0

Optimism sau pesimism?

Inceput. Realizari. Sfarsit. Viata. Viata pare atat de complexa, atat de ampla, cand de fapt e asa de simpla, asa usor de perceput. Atat de simplu de trait. E lesne de inteles ca, eu, in momentul in care scriam aceste randuri, eram acaparata total de un sentiment de multumire, de acceptare,de fericire. Eram o optimista incurabila. Insa, consider ca nu e nimic gresit in faptul ca in viata fiecarei persoane se strecoara cateva momente in care esti liber sa fi vesel, sa fi multumit, sa fi tu insuti, fericit de viata pe care o duci. De ce am folosit verbul strecoara, cand puteam alege un oricare alt verb? De ce sa nu folosim acest verb in conditiile in care viata ne e dominata de probleme ce nu-si mai gasesc sfarsitul; ce continua sa ne lase o impresie total gresita despre aceasta. Si reajungem la intrebarea: ce este viata? Intre viata si materie se face inevitabil o conexiune. O conexiune deloc gresita, avand in vedere ca viata ar fi imposibila fara materie. O perioada, al carei inceput este constituit de cel mai pur si mai inocent lucru posibil. Dupa mine, nasterea e ceva miraculos, nasterea inseamna viata, inseamna noi inceputuri, cea de-a doua sansa acordata la nesfarsit. Nasterea in mod cert inseamna optimism, partea plina a paharului. Asta daca noi continuam sa vedem totul roz si sa nu tinem cont de nenumaratele situatii ce intervin in viata omului. Nu stiu din ce motive, dar dupa ce am scris randurile de mai sus, am luat o pauza. O pauza de cateva saptamani. Suficient incat sa scap de optimismul acesta despotic. Suficient pentru a reveni la realitate; pentru a realiza cat de cruda este soarta. Pentru a realiza ca nimic nu e corect, nimic nu e asa cum ar trebui sa fie. Nimic nu se mai scurge dupa o logica anume. Pare ca totul si-a pierdut rostul. Tot ceea ce faci, totul e in zadar. Viata in sine nu mai are sens. Timpul continua insa sa treaca, ocoleste si isi pune amprenta pe absolut fiecare lucru. Se scurge indifernt, fara sa-i pese, fara sa stie incotro se indreapta, fara sa tina cont de limite, de logica. Se scurge continuu; de ce? Probabil din obisnuinta, din inertie. Probabil ca timpul nici nu mai exista, insa noi, invaluiti in monotonie, mintea noastra nevrand sa accepte alta situatie, nevrand sa accepte realitatea,noi continuam sa-l credem alaturi

de noi. Continuam sa il dorim langa noi, incercand ca niste nebuni sa ignoram momentele de luciditate; momente ce ne readuc cu picioarele pe pamant. Pamantul insa e mult prea fierbinte, sau poate mult prea rece, in orice caz e insuportabil... sau poate noi il facem insuportabil, incercand sa gasim un pretext sau o scuza pentru escapadele tot mai dese si mai indelungate pe care le facem, ridicandu-ne deasupra pamantului si inaintand spre inalt, cautand acea incomparabila senzatie de a sta cu capul in nori. Insa la un moment dat ne oprim, ne oprim exact la limita, ne oprim la limita dintre viata si moarte. Dar de ce nu trecem acea linie subtire, firava dar totusi continua, ce desparte aceste doua lumi, atat de complexe, atat de puternice. De ce nu ne lasam acaparati de inconstient, avand in vedere ca dincolo de linie ne asteapta moartea; ne asteapta odihna, relaxare; nu intampinam nimic prea rau, nimic prea bun. Scapam in sfarsit de constiinta, de principii, scapam de tot. De ce continuam sa ne luptam pentru viata, de ce nu renuntam? De ce simtim o puternica dorinta de a invinge soarta? De ce nu suntem noi cei maturi, care ne cunoastem limitele, ne cunoastem posibilitatile, care nu ne lasam invadati de mandrie si suntem capabili sa renuntam la anumite lucruri, in momentul in care stim prea bine ca nu avem nici cea mai mica sansa de a le obtine; de ce nu renuntam la viata? Dar oare de ce nu incercam sa ne limitam dorintele, instinctele, de ce nu ne dozam curajul, moralitatea si teama astfel incat sa reusim sa luptam cu soarta, cu semenii nostrii tot mai flamanzi de viata. De ce tot ne adapostim in imparatiile albe ale optimismului, sau in uriasele colturi negre ale pesimismului? De ce tot tindem catre extremitati? De ce nu ne multumim cu un loc intermediar, de unde ne putem incarca rezervele de optimism oricand ne-o cere viata? De ce nu vrem sa stam undeva la mijloc, undeva la granita dintre bine si rau, dintre optimism si pesimism?

- BUCURETI 2002-

Megalopolisul Boswash (Boston Washington)

Primul magalopolis al lumii, cristalizat dup cel deal doilea rzboi mondial, Boswashul, rmne cel mai tipic,

reprezentnd, n acelai timp, cea mai puternic concentrare mondial de bunuri materiale i umane.

Beneficiind de rmuri propice amenajrilor portuare, ct i de poziia geografic foarte avantajoas att pentru ptrunderea n interiorul continentului, ct i pentru intensificarea legturilor economice cu Europa, oraele din zona litoral s-au dezvoltat vertiginos, mai ales n a doua jumtate a secolului trecut i prima jumtate a secolului XX. Creterea rapid a populaiei pe baza imigrrilor masive, conjugat cu posibiliti reduse de dezvoltare a aezrilor spre interior (datorit Munilor Apalai) a determinat o extindere a suprafeelor urbane n cmpia litoral i respectiv o contopire a oraelor, formnd un mare areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. Lungimea total a megalopolisului este de aproape de 1000 km. avnd o lime ce oscileaz ntre 40 i 150 km. Cu o suprafa de circa 140.000 km 2 , Boswash-ul depete jumtate din suprafaa Romniei i reprezint cca. 2% din suprafaa S.U.A. Populaia ntregului areal urbanizat depete 40 mil. locuitori, remarcndu-se totui zone cu densiti foarte ridicate n alternan cu altele mai sczute. n dezvoltarea reelei de aezri a viitorului megalopolis se disting cteva perioade caracteristice: 1. Prima perioad , desfurat pn n anul 1720, relev o limitare strict a aezrilor la litoral. Orientarea predominant a acestora a fost deci ctre mare, dezvoltndu-se o serie de porturi ca: Boston, Philadelphia, Nantucket, Newport, New London i New Haven. Cel mai important ora al coloniilor a fost, n aceast perioad, Boston. 2. A doua perioad (pn n anul 1783) se caracterizeaz printr-o intensificare a numrului de imigrani, care ocup spaiul din Great Valley, valea fluviului Hudson i coridorul Mohawk. Boston-ul mparte acum rolul de conductor al coloniilor cu oraul Philadelphia. 3. n perioada 1783-1815 continu expansiunea comerului maritim i dezvoltarea aezrilor spre interior. Se dezvolt oraul Baltimore ca port i se ntemeiaz oraul Washington. New York preia supremaia n competiia cu oraele Philadelphia i Boston.

4. Dup anul 1815 , pn n preajma anilor 1860, continu dezvoltarea centrelor secundare. Aceasta este i era construciei canalelor (Syracuse, Binghamton) i a cilor ferate (Harrisburg, Altoona) ceea ce asigur legturi facile ntre interiorul continentului nord-american i litoralul atlantic. 5. n perioada 1860-1940 se accelereaz dezvoltarea aezrilor urbane, alturi de activitatea portuar un rol tot mai crescnd revenind activitilor industriale. Modificri substaniale au loc n peisajul urban, prin apariia construciilor uriae structurarea original a spaiului, dezvoltarea reelei de comunicaii intraurbane. 6. Perioada de dup 1940 , considerat ca era urbanizrii, se distinge, n general, prin puternice micri de populaie n regiunile metropolitane. Zonele suburbane i oraele satelit din jurul marilor orae cunosc o dezvoltare foarte accentuat, prin stabilirea populaiei imigrante i prin stabilirea n ariile periferice a populaiei din zonele centrale ale oraelor. Sub raport demografic remarcm existena n cadrul megalopolisului a cinci orae bimilionare, ntre care se dezvolt alte 21 de orae cu o populaie mai mare de 100.000 locuitori i care realizeaz treceri neobservabile ntre centrele primare. Activitile industriale ocup n ansamblu megalopolisului un rol important, plasndu-l pe locul I n S.U.A. i pe locul II n lume, dup megalopolisul americano-canadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile uoare: confeciilor, pielriei i nclmintei, textil i tricotajelor, iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului, a produselor zaharoase, conservelor de peste i de carne etc. Industria grea este reprezentat de ramurile: siderurgie, electrotehnic i electronic, material rulant i rutier, maini unelte i chimie.

Necesitile energetice ale megalopolisului sunt acoperite prin aportul unor mari termocentrale: Boston, New York, Philadelphia i centrale atomoelectrice: Indian Point i New Haven. Boswash-ul este conectat la un ntreg sistem de conducte de gaze (,,Transco i ,,Big Inch) i petrol (din zona Golfului Mexic), prin care i se asigur necesarul energetic i de materii prime pentru industria petrochimic. Agricultura acestei mari concentrri urbane este specializat pentru pia, n cmpiile de coast, obinndu-se produse perisabile destinate direct consumului. Dei condiiile pedoclimatice sunt n general puin favorabile (soluri nisipoase, frecvena huricanelor tropicale i a furtunilor de coast), apropierea pieei asigur o rentabilitate sporit a investiiilor fcute pentru fertilizare, irigare i protejare a culturilor. Analiza de detaliu a agriculturii de pia, caracteristic marii concentrri urbane, relev specializarea fermelor n patru activiti: horticultur, creterea psrilor, creterea vacilor de lapte i legumicultura. Aproape toate oraele mari ale megalopolisului nord-est american sunt imense complexe industriale de origine portuar. Aceast activitate de transport maritim cunoate intensificri deosebite, existnd 7 porturi cu un trafic de peste 20 mil. tone (New York-peste 300 mil. tone, Philadelphia-60 mil. tone, Baltimore-50 mil. tone, Boston-30 mil. tone).

Megalopolisul din nord-estul S.U.A. poate fi mprit n 4 sectoare: sudul Noii Anglii, New York, valea Delaware i conurbaia Baltimore-Washington. n sudul Noii Anglii, rolul cel mai important revine arealului urbanizat al Bostonului, axa continundu-se spre vest prin racordarea oraelor Worcester i Springfield, a celor de pe valea Connecticut (prin Hartford), New Haven i Bridgeport pn la limita cu arealul metropolitan al New York-ului. Arealul marelui Boston nsumeaz o populaie de peste 3,55 mil. locuitori concentrat ntr-o zon central, dar i ntr-o serie de orae satelit dispuse sub form de semicercuri n jurul oraului propriu- zis. Primul, n imediat apropiere a Bostonului include orae industriale: Cambridge, Sommerville i Watertown, al doilea oraele: Lynn, Salem, Waltham i Quinsy, al treilea: Haverhill, Lawrence, Lowl, iar al patrulea semicerc este alctuit din: Fitenburg, Worchester, Woonsocket i Providence. Legturile dintre aceste orae i centru se fac printr-o reea radiar de ci ferate i osele ce pornesc din oraul propriu-zis.

Arealul metropolitan al oraului New York este unul dintre cele mai complexe din S.U.A., avnd o populaie ce depete 16,6 mil. locuitori (la nivelul anului 1983), din care circa 7,9 mil. revin oraului propriu-zis dezvoltarea oraului New York s-a datorat n special avantajelor naturale ale plasrii portului, poziiei favorabile n raport cu cile maritime i hinterland 1 -ului su continental. Arealul oraului New York corespunde cu o zon puternic remaniat de glaciaia cuaternar, fluviul Hudson nsui fiind un mare canion glacial pe 240 km. pn n portul Troy. Oraul New York este cel mai important centru industrial al S.U.A. posednd circa 1/8 din totalul marilor ntreprinderi ale rii. n ceea ce privete repartiia populaiei n arealul metropolitan se constat c circa o jumtate aparine oraului New York cu cele 5 cartiere ale sale: (Brooklyn-2,6 mil. locuitori, Queens-2,0 mil. locuitori, Bronx i Manhattan-cte 1,5mil. locuitori i Richmond-0,3 mil. locuitori), restul revenind oraelor satelit. Densitatea cea mai mare se constat n Manhattan (depind 30.000 loc/km 2 ), cartier spre care se deplaseaz zilnic circa 3 mil. persoane din celelalte zone ale oraului. Oraul New York este cel mai important centru al lumii contemporane prin intensitatea legturilor comerciale, financiare, bancare i diplomatice. Valea Delaware formeaz o subunitate n cadrul Boswashului , ntinzndu-se de la sud de Trenton pn la sud de Philadelphia i Washington. Oraul Philadelphia mpreun cu suburbiile, nsumeaz circa 5,6 mil. locuitori, fiind a patra concentrare urban din S.U.A. i este aezat la confluena rurilor Delaware i Schwykill. La nord i vest Pfiladelphia este nconjurat de orae mici: Easton, Bethlehem, Allentown, Lancaster.

Hinterland teritoriu care graviteaz spre un centru economic.

 Conurbaia Baltimore Washington , reprezint partea cea mai sudic a megalopolisului nord-est american, cu o populaie de peste 6 mil locuitori. Teritoriul conurbaiei aparine statelor Mariland i Virginia i Distictului Columbia, guvernat de comitetul Congresului. Nucleele de baz ale concentrrii urbane sunt oraele Baltimore i Washington. Oraul Baltimore este localizat la captul navigaiei de pe rul Patapsco, la circa 18 km de golful Chesapeake, dispunnd de condiii propice dezvoltrii activitii portuare. Populaia oraului la nivelul anului 1983 depea 2,1 mil locuitori, din care 20% o reprezenta populaia de culoare. Baltimore este un centru care s-a dezvoltat exclusiv pe produse importate. Oraul Washington este localizat pe rul Potomac, nainte de vrsarea acestuia n estuarul Chesapeake n zona de contact ntre munii Apalai, care se ntind la vest i nord-vest, i zona de cmpie nisipoas din est i sud-est. Washington a devenit capital SUA n anul 1800, cunoscnd o dezvoltare continu pn n preajma anilor 1950, cnd populaia sa a nceput s scad numeric. Din cei peste 3 milioane locuitori, ct are cu suburbiile sale, circa 54% reprezint populaia de culoare, Washington-ul fiind singurul ora mare al SUA n care populaia de culoare este majoritar. Din punct de vedere industrial, oraul Washinghton este slab dezvoltat, industria sa reprezentnd numai 10% din producia realizat n oraul Baltimore. Sunt remarcate doar industriile uoar i alimentar. Washington reprezint un centru pentru turism i convenii, pentru educaie i art, important centru bancar, mai ales de cnd a crescut rolul guvernului federal n economia naional. n ora exist 2 aeroporturi internaionale cu un trafic anual de circa 15 milioane pasageri. Sub aspectul banistic este evident ponderea foarte mare a spaiilor verzi (revenind n medie 53m 2 /locuitor), a cldirilor cu 10-11 etaje n partea central a oraului i a vilelor n zonelor limitrofe. n ora se situeaz Capitoliul (sediul congresului SUA), Casa Alb (reedina preedintelui), sediile ministerelor i

ale reprezentanelor sociale. Funcia fundamental a oraului rmne cea politico-administrativ.

Orasele,mari sau mici,sunt astazi raspandite pana in cele mai indepartate sau aparent inaccesibile regiuni ale globului.Ele se dezvolta,prospera,cuprinzand uneori regiuni vaste in forme urbane diferite sau regiuni aflate sub influenta directa a mediului de viata urban. Practica contemporana mondiala demonstreaza faptul ca imaginea clasica a orasului se afla intr-un proces continuu de transformare. Din orasele delimitate mai mult sau mai putin de mediul inconjurator se formeaza aglomeratii imense; in unele regiuni sau in unele parti,aceste aglomeratii se leaga intre ele si formeaza uriase labirinte de orase,in final veritabile zone urbanizate. Din aceasta multitudine de forme distingem o serie de forme caracteristice: a) Orasul propriuzis. Este forma initiala a orasului,caracterizat prin limite administrative bine conturate.In aceasta formatiune urbana,inca foarte raspandita,intra indeosebi orasele mici si foarte mici,ca formatiuni socialeconomice bine definite. b) Aglomeratia urbana. Este forma cea mai dezvoltata si dinamica a orasului modern,efect al dinamismului economiei tarii si expansiunii in teritoriu a procesului de urbanizare. Aglomeratia urbana reprezinta o arie urbanizata formata de un oras(de cel putin 50000 de locuitori) si zona sa suburbana(comune suburbane,orase mici) dependenta de el,desfasurata pe o suprafata relativ restransa(cu o raza de pana la 50-60 km in jurul centrului principal). c) Microregiunea urbana. Reprezinta un stadiu avansat de urbanizare a unui teritoriu cu anumite caracteristici ale cadrului natural si ale economiei. Este o forma mai cuprinzatoare in spatiu,constand dintr-o imbinare,in anumite grade de dependenta economica,sociala si urbana, a unei grupari(concentrata si distincta in teritoriu) de asezari umane mari si mici si de asezari rurale,care dau ansamblului un anumit profil specific social-economic si urban.

Delimitarea actuala precisa a unei microregiuni urbane, ca si a oricarei aglomeratii urbane,este dificila deoarece in practica limitele nu sunt totdeauna destul de evidente. Ele sunt foarte mobile, in functie de evolutia dezvoltarii social-economice a regiunii respective, care se prezinta ca o arie continua sau discontinua de urbanizare. In cadrul acestei forme de urbanizare a unui teritoriu putem deosebi microregiuni cu profil economic specializat,predominant industrial(valea Jiului,Hunedoara,valea Trotusului,etc.) sau cu profil economic complex(valea Prahovei,Galati Braila,etc.). Spre deosebire de orasul propriuzis si de aglomeratia urbana,in majoritatea cazurilor microregiunea urbana rezuma in sine,repartizate pe o suprafata mai mare,aproape toate functiile esentiale ale vietii,de la productie la consumul modern,ea manifestandu-se ca un organism urban unitar,modern,distinct in teritoriu. d) Conurbatia. Termenul a fost introdus de urbanistul englez P. Geddes in anul 1912,provine de la latinescul con = cu si urbis = oras. Conurbatia presupune o grupa apropiata de orase unite prin legaturi stranse de productie. Adeseori orasele dintr-o conurbatie se contopesc si formeaza arii continue urbanizate,desi din punct de vedere juridic ele pot exista autonom. De regula,in centrul unei conurbatii se afla un nucleu mai important in jurul caruia se situeaza orase mai mici ,orase satelit sau comune suburbane. Criteriile de recunoastere a conurbatiilor sunt urmatoarele: trasaturi comune ale vietii economice; -legaturi comune de transport; -sisteme comune de alimentare cu apa,gospodarire comunala in general. O conurbatie poate avea nu numai un centru,ci doua sau trei,de exemplu : Tokyo Yokohama si Osaka Kobe in Japonia. De regula, toate capitalele lumii formeaza cate o conurbatie. Nu exista, deci, criterii precise pentru delimitarea administrativ teritoriala a conurbatiilor. e) Metropola. Termen pastrat de la vechea denumire greceasca data oraselor state (mater = mama, polis = oras ), metropola semnifica pozitia marilor orase multimilionare, puternic extinse in teritoriu. Printre metropolele actuale se remarca orasele : New-York, Shanghai, Tokyo, Buenos Aires, Paris, Beijing, Londra, Ciudad de Mexico, Moscova, Los Angeles, Calcutta, etc. f) Zona metropolitana. Presupune o arie care cuprinde nu mai putin de 100000 locuitori si care are in interiorul ei un oras (sau o aglomeratie urbana) de 50000 locuitori sau mai mult si suburbii cu caracteristici proprii centrelor metropolitane.

g)Megalopolis sau polimegalopolis. Provine de la grecescul mega = mare si polis = oras. Este un termen vechi cu intelesuri destul de variate. Savantii antichitatii foloseau acest termen pentru a distinge asa-numita lume a ideilor. Megalopolis este centrul uniunii oraselor arcade, cunoscut in anul 370 d.Hr. ca rezultat al contopirii a circa 35 de asezari arcadiene. Astazi,termenul este folosit in S.U.A. pentru a desemna marile formatiuni urbane aglomerarile de orase de pe coasta de est , la Oceanul Atlantic (zona dintre Boston si Washington si a celor asemanatoare , in formare). Explozia metropolelor Exista o evidenta concentrare a populatiei intr-o serie de orase ale globului, care capata, intr-un ritm impresionant, proportii gigantice. Tot mai multe orase tind si trec in categoria metropolelor. Dealtfel, in ultimele trei decenii populatia acestora inregistreaza un ritm de crestere mult mai accentuat decat in perioadele anterioare. Asemenea mari centre urbane capata caracteristici din ce in ce mai distincte. In afara de gradul de concentrare a populatiei si bunurilor materiale, ele se transforma in puteri politice, inegalabile,puteri politice nationale sau chiar internationale (uniuni, banci, agentii financiare si de asigurare, etc.). De regula, marile metropole mentin in continuare monopolul asupra industriei si comertului. Odata cu cresterea populatiei metropolelor are loc si o extindere teritoriala a acestora, care ca ritm depaseste de aproape doua ori cresterea orasului respectiv. O mare parte a populatiei se deplaseaza din centru in imprejurimile metropolei. Ca urmare, scade densitatea urbana dar apar alte fenomene care sufoca viata marilor metropole : intensitatea nocivitatilor, dificultatile transportului interurban, indeosebi a celui in comun, problema locuintei. S-au incercat deja diverse clasificari ale metropolelor existente, dupa importanta lor si locul pe care il ocupa in desfasurarea schimburilor culturale si materiale si anume : - de importanta internationala; - de larg interes national; - cu functiuni regionale; - de interes national restrans.
Se amplifica studiile privind conditiile de viata din cadrul metropolelor,si in acest sens se disting :

- metropole cu cele mai bune conditii de viata urbana (in special locuinta si transport in comun) : Londra, Stockholm, Paris, Toronto< Viena,

Melbourne; -metropole cu conditii generale mediocre : New-York, Tokyo, Detroit, Atena; -metropole cu conditii generale submediocre, cu zone centrale aglomerate, retele de transport in comun nesatisfacatoare: Karachi, Rio de Janeiro, Bangkok, Delhi.
Asemenea tendinte duc astazi la concluzia ca urbanizarea a atins pentru prima data in istorie un asemenea stadiu de dezvoltare de unde nu se mai poate intoarce. Urbanizarea a cuprins teritorii vaste, a devenit o parte indisolubila a civilizatiei actuale. Incercand sa ne imaginam caracterul si consecintele urbanizarii viitoare trebuie sa consideram de la sine inteles ca orasele nu isi vor pastra aspectul lor actual. Tendinta de formare a aglomeratiilor urbane gigantice, cu intensificarea descentralizarii lor, fara indoiala se va pastra, insa, probabil, nu va ajunge atat de departe. Este posibil ca pe masura cresterii orasului si a cuprinderii de catre el a teritoriilor rurale, orasul si localitatile care-l inconjoara si care au fost rurale se vor deosebi tot mai putin una de alta si, in ultima instanta, granitele conurbatiilor raspandite se vor sterge, asa ca intre ele nu vor ramane teritorii pur rurale. Populatia globului creste continuu, pe masura ce omul obtine surse tot mai noi de energie, tendintele centrifuge in cresterea aglomeratiilor urbane vor creste de asemenea. Daca pana la locul de munca se poate ajunge cu o viteza maxima si ieftina, oamenii nu vor avea nimic impotriva faptului sa traiasca si la 150 km departare de oras.

Presiunea marilor orase

Niciodata omenirea nu a cunoscut asemenea ritmuri de concentrare a populatiei si cladirilor in aglomerari care inghit suprafete uriase de terenuri, candva mari producatoare agricole. In general, fondul funciar cunoaste o reducere cantitativa,

partea ce revine pe fiecare locuitor al acestei planete se micsoreaza an de an. Dupa unele statistici , anual se pierd in lume 5 7 milioane hectare de teren agricol, mai ales datorita extinderii asezarilor umane, industriei, minelor, extractiilor petroliere, cailor de comunicatie, ca si eroziunii si salinizarii.

Asistam intr-adevar la o situatie care demonstreaza ca omenirea de astazi simte din ce in ce mai puternic presiunea marilor orase, care cresc in ritmuri impresionante, atrag populatii care spera intr-o viata mai buna. Intervin insa unele aspecte care nu pot sa nu genereze ingrijorari. Este vorba indeosebi de raportul dintre gradul de ocupare a suprafetelor urbane si cresterea populatiei. Suprafata marilor metropole a crescut in perioada 19401960 cu 97% in timp ce populatia lor a crescut cu 45%. Consumul de spatiu se impune ca o problema prioritara, indiferent ca este vorba de orase mari sau mici. Atrag atentia unele situatii din tarile in curs de dezvoltare,de exemplu, in Brazilia Porto-Alegre cu cei aproximativ 1,5 milioane de locuitori(inclusiv din aria metropolitana) detine o suprafata mai mare decat cea a orasului Sao-Paulo(5800 km patrati fata de 5674), care are in schimb o populatie de aproape 7 ori mai mare. Tendintele gigantismului Un aspect particular il constituie megalopolisurile. Numeroase nuclee urbane din jurul oraselor-metropola tind sa se alipeasca acestora( aflate la randul lor in plina dezvoltare teritoriala) prin extinderea continua a periferiilor, ajungandu-se astfel, in timp, la unirea mai multor asemenea aglomerari urbane. Ca urmare se formeazaarii urbanizate uriase, ce se intind pe mii,zeci de mii si chiar sute de mii de kmp si concentreaza populatii de ordinul zecilor de milioane. Exemplu tipic il constituie megalopolisul Boswash de pe coasta nordest atlantica a S.U.A., care constituie deja un exemplu clasic; amintim, tot pe teritoriul S.U.A., pe cele in curs de definitivare, din sudul Marilor Lacuri(pe axa Chicago Detroit Cleveland Pittsburg ) si de pe litoralul pacific( San Francisco Los Angeles San Diego). Aceste grupari urbane pot fi considerate ca apartinand unui ansamblu particular, unui polimegalopolis, deoarece, in primul rand, extremitatile acestor centre urbane sunt foarte apropiate unele de altele, intre Boston si Baltimore este o distanta de 70 km care in scurt timp, prin viitoarele constructii, vor fi unite. Intre New-York si Boston distanta in linie dreapta este de cca. 300 km, dar o serie de localitati mai mici, centre industriale ca Rhode-Island, Providence,

Fall River, Hartford-Springfield, in valea Connecticut, New Haven, Bridgeport asigura legatura lor. In al doilea rand, acest spatiu urbanizat este relativ izolat de interiorul Statelor Unite, pentru a gasi aglomeratii atat de puternice trebuie sa treci de Muntii Appalache, adica cca. 300 km. Japonia ofera de asemenea un vast ansamblu de centre urbane caruia iau dat numele de Tokaydo. Aceasta regiune urbana se intinde de la sud de Kanto spre vest cam pe o suprafata de 48520 kmp, concentrand o populatie de aproximativ 45 milioane de locuitori, mai mare decat megalopolisul de est al S.U.A. si se poate spune ca reprezinta cea mai mare concentrare din lume de acest gen, adapostind 2/5 din populatia Japoniei. Cele trei nuclee de baza sunt inca bine distincte: Keihin, la rasarit, dominat de Tokyo,care alaturi de New-York, este unul din cele mai mari orase de pe glob si Yokohama la 40 km. In centru se intinde Chukyo si tinutul Nagoya, veche regiune, a carui centru s-a construit in jurul castelului sau feudal. Nagoya numara o populatie de aproximativ 5 milioane de locuitori(cu suburbiile) si este inconjurat de alte orase industriale cum ar fi: Gifu, Tsu, Harnatsu,etc. Pe marginile lacului Biwa se afla a treia mare concentratie urbana : Keihanshin sau trio de orase celebre. Cel mai important este Osaka vechi oras, construit odinioara pe o delta, ceea ce a facut sa fie numit Venetia japoneza.Activitatea portuara este limitata de cea a orasului Kobe, care serveste simultan regiunea Nagoya si Osaka. Trio-ul este completat de orasul Kyoto, care nu este numai port ci si capitala milenara. Astfel, ca si in estul S.U.A., un ansamblu de functiuni leaga aceste grupuri urbane exceptionale. In acest sens, cele doua polimegalopolisuri afirma deplina lor originalitate. Atingand insa, mai multe zeci de milioane de locuitori, intr-o crestere continua, polimegalopolisurile sunt adevarati monstri si cunosc dificultati pe masura gigantismului lor. In unele cazuri tinand seama de nivelul atins de urbanizare in anumite zone geografice aglomerarea populatiei in mari orase si chiar gigantismul isi justifica, in anumite limite, existenta. Potrivit expertilor O.N.U. populatia urbana a Japoniei daca ar fi avut aceeasi densitate ca in S.U.A., ar fi inghitit deja jumatate din terenurile agricole ale tarii. In acest sens este fireasca accentuarea tendintei de crestere pe verticala a ansamblurilor de locuinte in Japonia,chiar nu mai putem considera aberanta ideea de a construi un bloc (in zona golfului Tokyo), ce urmeaza a gazdui o populatie de 1,5 milioane de locuitori.

Orasele satelit In cazul marilor orase, in vederea descongestionarii lor,ameliorarii calitatii vietii si a mediului inconjurator sau in vederea preintampinarii unor asemenea fenomene, se practica formula oraselor satelit. Acestea sunt centre urbane nou construite sau dezvoltate din asezari existente, aflate in apropiere, care preiau o parte din functiile metropolei,indeosebi pe cele rezidentiale, culturale si de odihna, dar nu rareori si pe cele industriale, comerciale, etc. Unele din aceste centre ajung sa fie inglobate , mai devreme sau mai tarziu, de catre metropole, altele devin ele insele mari orase, contrar ratiunii infiintarii lor. In fapt, problema principala este aceea daca aceste centre reprezinta intr-adevar una din solutiile de prim rang ale urbanizarii accelerate si gigantismului. Caracteristicile actuale, previziunile in mediul urban pentru secolul urmator impun cu acuitate o strategie bine orientata in domeniul cresterii oraselor, indiferent ca este vorba de tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare. Parerile specialistilor asupra categoriilor de orase optime vremurilor viitoare sunt diferite. Ele oscileaza de la necesitatea reorganizarii( dar mentinerii) oraselor gigant, pana la problematica dezvoltarii de noi orase. Un lucru apare cert si de imediata actualitate: controlul asupra organizarii teritoriului urban, in sensul folosirii lui eficiente in stransa corelatie cu dezvoltarea de ansamblu a tarilor sau regiunilor vizate, a diverselor domenii de activitate agricultura, industrie, etc., in care sunt implicate orasele. In ultima instanta, apare necesitatea unor conceptii clare in directia crearii de noi sisteme de asezari, conceptii ce solicita o buna cunoastere a mediului inconjurator, cautari eficiente in vederea ridicarii calitatii vietii oamenilor.

Regiunea Marilor Lacuri- Culoarul Sf. Laureniu - din punct de vedere geologic este o regiune de tranziie ntre scutul canadian (nord) i cutrile appalachiene (sud), iar pe de alt parte ntre Podiurile i Cmpia Canadian (nord), Cmpiile Centrale de pe teritoriul SUA i Appalachii Nordici (sud); - relieful este reprezentat de cmpii (glaciare, marine, aluviale) dealuri, podiuri (calcaroase sau grezoase), peste care apar martori insulari (cristalini, vulcanici sau sedimentari);

- originea depresiunilor lacustre este tectono-glaciar; - eroziunea structurilor sedimentare monoclinale, a generat un relief structural, n care se remarc fronturile de cueste (Niagara), precum i ntinsele platforme structurale; - estuarul Sf. Laureniu se afl cantonat ntr-o regiune cobort tectonic, adncit prin eroziune fluviatil i glaciar; - clima este rece (10oC media anual la Montreal), iar vegetaia este de amestec i de foioase; Cmpiile i Podiurile Centrale - regiunea este cuprins ntre Munii Appalachi (est), Munii Stncoi (vest), Podiurile Canadiene, Pod. Marilor Lacuri (nord) i Golful Mexic (sud); - sub cuvertura sedimentar (monoclinal sau orizontal), din ce n ce mai groas spre sud, se afl platforma precambrian i parial cea hercinic; - relieful este uor vlurit creat, n special, de sistemul hidrografic Mississippi carte o dreneaz; - la contactul cu Munii Stncoi, n Podiul Preeriilor, depozitele sedimentare sunt uor cutate; - pe structurile monoclinale s-a dezvoltat relieful structural (cueste, suprafee structurale); - n partea sudic relieful dominant este cel fluviatil Cmpia Mississippi (cmpie de acumulare); - se individualizeaz urmtoarele subdiviziuni: Pod. Wisconsin-Minnesota, Pod. Missouri-Ohio, Pod. Preriilor, Masivele Hercinice, Cmpia Mississippi; - Podiul Wisconsin-Minnesota este caracterizat printr-un relief glaciar tipic (morene, esuri glaciare i fluvio-glaciare, vi glaciare, blocuri eratice); vegetaia este format din pduri de conifere, de amestec (reg. Wisconsin), silvostep i step; - Podiul Preriilor constituie unitatea de tranziie spre M. Stncoi; reprezint o ntins regiune piemontan, desfurat i pe teritoriul Canadei, dezvoltat cu precdere pe formaiuni sedimentare mezo-neozoice (argile, gresii, marne, conglomerate); este bine dezvoltat relieful structural, cu ntinse platouri structurale i cueste (chiar hogback-uri); structura litologic impune variate procese geomorfologice actuale: ex. iroirea (badland-urile din Dakota i Montana); climatul temperat-continental este marcat de uscciune (rar peste 500 mm/an), iar vegetaia este de step, sub care se gsesc cernoziomuri; - Podiul Missouri-Ohio reprezint continuarea spre est a Pod. Preriilor, relieful su fiind dezvoltat pe seama aciunii reelei hidrografice asupra cuverturii sedimentare (gresii, conglomerate, nisipuri, marne) cu dispunere monoclinal relief structural (ex. cuesta Missouri); podiul este strbtut de la nord la sud de Missouri, fragmentnd irurile de cueste, dnd reliefului un aspect deluros; la est de Mississippi, pn la Pod. Cumberland se desfoar Pod. Ohio; acesta se dezvolt pe o cuvertur sedimentar paleozoic cvasiorizontal; are altitudini de 250-350 m i este strbtut de rul cu acelai nume; acolo unde calcarele se gsesc la suprafa (sud), a aprut relieful carstic (doline, chei, polii, peteri) Petera Mamuilor (Parc Naional); n ambele podiuri se gsesc depozite glaciare (nord) i loessoide (n sud); clima este temperat continental cu veri clduroase i ierni umede n Pod. Ohio (700-1000 mm/an), ierni reci i veri toride n Pod. Missouri (400 mm/an); vegetaia este format din pduri de foioase, silvostep i step (Missouri); solurile sunt brune de pdure i negre de prerie; - Masivele (Podiurile) hercinice: sunt masive izolate care se leag strns de structurile appalachiene i au aspect de platou sau culmi intens lefuite: Podiul Ouachita, Podiul Ozark, Pod. Springfield, Platoul Amarillo, Munii Boston; - Podiul Ouachita (884 m): este situat ntre rurile Arkansas (nord) i Red River (sud); este alctuit din coline cu caracter de inselberg i platouri joase; relief appalachian, culmi pe roci cuaroase; - Podiul Ozark: este situat ntre Mississippi (est), Missouri (nord) i Red River (sud); smbure hercinic cristalin de 550 m; depozite sedimentare cu relief structural; - Podiul Springfield-Salem (200 m): reprezint o continuare spre sud-vest a Pod. Ozark i are caracter colinar; relief pe calcare, gresii, marne; - Podiul Amarillo: masiv granitic necat n depozite mai noi; la sud de Pod. Ouachita; - Munii Boston (peste 800 m): continuare spre sud a Pod. Ozark, peste White River; culme alungit vest-est; lacuri de acumulare; Cmpia din cursul mijlociu al fluviului Mississippi - cuprinde sectorul dintre oraele Memphis (sud) i St. Louis (nord); - este o regiune de mare concentrare a apelor: Mississippi, Missouri, Ohio (cu Tennesse i Cumberland), White River i

Arkansas; - cmpia este de natur fluvial i loessoid; - climatul este temperat iar vegetaie de pdure (stejar, pin); Munii Appalachi - cu o lungime de 3000 km ei sunt delimitai spre nord de Golful Sf. Laureniu iar spre sud de Cmpia Atlantic; - aparin cutrilor caledonice (nordul) i hercinice (sudul), uniti separate de linia tectonic Mohawk-Hudson; - petrografic sunt formai din calcare i dolomite (paleozoice), care au dat natere formelor de relief pozitive, isturi, gresii, marnocalcare, pe seama crora au aprut depresiuni, culoare, neuri; - se gsesc suprafee de nivelare extinse; - Appalachii de Nord (caledonici) se prezint sub forma unor culmi i platouri etajate, cu nlimi ce nu depesc 1400 m; prezint intruziuni magmatice, horsturi (ex. Adirondack 1629 m) i grabene (Connecticut, Mohawk), suprafee de eroziune, circuri, vi i lacuri glaciare, vi cu aspect de chei (ex. culoarul Hudson), martori de eroziune (ex. n Mount Monadnock); segmente: Green Mountain (n Vermont), White Mountain 1916 m (n New Hampshire); - Appalachii de Sud (hercinici) se ntind, aproximativ, ntre culoarul Mohawk-Hudson i Cmpia Litoral Atlantic; prezint culmi paralele (orientate nord-est sud-vest), separate de ctre vi sau culoare tectono-erozive; sunt alctuii din roci metamorfice, eruptive i sedimentare; nu apare relieful glaciar ns este extins eroziunea torenial i fluviatil; aici se afl altitudinea maxim din Appalachi Vf. Mitchell, 2045 m; sunt traversai de vi cu caracter de defileu (ex. Delaware, Potomac, Savannah); Podiul Appalachian reprezint o unitate tabular, format din gresii i conglomerate (carbonifere), care se continu spre vest, dincolo de Marea Vale; acest podi este delimitat n est de falii; unele culmi sunt sub form de creste care depesc 500 m i domin Marea Vale i Cmpiile i Podiurile Centrale; Podiul Appalachian este divizat n dou subuniti: Podiul Cumberland n sud i Podiul Allegheny care se continu n nord pn la culoarul Mohawk; Marea Vale (Great Valley sau Valea Appalachian) a aprut ntr-o regiune de slab rezisten litologic (isturi argiloase i gresii moi); - clima este temperat, cu influene arctice n nord i subtropicale n sud; faada oriental este ploioas (1000-2000 mm/an), cu veri calde i umede (aer tropical umed); - vegetaia este appalachian iar la peste 1000 m apar conifere; Cmpia Litoral Atlantic i cea de la Golful Mexic - nsoete rmul Oceanului Atlantic i al Golfului Mexic; - prezint trei sectoare: Cmpia Litoral Atlantic (Atlantic Costal Plain), Florida i Cmpia Perimexican; - Cmpia Litoral Atlantic se desfoar sub forma unei fii de circa 250 km lime, ntre Piemontul Appalachian i Oceanul Atlantic; cmpia reprezint un es redus ca altitudine (48 m la Augusta) i cu lime inegal (mai mare la sud de Capul Hatteras); s-a format pe locul unei arii puternic scufundate acoperit de sedimente mezo-neozoice, cu grosimi difereniate i o uoar dispunere monoclinal, ce a dat un relief structural; la nord de Capul Hatteras cmpia litoral este relativ ngust iar rmul prezint faleze, estuare (ex. Delaware, Chesapeake) i golfuri (generate de tectonic, glaciaie i ultima transgresiune); la sud de Capul Hatteras, rmul este cobort, cu plaje ntinse, lagune; interferena maselor de aer polare, reci i a celor maritim-tropicale; iarna

Denumirea opionalului : HAZARDE NATURALE I ANTROPOGENE Tipul : OPIONAL CA DISCIPLIN NOU Clasa : a-XI-a

Durata : 1 an Numr de ore pe sptmn : 1or /sptmn Autorul : TOFAN GEORGE BOGDAN Abilitare pentru susinerea cursului : PROFESOR CALIFICAT Instituia de nvmnt : LICEUL TEORETIC O.C.TSLUANU TOPLIA

ARGUMENT
Acest opional a fost conceput din necesitatea cunoaterii unor fenomene numite hazarde, abordnd prezena acestora sub diferite forme pe Glob ct i a msurilor ce se impun pentru atenuarea efectelor hazardelor. Omul triete permanent ntr-un mediu n care este expus unei mari diversiti de situaii mai mult sau mai puin periculoase generate de numeroi factori. Manifestrile extreme ale fenomenelor naturale cum sunt cutremurele puternice, furtunile, inundaiile, la care se adaug accidentele tehnologice i situaiile conflictuale, pot s aib influen direct asupra vieii fiecrei persoane i asupra societii n ansamblu.
Numai cunoaterea precis a acestor fenomene, permite luarea celor mai adecvate msuri att pentru atenuarea efectelor, ct i pentru reconstrucia regiunilor afectate.

n ultimele trei decenii, diferite calamiti naturale au generat peste 3 milioane de victime, au adus boli, srcie i multe suferine pentru 1 miliard de oameni i au produs pagube materiale de sute de miliarde de dolari. Avnd n vedere aceste aspecte , Organizaia Naiunilor Unite, prin Rezoluia 236 din 1989,a hotrt s organizeze un amplu program de cercetare intitulat Deceniul Internaional pentru reducerea efectelor dezastrelor naturale. n cadrul IDNDR sunt abordate dezastrele naturale cum ar fi : cutremurele, erupiile vulcanice, alunecrile, ciclonii, tornadele, inundaiile, seceta. Studiul acestui opional este necesar elevilor att din punct de vedere al actualitii lui ct i pentru cunoaterea mai amnunit a hazardelor naturale i antropogene. Studiul opionalului a fost ales pentru clasele a-XI-a i datorit faptului c ei au studiat n clasa a- IX -a fenomenele fizico-geografice puse n discuie n cadrul

acestui curs. Numeroase informaii,de dat recent ,au fost preluate de pe INTERNET ct i din revistele de specialitate. Cu prilejul alegerii acestei teme elevii vor efectua numeroase aplicaii si profesorul va realiza numeroase lecii prin intermediul platformei AEL 4. Acest opional prezint, ntr-o form accesibil, hazardele naturale i antropogene, cum sunt cutremurele de pmnt, erupiile vulcanice, ciclonii, inundaiile, hazardele legate de activitile industriale, de transporturi i de agricultur sau cele legate de rzboaie. n ultima parte, sunt puse n eviden aspecte referitoare la impactul hazardelor asupra dezvoltrii durabile, protecia civil n Romnia. Ca orice curs modern de geografie fizica, prezentul optional este insotit si de aplicatii practice in orizontul local.

COMPETENE SPECIFICE
C 1.s utilizeze corect i coerent termeni i concepte din sfera geografiei i geologiei; C 2.s descrie coerent i concret fapte specifice, C 3.s exprime n termeni specifici o realitate observat direct sau imediat C 4.s utilizeze corect hri ale unor spaii de dimensiuni diferite; C 5.s manifeste interes pentru problematica relaiilor dintre componentele mediului; C 6.s realizeze conexiuni i transferuri; C 7.s realizeze probleme de studiu, aplicnd reguli i principii tiinifice; C 8.s neleag importana fenomenelor studiate pentru om i societate; C 9.s diferenieze situaii specifice zonelor studiate; C 10.s identifice corect localizarea unor fenomene; C 11.s utilizeze proceduri minime de investigaie(observare, analiza datelor, analiza graficelor)

CONINUTURI

Coninuturile nvrii Noiuni introductive Definirea hazardelor; Clasificarea hazardelor: Hazarde naturale. Hazarde antropice. Hazarde naturale endogene: Hazarde vulcanice;Vulcanii i activitatea vulcanic; Clasificarea Hazardelor vul canice. Atenuarea efectelor erup iilor vulcanice Omul i vulcanismul
Hazarde legate de cutremure

Competene specifice

C1

C1; C2;C3 Definirea i clasificarea ;C4;C5;C8;C9;C10 cutremurelor Elementele unui cutremur Magnitudinea i intensitatea cutremurelor Elementele unui cutremur Hazardele seismice primare i secundare Cutremurele din Romnia Protecia antiseismic

Hazarde care afecteaz versantii Deplasrile n mas i pericolul acestora: Alunecrile de teren, curgerile de noroi i de grohotiuri. Prbuirile, deplasrile n mas. Avalanele ; eroziunea n suprafa. Msuri de combatere a deplasrilor n mas. Aplicaie practic n Podiul Moldovei Hazarde climatice

C5 ;C6;C7

Ciclonii tropicali i tornadele Furtunile tropicale: Cauzele declanrii uraganelor Furtuni extratropicale; Seceta i deertificarea Alte hazarde climatice fulgerele i tunetele, grindina, ngheul i bruma, depunerile de ghea) Hazarde hidrologice i oceanografice Hazarde legate de inundaii pe glob i n Romnia. Atenuarea i reducerea riscului Inundaiilor. Hazarde legate de valurile de vnt.Valurile Tsunami; oscilaia sudic EL NINO; Ridicarea nivelului Oceanului Planetar, banchiza de ghea i Icebergurile.
Hazarde biologice, biofizice i astrofizice Epidemiile, invaziile de lcuste.

C4 ;C10;C11

C5 , C6 ;C7 ;C8 ;C10;C11

Hazarde legate de foc Hazarde astrofizice Cderea meteoriilor

Hazarde antropogene

C2;C4;C6;C8;C10;C11

Hazarde industriale Hazarde legate de transporturi Rzboaiele i accidentele nucleare-efectul lor asupra societii i mediului. Hazardele i dezvoltarea durabil Prevenirea i atenuarea impactului hazardelor cu caracter de dezastru asupra societii

C5;C8;C10;C11

C3;C4;C5;C8;C10;C11

Protecia civil n Romnia Colaborarea internaional

VALORI I ATITUDINI
Competenele generale i specifice care se formeaz n urma parcurgerii acestui curs, prin procesul educaional centrat pe geografie, au la baz i promoveaz urmtoarele valori i atitudini: Atitudinea pozitiv fa de educaie, natur, cunoatere, societate; Curiozitate pentru explorarea naturii, a forelor care pot periclita viaa; Respectul pentru diversitatea natural i uman; Conservarea i ocrotirea mediului de via pe planeta noastr oamenilor;

SUGESTII METODOLOGICE Situaii de nvare Competene specifice

Explicarea termenilor, faptelor i C1 conceptelor Specific, definirea termenilor Explicarea unor fenomene percepute direct sau mijlocit, utiliznd terminologia nou; Realizarea unui discurs asupra unor fapte specifice observate; Identificarea elementelor dintr-o realitate C1; C2;C3 observat direct sau indirect; Analizarea unor imagini de pe CD,casete ;C4;C5;C8;C9;C10 video, plane; Interpretarea fenomenelor vizualizate, a unor seismograme;
Explicarea termenilor, faptelor i conceptelor specifice; Exerciii de localizare pe hri a elementelo redate n text

C5 ;C6;C7

Redarea textual a unor realiti observabile. Analiza cauzelor generatoare. Analiza graficelor privind succesiunea unor fenomene. Realizarea unor referate i portofolii despre acest tip de hazard.

C4 ;C10;C11

Redarea n text a unor realiti vizualizate pe

casete video, CD-uri, internet

Utilizarea pertinent a resurselor de informare. Exerciii de utilizare a cunotinelor anterioare i explicarea comportrii unor sisteme. Redarea n text a unor realiti vizionate pe casete video. Folosirea argumentaiei tiinifice privind relaiile dintre elementele mediului. Exerciii de comparare a realitii observate Descrierea unor succesiuni de fenomene i condiionri sesizabile. Interpretarea unor sisteme de condiionri. Selectarea informaiilor documentare. Comemorarea unor exemple pozitive de pstrare a calitii mediului. Exerciii de comparare a realitii observate

C5 , C6 ;C7 ;C8 ;C10;C11

C3;C4;C5;C8;C10;C11

Modaliti de evaluare -portofolii -proiecte individuale /de grup -fie de lucru individuale -referate

BIBLIOGRAFIE
1.Balteanu D. ,(1999) - Hazarde naturale si antropice , Edit. Corint, Bucuresti;
2.Blteanu, D., (1984)-Relieful- ieri, azi, mine, Sinteze Lyceum, Edit. Albatros, Bucureti;

3.Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena(1995) - Riscurile climatice din Romnia, Institutul de Geografie Bucureti ;