Tema si principalele component de structura, de compozitie si de limbaj Fantana dintre plopi Mihail Sadoveanu se incadreaza in seria marilor povestitori

romani. El scrie in perioada interbelica o opera caracterizata, in primul rand, prin vastitate, fiin d considerat intemeietorul romanului istoric in literatura romana. Valoroase sun t, deopotriva, si scrierile sale sociale, dintre care se remarca volumul de pove stiri Hanu Ancutei . Publicat in anul 1928, volumul Hanu Ancutei reprezinta pentru creatia lui Sadovea nu capodopera de la rascruce , pentru ca face trecerea spree tapa marilor carti sa doveniene, dar este si o sinteza a elementelor intalnite in povestirile anterioa re, precum, lumea taraneasca si natura. Structural, culegrea este alcatuita din noua povestiri, aprent independente, rel atate insa de naratorii oaspeti ai aceleiasi locatii, un spatiu prielnic depanar ii firelor narrative, la o cana de vin, dinaintea unei mese imbelsugate. Povesti rile din acest volum creeaza un cadru prielnic, in care cititorul se simte binevenit si parca martor la fiecare din . Povestirea este o specie a genului epic, de scurta intindere, cu un singur fir n arativ, in care se relateaza la persoana I , din punctul de vedere al unui poves titor subiectiv, martor sau personaj al intamplarii. In prim-planul acestei spec ii literare se afla actiunea propriu-zisa, iar personajele sunt doar schitate. Din punctul de vedere al tehnicii narrative, Sadoveanu urmeaza un model celebru, povestirea in rama sau povestirea in povestire, cunoscut in literatura universa l si utilizata in in opere ca Decameronul de Baccaccio, Povestiri din Canterbury , de Chaucer sau in culegerea araba O mie si una de nopti . Astfel, cele noua povesti ri istorisite la han sunt inserate in naratiunea propriu-zisa de catre noua nara tori, carele relateaza, fiind personaje say martori la intamplarile redate. Tehnica narativa utilizata presupune un dublu rol al fiecarei instante a comunic arii. Povestitorul naratiunii cadru este un drumet neindividualizat prin nume pr opriu, fiind reprezenantul unei colectivitati care intr-o toamna aurie , poposeste la han si asculta relatarile celorlalti oaspeti. El indeplineste rolul de martor si de ascultator in cadrul mirific al hanului, pentru ca dupa un timp, dupa ce povestirile s-au sedimentat in mintea sa, sa le transpuna artistic. Ceilalti drumeti, personaje ale naratiunii cadru si respective acultatori, Ionit a Gherman, Leonte Zodierul, Niculai Isac, Ienache Coropcarul, ciobanul, Damian C ristisor, orbul, Salomia si Zaharia Fantanarul, sunt naratori ai povestirilor is torisite la han, la care au participat activ, ca personaje, sau au indeplinit ro lul de martori. Rama povestirii fixeaza coordonatele spatiale si temporale alea naratiunii. Repe rele spatiale sunt exacte; hanul, dus la celebritate de scrierea sadoveniana, ar e drept correspondent o locatie reala din Moldova, in plan fictional, aceasta de vine un loc symbolic, propice depanarii amintirilor, prin siguranta si confortul pe care le ofera calatorilor, caci hanul Acela al Ancutei nu era han- era cetate si in care se depoziteaza intamplarile care se aud din om in om . Reperele temporale prezinta doua coordinate: trecutul, timpul naratiunii cadru, in care drumetul poposeste lla han si asculta intamplarile desfasurate intr-un t imp povestit, anterior celui al povestirii propriu-zise. Timpul naratiunii este doar sugerat, amintind de lumea mitica, intr-o toamna aurie , intr-o departata vrem e demult , pe cand au cazut ploi napraznice . Hanul devine astfel un nucleu al spiritualitatii romanesti, care aduna reprezent anti din toate categoriile sociale, dominant de armonie si voie buna, un spatiu plasat intre lumea reala si universal fictiunii. Povestirile propriu-zise, relatate in acest loc privilegiat, au fiecare o temati ca proprie si sunt constuite pe baza principiului simetriei, prin pocedeul inser tiei in povestirea cadru, care constituie rama operei literare. Fantana dintre plopi este cea de-a patra povestire din cele noua care compun culeg erea. Ea este relatata de capitanul capitanul de mazili Niculai Isac si are ca i dee centrala iubirea, un sentiment profund cu implicatii tragice in contextual r elatarii. Niculai Isac este naratorul si personajul principal al istorisirii, al carei pun ct de plecare deriva dintr-un amannunt al fizionomiei sale: ochiul drept stans si

inchis ii dadea ceva trist si straniu . Vchiul sau prieten, copisul Ionita, il ro aga sa le povesteasca intamplarea in care isi pierduse o lumina . Relatarea este precedata de un intreg ritual menit sa starneasca curiozitatea as cultatorilor. Calatorul duce calul in grajd, il hraneste, lautarii incep a canta , iar Ancuta aduce vinul si bucatele alese, puii fripiti in tigla Firul epic al relatarii subiective se incheaga intr-un ritm alert, prefatat de f ormula de adresare domnilor si fratilor , care denota respectful si afectiunea fat a de audienta. Actiunea povestirii respecta momentele subiectului, debutand cu e xpozitiunea. Cu douazeci si cinci de ani in urma, Niculai Isac era negustor de v inuri din tinutul Sucevei si face un popas la Hanul Ancutei. In timp ce se plimb a calare prin imprejurimile hanului, intalneste niste tigani care se scaldau la rau. Intriga povestirii consta in aparitia unei tinere tiganci, Marga, in varsta de optsprezece ani, care il fascineaza pe calator, dar care este gonita din fat a boierului de catre Hasanache, reprezentantul grupului. Isac le da cate un ban de argint si pleaca, vrajit fiind de frumusetea fetei. Desfasurarea actiunii con tinua firul epic. Ziua urmatoare, fata vine la han sa ii arate ce-si cumparase d in banul primit: niste cizmulite rosii. Cei doi isi dau intalnire intr-un loc ro mantic,langa han, la fantana dintre plopi si petrec o seara de neuitat , cu prom isiunea ca se vor vedea din nou, cand el se va intoarce de la Pascani, unde treb uia sa isi vanda marfa. Punctul culminant al povestirii consta in marturisirea M argai, la urmatoarea intalnire, ca Hasanache planuieste s ail omoare pentru a-I fura banii, iar ea fusese trimisa drept momeala. Tanarul fuge, dar talharii erau deja pe urmele lui, in confruntarea cu acestia, isi pierde lumina ochiului, dar s capa cu viata. Deznodamantul prezinta reintoarcerea sa la fantana, insotit de a jutoare de la han, dar, din pacate, Marga nu mai era in viata, ci fusese omorata in mod brutal si aruncata in fantana. Revenirea la rama ii surprinde pe pe toti cei stransi la han intr-o atmosfera m elancolica, traind parca, alaturi de narrator, fiecare detaliu al povestirii. Niculai Isac este prezentat in dubla ipostaza, cea a omului matur, care-si amint este si comenteaza evenimentele din trecutul sau si tanarul fara experienta de v iata, buiac si ticalos , asa cum se autocaracterizeaza. Semnificatia fantanii dintre patru plopi este de centru al lumii, loc sacru, car e, insa, nu-I mai protejeaza pe indragostiti. Apa fantanii se amesteca cu sangel e, iar in plan simbolic, iubirea cu moartea. Asadar, remarcabil la Sadoveanu, alaturi de uimitoarele descrieri, este si rarul dar de a captiva audienta, atat prin subiecte alese, cat si prin stilul sau inc onfundabil de povestitor. Astfel, Hanu Ancutei poate fi considerate proza care mar cheaza inceputul maturizarii artistice a autorului, prefigurandu-I aparitia mar ilor romane atat prin tema si viziunea asupra lumii rurale si conturarea unor pe rsonaje cu diverse statuturi sociale si tipologii.