Baltagul

De Mihail Sadoveanu

Realismul este un curent literar care se manifesta in secolul al XIX lea, initial in
Franta, ulterior raspandindu-se in intreaga Europa si avand ca principiu de baza
reflectarea credibila(verosimila) a realitatii in datele sale esentiale, obiective.

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930, este ‘ probabil singurul

roman obiectiv’ al scriitorului si aduce o formula romaneasca inedita in peisajul epicii
interbelice: polimorfismul structurii, adica ‘ amestecul de roman realist si naratiune
arhetipala grefata pe un scenariu politist’

Romanul este o creatie epica in proza, de mari dimensiuni , cu actiune complexa,

desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu precizate, antrenand un numar mare
de persoanje puternic individualizate.

Romanul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea

arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe
Nechifor Lipan. Insotita de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul
sau, pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii.

Roman al perioadei de maturitate , marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata

pastorală, natura , miturile, iubirea, arta povestirii, înțtelepciunea.

Romanul este structurat pe doua doua coordonate fundamentale; aspectul realist si

aspectul mitic. Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii de catre personaje,
traditiile pastorale, dar si comuniunea om-natura si mitul marii treceri.

Cautarea consituie axul romanul si se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea

drumului are diferite semnificatii.

Motivul labirintului se concretizeazà la nivelul actiunii (cautarea si diferitele

popasuri), dar este semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul (toporul cu douà täisuri)
este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crime si instrumentul actului justitiar,
reparator. De remarcat cà în roman acelasi baltag (al lui Lipan) indeplineste cele douà
functii.

Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent si omniscient

reconstitue in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatie, lumea satului de munteni
si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscient este unic, la parastasul sotului;, Vitoria
preia rolul naratorului.

Seventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Naratiunea este

preponderent, dar pasajele descriptive fixeazà diferite aspecte ale cadrului sau elemente
de portret fizic, individual (de exemplu: portretul Vitoriei sau al lui Gheorghitä) si colectiv
(muntenii, „locuitorii de sub brad"). Naratiunea este nuantatà de seventele dialogate sau
de replici ale Vitoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie în cautarea sotului, la fiecare
popas: „Nu s-a oprit cumva... astã-toamnã un om cu un cal negru tintat in frunte? Mie
sû-mi spuneti cine ati väzut un om de la noi, calare, pe-un cal negru fintat in frunte si-n
cap cu caciulà brumarie.’

Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale: ‘Martie"
„aproape de Sf. Andrei", „in Postul Mare". Cadrul actiunii este satul Mágura Tarcâului,
zona Pornelor si a Bistrifei, dar si cel de câmpie, Cristesti, in Balta Jiliei.

Romanul este structurat în saisprezece capitole cu actiu-ne destasuratà cronologic,

urmärind momentele subiectului.

Prima parte (capitolele I - al VI-lea) - frâmântärile Vitoriei in asteptarea sotului

si pregatirile de drum - include expozitiunea si intriga.

In expozitiune se prezintà satul Magura Tarcäului si schita portretului fizic al

Vitoriei, care este surprinsa torcând pe prispà si gândindu-se la intârzierea sojului sau
plecat la Dora sa cumpere oi,

Intriga cuprinde framântàrile ei, dar si actiunile întreprinse inainte de plecarea

in cautarea sotului: tine post negru douásprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei Ana
de la manâstirea Bistrita.

Partea a doua (capitolele al VII-lea - al XIII-lea) contine desfasurarea actiunii si

relevà drumul parcurs de Vitoria si fiul ei, Gheorghita, în cautarea lui Nechifor Lipan.

Partea a treia (capitolele al XIV-lea - al XVI-lea) prezinta sfârsitul drumului:

ancheta politiei, inmormântarea, paras-tasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasului.

Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstitue cu fidelitate scena

crime, surprinzându-i chiar si pe ucigasii llie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi
recunoaste vina, însă al doilea devine agresiv.

Deznodämântul il surprinde pe Bogza, care-i cere iertare "femeii mortului" si-si

recunoaste fapta..
 Personajul principal, femeia voluntarà, este , un exponent al sperei" (G.
Cälinescu) in relatie cu lumea arhaica, dar si o individualitate,

Vitoria este o femeie puternica, hotaratà („N-am sã mai am hodina cum n-are
pârâul Tarcāului pân'ce l-oi gāsi pe Nechifor Lipan"), curajoasa, lucida. Inteligenta
nativà si stapânirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, când
demascà ucigasii.

Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat

prin caracterizare direct si indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu alte
personaie, nume).

Personajul secundar, Gheorghità, reprezintà generatia tânara, care trebuie sà

ia locul tatälui disparut. Romanul pate Fi considerat initiatic, dearece prezinta drumul
spre matu-rizarea lui Gheorghita.

Personaje episodice sunt: Minodora, fica receptivà la noutatile civilizatiei este

trimisà la mânâstire pentru purificare; mos Pricop (ospitalitatea), parintele Danila
(autoritatea spirituala in satul arhaic), baba Maranda (superstitiile) - personaje
reprezentative pentru lumea satului arhaic,

Romanul are caracter monografic decarece înfatiseazà viata muntenilor,

ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele lor trasaturi: muncitori, veseli, iubitori.
Trasâturile personajului colectiv, muntenii, sunt surprise încà de la început, în legenda
De care obisnuia sã o spuna Lipan,

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. Criticul

Nicolae Manolesou arata ca, desi Mihail Sadoveanu alege ca pretext epic situatia din
balada populara: „doi ciobani ucid pe al treilea ca sa-i ia oile". Baltagul este un roman
realist in sensul cel mai propriu.