Sunteți pe pagina 1din 5

Basmul cult

Friday, September 07, 2012 10:27 PM

Poveste lui Harap Alb de Ion Creanga


Basmul -> este o specie in proza a genului epic,de mare intindere; -> tema: confruntarea dintre bine si rau. -> spatiul si timpul sunt mitice,nedeterminate -> doua lumi(taramuri) -> personaje fabuloase; ->obiecte magice. ->are o structura stereotipa(formula initiala,formule de mijloc,formula de incheiere) Povestea lui Harap Alb respecta structura basmului popular Deosebiri: Tema:soarta,norocul Personajul principal este un antierou prin raport cu Fat-Frumos; Amprenta stilistica specifica prozei lui Ion Creanga:- oralitatea -umorul Incipit: Reperele spatio-temporale sunt vagi Naratorul penduleaza permanent intre lumea reala si lumea povestii. Final: In finalul basmului la fel ca si in incipit,naratorul face legatura intre lumea reala si lumea imaginara,stabilind diferentele dintre ele. Situatia initiala : Imparatul Verde ii cere craiului,fratele sau,sa ii trimita pe unul dintre feciori la imparatie,ca sa-l mosteneasca,intru-cat nu avea decat fete. 1. Dupa esecul fratilor mai mari,si la indemnul Sfintei Duminici,mezinul craiului pleaca de acasa. 2. Craiul il sfatuieste pe fiul cel mic sa nu aiba relatii cu Omul Span si cu Omul Ros'. 3. Pentru c sfatul printesc are valoarea unei porunci, nesocotirea lui seamn cu pcatul originar.Mntuirea se va obine dup grele ncercri. 4. Raufacatorul iscodeste. 5. Spanul obtine informatii despre victima sa. 6. Spanul il inchide in fantana si conditioneaza scoaterea de transformarea in sluga. Spanul il convinge pe Harap Alb sa intre in fantana. 7. Harap alb accepta sa intre in fantana.

8. Spanul intra in posesia actelor de identitate ale mezinului si il transforma in sluga. 9. Harap alb este trimis sa aduca salate din Gradina Ursului. 10. Harap Alb se supune Spanului. 11. Harap Alb primeste de la albina si de la furnica cate o aripa. 12. Harap Alb este ajutat de prietenii lui sa dejoace planurile imparatului Ros si sa plece cu fata acestuia. 13. Spanul doreste sa o ia de sotie pe fata imparatului Ros. 14. Fata de imparat dezvaluie adv indentitate a lui Harap Alb si spanul ii taie capul . 15. Fata il readuce la viata cu ajutorul unor practici magice. :) Spanul este omorat de catre cal 16. Harap Alb se casatoreste cu fata Imparatului Ros si ajunge imparat.

Functiile specifice basmului pot sa nu fie ilustrate in intregime intr-o astfel de creatie.

Momentele Subiectului
18 septembrie 2012 12:02

Expozitiune : imparatul verde ii cere fratelui sau sa ii trimita pe unul dintre feciori ca sa ii urmeze la tron . Intriga: Craiul imparat ii supune pe cei trei feciori la probe. Binecuvantat de tatal sau , mezinul pleaca de acasa. Desf actiunii: Intalnirile cu spanul si acceptarea acestuia ca sluga in cele din urma. Spanul il pacaleste pe Harap Alb ii fura identitatea si il transforma in sluga lui. Spanul si Harap Alb ajung la curtea Imparatului Verde. Cele trei probe la care il supune Spanul pe Harap Alb : sa aduca salatele din Gradina Ursului, sa aduca pietrele nestemate de pe cerb si sa o aduca pe fata Imparatului Ros. Probele pe care le trece Harap Alb la curtea Imparatului Ros: sa ramana in cuptorul incalzit, sa consume o mare cantitate de mancare si bautura, sa separe macul de nisip, sa o prinda pe fata imparatul Ros, sa o identifice pe adevarata fata a Imparatului Ros. Drumul inapoi, catre Verde Imparat Punctul culminant: Dupa ce fata imparatului Ros dezvaluie adevarata identitate a lui Harap Alb, spanul ii taie capul acestuia. Deznodamantul : Nunta lui Harap Alb cu fata Imparatului Ros.

Asemanarea basmului lui Creanga cu basmul popular


Incadrarea actiunii intr-un timp si spatiu mitic. Se respecta structura basmului traditional : apare motivul drumului, apare motivul calatoriei pe alt taram, motivul cifrei 3. Tema basmului Nu exista confruntare intre bine si rau pentru ca Spanul nu vrea sa il omoare pe Harap Alb. Tema sortii apare si in gura spanului si a calului.
Spanul nu reprezinta cu adevarat o forta a raului ci personajul care il provoaca pe Harap Alb sa isi dezvaluie potentialul , sa castige experienta de viata. Drumul pe care il face Harap Alb si probele la care este supus il transforma, il maturizeaza si il motiveaza sa devina imparat. Fiecare proba pe care o trece Harap Alb poate fi considerata o lectie de viata. Prima proba este o lectie de conduita ( adica il bate cu propria lui arma - blana de urs ) A doua proba este rabdarea, si sa nu se ia dupa aparente.

Deosebiri :

Caracterizarea lui Harap Alb


1 octombrie 2012 08:16

Personajul principal al basmului cult creat de Ion Creanga este Harap Alb. In realizarea acestui personaj predomina procedeele de caracterizare indirecta fara sa lipseasca complet cele de caracterizare directa. Trasaturile de caracter ale personajului sunt deduse din comportament relatiile cu celalalte personaje , semnificatia numelui, si limbaj. Sensibilitatea si Respectul fata de valorile familiale. Acest aspect este dublat de firea ascultatoare , obedienta fata de cei mai in varsta. Relatiile cu celalalte personaje: Relatia cu spanul : initial Harap alb este stapanul spanului si in aceasta postura fiul craiului se dovedeste a fi extrem de naiv. Schimbul de identitate va evidentia onoarea lui Harap Alb. Spanul este cel care ii da o identitate fiului de crai, numindu-l Harap Alb. Din punct de vedere simbolic coborarea in fantana a lui Harap Alb, echivaleaza cu o scurta calatorie pe taramul celalalt, si o revenire sub alta forma. Spanul se dovedeste a fi un personaj negativ, atipic, pentru ca nu il omoara pe Harap Alb si il obliga sa invete din experientele/ probele la care il supune. Fiecare proba pe care o traverseaza Harap Alb contribuie la maturizarea lui si il invata lucruri de care va avea nevoie ca imparat. Orice viitor imparat este obligat sa aiba o anumita atitudine fata de adversarul lui. Dpdv simbolic ursul reprezinta acest adversar. Lectia pe care o deprinde din proba cu salatele, este ca iti poti infrange adversarul cu propriile lui arme. Cea de a doua proba modeleaza in Harap Alb anumite virtuti cum sunt : rabdarea si capacitatea de a nu se inselat de aparente. Cea de a treia proba il prinde pe Harap Alb la fel de naiv in ceea ce priveste propria lui soarta. Monstrii simpatici care ii ies in cale lui Harap Alb si care il vor ajuta sa duca la bun sfarsit cea de a treia proba, il ajuta sa inteleaga ca nu poti sa izbandesti niciodata ceva de unul singur. Cea mai grea dintre probe ii dezvaluie lui Harap Alb ca unele lucruri I se infaptuiesc recurgand la practici neobisnuite. Prin gestul simbolic al taierii capului iar revenirea la viata , datarata fetei imparatului ros semnifica nasterea noului Imparat. Harap Alb este un anti-erou prin comparatie cu Fat Frumos din basmul popular traditional, spre deosebire de acesta care este un personaj static si fara evolutie, Harap Alb este un personaj mobil, capabil sa evolueze, pentru a deveni Imparat. Pt unii analisti ai basmului lui Creanga, aceasta naratiune "este un roman al formarii".

Aspecte mitice si mitologice incorporate in basm


Apar obiecte miraculoase: blana de urs, obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot, aripa de furnica si aripa de albina,. Sfanta duminica este capabila sa recurga la practici magice: cand il adoarme pe urs, La fel ca in basmul popular traditional si in "povestea lui Harap Alb " elementele reale se impletesc cu elementele fabuloase. In ceea ce ii priveste pe cei 5 monstrii simpatici care il insotesc pe Harap Alb in calatorie, ei sunt considerati de George Calinescu personificari ale unor pacate nevinovate.

Naratorul din povestea lui Harap Alb penduleaza intre lumea reala si lumea imaginara si amesteca deliberat ( constient) cele doua lumi. Aspect evident in finalul basmului. Naratorul participa la nunta fetei de imparat cu Harap Alb, alaturi de alte personaje si-si impartaseste bucuria de a se veseli. Ultimul alineat din finalul basmului este construit pe baza unei antiteze intre real si imaginar.

Particularitati ale artei narative


Oralitatea si umorul Oralitatea - modalitatea naratorului de a stabili o comunicare directa cu cititorul. Marcile oralitatii - prezenta lui "si" narativ, folosirea formulelor de limba vorbita "si atunci, deodata, ei apoi" Folosirea interjectiilor si a onomatopeelor , vocative, proverbe si zicatori, fraze intoarse, fraze rimate, imprecatiile ( injuraturi) , Tema - marti - fantana dintre plopi , + exemple..pt astea de sus

Ca si in pov. Lui Gargantua predomina proverbe si zicatori. NR mare de prov. Si zicatori contribuie la sustinerea umorului.