Sunteți pe pagina 1din 2

Baltagul Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930, aduce o formula romaneasca inedita in peisajul epocii interbelice.

Romanul este o creatie epica, in proza, de mari dimensiuni, cu actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu precizate, cu un numar mare de personaje puternic individualizate. Romanul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de munte, lumea arhaica a pastorilor. Roman al perioadei de maturitate, marile teme ale romanului sunt: natura, miturile, iubirea , intelepciunea. Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii si de tesatura de teme si motive a starnit opinii contradictorii: roman antropologic si politist, roman realist-obiectiv, roman initiaticc, etc. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist si aspectul mitic Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii Motivul labirintului se cincretizeaza la nivelul actiunii, dar este semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul este un obiect simbolic : arca a crimei si instrumentul justitiar. Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniscient, omiprezent reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detatiului, lumea satului de munteni Secventele narative sunt legate prin inlantuiere si alternanta. Naratiunea este preponderenta, dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret. Naratiunea este nuantata de secventele dialogate. Timpul actiunii este vag precizat prin repere temporale ( Sf. andrei, In postul Mare, 10 Martie) Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, Cristesti. Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic. Prima parte ( cap 1-6) framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum. Partea a doua ( cap 7-13 ) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria in cautarea lui Nechifor Lipan. Partea a treia ( cap 14-16) prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui nechifor si pedepsirea ucigasului. Personajul principal, femeia voluntara, este un exponent al spetei. Vitoria este o femeie puternica, hotarata, curajoasa, lucida. Inteligenta nativa si stapanirea de sune sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cand demasca ucigasii.

Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa si indirecta ( vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje). Personajul secundar, Gheorghita, reprezinta generatia tanara, care trebuie sa ia locul tatalui disparut. Romanul are caracter monografic deoarece infatiseaza viata muntenilor, ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele trasaturi: muncitori, veseli, iubitori. Trasaturile personajului colectiv, muntenii, sunt surprinse inca de la inceput, in legenda pe care o obisnuia sa o spuna Lipan. Romanul Baltagul apartine realismului mitic desi Mihail sadoveanu alege ca pretext epic situatia din balada populara, Baltagul este un roman realist in sensul cel mai propriu.

S-ar putea să vă placă și