⚔

Tema și viziunea despre lume

în "Baltagul" de Mihail
Sadoveanu
Introducere:

anul apariției: 1930

tipul romanului: interbelic, obiectiv, realist, mitic, tradițional

coordonate fundamentale: aspectul realist (monografia lumii pastorale,

reperele spațiale, tipologia personajelor, tehnica detaliului semnificativ) și
aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitoriei,tradițiile pastorale, motivul
comuniunii om-natură, mitul marii treceri)

Semnificația titlului: - sensul propriu/denotativ: "Baltagul" - topor cu două

tăișuri

- sensul din roman/conotativ: obiect simbolic,

ambivalent: armă a crimei și instrument al dreptății

Temele romanului: viața pastorală, natura, călătoria, miturile, familia, iubirea,

înțelepciunea, arta povestirii. Este un roman polivalent (are mai multe
teme), privit atât ca roman de dragoste, monografie a lumii tradiționale,
bildungsroman, roman polițist, mitic. Tema rurală este dublată de cea a
călătoriei inițiatice și justițiare. Romanul prezintă monografia satului
moldovenesc de la munte, dar are în prim-plan căutarea și pedepsirea celor
care l-au ucis pe Nechifor.

Cuprins:

Veridicitatea (caracteristică a romanului realist) : asigurată de toponimele

din zona Bistriței și a Dornelor, pe traseul parcurs de Vitoria și fiul ei pe
urmele lui Nechifor: Bicaz, Călugăreni, Borca, Vatra Dornei. Opera este
însă o scriere ficțională, în care autorul imaginează satul Lipanilor, Măgura
Tarcăului, și utilizează toponime simbolice: satul Doi Meri și râul Neagra.

Tema și viziunea despre lume în "Baltagul" de Mihail Sadoveanu 1

 Timpul derulării acțiunii: vag precizat, prin repere temporale din calendarul
religios al satului tradițional: "aproape de Sf. Andrei", "în Postul Mare", "10
martie". Perioada istorică poate fi dedusă ca fiind începutul secolului al
XX-lea, din menționarea trenului și a telefonului din zona Moldovei. În operă
este ilustrat și un timp mitic, al faptelor exemplare

Caracterul mitic este dat de legăturile romanului cu folcorul românesc

(inspirația din balada populară "Miorița" - motto-ul romanului "Stăpâne,
stăpâne, mai cheamă ș-un câne"). Lui i se mai adaugă mai multe mituri
universale: al lui Isis și Osiris, mitul labirintului, mitul Penelopei, mitul lui
Orfeu

Structură: este împărțit în 16 capitole, cu acț. desfășurată cronologic pe

momentele subiectului. În raport cu tema călătoriei, capitolele pot fi
grupate în trei părți: 1 constatarea absenței și pregătirile de drum; 2
căutarea soțului dispărut; 3 găsirea celui căutat, înmormântarea și
pedepsirea făptașilor.

Partea I (capitolele IIV cuprinde frământările Vitoriei în așteptarea

soțului, pregătirile de drum și include expozițiunea și intriga. Incipitul
romanului prezintă o legendă despre ocupațiile și modurile de viață ale
altor neamuri, spusă de Nechifor la "nunți și cumătrii". Legenda, cu rol
de prolog, este rememorată de Vitoria în absența soțului ei și
anticipează destinul acestuia.

În expozițiune se prezintă satul Măgura Tarcăului, se schițează fizic al

Vitoriei. Intriga cuprinde frământările ei, dar și acțiunile întreprinse înainte
de plecarea în căutarea soțului: ține post negru 12 vineri, se închină la
icoana Sf. Ana de la mănăstirea Bistrița, vinde produse ca să aibă bani de
cheltuială, își ia o pușcă, iar lui Gheorghiță îi dă un baltag sfințit.

Partea a II-a VIIXIII conține desfășurarea acțiunii și prezintă drumul

parcurs de Vitoria și de Gheorghiță în căutarea lui Nechifor. Ei
reconstituie traseul bărbatului, pe parcursul căruia fac o serie de
popasuri: la hanul lui Dornea de la Gura-Bicazului, la crâșma lui David de
la Călugăreni, la moș Pricop și baba Dochia din Fărcașa, la Vatra Dornei,
spre Păltiniș, Broșteni, Borca. Cei doi participă la un botez la Borca și la
o nuntă la Cruci, ceea ce îi sugerează Vitoriei înmormântarea din
final. Întrebând din sat în sat, ea află că Nechifor a dispărut între Suha
și Sabasa, și, cu ajutorul câinelui Lupu, descoperă rămășițele soțului
într-o râpă, în dreptul Crucii Talienilor.

Tema și viziunea despre lume în "Baltagul" de Mihail Sadoveanu 2

 Partea a III-a XIVXVI, prezintă sfârșitul drumului, ancheta poliției,
înmormântarea, parastasul lui Nechifor și pedepsirea ucigașilor.

Punctul culminant este scena de la parastas, în care Vitoria povestește

cu fidelitate scena crimei, ceea ce îi surprinde pe ucigași Calistrat Bogza și
Ilie Cuțui). În deznodământ, ucigașul Calistrat Bogza își cere iertare Vitoriei
și își recunoaște fapta. Epilogul cuprinde planurile de viitor ale Vitoriei
legate de familia ei, rostite dupa încheierea deznodământului.

Conflicte: conflict principal (dintre Vitoria și ucigașii soțului ei), unul

interior (la începutul romanului, cauzat de dispariția lui Nechifor), și unul
între tradiție și inovație, între lumea arhaică, pastorală și modernitate
Vitoria este un spirit conservator, dar tinerii sunt receptivi la noutățile
civilizației, readuși de mama autoritară la rolul impus prin tradiție)

Semnificațiile drumului: intriga polițistă Vitoria reconstituie evenimentele

care au condus la moartea lui Nechifor), rol de inițiere pentru Gheorghiță.
Când își caută soțul, Vitoria parcurge simultan două lumi: spațiul real,
comercial și o lume de "semne și minuni".

Secvențe relevante pentru tema călătoriei justițiare: coborârea în râpă

(capitolul XIV, un "descensus ad Inferos" și demascarea ucigașilor la
parastas (capitolul XVI când Vitoria reconstituie și povestește scena morții
soțului ei în fața sătenilor.

Tipologia personajelor (reprezentative pentru lumea satului de la munte de

la începutul secolului al XX-lea ): Vitoria - personaj principal, femeia
voluntară, munteanca, soția de cioban ce aparține lumii arhaice. Ea este
realizată prin tehnica basoreliefului și individualizat prin caracterizare
directă și indirectă. Gheorghiță - personaj secundar, reprezintă generația
tânără și trebuie să ia locul tatălui dispărut. Nechifor Lipan - personajul
absent, caracterizat prin retrospectivă și rememorare, simbolizează destinul
muritor al oamenilor.

Numele personajelor sunt simbolice: Vitoria- victoria, Gheorghe (nume de

botez al lui Nechifor) și Gheorghiță amintesc de Sf. Gheorghe,ucigătorul de
balauri, Nechifor - purtător de victorie

Moduri de expunere: narațiunea preponderentă, nuanțată de dialog,

pasajele descriptive fixând diferite aspecte ale toposului sau elemente
de portret fizic. Narațiunea se face la persoana a III-a, naratorul
omniprezent și omniscient reconstituie lumea satului și faptele Vitoriei în

Tema și viziunea despre lume în "Baltagul" de Mihail Sadoveanu 3

 mod obiectiv, prin tehnica detaliului și observației. La parastas, Vitoria
preia rolul naratorului, povestind crima veridic în fața celor prezenți.

Concluzie:
În concluzie, "Baltagul" de M. Sadoveanu este un roman polimorf, realist și
simbolic în același timp. Opera prezintă trăsăturile unei opere tradiționale,
având un discurs epic linear axat pe tema călătoriei explorative, care are un
dublu scop: căutarea, cunoașterea, inițierea și actul justițiar.

Tema și viziunea despre lume în "Baltagul" de Mihail Sadoveanu 4