Caracterizare Stefan Gheorghidiu +relatie cu Ela Reprezinta un personaj modern, atat prin tipologia pe care o reprezinta, cea a intelectualului,

cat si prin maniera sa de constructie. Avand dublul statut de naratorpersonaj, el este construit prin intermediul introspectiei, confesiunii, dar si prin relatia cu alte personaje si modul sau de a se raporta la lume. Personajul traverseaza doua experiente esentiale: drama individuala, cauzata de imposibilitatea de a atinge iubirea absoluta, dar si drama nascuta din incapacitatea de a impune valori morale inalte intr-o societate meschina, dominate de cupiditate si vulgaritate. Este filozof ca formative intelectuala, deci inclinat spre meditatie, analiza, luciditate. Traieste intr-o lume inclinata spre materialism in care ideile sale sunt considerate utopice fiind tratat cu ingaduinta sau chiar ironie. Un episode esential pentru confruntarea idealurilor lui S. G. cu ideile lumii commune este scena de la popota ofiterilor, in care eroul isi sustine cu fervoare convingerile despre iubire, vazuta ca un monodeism, opunandu-se unei viziuni commune a iubiri inteleasa ca o regula caznica, un contract social. (Ela, personajul feminine al textului, este un personaj modern prin maniera de constructive, vazuta dintr-o perspectiva unica, cea a insului indragostit. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii sau a superficialitatii ei.) O trasatura fundamental a intelectualului este orgoliul exacerbate, care , la Stefan se observa inca de la inceputul relatiei cu Ela. El traieste un orgoliu masculine fiindca este iubit de una dintre cele mai frumoase studente, acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri. Acest orgoliu este dovedit si prin atitudinea de la cina de la unchiul Tache, cand Stefan observa ochii umezi de admiratie ai sotiei sale si faptul ca aceasta este alaturi de el. Totodata, aici apare si primul semn de indoiala, atunci cand sotia intra in discutii privind averea. (Primirea mostenirii favorizeaza aparitia diversiunilor in cuplu intrucat pentru Stefan aceasta inseamna posibilitatea de a se desprinde de lumea meschina a capitalei, in timp ce pentru Ela aceasta inseamna o cale de acces in intimitatea lumii mondene) relatie p. Treptat, indoielile asupra propriei sotii se acumuleaza pe masura ce cuplul frecventeaza saloanele modern iar Ela se imprieteneste cu o verisoara a lui Stefan. Analiza devine obsesiva, Stefan fiind constient de manifestarile sale aproape patologice nu mai puteam citi nicio carte, imi petreceam tot timpul spionandu-I prieteniile si urmarind-o, atitudine nespecifica intelectualului, ce arata o degradare a cuplului, dar justificata prin firea patimasa a personajului care isi limiteaza intreaga existent la ela. Excursia la Odobesti reprezinta punctual culminant al suferintei.

Experienta frontului ii modifica lui Stefan conceptia despre viata si valorile ei esentiale. Ea reprezinta un prag care genereaza revelatia ca prietenia, camaraderie, spiritual de sacrificiu sunt mai importante decat pasiunea egoista din planul erotic. Perspectiva asupra frontului este aceea a unui intelectual care observa haosul, mizeria, pericolul si traieste amplificat sentimental sfarsitului de lume. Punctul culminant al suferintei este atins in capitolul Ne-a acoperit pamantul lui dumnezeu, naratorul consemnand atat trairile emotionale cat si reactiile fiziologice, intr-o maniera naturalista corpul o clipa sleit, isi injumatateste respiratia si se incordeaza iar. Razboiul reliefeaza dimensiunea animalica a fiintei dominate de spaima de a muri, nu mai e nimic omenesc in noi.