altceva in locul lumii sale perfect inchise. neatinsa de pacatele cotidiene si de amanuntul vietii sociale. corul tot. oamenii se strang unii langa altii. inclestezi dintii. Dar prin faptul ca le-ai avut pe amandoua. iar cel de la picioarele mele are capul pin de sange. conflictele interioare apar tocmai in momentul in care Stefan realizeaza ca nu este dispus sa faca acest compromis propus de sotia sa. concretizat pana atunci in persoana Elei. o ruptura menita sa ii puna la incercare profunda interioritate si echilibrul fiintei sale. Posibilitatea de a jongla cu multitudinea de concepte filozofice insusite de-a lungul anilor ii ofera o placere deosebita. Stefan sufera un soc intern. provocand o ruptura in echilibrul emotional si intelectual al eroului. el se foloseste de simpatia Elei pentru el. el nu poate intelege cum este posibil ca femeia sa sa aleaga sa se rupa de idealul feminin cu care el o identificase. Astfel. intaia explozie iti sparge urechile. irationalitatii si ipocriziei pe care le intalneste datorita contactulului cu rudele sale pentru a intra in posesia mostenirii. atata timp cat ea era femeia perfecta. Pentru el. sufocand-o si obligand-o sa se adapteze lumii sale si sa se rupa de realitate. in centrul careia se afla chiar el. Motivul pentru care el face acest lucru este cat se poate de simplu: limitat in a intelege mecanismul si functionarea societatii. el si-o sugjuga pe Ela principiilor sale. dintre ratiune si sentiment. un izolat si sa actioneze in continuare in conformitate cu crezurile sale intrinseci. dintre Stefan si Ela ca pioni a doua universuri diferite. gelozie si contradictii in gandire. vietuirea intr-o lume marcata de inexistenta acesteia este o absurditate si ceva de neinchipuit. Desi pentru o vreme compromisul Elei pare sa fie unul viabil. Egocentric si egoist.. Asociind-o in schimb cu domnul G. si ii recreeaza personalitatea si fiinta astfel incat sa se potriveasca standardelor sale ontologice. in cel de-al doilea caz aceasta liniste este curmata de o lupta infinit mai semnificativa pentru destinul tuturor: confruntarea dintre viata si moarte. ferindu-l de complicatiile societatii. sa fii imprastiat. a acelei Realia.intreg universul interior si exterior. Animalic. ea decade automat din postura de femeie absoluta. In timp ce in primul caz Stefan linistea interioara a lui Stefan a fost perturbata de confruntarea dintre lumea principialitatii si lumea irationalitatii. ca un bolnav de tetanos. ea pare sa constientizeze lipsurile relatiei lor. a doua te acopera de pamant. palpabile. absoluta. motiv pentru care prefera sa ramana un inadaptat. ca femeie ideala. dubii. te nauceste. altele in mine. ajung sa interpreteze la infinit si sa analizeze mai mult decat de obicei fiecare gest si fiecare actiune a celei datorita careia s-a produs aceasta ruptura. Un vajait scurt. Cum s-a terminat o ruptura. Fara a avea dovezi concrete. De asemenea. intr-o convulsite epileptica si astepti sa fii lovit drept in moalele capului. in asteptarea celeialte explozii. Unele le aud la cativa pasi. ajungand sa fie convins de infidelitatea Elei.

in timpul excursiei de la Odobesti. de explozii si de macelul uman din jurul sau. Nu. al caror impact va fi resimtit pentru totdeauna in viata sa. un om care a trecut prin niste experiente initiatice chiar profund marcante. Astfel de conceptii duse la extrem nu fac decat sa nuanteze si mai mult tendinta de posesivitate a eroului. al mortii. „animalic” ilustreaza nu doar spaima incomensurabila a eroului la vederea mortii. Chiar daca alegerea de a merge in razboi a fost una voluntara. tanarul student la filosofie este portretizat indirect si de actiunile si gandurile sale. atata dintre lumea sau si lumea celorlalti. cu totii fiinte teoretic superioare. cu totii oameni. Marea lectie pe care Stefan o primeste de la moarte este greseala egocentrismului si a egoismului. este irelevant daca ea l-a iubit sau nu sau cu cine. Mai mult decat atat. de societate. toate situatie intr-un anumit context. partenera de conversatie a lui Gheorghidiu la petrecerile mondene. al razboiului. un om „altfel” decat ei. unde l-a inselat. dezgustatoare”. o drama a constiintei umanitatii. pe ceilalti ii paraseste pur si simplu”. ii spune „Ah.prezent in compatriotii sai si in inamici. al iubirii. ca un inadaptat. gesturi actiuni si prin monolog interior si introspectie. atata luciditate e insuportabila.. de realitate a actiunilor Elei. Ca mijloace de caracterizare. lipsa de deschidere. iar o doamna. care l-au facut sa devina un inadaptat extremist. universul sau perfect. cand. a idealurilor. el este socat.. cat si caracterizarea indirecta. cat si trasaturi cu care se infatiseaza in cadrul putinelor contacte cu societatea. de unde si frustrarea perpetua in ceea ce priveste dorinta Elei de evadare din sfera in care el incearca sa o tina inchisa. facuta de personajul insusi si de alte personaje. Ela ii spune „esti de o sensibilitate imposibila”. dumneata esti dintre acei care fac mofturi interminabile si la masa. rigiditatea. surprinzandu-si caracterul hiper-analitic si sensibil la orice critici in ceea ce priveste principiile sale existentiale. afirmatii din care reiese tendinta acestuia de a atinge absolutul. este inspaimantat de lipsa de aplicabilitate a principiilor sale. pentru care relatia ideala depaseste barierele mortii si le da celor doi drepturi depline unul asupra celuilalt.]. cat si dintre viata pe care o simte in fiecare clipa pulsandu-i in sange si moartea pe care o simte pe front suflandu-i in „moalele capului”. Experienta razboiului ii da lui Stefan o lectie usturatoare – si anume faptul ca este irelevant daca Ela l-a inselat sau nu. Chiar daca biologic vorbind el a supravietuit. aceste conceptii egoiste sunt insotite de un orgoliu nemasurat si de 3 . el a realizat intradevar ca a exagerat pierderea Elei si caracterul infidel al acesteia. Aceasta confruntare a personajului cu moartea de pe campul de lupta are o serie de urmari deosebit de semnificative. replici care subliniaza atat modul in care este perceput de catre cei din jur. insa pe de alta parte Stefan este un om schimbat. Pe de-o parte. „inclestezi”. guvernat de ratiune fiind ucis de sunetul armelor. caci drama constiintei sale pare insignifianta pe langa drama unei intregi colectivitati. Stefan simtindu-se dator sa se confrunte cu moartea in razboi datorita orgoliului imens si a principiilor sale. In final. In fata acestei realitati crude. Folosirea unor termeni precum „ruptura”. constiinta sa limpezindu-se odata cu experienta razboiului de framantarile minore. „O femeie isi da sufletul si pe urma si-l reia intact”. „Femeia insala numai pe cel pe care-l iubeste. din convingere. De asemenea. lupta a fost atat de dura incat a zdruncinat intregul sistem de valori al personajului. Fraza „Nu mai e nimic omenesc in noi” este tocmai o constatare a acestui fapt. tendinta de analiza si observare a detaliilor. trasaturi sanctionate cu usurinta de reprezentantii lumii cotidiene. Dintre cei care intotdeauna descopera firele de par in mancare [. idealizarea iubirii dintre el si Ela. prin fapte. precum criticismul acid. ci si la aceasta posibilitate e distrugerii a crezurilor. dorind sa o scoata definitiv din universul sau. al luptei pentru bani. Intregul sau sistem de valori este redat prin afirmatii precum „Cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt”. imposibilitatea multumirii cu jumatati de masura si a acceptari compromisurilor. care reliefeaza neconcordanta Utopiei cu Realiei si dezamagirea aferenta. este greu a spune cine a iesit invingator din aceasta confruntare: Stefan sau moartea. Mai mult. Gheorghidiu intelege astfel dramatismul confruntarii directe. prin decizia de a-i lasa la divort tot ceea ce definea perioada cand fusesera impreuna. dintre Utopia si Realia. Greseala sa a fost plasarea sa in centru si ruperea de orice context. dar supradimensionate anterior care ii umplusera sufletul de gelozie. „nauceste”. mondene. se remarca atat caracterizarea directa. Stefan Gheorghidiu se autocaracterizeaza ca fiind „un tip imposibil care complica absolut orice intamplare”. „convulsie epilectica”. relevanta este intelegerea realitatii din toate punctele de vedere.

Drama pe care el o traieste il formeaza si il marcheaza definitiv. care poate l-a inselat. 4 . omul. multumindu-se cu postura de individ care refuza sa isi mai asume o pozitie in raport cu societatea. care in acest roman se vede pus intr-o ipostaza deloc confortabila – cea de militant al principialitatii in fata superficialitatii si inconsecventei societatii. care duc la o filtrare a iubirii printr-o analiza rationala. poate nu. una extrem de simpla: chiar daca a pierdut-o pe Ela. el concluzioneaza in acelasi stil tipic intelectual ca a pune sentimentul individual in fata destinului cu legile sale necrutatoare. din indatorire. o convingere bazata pe anumite argumente. adoptand o atitudine grava. ce debordeaza de intelepciune si experienta. femeia pe care poate a iubit-o sau poate nu. un individ cu o capacitate de intelegere superioara. rational al personajului.filozoful. Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei” sau „Iubesti mai intai din mila. Astfel. Stefan Gheorghidiu poate fi considerat un ganditor. El nu vede iubirea ca pe niste sentimente pure. iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita”.a invatat o lectie de viata pe care cu siguranta nu o va uita niciodata. sobra. acest lucru nu mai conteaza. din duiosie. soldatul . a sentimentului si constiintei unei colectivitati este un lucru meschin. intrucat Stefan Gheorghidiu . bazata pe potrivirea cu tiparele lumii sale: „O iubire mai mare e mai curand un proces de autosugestie. gandit. dupa momente cruciale de dubiu si interogatoriu ontologic.caracterul critic. pentru el iubirea este ceva hotarat. incontrolabile. decis rational. caci la final. analitic. Concluzia este. intelectualul. asadar.