Povestea lui Harap-Alb Povestea lui harap-Alb este un basm cult publicat in Convorbiri literare, in 1877.

Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor vaori simbolice, implicand fabulosul/supranaturalulsi supusa unor actiuni conventionale, care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre eroi. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Personajele primesc o serie de functii ( ajutoarele, donatorii, inamicii ). Reperele temporale si spatiale sunt vagi. Sunt prezente numere si obiecte magice. Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv. Basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu descrierea. Naratiunea este dramatizata prin dialog, are ritm rapid iar individualizarea personajelor se realizeaza prin limbaj gesturi detalii de portret fizic. Dialogul sustine evolutia actiunii si caracterizarea personajelor. Tema basmului este triumful binelui asupra raului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa, caatoria. Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire. Coordonatele actiunii sunt vagi. Fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza inca din incipit. In basm sunt prezente formule tipice ( Amu cica odata, si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bae si mananca, uara cine nu, se uuta si rabda.). Formule mediene (Si merg o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua. Parcurgerea drumului maturizarii presupune un lant de momente ale subiectului Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, unor etape ale drumului initiatic: etapa initiala de pregatire pentru drum parcurgerea drumului initiatic rasplata. Caracterul de bildungsroman presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale. Se utilizeaza triplicarea, dar eroul nu are de trecut doar 3 probe impuse de imparatul ros, ci mai multe serii de probe. Cartea primita de imparatul verde care are nevoie de mortenitor la tron (motivul imparatului fara urmasi), este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului initiatic de catre mezin ( motivul superioritatii mezinului) Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat in ursul de pe pod. aceasta este o proba a curajului. Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri. Sfanta duminica deghizata in cersetoare ii daruieste un ban si il sfatuieste sa ia calul armele si hainele de mire ale tatalui.

Trecerea podului este urmata de rataciurea in padurea labirint, loc al mortii si al regenerarii, caci se va termina o etapa si va incepe alta. Il ia drept initiator pe Span, iar acesta il determina sa coboare in fantana. Coborarea in fantana are in plan simbolic, spatiul nasterii si al regenerarii. Devine rob al spanului datorita naivitatii sale. Ajunsi la curtea imparatului verde, spanul il supune la trei probe ( aducerea salatilor, aducerea pielii cerbului si a fetei imparatului ros. Toate cele 3 probe reprezinta etape ale initierii si trece te doate in mor miraculos si totodata primeste si anumite bunuri care ii vor fi de folos pe parcurs ( o aripa de la craiasa albinelor si craiasa furnicilor) si ajutoare: gerila flamanzila, setila, ochila, pasari-lati-lungila. La curta imparatului ros este supus la doua serii de probe, fiind ajutat de personajele himerice ( proba focului cu ajutorul lui Gerila, marele ospat cu afutorul lui Flamanzila si Setila, proba pamantului si apei cu ajutorul furnicilor).Alte trei probe sunt alese de fata ( prinderea fetei transformata in pasare ( Ochila si Pasari-Lati-Lungila), ghicitul fetei ( albina) Decapitarea eroului ste ultima treapta si finalul initierii, avand semnificatia mortii initiatice. Invierea este realizata de farmazoana. Eroul primeste recompensa pe fata imparatului si imparatia. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului. In basm sunt prezente numerele magice 3,12,24. Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice. Personajele se individualizeaza prin limbaj Modalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea. Registrele stilistice popula, oral si regional confera originalitate textului. Limbajul cuprinde: termeni si expresii populare, regionalisme, ziceri tipice( frecventa proverbelor). Placerea zicerii se reflecta in mijloacele lingvistice de realizare a umorului. Oralitatea tilului se realizeaza prin expresii narative, exprimarea afectiva, inserarea de fraze rutmate. Povestea lui Harap alb este un basm cult avand ca particulatitati: reflectarea conceptiei despre lume, umanizarea fantasticului, umorul si specificul limbajului. Asemenea unui basm popular, pune in evidenta idealul de dreptate, de adevar.