Sunteți pe pagina 1din 2

Baltagul roman realist-traditional; viziunea despre lume (particularitatile limbajului) In sfarsit, dimensiunea traditionala este completata de limbajul naratorului

i si al personajelor romanului ce se incadreaza in registrul popular sau oral. Limbajul are rolul de a reda o mentalitate (arhaica) opusa alteia (cea moderna), de a sublinia culoarea locala, de a plasa cat mai bine evenimentele in timp si spatiu, toate pentru crearea impresiei de verosimilitate a fictiunii si de copiere cat mai fidela a realitatii in spiritul curentului realist. Deznodamantul dezvaluie reactiile etice fundamentale ale sufletului taranesc patriarhal, restabilirea justitiei are solemnitatea tragica a unui ritual.(Ov. Crohmalniceanu) Personajul principal, Vitoria- femeia voluntara, un exponent alspetei(G.Calinescu), in cautarea barbatului, Vitoria pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv. Vitoria e un Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare, si cand dovada s-a facut, da drum razbunarii.-G.Calinescu personajul cel mai caracteristic al lui Sadoveanu, dominat de intelepciunea adanca si putin sceptica a omului care confrunta orice situatie de viata cu o enorma experienta personala, istorica,ancestrala.(Al.George.) -Baltagul: roman realist-traditional, cu o naratiune bine concentrata, a carui tema a fost considerate fie sociala, politista, mitica, de dragoste, cea a maturizarii, fiecare aspect putand fi sustinut mai mult sau mai putin. -tema principala a romanului este cautarea adevarului si implicit infaptuirea dreptatii, alaturi de tema mortii. In roman, absenta lui Nechifor Lipan si banuirea mortii sale vor declansa cautarea acestuia de catre sotia sa, Vitoria Lipan. Tema actioneaza asadar ca factor de evolutie pentru personajul principal. De asemenea, evolutia subiectului, va dezvalui si o mentalitate si o atitudine a persojului principal, relatiile sale cu alte personaje, redand la un loc viziunea despre lume, care, in acest roman, coincide cu cea a perspectivei nrative. -sotia oierului Nechifor Lipan, mama Minodorei si a lui Ghoerghita; -construit pe principiul realist astfel ca Vitoria este un personaj tipic in situatii tipice: sotia celui disparut, ea va pleca in cautarea lui; -exponentul mentalitatii traditionale: mentalitatea Vitoriei se datoreaza in parte apartenentei comunitatii muntenilor (care sunt sau oieri sau taietori de lemne) ghidata de o serie de legi nescrise si severe, si care sta alaturi, asemenea unui popor, de neamuri ale nemtilor, rusilor, turcilor, dupa cum se observa in povestea pe care Nechifor Lipan o spunea uneori si care este prezenta in incipit. Astfel Vitoria este o femeie a carei preocupare o reprezinta gospodaria si copiii; ea respecta atat codul moral crestin, insa in acelasi timp se ghideaza dupa un set de superstitii si credinte in semne prevestitoare, vise si intuitie. - inteligenta, trage oamenii de limba, de la agresivitate trece la dulceata, culege informatii, le conecteaza cu abilitate, stapana pe nervii ei, e neobosita; are intuitita cea mai sigura in privinta oamenilor (hangii, drumeti, etc). pare o muiere ciudata, neinduratoare (potrivit deznodamntului, unde nu il iarta pe Bogza); in lume are o infatisare incruntata si dusmanoasa. (la Dorna), Vitoria spune ca merge dupa datornici. -personaj complex, Vitoria Lipan apare in roma ca fiind o muiere ciudata, o trasatura definitorie a carcaterului ei fiind greu de stabilit; inteligenta: -prima secventa: Lasa-ne femeie, hotari subprefectul. Nu incurca lucrurile.() Eu nu le incurc. Eu veau sa descurc pe acest crestin care nu-i vinovat cu nimica, se intoarse munteanca zambind catra Bogza. A fost unul strain, care a vazut cand s-au numarat banii. Acela trebuie cunoscut si urmarit. : modul in care Vitoria se foloseste de argumentul martorului la tranzactia dintre C. Bogza si Lipan dovedesc inca o data inteligenta ei;

-sau: ()eu nu var nici un fel de intrica.(). Sa ma fereasca Dumnezeu. Eu sunt cea mai necajita si mai amarata de pe lumea asta, am ramas vaduva si saracita, dar n-as cuteza sa arat pe cineva dintre cei [pe care-I vad oameni cumsecade () sa se creada cumva ca arunc o banuiala. ( cand discuta cu sotia lui Ilie Cutui) -a doua secventa: capitolul XVI: Eu cred asa, vorbi ea deodata cu alt glas, intorcandu-se catre meseni. Eu cred asa, domnule Calistrat, ca sotul meu umbla singur la deal pe drumul Stanisoarei si se gandea la oile lui. Poate se gandea si la mine. Eu n-am fost de fata dar stiu. Mi-a spus Lipan cat am stat cu dansul, atatea nopti, in rapa. () omul meu se gandea vra sa zica, la ale lui si la mine si umbla la deal in pasul calului, suind spre Crucea talienilor () () Daca are vreo banuiala sa spuie; daca are vreun prepus, sa-l deie pe fata . Gheorgita, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta-i omul care a lovit pe tatu-tau. -conflictul cu C. Bogza; -relatia cu copii sai: Vitoria nu doar traieste dupa aceste cutume: ea doreste sa le transmita mai departe, de aceea pe fiica sa, Minodora, doreste sa o casatoreasca in tagma oierilor, iar pe Gheorghita, care trece de-a lungul calatoriei printr-un process de maturizare, il sfatuieste in directia preluarii atributiilor unui cap de familie si a devenirii urmasului tatal sau; -limbajul incadrat in registrul popular si oral contribuie la constructia verosimila a personajului, surpinsa in timpul si spatiul in care traieste, si anume inceputul secolului XX, cand dupa randuielile cele noua iesite de la stapanire si batute cu darabana si spuse de craini si la noi in sat, calindarul s-a schimbat, in lumea arhaica a satului de munteni, de pe valea Tarcaului: Acu ar fi sa fim in post in post, iara dumneavostra faceti nunta, ca si cum ar fi tot caslegi. -Iti arat eu coc, valt si bluza arda-te para focului sa te arda! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de acestea si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu. Altfel iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau -caracterizarea directa a naratorului in realizarea potretului fizic: Nu mai era tanara, dar avea o frumusete neobisnuita in privire. Ochii ii luceau ca-ntr-o usoara ceata in dosul genelor lunci si rasfarnte in carligase.; -personajul este focalizat intern, astfel incat pespectiva si viziunea despre lume a naratorului coincide cu cea a personajului; adeseori gandurile personajului sunt inserate in naratiune: Acolo vra sa zica e stapanirea imparateasca. S-asa in toate targurile sunt slujbasi, primari, prefecti si politai () si la Bucuresti sta pe tron regele si da porunci tuturora. Bun lucru neaparat, sa fie asemenea randuiala . Vitoria Lipan reprezinta un personaj feminim realist deosebit de bine construit, avand un rol esential in ilustratrarea unei mentalitati arhaice, traditionale dar si in evolutia subiectului romanului. De asemenea, este cea prin intermediul careia naratorul isi exprima viziunea despre lume, aceea ca toate pe lumea asta au nume, glas si semn () vra sa zica toate vorbesc: asa le-a randuit Dumnezeu. Este cea care ofera in finalul romanului un sens unificator al evenimentelor, in spiritul curentului realist, cea care demosntreaza mecanismele unei lumi ghidate de o serie de valori esentiale, al carui echilibru tulburat se restabileste oricum prin mijloace nebanuite, lucru ce nu face decat sa confirme caracterul temeinic al acesteia, justificand simultan statornicia indivizilor in aceasta forma de viata.