ENIGMA OTILIEI

de George Calinescu
Context este al 2 lea roman al autorului si apare in 1938, in plin epoc a romanului
modern, proustian.
Incadrare roman realist, doric de factur balzacian, dar depete balzacianismul.
.Balzacianismul romanului clinescian nu este numai polemic(contradictoriu),ci si, prin
excelen,critic (N Manolescu)
Viziunea despre lume este cea a romancierului realist care manifest preferina pt
romanul de factur balzacian, consider!ndu"l mai adec#at $radului de dez#oltare a
culturii si societii romanesti dec!t romanul modern% scriitorul ii e&prim si inclinaia
spre ri$oarea clasic, in plina perioad a modernismului.'e de alt parte, tipul su de
sensibilitate artistic este orientat spre poziti#ism i realism.
Elemente balzaciene
1.Tema principal! a romanului( ima$inea )ucurestiului la inceputul secolului al **
lea, realizat mai ales prin descriere reprezint preocuparea tipic balzacian pentru
reconstituirea unei epoci( strada anticipeaz portretul persona+elor, mediul"bur$,ez,
preteniile, lipsa educaiei solide, $oana dup bani.
.-par mai multe medii sociale si ocupaionale( studenesc, al rentierilor, ofierilor,
afaceritilor, coc,etelor.Mediul citadin, specific modernismului si promo#at de
../o#inescu, este dominat de c!te#a probleme( a#erea, matrimoniul ca mi+loc de
ascensiune sau de #alidare social si imbo$ire, reuita profesional.0ma$inea #eridic
specific realismului este completat de scene care definesc persona+ele si epoca (+ocul de
table si cri,plimbrile cu trsura, clatoriile la 'aris, preocuprile culturale( lecturi,
muzic.1e&.descrierea camerei 2tiliei.)
2.3ema luptei pentru motenire susine ideea balzacian a banului ca #aloare suprem( el
este zeul cruia i se inc,in toi.4in acest punct de #edere aciunea are in centru a#erea
lui 5ostac,e 6iur$iu#eanu% aceasta a#ere se cu#ine 2tiliei, dar este #!nat de familia
3ulea condus de -$lae si de 7tnic 8aiu.3ransformat in bani, ea este furat de
7tnic, cel care pro#oac astfel moartea btr!nului.
3.3ema paternitii se asociaz cu moti#ul orfanului reprezentat de 2tilia, 9eli& si
7tnic. 3itlul iniial al romanului, dat de 5linescu ( "!rin#ii Otiliei susinea aceast
tem.5riticul literar 2.5ro,mlniceanu analizeaz relaia parental din carte si consider
ca posibili prini ai 2tiliei, care ii $u#erneaza destinul, pe 5ostac,e, 'ascalopol, -$lae.
5ostac,e o iubeste,dar nu"i re$lementeaz situaia( am!n :nfierea,apoi renun la ea,
am!n $estul de a"i face fetei un depozit bancar, ii m!n$!ie contiina cu planuri
fantasma$orice"construirea casei pentru care adun materiale de la demolri.-#ariia,
teama de -$lae,de $ura lumii 1scrisoarea anonim scris de 7tnic) :l fac s fu$ de
responsabilitile paterne, dar s conduc din umbr, in#oluntar, destinul fetei.
'ascalopol o iubeste, ii satisface toate capriciile, o a+ut in orice :mpre+urare, o
prote+eaz, dar trebuie s"i de#in so ca si poat e&ercita sentimentele paterne% el
insui nu poate discerne :ntre ce este patern si ce este #iril in sentimentele pentru 2tilia.
-$lae este matera1#itre$a), o femeie rapace1lacom,,rprea), rea, autoritar care o
urte pe fat, deoarece este ri#al la mosenirea pe care o consider de drept a ei ca rud
de s!n$e si pt c este opusul -urici.
;$ Incadrarea exact! in timp si spatiu susine de la :nceput tema romanului.0ncipitul
fi&eaz e&act cronotopul, do#ada preocuprii pentru #eridicitate specific literaturii
bazate pe principiul mimesis"ului.<intr-o sear de la inceputul lui iulie1909, cu puin
nainte de orele 10, un tnr de vreo optsprezece ani, mrcat in uni!orm de licean,
intra in strada "ntim, venind dinspre strada #!inii "postoli$
=.Incipitul cuprinde cronotopul, descrierea strzii a casei si o scen de $rup in care
apar aproape toate persona+ele% descrierea ar,itecturii se realizeaza prin te,nica
detaliilor( pentru )alzac o cas este un document care, studiat atent, determin
posibilitatea de a reconstitui intrea$a societate% ima$inea strzii cu cldiri construite intr"
un amestec inestetic de stiluri realizeaz le$tura persona+elor cu mediul in care triesc%
lumea infiat este bur$,ezia bucuretean cu pretentii de educaie. cultur, rafinament,
dar mr$init, mesc,in lipsit de $ust, lacom de bani si a#ere.-r,itectura anticipeaz
caracterele( casa lui 5ostac,ea#aritia, casa lui 'ascalopol"finetea,ele$anta, rafinamentul,
camera 2tiliei"comple&itatea, spontaneitatea ei.-stfel, descrierea ar,itectural si a
interioarelor reprezinta o modalitate de caracterizare.
>...9ormula narati# este balzacian prin incipit, structura descrierilor, persona+e
tipolo$ice, obser#aia atent,te,nica detaliului semnificati#, relaia cauzefect,
perspecti#a narati# dindrt a naratorului omniscient,omniprezent, ubicuu, obiecti# ce
relateaz la persoana a 3 a, cronolo$ic, cunoate dinainte destinele persona+elor si
rezol#area conflictelor, at!t interioare c!t si e&terioare..9inalul este inc,is"se rezol#
destinele tuturor persona+elor, naratorul fiind un ade#rat demiur$, re$izor uni#ersal.
?$$ %tructura circular, simetric! a incipitului si &inalului este realizat prin ima$inea lui
9eli& 7ima pe strada -ntim ..l este primul si ultimul persona+ ce apare si rm!ne in oc,ii
si memoria cititorului.Maturizarea lui constituie unul dintre planurile romanului si
confer te&tului caracter de bildun$sroman% 9eli& si 2tilia sunt inocenii crii care asist
la spectacolul luptei pentru motenirea a#erii.4e asemenea replica lui 5ostac,e din incipit
nu-nu st nimeni aici, nu cunosc$este reluat :n final usor modificat accentu!ndu"se
senzaia de $ol(aici nu st nimeni$
8.'esona+ele ce se inscriu in tipolo$ii,nu se sc,imb si sunt caracterizate de la e&terior
spre interior( mediu social,detalii ar,itecturale, portret fizic fizionomie,#estimentaie,
psi,olo$ie.
Elementele moderne sunt cele care asi$ur depirea balzacianismului .
1./a ni#elul perspecti#ei narati#e se remarc limitarea omniscienei prin prezena
persona+ului reflector"9eli& 7ima si prin oc%iul estetului (naratorul este un specialist care
comenteaz #iaa, o ordoneaz in funcie de $ustul su.
2 /a ni#elul structurii se remarc prezena epilo$ului in care persona+ele sunt surprinse
dup mai muli ani, apro&imati# 1@, fr alte detalii din e&istena desfurat intre
plecarea 2tiliei si int!lnirea lui 9eli& cu 'ascalopol in tren.5ircularitatea se realizeaz in
acest caz cu epilo$ul, nu cu deznodm!ntul.
3.5omicul, un alt aspect ce deosebete te&tul lui 5linescu de cel clasic realist"balzacian,
rezid in tipolo$ia redus la esen, aproape mecanic, e&cesul de caricatur, e&ibarea
interioritii si dez#luirea moti#aiilor, teme si moti#e caracteristice comediei clasice(
a#ariia ieit din comun, ca si rutatea -$laei, inter#eniile lui 7tnic, un incurc lume
care isi e&teriorizeaz intentiile si construiete intri$i.6rotescul descrierilor ar,itecturale
si portretistice.1e&"#estimentatia lui 5ostac,e) reprezint si el o surs a comicului.
;.8elati#izarea ima$inii persona+ului 2tilia Mrculescu prin te,nica reflectrii poliedrice
1pluriperspecti#ism) si comportamentism.
=.'reocuparea pentru patolo$ie,cazul lui 7imion si al copiilor lui"3iti, -urica este unul
din aspectele ce reflect influena naturalist.
>.4ialo$ul surzilor"noncomunicarea din scena supra#e$,erii lui Mos 5ostac,e dup
primul atac, ca si procedeul alctuirii fra$mentului din replicile persona+elor este apana+ul
modernitii.
?.-utomatismul ce aseamn persona+ele lui 5alinescu cu cele ale lui 5ara$iale1nu au
moralitate, nu e#olueaz, nu au coninut sufletesc,ci triesc doar la ni#elul limba+ului)
este un alt tribut adus modernismului.
Elemente romantice se recunosc at!t in ceea ce pri#ete tema si subiectul( dra$ostea
dintre 9eli& si 2tilia, c!t si la ni#elul construciei persona+elor pe baza antitezei(
9eli&"3iti, 2tilia"-urica precum si la ni#elul modurilor de e&punere in fra$mrentul
descrierii )r$anului ce impresioneaz prin $randoare.
Geneza
Mrturisirile autorului(
2tilia are ca model o fat cunoscut in copilariei care l"a impresionat precum si o scen
care i"a rmas in minte.0n Aurnal "193? 5linescu scrie (
" murit &inca, una dintre mtu'ile din ()asa cu molii*.+up moartea ei, !ratele, Bic
#imion, a invadat casa cu numero'ii lui copii, ,sind anii si lund lacom din ei.#i cnd
a murit &ac%e, muierile s-au inc%is in cas si au cutat ani.
Titlul
5onine numele eroinei ea de#enind astfel persona+ eponim. .ste dat de editor pentru
atra$erea publicului cititor, fiind alctuit din dou substanti#e ce su$ereaz misterul
feminitii si al tinereii e&uberante .0n aceast eni$m a fetei cred 9eli& si 'ascalopol, asa
cum demonstreaz intre$ romanul si cum apare e&plicit in epilo$ul su.
'ascalopol( " !ost o !at delicioas,dar ciudat. -entru mine e o eni,m.
9eli&(.u numai /tilia era o eni,m, ci si destinul insu'i. 5alinescu e&plic in mod
psi,olo$ic titlul si relaia persona+elor( .u /tilia are vreo eni,m, ci 0elix crede
aceasta.-entru orice tnr de douzeci de ani, eni,matic va !i pe veci !ata care il va
respin,e, dndu-i totu'i dovezi de a!eciune.
1raionalitatea /tiliei supr mintea clar, !inalist a lui 0elix.
"erspecti'a narati'a (dindrt a naratorului omniscient,omnipresent ubicuu, obiecti# ce
relateaza la persoana a 3 a,cronolo$ic, cunoate dinainte destinele persona+elor si
rezol#area conflictelor.
Con&licte romanul conine at!t conflicte e&terioare $enerate in primul r!nd de motenire
cat si conflicte interioare, frm!ntarile lui 9eli&.
"ersona(ele
)elix %ima este ambiiosul, dar si t!nrul intelectual urmrit in procesul maturizrii.
'ortretul fizic iniial anticipeaz tipolo$ia si trsturile caracteriale prin fizionomia
2uvenil, faa aproape !eminin, nasul cu tietur elinic ce e&prim #oint si
determinare.Bestimentaia accentueaz tinereea(
3ni!orma nea,r ii era strns ine pe talie, ca un ve'mnt militar, iar ,ulerul tare si
'apca um!lat ii ddeau un aer rtesc si ele,ant.
7osirea lui 9eli& este si prete&tul descrierii )ucurestiului de inceput de secol **..ste
persona+ul #enit din e&terior si se remarc de la inceput prin finee, inteli$en,
sensibilitate, #oluntarism..ste si #a fi un om raional cu idealuri clare si drum de+a stabilit
in #ia( carier de e&cepie in medicin, implinire in dra$oste alturi de 2tilia.3inereea
su$ereaz lipsa e&perienei si dorina de cunoatere, in timp ce uniforma ii surprinde de
la inceput statutul social( t!nr absol#ent de liceu.
Costac*e Giurgiu'eanu este a#arul% el intr in cate$oria maniacilor,iar caracterul este
anticipat de ima$inea casei1primul mi+loc d ecaracterizare) si apoi de portretul fizic(
)asa avea un sin,ur cat,a'ezat pe un scund parter-soclu, ale crui ,eamuri ptrate,
acoperite cu %rtie translucid, imitau un vitraliu de catedral. -artea de sus privea
spre strad,cu patru !erestre de o inlime asurd, !ormnd in vr!ul lor cte o rozet
,otic, de'i deasupra lor zidria scotea tot attea mici !rontoane clasice,spri2inite pe
cte dou console (corni'a care spri2inea un alcon).4a !aad, acoperi'ul cdea cu o
strea'in lat, rezemndu-se pe console desprite de casetoane, totul in cel mai antic
stil, dar console, !rontoane si casetoane erau vopsite cu un ulei ca!eniu. 5idria era
crpata si scoro2it in !oarte multe locuri, si din crpaurile dintre !aada casei si
trotuar ie'eau indrzne uruienile.
'ortretul fizic(
3n omule suire si puin incovoiat.)apul ii era atins de o calviie(c%elie) total si !aa
prea aproape spn si,din cauza aceasta, ptrat.Buzele ii erau intoarse in a!ar si
,alene de prea mult !umat, acoperind numai doi dini viziili ca ni'te a'c%ii de
os./mul, a crui vrst, desi,ur inaintat rmnea totusi incert, zmea cu cei doi
dini,clipind rar si moale, intocmai ca u!niele suprate de o lumina rusc, privind
intretor si vdit contrariat(surprins neplacut).4etaliile fizionomice surprind btr!netea
$eneratoare de manii, $rotescul ,prin $esturi necontrolate"ticuri ce anticipeaz
comportamentul ciudat al a#arului care se teme de intrui poteniali atentatori la a#erea
sa si care nu #rea s supere pe nimeni.5asa lsat in para$in e#ideniaz apartenena lui
5ostac,e la clasa mi+locie, bur$,ezia bucuretean a #remii cu pretenii de educaie,
cultur, bun $ust si totodat dorina a#arului de a nu c,eltui, de a pstra banii.
Ma+oritatea celorlalte persona+e sunt prezentate cititorului in scena +ocului de table si
cri.
"ascalopol este moierul rafinat, adultul matur dezam$it si ne:mplinit
familial.'ortretul fizic realizat prin aceeai te,nic a detaliului semnificati# surprinde
#!rsta1 vreo cincizeci de ani), rafinamentul #estimentaiei de bun calitate, finetea
parfumului si ele$ana, do#ezi ale situaiei financiare f bune, prosperitii demonstrate si
de lanul ,reu de aur cu reloc de la #est.
.N.Manolescu in Arca lui Noe il consider pe 'ascalopol moierul epicureu 1inclinat spre
plceri,linite si e#itarea suferinei) si filosoful pra$matic ce alturi de 9eli& are o
concepie moral a #ieii, celelalte persona+e intr!nd in sfera instinctualului.
Aglae Tulea este baba absolut fr cusur in ru o femeie matur, mar$init, rea, acr si
lacom care nu poate iubi dec!t propriile pro$enituri in numele acestei iubiri ur!nd"o pe
2tilia si teroriz!ndu"si fratele.Bestimentaia, coafura 2aponez pretentioas si cesuleul
de aur o incadreaz in bur$,ezia bucuretean , iar trsturile fizionomice denot
rutatea aproape patolo$ic prin paloare( !aa ii era ,licioas, prin ora2ii rzdai de
cute si mai ales prin nasul incovoiat si uzele suiri,acre.
'ersona+ul este ilustrati# pentru umanitatea redus la esena de natur clasic 1umanitatea
canonic) spre care ii manifest atracia 5linescu.
)ata batrana +Aurica,do#edeste de la inceput in#idie, rutate, preocuparea pentru
mriti, orice t!nr fiind un posibil so..a are o #!rst dincolo de prima tineree o !at
cam de treizeci de ani, o !a prelun,, s!r'ind intr-o rie ca un ac si o pri#ire avid
de curiozitate fi&at asupra lui 9eli&.
%imion Tulea este, din prima scen, bizar prin aspect si preocupri,anticip!ndu"se boala
psi,ic si e#oluia spre nebunie(
3n rat in vrsta,cu papuci verzi in picioare si cu o rooad pe umeri mi'ca minile
asupra mesei, intind atent."vea musti pleo'tite si un mic smoc de ar.1ndividul
ridic asupra lui 0elix ni'te oc%i ,rozav de splcii si-i ls apoi asupra msuei, !r
s scoat o vor.
Titi Tulea este retardatul,ereditatea si urmrile ei find surprinse prin intermediul
asemnrii fizice cu tatl su(
/ u'oar musta si ria despicat in dou,in care cteva tuleie mai lun,i sc%iau
ari'onul lui #imion, ii ddeau un are matur si care !cea din uni!orma 'colar un
adevrat ve'mnt militar. 6ra un tnt land si cu in!isare modest$
%t!nic! ,a#iu este ari#istul si dema$o$ul, un avocat !r procese ce provine dintr-o
!amilie numeroas si a'teapt s se cptuiasc prin orice mi2loace 1cstorie,furt)..ste
un dema$o$ pe tema paternitatii .'ortretul fizic iniial, care il introduce in scen ca pe
toate persona+ele anticipeaz caraterul( este un om dornic de cptuial, puternic, la
mod, $lasul sonor si $esticulaia e&prim!nd apartenena la tipolo$ia dema$o$ului si
,istrionismul.
7tnic era ro'u la !a !r sa !ie propriu-zis ,ras, de o sntate a,resiv, contrastnd
cu prul lui mare si ne,ru, !oarte cre si cu mustaa in c%ip de musc.3n ,uler tare si
inalt inea o cravata in!oiat ca o lavalier(cravata innodat ca o !und).7enise
imrcat intr-un costum de soie-ecrue desc%is si 0elix !usese izit de la inceput de l
r,imea %ainei si de ridicula dimensiune a canotierei de paie,care aia ii cuprindea
prul.#tnic vorea sonor,rotund cu cu ,est artistic si declamator.
CA,ACTE,I-A,E OTILIA
'ersona+ pricipal,eponim,atipic,rotund% adolescenta"copilaroas si feminin.
Numele (2tilia Marculescu
7tatut familial (fiica celei de"a doua soii a lui 5ostac,e 6iur$iu#eanu,orfan
7tatut social (apartine bur$,eziei bucuretene de la inceputul secolului al ** lea
7tatut profesional (student la conser#ator
Incadrare tipul coc,etei pe care il depaete reprezent!nd eternul mister feminin
5onceptie despre #ia si rolul femeii (
-entru o !at,reu'ita in via nu e o c%estiune de studiu si de ener,ie.8$9:ostul !emeii
este s plac,in a!ara de asta nu poate !i !ericire ;8$9.u stiu cui treuie s plac,stiu
ins c o !emeie i,norat de rat e un monstru.-rive'te la iata "urica.#in,ura
noastr !orm de inteli,en,mai mult de instinct, e s nu pierdem cei civa ani de
existen, vreo zece ani cel mult .)t crezi c mai am de trit, in inelesul adevrat al
cuvntului <)inci, sase ani <-e urm, am s capt cearcne la oc%i,zrcituri pe oraz,
o sa devin a,itat ca "urica,imposiil.)nd ai venit tu eram o !etita,si,acum,dup att
de scurt timp, sunt trn.8$9#uccesul nostru in via e o c%estiune de vitez.
5onceptia este tributara epocii si mediului din care pro#ine fata" femeia isi implineste
destinul in functie de se&ul ad#ers"barbatii sunt cei care stabilesc soarta si fericirea sau
nefericirea femeii care e&ista doar pt a placea"de aceea timpul de implinire al femeiii este
f. scurt si in afara lui ea pare a nu e&ista ca personalitate,ci doar ca manifestare a
frustrrilor pro#ocate de lupta cu timpul si sin$uratatea.5onceptia, determinata probabil
de situatia de orfana, de dorina de protectie,dar si de putere pri#este femeia doar in
aspectul e&terior"tinerete, frumusete, $ratie.2tilia se pri#ete ea insi ca pe un obiect
frumos si de aceea se teme de btr!nee,fiind contient c doar cati#a ani deine fora
seductiei e&ercitat asupra brbailor.
Modalit!#i de caracterizare +balzaciene
1.a)"ortret direct initial realizat din perspecti'a persona(ului martor.re&lector )elix
0elix privi spre captul scrii ca spre un cer desc%is si vzu in apropierea lui =ermes cel
vopsit ca!eniu un cap prelun, si tnr de !at, incrcat cu ucle,cznd pn pe umeri.
.ste prima ima$ine a fetei pus in opozitie cu detaliul de interior ce e&prim ur!tul,
Citsc,"ul %portretul surprinde tinereea, fiind completat ulterior prin te,nica amnuntului
semnificati#%de asemenea este e#ideniat atitudinea lui 9eli& de prote+at, supus 1fata
este mult mai spectaculoas si matur la aceeai #!rst)prin poziia superioar a
fetei,captul scrii si comparaia direciei pri#irii cu un cer desc,is .
0ata sutiratic,imrcat intr-o roc%ie !oarte lar,a pe poale,dar stransa tare la mi2loc
si cu o coleret de dantel pe umeri,ii intinse cu !ranc%ee un rat ,ol si delicat.
4etaliile #estimentare surprind ele$ana, atracia pentru frumos, lu&, fri#olitatea c,iar si
un detaliu de comportament ce e&prim sinceritatea, naturaleea.
0ata prea s ai optsprezece-nousprezece ani .0ata mslinie,cu nasul mic si oc%ii
!oarte ala'tri arta si mai copilaroas intre multele ucle si ,ulerul de dantel.1ns in
trupul suiratic, cu oase delicate de o,ar,de un stil per!ect,!r acea sliciune supt si
ptat a "ureliei,era o mare liertate de mi'cari,o stpnire desvr'it de !emeie.
7e completeaz astfel datele portretului direct cu amnunte de #!rst, finee a trsturilor,
$raie, fra$ilitate, amestec de copilrie si feminitate,de tineree si maturitate care dau
farmecul eni$matic ce ii atra$e pe brbaii din +ur.9izionomia in relaie cu #estimentaia
accentueaza aerul copilros si su$ereaz #ulnerabilitatea fetei.7e realizeaza si opozitia cu
-urica ( suplee"slbiciune boln#icioas, aspect rasat"aspect comun.
b) "ortret direct &inal in epilog din aceeai perspecti# a a lui 9eli& acum matur
+up cteva vore anale mo'ierul scoase din uzunar o !oto,ra!ie care in!i'a o
doamn !oarte picant, ,en actri intreinut, 8$9#periat 0elix se mai uita o
data.0emeia era !rumoas, cu linii !ine, dar nu era /tilia,nu era !ata neunatic .3n aer
de platitudine !eminin stin,ea totul. "vusese dreptate !ata ( >noi nu trim dect cinci-
'ase ani ; >
0ma$inea este total sc,imbat. /a maturitate 2tilia nu mai pastreaza eni$ma feminitii
incipiente, de#ine un om banal"o doamn !.picant- c,iar dominat de platitudine at!t din
pricina timpului care trece ine&orabil"noi nu trim dect cinci-sase ani c!t si din cauza
sc,imbrii perspecti#ei lui 9eli& care nu mai este t!nrul nai#, are e&perien de #ia si
poart in suflet ima$inea din tineree a fetei cu care compar foto$rafia 0elix se inc%ise
in iroul lui si scoase vec%ea !oto,ra!ie pe care i-o dduse /tilia.)e deoseire ;3nde
era /tilia de altdata <.u numai /tilia era o eni,m,ci si destinul insusi.7tilul indirect
liber transpune $andurile, dilemele, caracterul refle&i# al persona+ului
2$Autocaracterizare
#unt !oarte capricioas,vreau s !iu lier.
6u am un temperament ne!ericit(m plictisesc repede, su!r cnd sunt contrariat.
)onstat, vai, c sunt mediocr,neinsemnat pe ln,a tine(0elix)7oina ta imi inspir
respect.-n acum, rdeam de oamenii prea serio'i, imi plceau raii c,ic..ici nu
stiu cine e prim-ministru,att de puin m intereseaz lumea izutit..oi, !etele, 0elix,
suntem mediocre, iremediail mediocre, si sin,urul meu merit este acela c imi dau
seama de asta.
/rict de independent a' !i,ca !at, simt nevoia unei ocrotiri..u m pricep la nimic,
papa nu mi-a dat nicio experien 8$9amndoi avem nevoie de un prieten mai in vrsta,
cum e -ascalopol.
2tilia isi recunoaste defectele,este lucid si mrturisete ne#oia de a fi prote+at, dar
scoate in e#iden si deosebirile dintre cei doi tineri, anticipand ale$erea lui 'ascalopol ca
sot, precum si sentimentul c este nepotri#ita pentru 9eli&.
3./escrierea camerei aceeai perspecti# a lui 9eli& (
1n apropierea !erestrei se a!la o mas de toalet cu trei o,linzi moile si cu multe
sertare.1n !aa ei se vedea un tauret rotativ de pian.#ertarele de la toalet si de la
dulapul de %aine erau trase a!ar in !elurite ,rade,si-n ele se vedeau,ca niste intestine
colorate,,%emuri de pan,lici,cm'i de mtase mototolite, atiste cu roderie si tot
soiul de nimicuri de !at.)utii cu pudr$roc%ii,plrii zceau mai peste tot,amestecate
cu note muzicale pentru piano!orte.
-e un !otoliu se ,sea un morman de cri,cele mai multe neme'ti,dar si romane
!ranuzesti$
4escrierea anticipeaza te,nica o$linzilor"reflectarea poliedric prin cele 3 o$linzi ,
accentueaz comple&itatea si tineretea persona+ului prin te,nica detaliului
semnificati#(2tilia este coc,et, fri#ol, capricioas, spontan, nerbdtoare,
sc,imbtoare, impulsi#1m plictisesc repede-sertarele trase in a!ara in di!erite ,rade )
dar care are educaie si plcerea lecturii, o fata inteli$ent si plin de finee care c!nt la
pian,do#edind c are sensibilitate si aptitudini artistice.
Modalit!#ile moderne de caracterizare .relati'izeaz! imaginea &etei, creeaz!
enigma, misterul ce o incon(oar! .
1.Comportamentismul 1$esturi materne fa de 9eli& si momente c!nd se copilrete,
fu$a pe scri si in $rdina, c!ntatul pasional la pian, descoperirea lumii rurale la mosia lui
'ascalopol, $esturile fa de cei doi brbai19eli& si 'ascalopol),iritarea manifestat $estic
si #erbal fa de 3iti, druirea pianului -urici) denota spiritul a#enturos si ludic,
#i#acitatea, spontaneitatea, amestecul derutant de copilrie si maturitate, caracterul
protector, feminitatea, or$oliul tinereii si frumuseii, $enerozitatea, demnitatea,suferina
condiiei incerte.
2$"luriperspecti'ismul contribuie la realizarea comple&itii portretului care nu se
poate incadra in tipicitate.2tilia este #zut diferit de cei din +ur (
)elix o #ede ca pe o fiin superioar, fin, delicat, inteli$ent fa de care are
sentimente caste"le doreste caste",dar care il deruteaz prin comportament si conceptie
asupra #ietii. Nesi$ur, prefer s stea cu lucrurile fetei si s #iseze la ea% o #rea de soie ca
prta la cariera lui% atitudinea poate fi e&plicat prin condiia de orfan a persona+ului,
prin felul in care a fost crescut, un mediu rece, fr dra$oste matern sau prezene
feminine% el proiecteaz asupra 2tiliei o imagine ideal!, nu o cunoate cu ade#rat si
momentul de certitudine si fericire"implinire este urmat de dezam$irea crunt a faptului
ca este prsit% sin$ura e&plicatie este scrisoarea trimis de 2tilia de la 'aris (
)ine a !ost in stare de atta stpnire e capail s nvin, si o dra,oste nepotrivit
pentru marele lui viitor.
'rerile,sentimentele reies din $!ndurile persona+ului( monolo$ interior in stil direct si
indirect liber, +urnal, replici (
&reuie s stimez totdeauna pe /tilia si s am incredere in ea.
/tilia e o !at admirail, o !at superioar 8$9pe care n-o intele,
/ in!i'a nu mai puin !emeia lui ideal.&reuia s cread in ea, iar dac !ata i-ar
dezmini mai trziu iluziile, era ndatorat s-i cultive ima,inea in ,ol, ca o simpl
posiilitate a existentei.
"acalopol o cunoate cel mai bine, deoarece a #zut"o cresc!nd, a cunoscut"o pe mama
ei si intele$e mediul in care s"a format si triete, fiind prieten cu 5ostac,e..ste atras de
frumuseea, delicatetea, spontaneitatea si aspectul rasat al 2tiliei mai ales c este un
brbat sin$ur ne:mplinit matrimonial si patern, :i accept, inele$e slbiciunea pentru lu&
si faptul c are ne#oie de ocrotirea pe care el i"o poate oferi, mai ales ca nu ii cere nimic
in sc,imb1spre deosebire de posesi#itatea lui 9eli&)
+omni'oara /tilia e o !at rar8$96 un temperament de artist, care simte nevoia
luxului, a sc%imrii ." o inc%ide acum intr-o cstorie inseamn s-i de!ormezi
caracterul, s-i stin,i avntul, ,raia.
Moierul este un admirator loial si lucid care #rea s lupte pentru ea cu mi+loacele de
care dispune tiind c 9eli& ii este ri#al.
Costac*e o iubete sincer, o consider fiica lui, o ascult in ceea ce pri#este
comportamentul zilnic, are incredere in ea, dar nu poate s ii asi$ure #iitorul, nu are o
atitudine protectoare, ci este el :nsui prote+at de 2tilia ca :n momentul c!nd este
:nspim!ntat de scrisoarea anonim trimis de 7tnic..9ata cunoate slbiciunile tatlui
adopti#1 papa e cam avar) si refuz infierea 1spre uurarea lui 5ostac,e)(
-0etia mea-zise el-/tilica mea,tu 'tii ca numai pe tine te am .&ie ii las tot."i s !ii ca o
prines.#tiam eu c tu in'ele,i toate.#ituaia mea e ,rea, !oarte ,rea.",lae imi ate
capul mereu, dar eu nu m uit la ce spune ea. # !im cu tact, cu !oarte mult tact ;.u-i
a'a <)e-i treuie ie alt nume <.u e'ti tu /tilica mea scump, nu-i las eu ie tot ce
am <
%t!nic! este atras de fat, o apreciaz prin prisma propriilor #alori %pentru el 2tilia este
desteapta !at care tie s se descurce in #ia prin faptul c are puterea de a seduce
brbaii% nu int!mpltor mai in $lum mai in serios ii propune cstoria 1 apoi se insoara
cu 6eor$eta care, c,iar dac nu are finetea, sensibilitatea, inteli$ena si rafinamentul
2tiliei, este o coc,et de succes ce are importante relaii care il pot propulsa pe scara
social.)
Aglae care are sentimente de ur, tem!ndu"se c fratele ei ii #a da a#erea, o consider o
destrlat, o znatic, o uuratic al crei rost este s triasc discret cu ieii de
!amilie ca 3iti, refuz!ndu"i 2tiliei o e&isten demn, moral sau macar reusit social.
-#ersiunea ce o nutreste fa de ea este sporit de :ncercarea de a o pune in #aloare pe
-urica.0n ceea ce o pri#ete, rutatea -$laei este asolut,ea comport!ndu"se fr
scrupule, sim moral sau politee, fr compasiune sau contiina faptului c 2tilia este
foarte t!nr.
Aurica are aceeai atitudine, accentuat doar de sentimentul in#idiei. 0i face plcere s o
umileasc, s ii aduc aminte de condiia de orfan, rsp!ndete #orbe ur!te accentu!nd
fri#olitatea, libertina+ul de care #orbete si -$lae in speranta c adoratorii 2tiliei ii #or
indrepta atenia asupra ei. 3n om distins ca -ascalopol treuia s vad in s!r'it ca nu e
nimic interesant intr-o dezmat ca /tilia.
4up moartea lui 5ostac,e #rea c,iar pianul fetei, uimind"o p!n si pe mama ei% pe de
alt parte incearc s o imite pe 2tilia pentru a se implini marital oferind un spectacol
ridicol.
Comentariul unei scene (
'rima scen de $rup a caii stabilete tipolo$iile si relaiile dintre persona+e. 9eli& este
introdus in uni#ersul casei din strada -ntim numai dup ce 2tilia il recunoaste si il
prezinta societii adunate la +ocul de table si cri. 9ata se comport firesc, natural, cu
maturitatea unei femei in opozitie cu 9eli& care se simte ne:ndemanatic, timid si nu are
usurinta ei de a se comporta in societate.)un obse#ator, 9eli& remarc atenia pe care
2tilia o acord lui 'ascalopol, $esturile familiare si pline de dr$lenie precum si
atitudinea moierului care are ne#oie de atentia ei i ii ofer un inel.'rin prisma lui 9eli&
sunt stabilite relaiile cu fata ale celorlalte persona+e (5ostac,e o soarbe umilit din oc%i,
-$lae si -urica sunt iritate de faptul ca moierul ii ofer 2tiliei inelul./ipsit de simt
$ospodresc, zpcit in ceea ce pri#este noul #enit, dar matern, 2tilia ii ofer dou
pr+ituri si apoi il culc in camera ei.'e tot parcursul primei scene, ea oscileaz intre 9eli&
si 'ascalopol acord!ndu"le pe r!nd atenie si #e$,ind ca niciunul sa nu se simt trdat sau
$elos,desi 9eli& simte izbucnirea acestui sentiment c!nd fata trateaz cu familiaritate pe
'ascalopol.
,elatia Otilia +)elix
2tilia si 5ostac,e sunt sin$urele rude ale t!nrului #enit de la 0asi si foto$rafia pe care
2tilia i"o arat ii do#edete c se cunosc din copilrie .9eli& este atras puternic de fat,s e
indr$ostete de ea, ii mrturisete sentimentele intr"o scrisoare si ateapt apoi
nelinitit, tensionat rspunsul .2tilia consider copilresc comportamentul lui, este mai
puin #istoare in ceea ce pri#ete dra$ostea .
9eli& este mereu nesi$ur de sentimentele 2tiliei, $elos pe 'ascalopol, posesi#, nai# .2tilia
il consider inc un copil, il trateaz matern, fratern sau prietenesc cauz!nd uneori
suprarea lui (
0elix, eu a' vrea s inele,i c eu in tine caut mai mult dect un 2une !rumos si un
adorator, eu caut marele prieten, care s m stimeze cum nu m-a stimat nimeni si s-mi
ias in cale atunci cnd voi !i nevoit s plec in lume.)ci 0elix,va veni o vreme cnd
voi !i sin,ur, in,rozitor de sin,ur.&e iuesc 'i alt!el, 0elix, voi !i pentru tine odat
alt!el, acum !ii pentru mine un !rate.
9eli& o #rea alturi ca soie in drumul lui spre succes in timp ce 2tilia este intri$at si
c,iar deran+at de faptul c mos 5ostac,e #rea s"i construiasc o cas, ea #is!nd la #iitor
ca la un ir nepre#zut de a#enturi (
-utea s-o rapeasc un en,lez s-o duc in 1ndii, putea s-l roa,e pe -ascalopol s-o duc
in :usia, dar s se !ixeze pe 2umtate din ,rdina lui lui mos )ostac%e ii era odios.
2tilia il iubeste pe 9eli&, dar isi d seama c sunt foarte diferii c,iar si in pri#ina
aspiraiilor, concepiei asupra #ieii. .a are un sentiment de spaima fa de ambiia si
#oina tanarului (
1l iuea intr-adevr pe tnr .&otusi, simea ca 0elix nu era pentru ea.1l admira,ii purta
,ri2a de sora, dar inuta indr2it a acestuia in via o in!rico'a.+esi tnr, 0elix avea
priviri prea rte'ti ./tilia era o rz,iat constient de viiul ei, care se simea ine
cnd o prote2au oameni delicai ca -ascalopol, care ii ddeau imposiilul !r s-i
cear nimic.
4upa moartea lui 5ostac,e,2tilia, ii demonstreaza lui 9eli& faptul ca o cstorie la acel
moment nu este posibil si c nici nu i"o dorete, consider!nd matrimoniul ceva pedant
si paralizant opus tinereii si #ieii boeme la care #iseaz. 0n timp ce 9eli& stie ce #rea, o
carier de succes,sa fie primul in domeniul su si s se cstoreasc cu fata, ea #iseaz la
un #iitor a#enturos si testeaz capacitatea biatului de a trece peste suferina pro#ocat
de dra$ostea neimplinit in noaptea c!nd #ine la el in camer, fc!ndu"l pe 9eli& s aib
certitudinea c este iubit si apoi prsindu"l.
Opinia 5onsider c romanul lui 5alinescu este o capodoper nu numai prin zu$r#irea
atent a societii rom!nesti a #remii, ci si prin latura comic, prin preluarea polemic a
metodei balzaciene intr"o epoc in care aceasta este considerat de cei mai muli
prozatori perimat.