P. 1
Vegetatia. Fauna

Vegetatia. Fauna

|Views: 36|Likes:
Published by Alina Andrea Popa
O prezentare sintetizata a faunei si vegetatiei Romaniei
O prezentare sintetizata a faunei si vegetatiei Romaniei

More info:

Published by: Alina Andrea Popa on Mar 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/19/2013

pdf

text

original

VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE

Vegetaţia, fauna şi solurile sunt în strânsă corelaţie cu condiţiile climatice, relief, la care se adaugă şi alte condiţionări (reţeaua hidrografică, substratul geologic,activităţile umane). În funcţie de tipul de sol se dezvoltă un anumit tip de vegetaţie, iar fauna este condiţionată mai ales de vegetaţie, care îi asigură hrană şi adăpost. Relieful determină etajarea vegetaţiei:
1. a)

Zona stepei şi silvostepei Stepa

Areale cu stepă sunt: Bărăganul; partea de sud şi centrală a Dobrogei; sudul Podişului Moldovei. Predomină pajiştile cu ierburi xerofile (iubitoare de căldură), graminee şi arbuşti mici (măceş, porumbar).

b) Silvostepa
Areale cu silvostepă sunt: porţiuni din Podişul Dobrogei; Câmpia de Vest; Câmpia Jijiei; Sudul Câmpiei Române; Câmpia Transilvaniei. Fauna stepei şi silvostepei: rozătoarele: iepure, soarece de câmp, hârciog, popândău etc. reptile; nevertebrate; păsări răpitoare; păsări de stepă: ciocârlia, prepeliţa; din zona de pădure coboară vulpea şi lupul. Solurile stepei şi silvostepei: Molisolurile (soluri “moi”) cuprinzând: soluri bălane dobrogene cernoziomuri soluri cenuşii 2. Zona de pădure între 200-1800m. a) Etajul stejarului 200 – 500 m altitudine Areale cu păduri de stejar: Dealurile de Vest; Pod. Moldovei- în sud; Depresiunea Colinară a Transilvaniei; Podişul Getic; Cuprinde: specii de stejari; păduri de gorun. Fauna pădurilor de stejar: lup; căprioară; vulpe; iepuri veniţi din stepă; reptile;
1

Solurile:
-

păsări specifice.

Argiluvisoluri solurile brune; solurile brun-roşcate. Între 400-600m etaj de amestec fag +s tejar.
b) Etajul fagului între 500-1200 m În aceste păduri predomină fagul în amestec cu alte foioase. Faunapădurilor de fag: veveriţă; jder; mistreţ; lup; reptile; păsări. Solurile: Cambisoluri soluri brune; soluri brune acide La partea superioară 1000-1100 m apare un etaj de tranziţie unde fagul se amestecă cu molidul.

c) Etajul coniferelor între 1200-1800 m. Cuprinde: molid; brad; pin. Specific munţilor înalţi. Faunapădurilor de conifere: ursul brun; cerbul; râsul; cocoşul de munte. Solurile: Cambisoluri; Spodosoluri (cu aspect cenuşiu) soluri podzolice; soluri brune acide montane. 3. Zona alpină, la peste 1800m. a) Etaj subalpin unde ierburile scurte se amestecă cu conifere din ce în ce mai rare. b) Etaj de pajişti alpine cu ierburi scunde adaptate la frig şi vânturi puternice. Fauna: săracă în specii datorită vegetaţiei mai reduse. capra neagră; vulturul pleşuv. Solurile: Spodosoluri - soluri podzolice.

VEGETAŢIA AZONALĂ:
zonele de luncă; zonele cu nisipuri – Câmpia Carei, sudul Olteniei; zonele de sărături – Bărăgan; zonele mlăştinoase.
2

În S-V-ul ţării există o vegetaţie cu specii submediteraneene: alun turcesc, castan comestibil. vipere cu corn, scorpini.

3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->