O scrisoare pierduta

Ion Luca Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii romana,
cunoscut fiind ca cel mai insemnat dramaturg roman.
Genul dramatic cuprinde operele literare destinate reprezentarii scenice. Acestea
sunt divizate in acte, alcatuite la randul lor din scene. Autorul prezinta, in mod indirect,
gandurile si sentimentele, prin intermediul personajelor, care comunica intra ele, dialogul
determinand inaintarea actiunii. Interventia directa a autorului este evidenta doar prin
didascalii.
Comedia este o specie a genului dramatic, in versuri sau proza, care provoaca rasul
prin surprinderea unor moravuri sociale sau situatii umane, avand un final fericit si un rol
moralizator.
Piesa de teatrru ,,O scrisoare pierduta” este o comedie de moravuri, considerata
capodopera scrierilor caragialiene. Aceasta a fost prezentata scenic pe 13 noiembrie
1884, la Teatrul National Bucuresti, fiind publicata in acelasi an.
Tema comediei este prezentata de prezentarea moravurilor sociale, manifestate pe
fondul luptei politice, in vederea desemnarii unui candidat pentru alegeri, in anul 1883.
Titlul desemneaza un obiect de santaj politic, o banal scrisoare amoroasa, care
devine un bun de pret pentru cine o detine.Piesa de teatru contine patru acte, impartite pe
scene construite pe baza schimbului de replici intre personaje.Pe parcursul acesta se
prezinta conflictul dramatic principal, de natura politica. Cele doua tabere sunt
reprezentate de doua partitde, fiecare dintre ele sustinand cate un candidat. Nae
Catavence, lider al unei grupari independete, desprinsa de partidul de guvernament isi
doreste sa castige alegerile, desi prefectul Stefan Tipatescu si seful partidului, Zaharia
Trahanache, il susten pe Farfuridi.
Inca de la inceputul piesei sunt fixate reprele spatiale si temporale, actiunea
desfasurandu-se ,, in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”.
Expozitiunea comediei consta in schimbul de replici intre doua personaje. Stefan
Tipatescu, prefectul judetelui de munte si Ghita Pristanda, politaiul orasului. Tipatescu se
arata revoltat de stirile citite cu glas tare din ziarul local, ,,Racnetul Carpatilor”, al carui
propietar este chiar rivalul sau politic, Nae Catavencu. Respectivul articol acuza guvernul
de faptul ca lasa conducerea judetului in ,,ghearele unui vampir”.
Intriga piesei este introdusa sub forma relatarii de catre Pristanda a unei intamplari
banale. Cu o seara inainte, se oprise sa asculte la ferestrele lui Catavencu, acolo unde se
adunau opozantii politici a lui Stefan Tipatescu. Stapanul casei le spune ca a intrat in
posesia unei scrisori compromitatoare pentru ,,bampir”.
Comicul de situatie este foarte sugestiv, caci incornorat se straduieste sa il calmeze
pe amantul nervos, afirmand ca totul este o ,,plastografie”, desi scrisul acesteia seamana
leit cu al prefectului. Tipatescu reactioneaza violent in exprimare: ,, Il musc! II dau foc”,
pe cand Trahanache, stapan pe sine, arata doar ingrijorare pentru reactia sotiei,
sugerandu-i prefectului ,,putintica rabdare”.Prin santaj, Catavencu urmarea obtinerea
sustinerii membrilor partidului de guvernament pentru a castiga alegerile.
In timp ce in scena se afla Tipatescu si Zoe, isi face aparitia cetateanul turmentat,
care doreste sa afle cu cine sa voteze si care lamureste drumul scrisorii. Dupa ce Zeo o
pierde din gelijenta, acesta o gaseste intamplator, dar este surprins de Catavencu in timp
ce o citea sub felinar. Politiceanul recunoaste scrisul adversarului, si il invita pe cetatea la
,,o tuica”, astfel incat ii fura scrisoarea.
In actul al doilea, la ordinul lui Tipatescu, Prinstanda il aresteaza pe Catavencu,
scotocind peste tot in cautarea scrisorii, dar fara niciun rezultat. Catavencu este adus din
arest pentru a vorbi cu Zoe, care ii transmite ca ,, eu te aleg, eu si cu barbatul meu”.
Punctul culminant al piesei il constituie aparitia anuntului adus de Prinstanda care
este inmanat prefectului, prin care li se cere de la centru sa sprijine candidatura lui
Agamennon Dandanache.
Actul al treilea debuteaza prin prezentarea unei sedinte electorale, desfasurata in
sala Primariei si prezidata de Trahanache. Cei doi candidati rostesc discursuri menite sa
convinga audienta.Dupa terminarea discursurilor, Trahanche, stiind ca pe Catavencu il
poate santaja cu polita falsificata prin care isi insusise bani, anunta drep candidat pe
Dandanache. Acesta este un personaj pitresc, care despre chiar autorul afirma ca e ,, mai
prost decat Farfuridii si mai canalie decat Catavencu”. Acesta situatie produce o
invalmaseala teribila, iar Catavencu pierde palaria in care se afla scrisoarea.
Actul al patrulea se ptrece in gradina casei lui Zaharia Trahanache. Zoe si Tipatescu
sunt ingrijorati de disparitia lui Catavencu cu scrisoarea.Intr-un final apare si Catavencu,
marturisindu-I umil doamnei ca a pierdut scrisoarea, care este adusa insa de cetateanul
turmentat, omul constit, fost postas, care o returneaza destinatarului.
Deznodamantul prezinta desfasurarea festivitatii organizate de catre Catavencu, la
care participa toate personajele piesei, intr-o atmosfera generala de buna dispozitie.
In opera sunt remarcate mijloacele de realizarea a comicului. Sunt prezente comicul
de stituatie( prezena triunghiului conjugal, cuplul comic Farfuridii- Branzovenescu,
evolutia lui Catavencu de la invingator la invins, aparita si disparitia scrisorii, alegerea lui
Dandanache ca si prefect al orasului).In ceea ce priveste comicul de caracter, personajele
sunt incadrate intr-o tipologie comica, fiind prezente urmatoarele tipuri: incornoratul,
primul amorez, cocheta si adulterina, demagolgul, cetateanul, servitorul.
Comicul de limbaj este evident in exprimarea personajelor piesei, care dau dovada
de incultura si lipsa de logica. Cuvintele sunt deformate in maniere comica prin pronuntia
gresita: ,,bampir”, ,,famelie”, ,,renumeratie”, ,,enteres”. Sunt incalcate regulile
gramaticale si logice, in formulari ca : ,,ne-am ratacit impreauna” ,, ora 12 trecut de fix”.
Comicul de nume este foarte sugestiv. Numele de Zaharia Trahanche face referire
la senilitatea acestuia, si la capacitatea lui de a fi manipulat ,”trahanaua” fiind o coca
moale. Numele lui Nea Catavencu este derivat de la substantivul ,,cata” dar poate fi
asociat si ,,cataveicii” o haina cu doua fete, reprezentand demagogia si ipocrizia.
,, O scrisoare pierduta” este cea mai complexa si rafinata comedie a literaturii
romane, pastrandu-si valentele dincolo de trecerea timpului. Desi orice comedie ascunde
o drama, aceasta are menirea de a delecta si de a corecta in acelasi timp moravurile
sociale, prin arta.