Sunteți pe pagina 1din 5

BALTAGUL

M. SADOVEANU
Context roman interbelic,aprut in 1930.
Incadrare:roman realist,obiectiv prin perspectiva narativ, neimplicarea naratorului,
dimensiunea monografic, incadrarea exact in spaiu si timp, personaje ce ndeplinesc
roluri si roman mitic, deoarece in structura crii se pot observa elemente din cteva
mituri romnesti si universale mioritic, !sis si "siris, labirintul, coborrea in
!nfern.#omanul ilustrea$ realismul mitic in care, dincolo de manifestrile vi$ibile ale
realitii se revelea$ legi invi$ibile, strvec%i.
Viziunea desre !u"e este cea a unui traditionalist pt care existena se ba$ea$ pe o lege
universal rnduiala & simbol al ordinii cosmice ce trebuie transmis din generaie in
generaie, pstrtoare ale acesteia fiind femeile' (inodora este educat in spiritul datinii
pe care trebuie s o )tie, sa o respecte si s o duca mai departe*. +pare astfel diferena
dintre omul ar%aic legat de natur, de cosmos, de legi nescrise 'talionul* de sacru, de
soare si societatea modern nstrinat care a nlocuit valorile spirituale tradiionale cu
cele materiale.,rumul -itoriei este un drum spre centru, de recuperare a sacralitii
pierdute de ctre modernitate, epoc profan prin excelen.
#aortu! rea!itate $%ictiune: perspectiva observatorului lucid, obiectiv se asocia$ cu
vi$iunea tradiional in care realitatea este redus la evenimente ar%etipale. romanul este
f.f.concentrat, cititorul fiind iniiat in tainele lumii care trebuie descifrat.
/ene$a romanului & textul i)i are originea intr0o conversaie despre o crim pastoral
au$it de pro$ator si asociat mitului mioritic.
Te"a 1omplexitatea caii permite intepretarea ei la mai multe nivele tematice relaia
dintre realitate'contingent* si transcendent, omul ar%aic, familia, iubirea, iniierea,
moartea.
Structura 12 capitole si un prolog.
Tit!u! este un substantiv comun cu sens denotativ si conotativ. !n sens denotativ, baltagul
este un obiect pstoresc, o secure cu 3 ti)uri folosit ca arm a crimei si a r$bunrii.!n
sens conotativ, baltagul este obiect iniiatic pt /%eorg%i, simbol al vieii si al morii .
Inciitu! este repre$entat de povestea spus de 4ipan la petreceri si recuperat prin
amintire de -itoria. ,e la inceput cititorul este transpus intr0un timp mitic )i i se aduc la
cuno)tin cuvintele cu valoare de si"&o! rnduial, semn.:Domnul Dumnezeu, dup ce
a alctuit lumea, a pus rnduial si semn fiecrui neam.5ovestea are rolul de a averti$a
asupra calitilor si destinului pstorilor, care venind prea tr$iu in fata divinitii, nu se
pot bucura de ceea ce i)i doresc cmpii mnoase, ci trebuie s se mulumeasc cu ceea ce
au si ntr-adaos,o inim uoar, pt a se putea bucura de via, plcerea de a petrece,
muieri frumoase si iubee.
'ina!u! las in urm trecutul si se focali$ea$ asupra viitorului familiei condus de
/%eorg%i, c%iar dac mama este cea care face planurile.1a si in aciunile dedicate
actului justitar, -itoria se dovedeste meticuloas si organi$at, respectnd datina si ritmul
vieii care curge necontenit ornduirea turmelor, parastasul de 60 de $ile, impotrivirea
fa de fiul dascaliei indrgostit de (inodora.
(ersecti)a narati)a este a naratorului omniscient, omnipre$ent, obiectiv,
neutru'focali$are $ero* care se mbina cu focali$area intern c%iar din incipit prin
rememorrile eroinei.
Constructia su&iectu!ui respect momentele tradiionale ale acestuia.Exozitiunea
infi)ea$a locul satul (gura 7arcului unde incepe aciunea si se afla gospodria
4ipanilor, timpul toamna tr$ie cnd sose)te argatul (itrea si cnd -itoria incearc s
ineleag absena ndelungat a soului, apelnd la preot si vrjitoare.Intri*a este
intr$ierea barbatului si deci$ia femeii de a porni in cutarea lui dup ce reali$ea$ c
fiul, /%eorg%i este inc imatur pt a pleca singur pe urmele printelui
disprut.Des%+,urarea actiunii cuprinde pregtirile de plecare, drumul in cutarea lui
8ec%ifor gndit ca o cltorie in lumea mortilor pt c visul in care i)i vede sotul trecnd o
ap neagr cu spatele spre ea o face pe -itoria s ineleag c acesta a murit. ceea ce nu
stie sunt inprejurrile si ceea ce trebuie sa inplineasc este ritul mortuar fr de care
8ec%ifor nu ar avea lini)te.9emeia ine post 13 vineri, se inc%in la icoana :fintei +na
creia ii incredinea$ taina, vinde o parte din produse pt a0)i procura banii necesari
cltoriei si pleac mpreuna cu /%eorg%i la inceputul lui martie '10 martie*.(ama si
fiul strbat satele din partea de nord a (oldovei 1lugreni, 9rca)a, ;orca, 1ruci, afl
la -atra ,ornei c 8ec%ifor a cumprat oi din care a vndut o parte altor 3 pstori si apoi
descoper urmele trecerii celor 3 pn in satul :u%a unde imaginea lui 8ec%ifor
dispare.-itoria inelege c soul ei murit ntre satele :abasa si :u%a, il gse)te intr0o
gospodrie pe 4upu, cinele lui 4ipan si cu ajutorul lui descoper cadavrul pstorului
care pstrea$ urma loviturii de baltag.(unctu! cu!"inant si deznoda"antu! sunt
concentrate in finalul romanului, cnd la masa de pra$nic impus de ceremonialul
funebru, femeia demasc uciga)ii si cinele il rne)te mortal pe 1alistrat ;og$a ce
mrturise)te crima.-itoria il iart silit pe asasin si apoi face planuri de viitor.
:c%ema construciei romanului poliist impune actiuni tipicecrima, anc%eta, descoperirea
criminalilor, probarea vinoviei si pedepsirea ucigasilor.
#e!atii te"ora!e si satia!e
7impul are coordonate religioase, simbolice prima parte a aciunii desf)urndu0se
toamna':f ,umitru* si apoi iarna asociate morii lui 4ipan si unei imagini statice a
eroinei, deoarece ea simte nevoia s coboare n propriile amintiri, iar a 3 a parte a
evenimentelor se desf)oar primvara':f /%eorg%e*, anotimpul rena)terii, cnd -itoria
dovede)te o mare energie, ambele reali$nd ciclul existenial nentrerupt anticipat de
titlu.:paiul inscrie si el 3 coordonate sacr, tradiional, ar%aic'muntele* si profan,
modern'cmpia*. 8ec%ifor este cel care face legtura dintre cele dou dimensiuni
spaiale.forma degradat a cmpiei este valea, rpa'in care este gsit cadavrul pstorului*
spaiu al morii, al !nfernului.
(articu!arit+-i!e !i"&a.u!ui relev tonul ceremonios specific lui :adoveanu in opera
cruia se remarc arta de povestitor ce )tie importana 4ogosului. :e imbin ar%aisme,
regionalisme si neologisme ce redau exact si concis imaginea celor dou lumi ar%aic si
modern.
Constructia ersona.e!or evidenia$ sc%ema mitica"siris0 8ec%ifor, !sis0 -itoria,:et%0
1aliatrat ;og$a, <orus0 /%eorg%i, +nubis04upu.
8ec%ifor 4ipan este personajul absent al romanului, portretul su reali$ndu0se din
amintirile -itoriei, ale drumeilor si din mrturisile ucigasilor.=l are atributele
exceptionalitiicuraj, demnitate, genero$itate, voio)ie, vitejie.8umele este un mijloc de
caracteri$are si semnific biruina asupra morii prin urma)i si prin integrarea n univers
prin ritualul funebru.
/%eorg%i este tnrul surprins in procesul maturi$rii, erou de bildungsroman, numele
semnificnd victoria asupra rului, dar si asupra propriilor slbiciuni.=l poart numele
tainic al tatlui, fapt ce sugerea$ refacerea destinului acestuia si preluarea calitilor sale.
Vitoria Lian este un personaj complex, exponenial, rotund cu multiple faete dintre
care se remarc postura de mam, , munteanc si erou justiiar, detectiv.+ fost
considerat Hamlet feminin, exponenta speei '1alinescu*, repre$entant a lumii ar%aice
pus fa in fa cu ordinea modern a lumii in care nu are ncredere.
Tr+s+turi %izice si "ora!e ,etaliile fi$ice sunt evideniate c%iar la nceputul romanului,
datele concise accentund frumuseea oc%ilor'care permite si trecerea din planul
pre$entului in cel al evocrii* si vrsta maturitii. portretul iniial este static, insufletit
doar de ochii cprui in care parc se rsfrnea lumina castanie a prului! oc%ii aprii
si inc tineri incearc s ptrund pn la 4ipan si s0)i explice intr$ierea lui, femeia
simindu0se deta)ata de existena cotidian si intrnd in sine, concentrndu0se asupra
intunericului, umbrei care trebuie sa fac loc luminii interioare.5ortretul moral
evidentia$ vointa, inteligena, capacitatea de disimulare, intuiia, caracterul puternic.
1a soie, -itoria dovede)te dragoste, devotament, loialitate si pasiune c%iar si la vrsta
maturitii, cnd are copii mari si se ru)inea$ oarecum de sentimentele sale .cert este c
4ipan repre$int dragostea ei de douazeci si mai bine de ani, iar spusele babei (aranda
ii tre$esc gelo$ia, de)i stie f.bine c brbatul se ntoarce la ea ca la apa cea bun
ntotdeauna. acest sentiment este unul dintre semnele ce o pun pe gnduri si o fac s
cread ca i s0a intmplat o nenorocire." asemenea relaie marital o dore)te si pt fiica ei,
pe care o educ in spiritul tradiiei si nu permite ie)irea ei din graniele comunitii
pstorilor.1a mam, este autoritar, grijulie, protectoare, sever cu (inodora atunci cnd
aceasta incearc sa adopte obiceiuri moderne, dar si cu /%eorg%i cnd flcul trebuie s
preia rolul tatlui si s se maturi$e$e rapid./%eorg%i observ sc%imbarea mamei,
consider c i0au crescut epi de aricioaic si incearc s i fac pe plac, considernd c
brbaii repre$int fora, iar femeile intuiia,viclenia.(inodora i)i dore)te o csnicie
ba$at pe dragoste, ca aceea a prinilor ei si o implor pe -itoria s nu o cstoreasc cu
cineva pe care s nu0l iubeasc.!n relaiile familiale femeia respect datina pt c ea
repre$int ordinea rnduiala lumii si d fiinei umane o certitudine .!n numele acestei
rnduieli il pregte)te pe fiul adolescent pt a prelua responsabilitile de cap al familiei.
(ai inti, incearc s il trimit doar pe el dup tatal disprut, deoarece /%eorg%i are
experina drumurilor la turmele aflate la iernat, )tie carte si se decurc in %i)urile lumii
moderne. fin psi%olog, femeia intelege, desi fiul nu se impotrive)te, c el nu este pregtit
pt aceasta cltorie si %otr)te s mearg impreuna pt a implini ritualul si a afla adevrul,
restabilind astfel ec%ilibrul lumii distrus de crim.1u rbdare si %otrre -itoria preia
iposta$a de mentor al fiului pe care il supune la mai multe probe culminnd cu
infruntarea uciga)ului tatlui. 5rocesul maturi$rii beneficia$ si de un obiect cu valoare
iniiatic baltagul sfinit de printele ,nil.
1a munteanc, -itoria este un personaj exponential ca si soul ei, concreti$nd toate
calitile categoriei creia ii aparine.=ste rbdtoare, %arnic, demn, onest fa de
tradiie si cei apropiai, legat de lumin'soare". =a cunoa)te natura si manifestrile ei,
g%idndu0se dup vnt sau umbra bradului, nu are ncredere in autoriti sau in lumea de
jos, este prev$toare si nu marturise)te adevratul scop al cltoriei, prive)te cu
nencredere pe subprefect, dar se folose)te de pre$ena lui, face reclamaie, dar se
adresea$ tot icoanei :fintei +na pt ajutor.5t ea este imperios necesar s l gseasc pe
4ipan, s reali$e$e ceremonialul funebru pt lini)tea sufletului celui disprut, s gseasc
si s pedepseasc uciga)ii, comunitatea ar%aic a pstorilor conducndu0se dup legea
vec%e a 7alionului.!n calitate de detectiv, este capabil de disimulare, inteligent si apt
sa ur$easc intrigi pt a0i invrjbi pe cei doi vinovai. ncalc c%iar modalitatea tradiional
de desf)urare a par$nicului pt a mplini actul justitiar.
Moda!itati de caracterizare direct de ctre narator'portret fi$ic*, de ctre alte
personaje +nastase ;alme$ observ c este nc tnr si frumoas, autocaracteri$are
ea ins se socotea moart, ca si omul ei,care nu era ln dnsa.
1aracteri$area indirect se reali$ea$ prin fapte, gesturi, limbaj, mediu, relaii cu alte
personaje, nume.8umele provine din latinescul #ictor si semnific biruina, averti$nd
asupra caracterului puternic, asupra victoriei asupra morii si rului.9aptele si gesturile
relev %otrrea, luciditatea, spiritul calculat, stpnirea de sine.#elatiile cu ceilali
evidentia$ faete diferite ale personalitii ei sigurana de sine in relaie cu urma)ii si
necunoscuii, spiritul interogativ, nesigurana in conversatiile cu negustorul ,avid sau
mo) 5ricop.4imbajul si mediul arat apartenena ei la la comunitatea ar%aic a satului de
munte i$olat de civili$aia modern si condiia de femeie in ara brbailor
'8.(anolescu*. femeia ne)tiutoare de carte se descurc in lumea de jos prin calitile sale
intrinseci si apelul la traditie.
#e!atii!e cu un a!t ersona.
,e)i nu apare pe tot parcursul romanului, legtura cu (inodora este semnificativ pt
profilul femeii de munte. 9ata, care probabil mo)tene)te frumuseea mamei, este indrgit
de feciorul dscliei, /%i 7opor, care nici ei nu0i este urt si este incntat de cartea
po)tal primit de la el.(ama este nemultumit de preferina tinerei pt vals, coc elemente
ale lumii moderne ptrunse )i in satul de munte, admonestndu0)i odrasla si c%iar
averti$and0o c ii aplic o corecie dur dac renun la tradiia pstrat din generaie in
generaie prin femei'bunica, mama, nepoata* si pe care -itoria o consider prea buna pt
a o sc%imba. ,e aceea ea se impotrive)te noului considerat superficial si fr legturi in
ordinea sacr a lumii. 5rotectoare fa de fat, -itoria o duce la mnstire pe toat
perioada cltoriei ei, face planuri ca fata s participe la parastasul de 60 de $ile si c%iar
dup experiena noii lumi se impotrive)te cstoriei (inodorei cu feciorul dasclului, pt
c aceasta ar nsemna ie)irea din comunitatea ar%aic a pstorilor si implicit adoptarea
altor reguli ale existenei. 9ata se subordonea$ autoritii materne, relaie tradiional
intre prini si copii.
Co"entariu! unei scene 9inalul romanului cuprinde dou scene relevante pt
caracteri$area protagonistei demascarea uciga)ului si scena morii acestuia.7impul
actiunii este apusul soarelui ca si acela al comiterii crimei. la masa de pra$nic,-itoria a
avut grij s ii invite pe gospodarii de la ,oi (eri si oficialiti dup ce a rspndit
$vonuri despre cei doi pstori si a creat o stare de suspiciune accentuat la mas de
comportamentul fa de 1alistrat ;og$a despre care sugerea$ c nu este in apele
lui.+poi il face s bea peste msur si s se comporte violent, crendu0i o stare de
nelini)te prin exactitatea cu care poveste)te desf)urarea crimei si prin afirmaia c )tie
evenimentele de la cel disprut. femeia mimea$ comportamentul ga$dei atente, creea$
o stare de interes in rndul mesenilor, il provoac pe pstor si abia in final il acu$ de
crim, tonul fiind nu acu$ator ci cu mirare dovedind astfel capacitate de disimulare,
viclenie si inteligen. +cu$aia este formulat in primul rnd pt /%eorg%i, dar e
valabil pt toti mesenii pe balta e scris sne si acesta-i omul care a lo#it pe tatu-
tu.,urerea si revolta se manifest in secvena morii lui ;og$a care are nevoie, conform
ritualului de iertarea femeii dup ce a mrturisit crima si a restabilit dreptateaintoarcerea
turmelor catre 4ipani.1on)tient c va muri, ;og$a cere iertarea pe care femeia intr$ie s
i0o dea si pe care cu greu o roste)te Dumnezeu s te ierte. ea respect ceremonialul, dar
nu poate s ierte cu adevrat fapta oierului de la ,oi (eri./esturile accentuea$
determinarea femeii de a aplica legea talionuluiii strnse buzele, il pri#i neclintit o
#reme si dup aceea se retrase.
Oinia ;altagul este un roman interesant nu numai prin problematica si posibilitatea
interpretrii in c%eie mitic ,ci si prin personajul principal care descoper sensul lumii si
al existenei apelnd la credine strvec%i, cre)tine si precre)tine, avnd totodata tria si
inteligena de a se descurca admirabil intr0o lume necunoscut, strain, o ar a
brbailor..