Sunteți pe pagina 1din 6

Mihail Sadoveanu Romanul realist mitic Romanul interbelic realismul mitic Cerinta: Realizeaza un eseu in care sa prezinti trasaturi

ri ale romanului/ rom interbelic prin referire la o opera literara studiata, apartinand unui autor canonic Mihail Sadoveanu. 1. Ipoteza: Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu , publicat in 1930 este probabil singurul roman obiectiv al scriitorului si aduce o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice: poliformismul structurii, adica amestecul de roman realist si naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist 2. Argumentare: Romanul este o creatie epica in proza, de mari dimensiuni, cu actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu bine precizate, antrenand un nr mare de personaje puternic individualizate. Prin multitudinea aspectelor infatisate, romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. 3. Tema: Romanul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pstorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care lau ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii. Roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala, natura, miturile, iubirea, arta povestirii, intelepciunea. 4. Tipul de roman: Arhitectura complexa conferita de poliformismul structurii ( sesizat de criticul Paul Georgescu in studiul Polivalena necesara) si de tesatura de teme si motive a ocazionat,de-a lungul vremii, diferite interpretari ale romanului, unele chiar contradictorii: roman antropologic si politist ( G. Calinescu) roman mitic-baladesc si realism etnografic ( Perpessicius) reconstituire a Mioritei ( E. Lovinescu) roman demitizant (Ion Negoitescu) roman realist-obiectiv ( Nicolae Manolescu) roman initiatic roman de dragoste si o anti-Miorita ( Al. Paleologu)

Relatia romanului cu balada populara Miorita, sugerata chiar de scriitor prin motto (Stapane, stapane,/ Mai cheama -un cne..) , constituie un aspect controversat in receptarea critica. Contestarea rolului genetic al mitului mioritic merge pana la teza sustinuta de Al. Paleologu ca subiectul romanului se suprapune cu un alt mit, universal, mitul lui Isis si Osiris( in lucrarea Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu).

5. Compozitie: Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale : aspectul realist (reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea adevarului ) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii de catre personaje, traditiile pastorale dar si comuniunea om-natura si mitul marii treceri. Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei (intriga politista), ceea ce se transpune intr-o dubla aventura : - a cunoasterii lumii si - cunoasterii de sine Pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ, de initiere a tanarului (bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, prezentat indirect, apartine planului mitic. Cautandu-l, Vitoria parcurge simultan doua lumi: - spatiul real, concret si comercial, dar si - o lume de semne si minuni, al caror sens ea stie sa le descifreze. 6. Titlu Parcurgerea labirintului este o incercare esentiala pentru orice erou, [] fiind chiar proba de renastere si regenerare morala . (Marin Mincu, Un aspect al poeticii sadoveniene labirinticul ) Motivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii (cautarea si diferitele popasuri), dar este semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul ( toporul cu doua taisuri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul justitiar, reparator. De remarcat ca in roman acelasi baltag ( al lui Lipan) indeplineste cele doua functii. Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor. Criticul Marin Mincu asociaza baltagul cu labrys-ul securea dubla cu care a fost doborat minotaurul , monstrul mitic. Chiar numele protagonistilor ar avea semnificatii simbolice, desemnand victoria dreptatii. 7. Perspectiva narativa : Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent si omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatie, lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscient este unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta si calculata, ca un Hamlet feminin, ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor. 8. Moduri de expunere: Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Naratiunea este preponderenta, dar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic, individual (de ex: portretul Vitoriei sau al lui Gheorghita) si colectiv ( muntenii, locuitorii de sub brad). Naratiunea este nuantata de

secventele dialogate sau de replici ale Vitoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie in cautarea sotului, la fiecare popas : Nu s-a oprit cumva ast-toamn un om cu un cal negru tintat in frunte? Mie sa-mi spuneti cine ati vazut un om de la noi, calare, pe-un cal negru tintat in frunte si-n cap cu caciula brumarie. 9. Timp si spatiu : Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale: aproape de sf. Andrei, in Postul Mare, 10 martie. Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si Bistritei, dar si cel de campie, Cristesti, in Balta Jijiei. Fiind un roman realist, pt veridicitate, traseul urmat de Vitoria impreuna cu Gheorghita, pe urmele lui Nechifor, contine toponime existente pe harta. Scriere fictionala cu valente mitice, romancierul insa imagineaza satul Lipanilor, Magura Tarcaului si ultilizeaza toponime simbolice ( satul Doi Meri, raul Neagra). 10. Structura: Romanul este structurat in saisprezece capitole cu actiune desfasurata cronologic, urmarind momentele subiectului. Prima parte ( cap I-VI) framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum include expozitiunea si intriga. In expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului si schita portretului fizic al Vitoriei , care este surprinsa torcand pe prispa si gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la Dorna sa cumpere oi. Intriga cuprinde framantarile ei, dar si actiunile intreprinse inainte de plecarea in cautarea sotului : - tine post negru douasprezece vineri - se inchina la icoana Sfintei Ana de la manastirea Bistrita - anunta autoritatile de disparitia sotului - vinde unele lucruri pt a face rost de bani de drum , pe Minodora o lasa la Manastirea Varatec, iar la Gheorghita ii incredinteaza un baltag sfintit. Partea a doua (cap VII-XIII) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor Lipan. Ei reconstituie traseul lui Nechifor , facand o serie de popasuri : - la hanul lui Donea de la gura Bicazului - la crasma domnului David de la Calugareni - la mos Pricop - la baba Dochia din Frcaa - la Vatra Dornei( la han si la canelarie,unde afla actul de vanzare a oilor), apoi spre Paltinis, Broteni, Borca, de unde drumul paraseste apa Bistritei, intr-o tara cu totul necunoscuta. De asemenea, intalnesc o cumetrie, la Borca si o nunta, la Cruci. Succesiunea acestor mari momente din viata omului da de gandit Vitoriei si anticipeaza inmormantarea din final. Intreband din sat in sat, ea isi da seama ca sotul sau a disparut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera intr-o rp ramasitele lui Lipan, in dreptul Crucii Talienilor.

Partea a treia ( cap XIV-XVI) prezinta sfarsitul drumului : ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasului. Coborarea in rapa si veghea nocturna a mortului marcheaza maturizarea lui Gheorghita , dovedita in infaptuirea actului de dreptate la parastas. Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei,surprinzandu-I chiar si pe ucigasii Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina, insa al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagul si sfasiat de cainele Lupu, facandu-se astfel dreptate. Deznodamanatul il surprinde pe Bogza, care-I cere iertare femeii mortului si-si recunoaste fapta. 11. Personajele: Personajul principal, femeia voluntara, este un exponent al spetei(G. relatie cu lumea arhaica, dar si o individualitate, prin insusirile sale: barbatului, Vitoria pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv[] Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, reprezentatiuni tradatoare si, cand dovada s-a facut, da drum razbunarii. Calinescu) in In cautarea Vitoria e un pune la cale

Vitoria este o femeie puternica, hotarata ( N-am sa mai am hodina cum n-are paraul Tarcaului pan` ce l-oi gasi pe Nechifor Lipan), curajoasa, lucida. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cand demasca ucigasii. Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul traditiilor si este refractara la noutatile civilizatiei : In tren esti olog, mut si chior. Ca mama, ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie: ( Iti arat eu coc, val si bluza!.. Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de acestea- si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu!) si contribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta (a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei) si vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, drumul la cimitir, bocitul, slujba religioasa,pomana, praznicul. Sotie iubitoare, porneste hotarata in cautarea barbatului era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani. Asa-i fusese drag la tinere Lipan, asa-I era drag si acuma, cand aveau copiii mari cat dansii. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului si gesturile concentreaza iubirea si durerea pierderii sotului: Cu asa glas a strigat, incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur. S-a daramat in genunchi si-a rezemat fruntea de marginea sicriului. Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa si indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje, nume). Portretul fizic releva frumusetea personajului prin tehnica detaliului semnificativ:Nu mai eratanara, dar avea o frumuseta neobisnuita in privire. Ochii ii straluceau ca-ntr-o usoara ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase.

Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii, indruman-do in cautarea sotului sau: la Dorna, dar si la Crucea Talienilor, vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun. Personajul secundar, Gheorghita, reprezinta generatia tanara, care trebuie sa ia locul tatalui disparut. Romanul poate fi considerat initiatic, deoarece prezinta drumul spre maturizarea lui Gheorghita. Nechifor Lipan este caracterizat in absenta, prin retrospectiva si rememorare si simbolizeaza destinul muritor al oamenilor. Numele sau, cel adevarat si tainic, de botez, este tot Gheorghita, dar primise numele Nechifor (in gr. Nike-phoros, purtator de victorie), in al patrulea an al vietii cand se imbolnavise, potrivit unei superstitii ca sa nu-l mai cunoasca bolile si moartea. Vorba lui Lipan Nimene nu poate sari peste umbra lui anticipeaza destinul acestuia. Personaje episodice sunt : Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizatiei, este trimisa la manastire pt purificare, mos Pricop(ospitalitatea), parintele Danila (autoritatea spirituala in satul arhaic), baba Maranda (superstitiile)-personaje reprezentative pt lumea satului arhaic. 12. Caracter monografic: Romanul are caracter monografic deoarece infatiseaza viata muntenilor, ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele lor trasaturi:muncitori, veseli, iubitori. Trsaturile personajului colectiv, muntenii, sunt surprinse inca de la inceput, in legenda pe care obisnuia sa o spuna Lipan, rememorata de Vitoria: Viata muntenilor e grea; mai ales viata femeilor. Uneori stau vaduve inainte de vreme, ca dansa. Munteanului i-i dat sa si castige painea cea de toate zilele cu toporul ori cu caa. [] Cei mai vrednici intemeiaza stani de munte. [] Munteanul are radacini la locul lui, ca si bradul. Un alt portret colectiv memorabil este al locuitorilor de sub brad, tinutul strabatut de Vitoria, care sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori in suferinti ca si-n ierni cumplite, fara griji in bucurii ca si-n arsitele lui cuptor [] mai cu sama stau ei cu fata soarelui c-o inima ca din el rupta; cel mai adesea se dismiarda si luceste de cantec, de prietinie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acum lisea. Familia Lipanilor este parte a acestei colectivitati :imaginea lui Nechifor pastrata in memoria celorlalti, portretizarea ampla a Vitoriei, ca exponent al acestei lumi arhaice si tinerii receptivi la noutatile civilizatiei , Minodora si Gheorghita. Concluzie Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. Criticul Nicolae Manolescu arata ca, desi Mihail Sadoveanu alege ca pretext epic situatia din balada

populara: doi ciobani ucid pe al treilea ca sa-I ia oile, autorul sacrifica marele ritm al transhumantei pt un fapt divers, pt un accident; demitizeaza situatia originara, privind dintr-un unghi deloc poetic evenimentul ritual. Baltagul este un roman realist in sensul cel mai propriu.(N.Manolescu)